Sunteți pe pagina 1din 7

Plante-companion

Metoda obisnuita de a cultiva plante este cea militareasca: randuri de plante aliniate frumos, fiecare specie cu capraria ei: ardei la ardei, rosii la rosii, fasole la fasole. Intre ele, nimic. In permacultura, cultivarea plantelor urmeaza modelul natural: asa cum nicaieri in natura nu gasim un metru patrat acoperit doar cu o singura specie de planta, nici in gradinile ecologice nu vom gasi asa ceva. Plantele cresc una langa alta, acoperind pamantul cu un covor vegetal dens, cat mai aproape de modelul natural, ca o pajiste de plante comestibile si ormamentale. Mult mai eficient si mai productiv. Si mult mai frumos, trebuie sa reconoasteti! e aceea, este bine sa stim care plante se potrivesc intre ele si care nu, ce combinati sunt recomandate si care trebuie evitate. au, mai jos, un tabel cu plantele companion, preluat tot de pe siteul eep !reen Permaculture. Sa va fie de folos! Companioni favorabili Marar, #oriandru, $idic%i Companioni nefavorabili #apsuni $osii, Sparang%el, Patrunjel, #aisi &usuioc, 'etrice, Pelin $osii, Salvie Mazare, (asole, 'arza, Porumb Meri, #iresi, #astraveti )cu dulce, (asole lata, #oltunasi e,ceptia soiurilor timpurii*, )clopotei*, #raite, egetei, ovleci, (loarea soarelui, +rean, 'inete $osii, -meura, $ozmarin #artofi )doar soiurile timpurii*, (asole, .elina de frunze, Salata, Porumb dulce, 'arza creata )savo/ cabbage*, (loarea soarelui, #oltunasi )nasturei* Morcovi, Sfecla rosie, spanac peren )mangold*, Salata, Musetel, !ulioare, #imbru Patrunjel, Meri, Morcovi, $osii &usuioc, "grise, $osii 'arzoase (asole, #eapa Meri, 'arza, #onopida, &roccoli, 'arza de &ru,elles, !ulioare, !ulii, $idic%i, #astraveti, ovlecei .elina de frunza, (asole, #apsuni 'etrice, #oltunasi )nasturei* Marar, "smatui, "nason, (enicul 'arza, Morcovi Salata, #artofi, $osii,

"smatui &roccoli &usuioc #aisi #artofi

#astraveti

#eapa

#eapa de frunze #ercelusi #imbrisor #imbru #oltunasi )nasturei*

#onopida #oriandru #raite

egetel ovlecei ovlecei ovleci (asole

(asole lata (asole oloaga (enicul !aroafe !ladiole !uava !ulii !ulioare +rean Isop 1amai 1imba0mielului Marar Mazare Menta Meri

.randafiri, (asole Meri, #artofi, $osii (loarea0soarelui #oltunasi )nasturei* Porumb dulce Morcovi, #astraveti, 'arza, Salata, Mazare, Patrunjel, #onopida, Spanac, #imbru #artofi, Porumb dulce Sfecla rosie, #artofi Marar, #oriandru

#artofi #artofi $osii, Salvie

(asole, $osii, !ulioare, Pelin -ambile #apsuni, (asole, Mazare

Micsunele Morcovi Musetel 3apraznic 4regano Pastarnac Pelin Pepeni Peri Porumb dulce

Praz

1amai #oltunasi )nasturei*, Mazare Sfecla rosie, #eapa $osii, (asole, "nason Pomi fructiferi, cartofi 'ita de vie, 'arza $idic%i !uava #apsuni Morcovi, $osii, 'arza, (enicul, #oriandru #artofi, $idic%ii, Morcovi, #eapa, "rbagic, 2sturoi, !ulii !ladiole 'arza, Musetel Patrunjel #eapa de frunze, #oada calului, Iarba, #artofi egetel, Micsunele, #oltunasi)nasturei*, 2sturoi, #eapa Meri Mazare, $idic%ii, Salata, #eapa de frunze, Sfecla, #eapa, Praz Menta, 'arza, #eapa 'ita de vie 'arza Mazare, #artofi, "rdei, (asole, Morcovi, .elina de frunze, $idic%ii, 2sturoi #%imen #aisi, 'arza (enicul, Salvie Porum dulce Iarba (asole lata, #artofi, Pepeni, $osii, #astraveti, ovlecei, 'etrice Morcovi, .elina de frunze

$idic%ii $osii

$uta )vinarnt* Salata

Salvie Sfecla rosie

Spanac Spanac peren )mangold* Sparang%el .elina de frunze .randafiri 2sturoi 'arza

'arza de &ru,elles 'etrice 'ita de vie -ambile

Salata, Mazare, "smatui, Mure, #artofi #oltunasi )nasturei* Sparang%el, .elina de frunze, $osmarin, #artofi, !ulioare, Patrunjel, &usuioc, Morcovi, (enicul, #aisi, #apsuni, Marar #eapa de frunze, #raite, egetel, 2sturoi, Porumb dulce Salvie, &usuioc Morcovi, #eapa, #apsuni, Sfecla rosie, 'arza, $idic%i, #raite Morcovi, 'arza, #apsuni &usuioc, $uta )vinarnt*, Pelin #eapa, Spanac peren (asole inalta )mangold*, !ulioare, Salata, 'arza, (asole oloaga #apsuni #eapa, Sfecla rosie, 1avanda $osii, Patrunjel, &usuioc $osii, Marar, &eans, Praz, 'arza, #onopida 2sturoi, Patrunjel, #eapa, $ezeda, #raite .randafiri, Meri, Piersici Mazare, (asole, 'arza, #apsuni (asole, Sfecla rosie, .elina de $uta )vinarnt*, #apsuni, $osii, frunze, Menta, #imbrisor, 2sturoi Salvie, #eapa, $osmarin, Marar, #artofi, 4regano, Isop, Pelin, #oltunasi )nasturei*, 'etrice, #oriandru #oltunasi )nasturei* 'arza, .randafiri, -meura, 'ita de vie, Piersici 3apraznic, ud, Isop, &usuioc, 'etrice !aroafe

Papura supermarket-ul baltilor


2nul din aspectele importante ale permaculturii este acela ca pune accent pe importanta vietii salbatice 5 plante, animale si ecosistemele din care acestea fac parte. e aceea, plantele salbatice au un rol foarte important in gradinile ecologice. 2na dintre cele mai uimitoare plante salbatice este, din foarte multe puncte de vedere, banala papura pe care toata lumea o cunoaste, dar aproape nimeni nu stie ca ea este comestibila. Stiind ca romanii nu vor fi prea incantati la ideea de a manca papura, voi posta totusi datele importante despre aceasta planta e,traordinara, pentru ca ea merita mult mai multa atentie, macar pentru %rana animalelor.

#e se stie in general despre papura: Papura lata Typha latifolia si papura ingusta Typha angustifolia Sunt plante perene, ambele specii de papura sunt foarte raspandite, intalnindu0se la marginea baltilor, lacurilor, canalelor, apelor lin curgatoare. Papura cu frunza lata poate atinge inaltimi de pana la 6 m, are frunzele late de 708 cm, bazale, liniare, plate, fata de papura cu frunza ingusta )dupa cum ii spune si denumirea* ce are frunza de pana la 7 cm latime. Spicele mascule si femele nu sunt separate la papura cu frunza lata, spicul femel avand grosimea intre 8 si 8,9 cm fiind de culoare brun0negricios. 1a papura cu frunza ingusta, spicul mascul terminal este separat de cel femel, situat mai jos, avand culoarea brun0rosiatic."mbele specii infloresc in lunile iulie0august. Principalele utilizari ale papurei recoltata in elta unarii:

material in constructii: pentru acoperisuri, garduri, izolare pereti: producerea de impletituri: datorita fle,ibilitatii frunzelor si tulpinilor este folosita realizarea de covorase si cosuri impletite, obiecte artizanale: %rana pentru animale: in special radacina: elemente decorative: spicele de papura sunt folosite in aranjamente decorative: in medicina: rizomii fierti ai papurei cu frunza ingusta sunt folositi la combaterea scorbutului.

Si acum lucrurile care nu prea se stiu, adica cele care se refera la papura ca la o sursa de %rana )traduse in principal de pe site0ul ;;;.bac<;oods%ome.com : #red ca nicio alta planta nord0americana nu este mai folositoare decat papura. "ceasta planta minunata este o virtuala mina de aur. =ste o planta ce poate oferi %rana de lungul intregului an, o planta medicinala si o planta utilitara. #e alta planta poate oferi opt produse diferite pentru consum, trei intrebuintari medicinale si cel putin doispezece intrebuintari utilitare> Identificare: Papura se poate usor identifica dupa capetele cilindrice verzui )cand sunt tinere* si maronii )cand s0au format deja semintele* din varful tulpinilor. =,ista cateva plante care au frunze destul de asemanatoare cu ale papurei, de e,emplu stanjenelul de balta )Iris pseudoacorus* care este to,ic )toti membrii familiei Iris sunt to,ici* si obligeana )"corus calumus* care nu este to,ica )este c%iar planta medicinala 5 n.tr.*.dar nici unele dintre ele nu au aceste capete verzui0maronii. In plus, obligeana are o aroma caracteristica, dulceag0condimentata 5 pe care papura nu o are. Regula principala (ca in cazul tuturor plantelor salbatice) este aca nu sunteti !""# ce planta este$ nu o mancati%& Rizomi$ mla ite si inflorescente In orice situatie de supravietuire )fie ca este auto0impusa sau nu*, una din primele plante dupa care ma uit este papura. #a planta comestibila, papura este uimitoare si ofera o varietate de produse, in functie de anotimp. Primavara devreme, puteti sapa radacinile, pentru a cauta micii muguri 5 rizomii din care vor creste noile plante. "cestia pot fi culesi, curatati de coaja si adaugati alaturi de alte verdeturi de primavara in salate, folositi pentru prepararea unor mancaruri inabusite sau singuri, ca legumele. Pe masura ce plantele cresc, iar mladitele ating o inaltime de ?@ cm 5 A@ cm )80B picioare* deasupra apei, le puteti curata si folosi ca pe rizomi, sau sotate. "cest fel de mancare este cunoscut ca sparang%el #ossac< 5 dupa o reteta ruseasca de preparare. Primavara tarziu si vara devreme, unul din felurile mele preferate de mancare0din0natura provine din florile papurei. #urand dupa ce mladitele apar, apar si florile feminine si masculine. "tat florile feminine cat si cele

barbatesti infloresc pe acelasi mladita, in varf, doar ca sunt separate, cele masculine sus si cele feminine jos. in florile feminine se vor dezvolta mai tarziu semintele maronii, ca o coada de pisica, de unde provine si numele englezesc al plantei 5 cattail. (lorile barbatesti se vor ofili, formand un ciuf uscat in varf, care poate fi usor indepartat. 1a inceput, florile sunt protejate de frunzele dispuse cilindric in jurul lor. Indepartati aceste frunze si veti putea vedea inflorescentele verzui. "ceste inflorescente pot fi mancate in intregime, atat partea feminina cat si cea masculina, ele pot fi fierte si mancate cum mancam noi porumbul fiert si amandoua sunt delicioase )trebuie sa recunosc ca de0abia astept sa vina primavara sa incerc 5 n.tr.*. Portiunea masculina ne ofera o cantitate mai mare de %rana in acest stadiu. Inflorescentele au o aroma asemanatoare porumbului, dar diferita totusi. 3u pot sa0mi inc%ipui ca cineva ar putea gasi aroma lor inacceptabila. e asemenea, in acest stadiu, inflorescentele pot fi mancate crude. Polenul si faina in ra acina Mai tarziu, capatul superior, masculin, al inflorescentelor va incepe sa produca o abundenta de polen galben, avand consistenta pudrei de talc, care poate fi cu usurinta colectat si pastrat in diverse cutii. In mai putin de o ora putem obtine cantitati considerabile de polen )cateva livre in mai putin de o ora 5 o livra e putin mai mica decat o jumatate de <g, deci cel putin un <g in ora respectiva 5 n,tr,*. "plecati papura, introduceti inflorescenta intr0o punga de %artie larga si scuturati. Polenul poate fi folsit ca adaos in preparatele cu faina, adaugat in supe si in sosurile de friptura pentru a le ingrosa. e asemenea, puteti manca polen crud, adaugat in iaurt, in sucuri de fructe, salate sau cereale. Polenul poate fi cumparat si din magazine, bineinteles, dar polenul de papura este foarte bogat in principii nutritive care n0ar trebui dispretuit. =ste o sursa minunata de proteine, vitamine si minerale, un adevarat aliment energetic. 'ara tarziu, portiunile fragede ale mladitelor inca mai pot fi recoltate, dar recolta aceasta de sparang%el #ossa< incepe sa scada, pe masura ce plantele cresc si tulpinile incep sa se intareasca. e acum inainte, pana in primavara urmatoare, cea mai abundenta sursa de %rana oferita de papura o constituie radacinile, care pot fi recoltate tot timpul anului. Papura este atat de productiva, radacinile sunt atat de abundente, incat un studiu asupra acestora a fost initiat la #attail $esearc% #enter of S/racuse 2niversit/Cs epartment of Plant Sciences. Studiul a fost condus de cercetatorul 1eland Mars%. $ezultatele studiului au fost urmatoarele: $ecolta este fantastica. Mars% a descoperit ca a fost posibil sa obtina o recolta de 76@ de tone de rizomi pe acru, in apropierea Dolcott, 3E. "ceasta reprezinta mai mult decat de 7@ ori recolta medie de cartofiFpe acru. In termeni de produs finit, greutatea fainii uscate de papura obtinuta din 76@ de tone de radacini va fi apro,imativ de B8 de tone. )#ifrele date aici pot varia destul de mult 5 in alta parte, in .%e =art% #are Manual, de Patric< Dit%efield, am intalnit cifra de ? tone de faina pe %ectar 5 dar era vorba de o mlastina salbatica, nu de un teren supus studiului. aca apa este prea adanca, papura se va dezvolta doar pe margini, deci nu tot terenul va produce. .otusi, c%iar si cifra de ? tone de faina pe %ectar indica o recolta impresionanta, de pe un teren cel mai adesea considerat neutilizabil. In trecut s0au facut eforturi uriase pentru a asana aceste mlastini si a le reda agriculturii 5 o e,primare destul de cinica, as spune eu avand in vedere ca acele terenuri nu fusesera niciodata terenuri agricole. #el mai important, infiintarea unei zone mlastinoase, acoperita de papura, va oferi pe langa aceasta recolta neobisnuita pentru tara noastra si un rezervor de umiditate penru pamanul nostru si un %abitat valoros pentru multe specii salbatice. 3.tr.* Pentru a e,trage faina sau amidonul din radacini, pur si simplu adunati radacinile, spalatile si curatati0le. "poi zdrobiti radacinile sub apa. (aina va incepe sa se separe din fibre. #ontinuati procesul pana cand fibrele sunt toate separate si faina dulce este eliberata. Indepartati fibrele si aruncati e,cesul de apa.

1asati faina obtinuta sa se usuce, undeva la caldura sau la soare )acoperita cu o panza subtire*. $adacinile de papura contin, deasemenea, gluten. Indienii americani macerau aceste radacini si le fierbeau, pentru a obtine un sirom fin, pe care il foloseau in diferite preparate, pentru a le indulci. 2nii indieni ardeau capetele maronii mature ale papurei pentru a e,trage micile seminte din puf, seminte pe care le foloseau pentru a face terci si le adaugau in supe. 'tilizari me icinale si alte mo uri e folosire Intrebuintarile medicinale ale papurei sunt multiple: radacinile curatate si despicate pot fi aplicate pe taieturi, arsuri, zgarieturi, rani si julituri. #enusa rezultata prin arderea frunzelor de papura poate fi folosita ca antiseptic pentru rani mici. e asemenea, papura poate fi folosita si pentru a fabrica diferite obiecte artizanale. Modul ei de utilizare in acest scop este limitat doar de imaginatia noastra.

Plante ce pot creste bine in semi-umbra


Majoritatea oamenilor, atunci cand isi inc%ipuie o gradina de legume, isi imagineaza un petec de pamant care se coace la soare toata ziua. Pentru unele legume, cum ar fi rosiile, ardeii grasi, dovleceii, aceasta e locatia ideala. ar ce facem daca vrem sa crestem legume si nu avem gradina ideala la dispozitie> =,ista o multime de legume care vor creste bine fara sa fie in plin soare. Si noi, cei care avem gradini umbrite, putem creste, totusi, legume. 4 regula de baza destul de buna, de care trebuie sa tinem seama este ca daca vrem crestem o planta pentru fructe sau pentru radacina, aceasta va avea nevoie de soare mult. aca vrem sa crestem plante pentru frunze, tulpina sau mladite, atunci putina umbra va fi o<.$etineti ca nicio leguma nu va creste intr0o zona total umbrita, fara soare deloc. 2rmatoarele culturi vor da recolte in zone cu trei pana la sase ore de soare pe zi sau in zonele unde avem o semiumbra constanta. 7. 8. B. 6. 9. ?. G. H. A. 7@. Salate: salata de frunze, andivele, cresonul. &roccoli. #onopida. Mazarea. Sfecla rosie $idic%iile. 'arza de &ru,elles. Spanacul peren )c%ard*. 1egume frunzoase: spanac, <ale, mustar verde )mustard greens*, varza de fruze )collard*. iferite tipuri de fasole.

in anumite puncte de vedere, cultivarea plantelor in gradini umbrite partial poate fi mai usoara decat cultivarea lor in plin soare. 3u veti fi nevoiti sa udati atat de des, in plus plantele a caror perioada de recoltare se termina repede daca vremea este foarte calda, vor fi bune de recoltat o perioada ceva mai lunga daca vor avea putina umbra. #el mai bun aspect, legat de faptul ca aceste plante pot creste bine in locurile partial umbrite, este ca daca stim acest lucru vom fi capabili sa obtinem o productie mai mare din gradinile noastre. #%iar daca unii dintre noi sunt destul de norocosi ca sa aiba o zona in plin soare pentru legume, cunoasterea plantelor care pot creste in semi0umbra ne va ajuta sa obinem mai mult din aceasta gradina. Putem folosi acel loc insorit pentru a creste plantele iubitoare de lumina: rosii, vinete, ardei, porumb si dovlecei. #elelalte plante, cele care se descurca bine in semi0umbra, pot fi plantate in alte parti ale gradinii. Plantati cateva sfecle rosii sau spanac peren pe langa cararile partial umbrite. #ultivati ridic%i si salata in g%ivece sau in jardiniere. (olositi la ma,im saptiul pe care il aveti la dispozitie, atat cel insorit cat cel partial umbrit si veti putea dubla cu usurinta cantitatile de legume pe care le recoltati de obicei. aca va veti planifica bine gradina, veti putea obtine din partile partial umbrite diferite produse proaspete ca salata, spanac, mazare, fasole si alte legume gustoase din primavara pana in toamna.