Obiectul de studiu al microbiologiei este biologia microorganismelor, mai precis forma, structura i activitatea fiziologic a acestora.

Microorganismele sunt organisme mici, vizibile doar la microscop. Deoarece micros (gr.) = mic, bios (gr.) = via, logos (gr.) = tiin, termenul de microbiologie ar nsemna tiina despre organisme cu via scurt, provenind de la cuv ntul !microb", introdus de #edillot ($%&%). 'cest termen se refer n special la microorganismele patogene i, dei frecvent folosit, nu este tiinific. (oiunea de microorganism nu are semnificaie ta)onomic, deoarece reunete un grup foarte vast, *eterogen de organisme diferite ca poziie sistematic, dar care prezint o serie de caractere comune+ , au dimensiuni microscopice, dimensiunile lor se e)prim n -m ($.,/m), iar ale organitelor lor n nm ($.,0m)1 , prezint organizare n general unicelular, sub dou forme+ celule de tip procariot celule de tip eucariot. 2*iar dac unele microorganisme formeaz asociaii pluricelulare, acestea nu prezint difereniere celular pentru a forma esuturi i organe, iar o celul izolat din aceste asociaii i pstreaz viabilitatea, crete, se divide i reface asociaia1 , structura lor intern este n general simpl. 3eterogenitatea microorganismelor este definit prin alte caracteristici+ , poziia sistematic diferit1 , activitatea biologic divers1 , morfologia i structura intern a diferitelor grupe de microorganisme sunt de asemenea diverse. 4n categoria microorganismelor intr+ celule procariote+ 5ubacterii (bacterii adevrate) 2ianobacterii (bacterii albastre,verzi) 'ctinomicete (bacterii filamentoase, cu organizare de tip micelial) o 'r*ebacterii (microorganisme foarte asemntoare din punct de vedere morfologic i structural cu bacteriile adevrate, care se gsesc n medii de via variate i corespund bacteriilor e)tremofile) , celule eucariote+ 6ungi microscopici, care includ+ , levuri (dro7dii) , mucegaiuri (fungi filamentoi, cu organizare pluricelular) 'lge microscopice 8rotozoare. Microbiologia studiaz i virusurile i entitile moleculare infecioase cu organizare subviral (viroizii i prionii), dei acestea nu sunt microorganisme i nu au structur celular. ,

Diviziunile microbiologiei Diversitatea proceselor fiziologice bacteriene, rolul lor esenial n ecosistemele naturale, capacitatea de a sintetiza substane utile sau dea produce procese infecioase la organismele superioare au determinat diversificarea domeniilor de studiu al microorganismelor. Clasificarea diferitelor domenii se poate face dup criterii ta)onomice (bacteriologie, virologie, algologie, micologie, protozoologie), dup criterii funcionale (fiziologia, bioc*imia, ecologia, genetica microorganismelor), dup mediul din care provin microorganismele (microbiologia solului, *idromicrobiologia, geomicrobiologia) i dup aplicaiile practice ale diferitelor categorii de microorganisme (microbiologie industrial, medical, biote*nologia). Ecologia microorganismelor studiaz legitile generale de evoluie i interaciune a microorganismelor n natur, interaciunile dintre microorganisme i interrelaiile microorganismelor cu macroorganismele. Genetica microorganismelor studiaz substratul molecular al ereditii i variabilitii microorganismelor i mecanismele de transfer al materialului genetic la bacterii. Microbiologia solului studiaz ansamblul microorganismelor din sol, rolul lor n fertilitatea solului i n circuitul elementelor biogene n natur, precum i interaciunile dintre aceste microorganisme i plante. Hidromicrobiologia studiaz microorganismele din mediile acvatice i rolul lor n lanurile trofice. Geomicrobiologia studiaz n principal microbiologia petrolului, av nd un pronunat caracter utilitar. #tudiaz rolul microorganismelor n geneza petrolului i a zcmintelor minerale, posibilitatea utilizrii acestora n e)ploatarea, biodegradarea sau recuperarea petrolului i zcmintelor. Microbiologia insectelor studiaz relaiile dintre microorganisme i artropode, care pot avea un rol important ca vectori n patologia uman, animal i vegetal. Microbiologia industrial s,a dezvoltat pornind de la descoperirea proceselor fermentative de ctre 9ouis 8asteur. 5a studiaz utilizarea diferitelor microorganisme productoare de substane utile pentru alimentaie, terapeutic sau industrie. Microbiologia medical studiaz microorganismele patogene pentru om i animale, patogenitatea i virulena acestora, factorii care condiioneaz virulena, modul lor de transmitere i modalitile de combatere. Microbiologia general este o tiin biologic fundamental, care studiaz particularitile organizrii structurale i funcionale ale celulei bacteriene, biologia i sistematica bacteriilor, rsp ndirea lor n natur, relaiile lor ecologice cu alte microorganisme sau cu macroorganismele, originea i evoluia lor, fenomenele de ereditate i variabilitate microbian. 5ste o tiin de sintez i se bazeaz pe date din domeniile aplicative ale microbiologiei. 2unoaterea principiilor fundamentale ale microbiologiei generale este o necesitate pentru orice biolog, indiferent de domeniul su de activitate.

Clasificarea microorganismelor Din cauza dimensiunilor foarte mici si a structurii in general unicelulare, toate microorganismele, atat cele de origine animala cat si cele vegetale au fost la inceput incadrate la un loc, in regnul 8rotista (3aec;el, $%%&). <nitatea structurala elementara este reprezentata in toate cazurile de catre celula, aceasta fiind capabila sa,si indeplineasca singura toate functiile vitale, datorita unui ec*ipament enzimatic comple). Notiuni de microbiologie medicala 8e baza diferentelor celulare observate la diferitii reprezentanti ai acestui mare grup *eterogen, 2*aten ($0=:) a stabilit ca e)ista+ , protiste superioare (cu celula eucariota), , protiste inferioare (cu celula procariota) care au fost reclasificate in regnul Monera. Celula eucariota, caracteristica organismelor pluricelulare evoluate cat si protistelor superioare, se caracterizeaza prin aceea ca+ nucleul este incon7urat de o membrana nucleara, diviziunea se face prin mitoza, prezenta de mitocondrii, mobilitate amoeboida sau prin cili, ori absenta, peretele rigid absent la protozoare, celulozic la vegetale, c*itinos la levuri. Celula procariota, in care se incadreaza si bacteriile, spre deosebire de cea eucariota, se caracterizeaza prin+ absenta membranei nucleare, prezenta unui singur cromozom, absenta mitozei, mitocondrii absente sau rudimentare (mezozomi), in general mobilitate prin cili, peretele rigid prezinta un comple) mucopeptidic, cu aminoacizi specifici. >rganismele procariote sunt organisme primitive. 5le sunt unicelulare si se caracterizeaza prin prezenta in celula a unui nucleu difuz, lipsit de membrana nucleara, numit nucleoid. De asemenea, in aceste celule lipsesc mitocondriile si cloroplastele. ?eproducerea organismelor procariote se realizeaza prin diviziune directa. 'u un singur cromozom. <nele dintre procariote, virusurile, mult mai simple, nu au structura celulara. @oate procariotele sunt grupate in regnul Monera. >rganismele eucariote, unicelulare sau pluricelulare, au celule in care nucleul prezinta membrana nucleara care il separa de citoplasma. 5le au mitocondrii si cloroplaste, iar in unele cazuri, pe langa membrana celulara, prezinta un perete celular rigid. Materialul genetic ('D() este grupat intr,un numar variabil de cromozomi, intotdeauna par. Diviziunea celulara este comple)a. 5ucariotele sunt incluse in regnurile 8rotista, 6ungi, 8lantae si 'nimalia. Microorganismele fiinte unicelulare, au dimensiuni sub limita vizibilitati. #e stie ca cel mai mic corp care poate fi vazut cu oc*iul liber este de $.. -m, iar microorganismele au in general dimensiuni mult mai mici, de aceea pentru studiul lor este absolut necesara utilizarea microscopului. Virusurile. Airusurile sunt o categorie aparte de agenti infectiosi, vizibili numai la microscopul electronic, deosebiti fata de toate celelalte organisme cunoscute. (u cresc si nu se reproduce independent. ?eproducerea virusurilor o realizeaza celulele procariote sau eucariote infectate, folosind ca model acidul nucleic viral ('D( sau '?(). (u pot

sa,si asigure energie necesara proceselor vitale, datorita lipsei enzimelor metabolice. ?ezulta ca virusurile sunt in mod obligatoriu parazite. <n virus se poate afla in trei stari+ $. #tarea de virion sau virus infectios matur. Airionul este constituit dintr,o molecula de acid nucleic 'D( sau '?( care constituie genomul viral si un invelis proteic numit capsida. 5l este liber in afara unei celule vii si inactiv. :. #tarea de virus vegetativ. 'ceasta este reprezentata de acidul nucleic viral patruns intr,o celula vie. Bn aceasta stare este infectios. 2elula infectata produce virusuri pana la distrugerea sa. =. #tarea de provirus. <neori, acidul nucleic viral se poate atasa la un cromozom al unei celule, ramanand in aceasta stare o perioada de timp nedefinita. 2elula este purtatoare, pana la desprinderea acidului nucleic viral, moment in care se face trecerea de la starea de provirus la cea de virus vegetativ. Airusurile ataca bacterii (bacteriofagi), plante, ciuperci si animale. 5)emple de viroze+ la plante mozaicul tutunului1 la animale pesta, febra aftoasa, turbarea1 la om gripa, poliomielita, *epatite epidemice s.a.m.d. Bncluderea virusurilor intre organismele procariote este discutabila, datorita structurii lor acelulare. Bacteriile sunt organisme procariote cu structura celulara simpla, incadrate in trei grupe+ ar*ebacterii, eubacterii si cianobacterii. Arhebacteriile sunt un grup restrans de bacterii care traiesc in medii lipsite de o)igen (anaerobe). 2ele mai cunoscute sunt bacteriile metanogene (producatoare de gaz metan), bacteriile *alofile (care traiesc in medii bogate in saruri) si bacterile din apele termale. Eubacteriile traiesc in toate mediile de viata+ apa, aer, sol. 5le pot avea forma sferica (coci), forma de bastonas (bacili), de virgule (vibrioni), spiralata (spirili) etc., pot trai izolat sau pot forma colonii. Dupa modul de nutritie, acestea sunt+ , bacterii *eterotrofe saprofite, care determina fermentatii (de e)emplu+ fermentatia lactica Lactobacillus bulgaricus)1 , bacterii *eterotrofe parazite pe plante si animale, care produc boli (tetanos, tuberculoza etc.)1 , bacterii autotrofe fotosintetizatoare, care utilizeaza energia solara pentru producerea de substante organice1 , bacterii autotrofe c*imiosintetizante, care utilizeaza energia c*imica pentru producerea de substante organice1 , bacterii fi)atoare de azot, care traiesc in simbioza cu radacinile plantelor leguminoase. Cianobateriile, numite inainte alge albastre,verzi, sunt organisme microscopice procariote, unicelulare, izolate sau reunite in colonii. #unt autotrofe. 8igmentul asimilator caracteristic este ficocianina (;ianos = albastru), care predomina fata de clorofila. Bn citoplasma celulelor se disting doua zone+ una centrala , nucleoplasma si una periferica , cromatoplasma, cu pigmenti. #unt raspandite in apele dulci si marine. Multe traiesc pe sol umed. 2ele mai cunoscute sunt+ 2*roococcus, ?ivularia, Nostoc commune (cleiul pamantului). Cacteriile se inmultesc prin diviziune directa. 8rocariotele se considera a fi primele organisme aparute pe 8amant.