Sunteți pe pagina 1din 2

Viata dupa moarte

Dupa moarte, credinciosului budist i se deschide perspectiva a cinci forme de viata sau cinci stari fiintiale temporale, care concorda perfect cu retributia karmica. Acestea sunt dupa cum urmeaza: 1. iadul; 2. nasterea sub forma de animal; 3. nasterea sub forma de preta (spirite cu uri mici si pantece uriase, torturate de foame si de sete!. Acestea corespund spiritelor fara locuinta din brahmanism, spirite pentru care nu au fost oficiate ritualurile de inmormantare! ; ". nasterea ca om; #. nasterea ca zeu. $rimele trei forme de viata reprezinta diferite pedepse, in timp ce nasterea ca om sau ca zeu da inca o posibilitate in plus de realizare a %irvanei. Dar nu numai oamenii si celelalte fapturi ale lumii sunt supuse le ii transmi rarii, ci insusi intre universul care, la randul sau, va lua o forma sau alta de viata, invatatura budista prezinta trei forme de viata, sau mai bine zis trei planuri de e&istenta prin care trece universul. I. Kamavacara lumea desfatarii. 'ste nivelul fiintial in care e&ista desfatare pentru cele cinci simturi si corespunde cu primul lacas unde traiesc fiinte cu o varietate mare de trupuri si posibilitati de percepere. II. Rupavacara lumea formei. De aici lipsesc simtul ustului, al mirosului si cel tactil. Aceasta stare de fiintialitate include patru lacasuri: lumea lui (rahman ; zeii Abhasvara ; zeii stralucitori si fiintele fara perceptie. Aceste patru lacasuri se impart in mai multe subdiviziuni, care sunt fara importanta eshatolo ica. III. Arupavacara lumea fara forma in care este inclusa doar mintea ca element al perceperii si cunoasterii. )el care poseda cunoasterea (pra*na! este eliberat de orice le aturi cu lumea empirica, deoarece el stie ca toate elementele sunt trecatoare, ca sunt dureroase, ca toate lucrurile nu au un eu permanent si ca tot ceea ce are un inceput are si un sfarsit. +nterpretand anumite afirmatii privind soarta celor care au realizat eliberarea ultima, adica %irvana, unii inditori a*uns la concluzia ca starea de %irvana inseamna anihilare fiintiala. ,ot ceea ce este supus cunoasterii empirice este supus si reintruparii. De aceea, si necesitatea intoarcerii la starea de fiintialitate pura, care este din punctul de vedere al cunoasterii empirice, nefiinta. Aceasta stare fiintiala trebuie deosebita de neant. De altfel, conceptul de neant este cu totul strain andirii hinduse si chiar si budiste. -esa*ul esential al budismului este indreptat mai ales spre inlaturarea suferintei. .uferinta si incetarea suferintei sunt e&periente realizabile. %irvana nu este o stare viitoare, o perspectiva eshatolo ica; ea nu este nici trecut, nici prezent si nici viitor, ea e&ista pur si simplu si poate fi cunoscuta de minte. 'a poate fi realizata si acum. %irvana este descrisa ca fiind sun/a0 ol, insa ne intrebam cum poate golul-sunya sa fie o stare a realitatii 1 Daca golul este realitate, atunci inseamna ca %irvana este intr0adevar anihilare si inca o anihilare fiintiala absoluta, deoarece golul absolut, cum ar fi %irvana, ar reprezenta in mod implicit o aneantizare absoluta. 2ara indoiala ca la prima vedere lucrurile stau asa si aceasta pe motiv ca notiunea de gol in andirea noastra ne da ima inea de nee&istenta. Daca analizam, insa, conceptul de gol in andirea budista, atunci vom vedea ca lucrurile se prezinta oarecum diferit. 3adacina sanskrita pentru sun/a se traduce prin a umfla. .un/a inseamna, in traducere literala, in legatura cu ceea ce este umflat. Aceasta radacina, pare sa fi e&primat ideea ca ceea ce pare 4umflat4 pe dinafara, este 4 ol4 pe dinauntru. Acest lucru poate fi dovedit pe baza filolo iei comparate. Aplicand aceste notiuni cuvantului sun/a, si punandu0le in le atura cu persoana umana, putem spune ca per0 soana umana este umflata, intrucat ea este formata din cele cinci skandhas, insa este goala pe dinauntru, deoarece ii lipseste un eu central. $rin aceasta am aratat cum s0a putut a*un e la notiunea

de non0eu. +n acelasi timp 4umflat4 mai inseamna a fi plin datorita unui corp strain, a contine un corp strain; aidoma unei femei insarcinate care duce in 4umflatura4 pantecului sau un fat ce nu face parte din trupul ei. .i in acest sens persoana umana nu contine nimic din ceea ce pare ca ii apartine si, ca in cazul femeii insarcinate, corpul strain urmeaza sa fie dat afara.. .un/a e&prima in traditia budista ne area completa a lumii empirice prin e&ercitiul mintii. Dupa cum lumea empirica este o stare fiintiala supusa spatiului si timpului, %irvana este o stare fiintiala aspatiala si atemporala, in cadrul careia nu are loc nici nasterea si nici anihilarea. 'a este o stare de fiintialitate absorbita de adancul fiintialitatii eterne, pana la a se confunda cu %efiinta. Astfel %irvana este 2iinta in %efiinta, adica fiinta in stare nemanifesta. %irvana si lumea empirica sunt doua e&istente paralele care se conditioneaza reciproc. )a stare fiintiala, am vazut ca %irvana este considerata lacasul realitatii, budismul nu ne spune nimic despre starea aceasta finala in care intra cel eliberat si iluminat. Astfel, daca %irvana este realitate, atunci intrarea in %irvana nu pare a fi clasata ca stingere. De fapt, cei care au realizat %irvana in lumea aceasta nu considera ca stingere ci ca o distrugere a ceea ce este non0eu, a ceea ce este supus transmi rarii si inlocuirea non-eului cu un eu universal. 5rice ar reprezenta %irvana, stingere sau intrare intr-o slare de fiinta pura atemporala si aspatiala, dupa cum am numit0o noi, ea ramane tinta finala in care nu mai are loc trairea ca e&perienta a suferintei.