CETENIA

Cap. I -Notiunea de cetatenie

Populatia unui stat se prezinta ca o entitate eterogena sub aspectul specificului raporturilor politice si juridice pe care le are fiecare membru ai populatiei cu statul pe teritoriul caruia traieste populatia respectiva. Din acest punct de vedere, populatia unui stat este formata din cetatenii acestuia, la care se adauga strainii si dupa caz, apatrizii. Este un adevar evident, prin simplitatea sa, ca intre stat si populatie se incheaga o multitudine de raporturi de natura diversa. Dintre acestea, relevante din punct de vedere constitutional, sunt acele raporturi care definesc legatura intima, obiectiv necesara intre stat si populatia acestuia. Legatura intima intre stat si intreaga populatie care vietuieste pe teritoriul sau (indiferent de nationalitate) sta la baza drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, dar si la baza indatoririlor lor fata de stat. In dreptul constitutional modern o asemenea legatura este e primata prin termenul de cetatenie. !e cuvine mai intai a preciza ca notiunea de cetatenie are conotatii juridice multiple, in functie de natura raporturilor juridice in care se manifesta" raporturi de drept international, raporturi de drept constitutional (e " drepturile electorale)# raporturi de drept administrativ (e " cererea de dobandire a cetateniei romane se adreseaza unei autoritati e ecutive)# raporturi de dreptul familiei (e " dobandirea cetateniei romane prin adoptie). Prin urmare, se constata ca notiunea juridica de cetatenie are un caracter comple , generat de multitudinea si de natura ramurilor de drept care ii confera o haina juridica specifica. Precizam insa ca in opinia noastra cetatenia nu este o notiune juridica$sinteza, constituita prin integrarea si forjarea intr$o unica unitate a caracteristicilor ce i le imprima, dupa caz, dreptul international, dreptul constitutional, dreptul administrativ sau dreptul familiei. %onsideram ca notiunea juridica de cetatenie rezulta cu preponderenta din stiinta dreptului constitutional, respectiv din dreptul constitutional, celelalte ramuri ale dreptului reglementand, mai degraba, modurile de dobandire sau de pierdere a cetateniei, decat continutul propriu$zis al acesteia. In doctrina se sustine constant ca cetatenia poate fi privita atat ca institutie juridica, cat si ca statut al persoanelor carora li se recunoaste calitatea de cetatean al unui anumit stat. %a institutie juridica, cetatenia este privita ca ansamblu de norme juridice care reglementeaza modul de dobandire sau de pierdere a calitatii de cetatean, adica raporturile sociale de cetatenie.

&

In ce priveste cea de$a doua acceptiune a notiunii de cetatenie, aceea de statut juridic sau statut ale individului, cetatenia se a eaza in jurul ideii de subiect de drept. Dincolo de aspectele juridice ale cetateniei se impune a fi totodata observat si continutul politic al acesteia. Este astfel usor de remarcat ca cetatenia are si un suport politic, nu numai prin faptul ca stabilirea si modul ei de reglementare reprezinta e presia vointei factorului politic aflat la guvernare, ci si pentru ca fiecare cetatean participa in aceasta calitate la e ercitarea puterii, revenindu$i, prin abstractizare, o 'portiune( din puterea suverana a poporului. %u alte cuvinte, cetatenia acorda dreptul unei persoane fizice, membru al populatiei care locuieste intr$un anumit stat sa se manifeste politic, adica sa voteze si sa fie ales in organele reprezentative ale puterii de stat. )stfel, o persoana fizica participa la e ercitarea puterii prin reprezentare sau prin referendum, poate fi numita in functii si demnitati publice, numai daca are calitatea de cetatean roman si daca are domiciliul in tara ori resedinta in strainatate. * definitie considerata exacta priveste cetatenia ca fiind legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat. )ceasta legatura se e prima prin totalitatea drepturilor si obligatiilor reciproce dintre o persoana si statul al carui cetatean este, si mai mult, este o legatura juridica speciala, reflectata pe plan e tern, pastrata si prelungita oriunde s$ar gasi persoana, in statul sau de origine, in alt stat, pe mare, in cer sau in cosmos. +otodata, vom remarca faptul ca numai persoanele fizice au cetatenie si in nici un caz persoanele juridice sau bunurile nu au cetatenie in sensul pe care il dam noi acestei categorii juridice (desi pentru persoanele juridice, sediul social indeplineste aceeasi functie ca si cetatenia).

Natura juridica a cetateniei %u privire la natura juridica a cetateniei, in literatura juridica au fost e primate numeroase si contradictorii puncte de vedere" $ Potrivit unei opinii, cetatenia e prima legatura ce uneste un individ, un grup de indivizi sau anumite bunuri cu un anumit stat. Este o conceptie nestiintifica, intrucat ea porneste de la ideea ca raporturile juridice (raporturi esentialmente sociale, aflate sub incidenta unei norme juridice) ar putea lua nastere intre bunuri si persoane, pe de o parte, iar pe de alta, pentru ca pune pe plan de egalitate persoanele cu bunurile. *mul este subiect nu numai pentru ca el este supus legilor naturii si legilor de dezvoltare a societatii, ci si pentru ca el este producator si purtator al relatiilor sociale. $ Intr$o alta opinie, cetatenia este pur si simplu un element constitutiv al statului. intr$ adevar, organizarea puterii de stat se realizeaza in raport cu populatia si cu teritoriul. Dar cetatenia nu trebuie redusa doar la semnificatia unuia dintre elementele constitutive ale statului. %a apartenenta a unei persoane la un anumit stat, cetatenia este o legatura juridica din care decurg drepturi si obligatii specifice, reciproce, intre acea persoana si acel stat.

$ in sensul unei pareri, cetatenia ar fi un raport politic si juridic de 'dominatiune si supusenie(, din care izvorasc drepturi si obligatii, atat in ceea ce priveste pe individ fata de stat, cat si pe stat fata de individ. )cest raport nu este de natura voluntara. Pe marginea acestei pareri, mai intai poate fi facutaobservatia ca, uneori, raportul de cetatenie este totusi un raport voluntar (de e emplu, cazul dobandirii cetateniei la cerere). )poi, si mai ales, aceasta conceptie este tributara tendintelor de fetisizare a statului, fata de care cetateanul este un simplu supus, un element pasiv, la discretia acestuia. In fine, cetatenia nu poate fi calificata ca raport, deoarece prin notiunea de raport juridic nu se desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor participantilor la acea relatie juridica. $ )lteori, cetatenia a fost considerata drept raport contractual# legatura nationalului sau a supuseniei este contractuala, ceea ce inseamna ca ea se naste dintr$un acord de vointe $ aceea a statului, pe de o parte, aceea a nationalului, pe de alta. %ritica acestei conceptii a fost ampla si substantiala. $ Potrivit unei alte conceptii, cetatenia ar fi un statut personal, cum este clasa sociala, varsta, se ul etc. si consta in supusenia la o anumita putere de stat. Daca prin conceptul de statut sau prin cel de situatie juridica se urmareste sa se constate ca producerea anumitor fapte juridice este de natura sa investeasca o persoana cu un comple de drepturi si obligatii, derivate din continutul si scopul social atribuite de lege faptelor juridice care le$au generat, atunci cu siguranta conceptele in discutie sunt trebuitoare. Dar, cum se poate observa, sintagma statut personal sau situatie juridica este asociata varstei, se ului etc, adica unor categorii biologice, ceea ce nu este admisibil, intrucat cetatenia nu semnifica asemenea atribute. $ %etatenia a fost calificata si ca apartenenta a persoanei la stat, in virtutea careia persoana are fata de stat drepturile stabilite prin lege, precum si obligatiile corespunzatoare drepturilor statului fata de ea. )ceasta conceptie se reflecta si in Legea cetateniei romane nr.,&-&..& (modificata in &... si republicata in ,///)" %etatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman, (art. l, alin. l). )sadar, cetatenia este un raport juridic. )cest mod de a defini ramane insa discutabil" a) Din punct de vedere tehnic$juridic, cetatenia nu poate fi incadrata in categoria raporturilor juridice, ea limitandu$se sa desemneze ansamblul drepturilor si obligatiilor specifice conditiei de cetatean# b) !impla caracterizare a cetateniei ca raport juridic lasa deschisa problema de a sti care este categoria de raporturi juridice din care ea face parte# c) %etatenia nu ar putea fi definita ca raport juridic si pentru ca, in realitate, ea e prima pozitia unei persoane nu doar intr$un raport juridic, ci intr$un comple de asemenea raporturi. $ * alta opinie, la care achiesam, este cea potrivit careia cetatenia este considerata un element al capacitatii juridice, asa cum apare capacitatea numai in unele ramuri ale dreptului, adica nedisociata in capacitate de folosinta si capacitate de e ercitiu. *r, daca este adevarat ca distinctia intre cele doua forme ale capacitatii este lipsita de insemnatate teoretica si practica in acele ramuri ale dreptului in care capacitatea de e ercitiu a persoanei 0

se naste o data cu capacitatea de folosinta si in aceleasi conditii cu ea, nu este mai putin adevarat ca, tocmai in aceste imprejurari, capacitatea juridica nu este decat posibilitatea de a avea anumite drepturi si obligatii subiective. %apacitatea juridica este o categorie social$istorica. Ea a cunoscut si cunoaste schimbari de continut, in functie de oranduirile social$economice, de transformarile mai importante survenite. %ontinutul capacitatii juridice determina sfera subiectelor raporturilor juridice. )stfel, sunt subiecte ale raporturilor juridice cei carora legea le recunoaste capacitatea de a fi subiecte de drepturi si obligatii in anumite domenii juridice. Legile au restrans insa, capacitatea juridica in anumite categorii de raporturi juridice si pentru straini sau apatrizi, dand o capacitate juridica deplina numai cetatenilor. )stfel, apare un al doilea element al capacitatii juridice, si anume cetatenia, intrucat, capacitatea juridica in dreptul constitutional este deplina in cazul cetatenilor si este restransa in cazul strainilor si apatrizilor. +rebuie insa imediat sa adaugam ca impartirea in capacitate juridica deplina si restransa nu va fi confundata cu impartirea in capacitate de e ercitiu deplina si restransa, intalnita in unele ramuri ale dreptului, cum ar fi dreptul civil# aceasta, pentru ca, daca in aceste situatii, impartirea se realizeaza tinand seama de faptul daca subiectul raportului juridic are sau nu nevoie de incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui, ceruta de lege pentru ocrotirea intereselor sale, impartirea in capacitate juridica deplina si capacitate juridica restransa, despre care vorbim noi se refera la posibilitatea persoanei fizice de a fi subiect al tuturor raporturilor juridice sau numai a unora, atunci cand nu este cetatean. Persoana fizica, cetatean, poate fi subiect al tuturor raporturilor juridice, adica al acelor raporturi juridice al caror continut il formeaza drepturile si indatoririle fundamentale si in special drepturile politice. 1iecare cetatean este in drept un subiect unitar, dar aptitudinea sa de a fi subiect de drept poate imbraca aspecte diferite in functie de caracterul raporturilor juridice in care poate figura ca parte. Legea recunoaste pe fiecare cetatean al statului ca subiect de drept, dar aceasta nu inseamna ca ii recunoaste capacitatea de a fi titular de drepturi si obligatii in orice domeniu al raporturilor juridice, independent de caracterul acestor raporturi si de conditiile care trebuie intrunite pentru a recunoaste cetateanului capacitatea de a fi titular de drepturi si obligatii intr$un anumit domeniu al raporturilor juridice. Prin urmare, cetatenia este un element al capacitatii juridice, dar al capacitatii juridice cerute subiectelor raporturilor juridice de drept constitutional.

Principiile legale privitoare la cetatenie )naliza normelor juridice care formeaza institutia juridica a cetateniei permite formularea unor principii care stau la baza cetateniei romane. )cestea sunt" &. 2umai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de %onstitutie si legi. in aceasta privinta se impune sa observam ca, de regula, acesta nu este considerat un

principiu in lucrarile de specialitate, dar problema, ca atare, prezentand o deosebita importanta teoretica si practica, este totusi analizata, insa distinct de principiile cetateniei. %u toate acestea, aceasta regula se impune ca o regula de baza a cetateniei romane, ea strabatand intreaga legislatie in domeniu. Din drepturile inscrise in %onstitutie si legile tarii unele pot fi e ercitate numai de cetateni, strainii sau apatrizii neavand acces la ele. E ista deci o diferenta intre sfera drepturilor pe care le pot e ercita cetatenii romani si sfera drepturilor pe care le pot e ercita persoanele care nu au aceasta calitate, dar locuiesc pe teritoriul statului nostru. )ceste drepturi care nu pot fi e ercitate si de straini sau apatrizi sunt atat drepturi fundamentale, cat si drepturi subiective obisnuite. in grupa acestor drepturi sunt incluse" 4 dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative. )ceste drepturi, fiind prin e celenta drepturi politice, apartin in e clusivitate numai cetatenilor# 4 dreptul de a domicilia pe teritoriul 5omaniei si de a se deplasa nestingherit pe acest teritoriu# 4 dreptul de a fi proprietar de terenuri in 5omania. +rebuie sa precizam ca potrivit Legii de revizuire a actualei %onstitutii, si cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea 5omaniei la 6niunea Europeana si din alte tratate internationale la care 5omania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala (art.33 alin.,). Este o evidenta schimbare de optica constitutionala in spiritul principiilor democratice vest$europene privind libera circulatie a capitalurilor, una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei %omune din 6niunea Europeana. 4 dreptul de a fi angajat in orice functie pentru care indeplineste conditiile cerute de lege. Pentru functiile si demnitatile publice, civile sau militare, se cere ca persoanele sa aiba numai cetatenia romana si domiciliul in tara (art.&7 alin.0 din %onstitutie). Legea de revizuire a %onstitutiei a modificat acest alineat, in sensul ca s$a eliminat conditia de a avea doar cetatenia romana pentru ocuparea unei demnitati sau functii publice, deoarece, in conditiile integrarii tarii in familia marilor democratii moderne, nu era justificata interdictia ocuparii acestor functii de catre cetatenii romani ce au si o alta cetatenie, de regula a tarilor din zona civilizatiei europene. !$a introdus un nou alineat al acestui articol, care prevede ca in conditiile aderarii 5omaniei la 6niunea Europeana, cetatenii 6niunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale (art.&7, alin.3). )cest alineat consacra un drept ce apartine cetatenilor 6niunii Europene, strans legat de dezvoltarea democratiei la nivelul de baza al unitatilor administrativ$ teritoriale, justificat fata de aceia care, potrivit conditiilor prevazute de legea organica, rezulta ca s$au integrat in viata social$economica a comunitatilor locale. 4 dreptul de a nu fi e tradat sau e pulzat din 5omania. %etateanul roman nu poate fi e tradat la cererea unui stat strain in vederea urmaririi sau judecarii intr$o cauza penala ori in vederea e ecutarii pedepsei. De asemenea, el nu poate fi e pulzat din 5omania. +otusi, prin Legea de revizuire a %onstitutiei s$a introdus un alineat nou, alin., al articolului &., care reglementeaza faptul ca,

prin derogare de la prevederile alineatului &, cetatenii romani pot fi e tradati in baza conventiilor internationale la care 5omania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate. %rearea unui spatiu de securitate juridica in cadrul 6niunii Europene, ca si lupta impotriva terorismului, traficului de droguri, de femei si copii, in general infractionalitatea internationala, presupun, in conditiile stabilite de comun acord prin tratate internationale, posibilitatea e tradarii unui cetatean care a participat la asemenea infractiuni. In acest scop s$a introdus acest alineat, avand in vedere ca prin specificul lor, asemenea infractiuni impun, in mod necesar, anchetarea si judecarea tuturor participantilor, indiferent de nationalitate, in cadrul unei jurisdictii unice. Este cazul legii nr. 0/,-,//3, modificata prin Legea nr. ,,,-,//9 (ce are la baza Decizia$%adru de la +ampere privind cooperarea judiciara in materie penala si e ecutarea mandatului european de arestare, in temeiul careia cetatenii romani pot fi e tradati. Legea a fost adoptata in temeiul e ecutarii obligatiei 5omaniei de implementare a a:uis$ului european, rezultat si din obligatiile asumate prin +ratatul de aderare la 6niunea Europeana a 5omaniei si ;ulgariei. 4 dreptul de a fi protejat diplomatic atunci cand se afla in strainatate. %etatenia romana implica pentru statul roman obligatia de a$si proteja cetatenii sai atunci cand acestia, aflandu$se in afara granitelor $ vremelnic sau domiciliind $ au nevoie de asemenea ajutor impotriva incalcarii drepturilor lor.

,. 2umai cetatenii sunt tinuti a indeplini toate obligatiile stabilite prin %onstitutie si legile tarii. %etateanul roman, titular de drepturi si libertati, este in acelasi timp obligat sa indeplineasca indatoririle prevazute de %onstitutia si legile tarii. )ceasta cu atat mai mult cu cat cetatenia romana presupune responsabilitate civica. %onform acestui principiu, unele obligatii prevazute de %onstitutie si legi apartin in e clusivitate cetatenilor romani, deoarece numai acestia pot fi titularii tuturor drepturilor si obligatiilor. Persoanele care nu au aceasta calitate nu sunt tinute a indeplini anumite indatoriri, ce revin numai cetatenilor romani, singurii raspunzatori pentru dezvoltarea economica si sociala a 5omaniei, pentru apararea independentei, suveranitatii si integritatii sale. )ceste obligatii sunt urmatoarele" a) obligatia de fidelitate fata de tara#

b) obligatia satisfacerii serviciului militar de catre barbati. +e tul noii %onstitutii nu mai prevede aceasta obligatie. !e da in sarcina legii organice stabilirea conditiilor privind indeplinirea indatoririlor militare, indatoriri ce vor reveni tuturor cetatenilor romani, barbati si femei. !untem in prezenta unui te t constitutional suplu, care permite reglementarea indatoririlor militare in functie de aliantele la care 5omania va deveni parte si de e igentele pregatirii militare intr$un asemenea conte t. c) indatorirea de aparare a patriei.

0. %etatenii romani simt egali in drepturi si indatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, se , opinie, apartenenta politica, de avere sau origine sociala si indiferent de modul in care au dobandit cetatenia. 3. %etatenia este in e clusivitate o chestiune de stat. )cest principiu se desprinde cu deosebita claritate din dispozitiile constitutionale si legale conform carora stabilirea drepturilor si indatoririlor cetatenilor romani, a modurilor de dobandire si de pierdere a cetateniei romane constituie un atribut e clusiv al statului. 8. %asatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor. Despre acest principiu ne vom ocupa pe larg in urmatoarea sectiune.

Cap. II - Dobandirea cetateniei ro ane

Diferitele modalitati de dobandire a cetateniei pot fi grupate in doua categorii principale" $ modalitati de dobandire de drept# $ modalitati de dobandire prin efectul unui act juridic individual de acordare a cetateniei emis de organul de stat competent, la sesizarea celui interesat. !odalitatile de dobandire de drept a cetateniei %etatenia se dobandeste de drept atunci cand, prin simpla producere a unui anumit fapt material juridic, fara sa mai fie nevoie de manifestarea de vointa a vreunui organ de stat intervenita pe baza solicitarii celui interesat, acesta devine in temeiul legii cetatean roman. 5eglementarea dobandirii de drept a cetateniei se orienteaza in dreptul comparat in jurul a doua sisteme principale, care uneori sunt combinate intr$o masura mai mare sau mai mica. 6n prim sistem este cel care porneste de la ideea ca, prin insusi faptul nasterii, copilul dobandeste cetatenia parintilor sai. )stfel, ceea ce este decisiv in acest sistem este legatura de sange (jus sanguinis). In acest caz simpla dovada ca parintii au sau unul dintre ei are o anumita cetatenie este suficienta pentru ca la randul lui copilul sa o dobandeasca, fara sa fie necesar sa se emita un act juridic in acest sens de vreun organ de stat. )cest sistem este cel mai logic, intrucat, ingeneral, se poate presupune ca un copil este legat atat prin sentimente, cat si prin interese, de statul caruia ii apartin parintii sai. In conformitate cu cel de al doilea sistem, cetatenia copilului va fi cea a teritoriului statului unde s$a nascut, chiar daca parintii au o alta cetatenie. )stfel, ceea ce este decisiv in acest sistem nu mai este cetatenia parintilor sau a unuia dintre ei, ci teritoriul unde s$a nascut copilul {jus soli sau jus hei). 6ltimul sistem are serioase neajunsuri, intrucat, atunci cand parintii nu au cetatenia statului in care s$a nascut copilul, este putin probabil ca acesta sa doreasca intr$adevar sa ramana cetatean al statului respectiv, el fiind atasat prin familia lui altui stat. Principiul 'dreptului solului( este aplicat sub rezerva indeplinirii anumitor conditii in )nglia si !.6.). pentru copiii strainilor nascuti pe teritoriul lor. Pentru copiii nascuti fie in <

tara, fie in strainatate, din cetateni ai acestor state, se aplica insa principiul 'dreptului sangelui(. %a baza de plecare a reglementarilor ei, actuala lege a cetateniei a adoptat primul sistem, completandu$& insa, pentru unele situatii intalnite mai rar in practica sociala, cu unele modalitati de dobandire a cetateniei pe alte criterii. %a urmare, potrivit acestei legi, pot fi deosebite urmatoarele modalitati de dobandire de drept a cetateniei romane, in functie de faptul material juridic caruia i se recunoaste calitatea de a produce acest efect juridic. ". Dobandirea cetateniei ca efect al nasterii #. Dobandirea cetateniei prin faptul ca un copil nascut din parinti necunoscuti a fost gasit pe teritoriul $o aniei %. Dobandirea cetateniei prin adoptie &. Dobandirea cetateniei prin stabilirea filiatiei 8. Dobandirea cetateniei ro ane prin efectul sc'i barii cetateniei parintilor #. Dobandirea cetateniei ro ane prin repatriere

Cap. III - Pierderea cetateniei ro ane

%a si modalitatile de dobandire a cetateniei romane, cele prin care aceasta se pierde pot fi clasificate in doua categorii principale" modalitati care duc la pierderea de drept a cetateniei si modalitati de pierdere pe baza unui act juridic individual emis de organul de stat competent. Pierderea de drept a cetateniei In timp ce dobandirea de drept a cetateniei este modalitatea cu cea mai frecventa aplicatie practica, pierderea de drept a cetateniei are un caracter e ceptional. Ea poate sa se produca in urmatoarele cazuri"

". Adoptia copilului de catre un cetatean strain

%opilul minor, adoptat de catre un cetatean strain, pierde cetatenia romana daca adoptatorii sau, dupa caz, adoptatorul, solicita aceasta in mod e pres, iar adoptatul este considerat, in temeiul legii straine, ca a dobandit cetatenia adoptatorilor. In conformitate cu prevederile legale, cetatenii straini pot adopta numai copii aflati in evidenta %omitetului 5oman pentru )doptii, cu e ceptia cazului in care adoptatorii sunt rude pana la gradul al patrulea inclusiv cu unul dintre parintii copilului sau al adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de e ercitiu, de catre persoana sau familia care a crescut$o. Pe baza hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei ramasa definitiva, %omitetul 5oman pentru )doptii va elibera un certificat, prin care va atesta ca adoptia este conforma cu normele prevazute in %onventia incheiata la =aga la ,. mai &..0. #.(tabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul $o aniei fata de a bii parinti straini sau fata de un cetatean strain) in acest ulti ca*) daca celalalt parinte ra ane necunoscut )cest mod de pierdere a cetateniei romane nu opereaza decat in privinta copilului care nu a implinit &9 ani, dat fiind principiul generai al legii ca, odata major, copilul decide singur asupra cetateniei sale.

In ipoteza e aminata in acest caz, copilul pierde cetatenia romana pe data stabilirii filiatiei lui. %. Anularea) declararea nulitatii sau desfacerea adoptiei unui inor de catre cetateni ro ani Daca un copil strain a fost adoptat de catre cetateni romani, iar aceasta adoptie a fost anulata sau declarata nula este firesc ca acesta sa piarda si cetatenia romana pe care o dobandise ca efect al adoptiei sale. Legea prevede in acest sens ca anularea sau declararea nulitatii adoptiei in cazul in care copilul nu a implinit varsta de &9 ani si domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in strainatate, duc la consecinta ca minorul este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman. !ituatia se prezinta in acelasi mod si in cazul desfacerii adoptiei, singura deosebire fiind ca de aceasta data copilul pierde cetatenia romana pe data cand adoptia a fost desfacuta. &. Ca*uri de pierdere a cetateniei ro ane de catre copil in ur a sc'i barii cetateniei parintilor Principiul Legii nr.,&-&..& este ca pierderea cetateniei romane prin aprobarea renuntarii nu are efect asupra cetateniei sotului sau copiilor minori. %u toate acestea, copilul minor pierde cetatenia romana ca urmare a renuntarii parintilor la aceasta cetatenie daca ambii parinti obtin aprobarea la renuntare din partea >uvernului 5omaniei, pe baza propunerii ?inisterului @ustitiei, iar copilul minor se afla impreuna cu ei in strainatate sau paraseste impreuna cu ei tara. In acest caz, copilul pierde cetatenia romana o data cu parintii sai sau, daca acestia au pierdut$o la date diferite, in momentul pierderii cetateniei de catre ultimul parinte. %opilul minor care, pentru a domicilia in strainatate, paraseste tara dupa ce ambii parinti au pierdut cetatenia romana, pierde aceasta cetatenie la data plecarii sale din tara. !olutiile vor fi aceleasi atunci cand numai unul dintre parinti este in viata sau cunoscut. In toate aceste cazuri, copilul care a implinit varsta de &3 ani va fi necesar sa$si dea consimtamantul. Pierderea cetateniei pe ba*a unui act juridic individual e is de organul de stat co petent ". )probarea prin hotararea +uvernului a renuntarii la cetatenia romana. La baza reglementarii acestei modalitati de pierdere a cetateniei romane de catre Legea nr.,&-&..& se gaseste principiul potrivit caruia nimeni nu poate renunta pur si simplu la cetatenia sa pentru a ramane fara nici o cetatenie. )cest principiu reflecta preocuparea de a descuraja persoanele care ar dori ca, pe calea renuntarii la orice cetatenie, sa ramana scutiti de diferitele obligatii ce revin numai cetatenilor. De aceea, cetatenia romana nu poate fi pierduta prin renuntare decat cu aprobarea >uvernului 5omaniei, o simpla declaratie nefiind suficienta in acest scop. De asemenea, prin modificarea Legii nr.,&-&..& in &..., pe langa conditiile care trebuiau indeplinite pentru a se aproba renuntarea la cetatenia romana a mai fost

introdusa o noua conditie, consideram e trem de importanta si anume, daca persoana in cauza a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie. %ererea de renuntare la cetatenia romana a unei persoane va fi aprobata pentru motive temeinice, daca aceasta a implinit varsta de &9 ani si mai indeplineste conditiile urmatoare" a) sa nu fie invinuita sau inculpata intr$o cauza penala si sa nu aiba de e ecutat o pedeapsa penala# b) sa nu fie urmarita pentru debite fata de stat, persoane fizice sau juridice din tara, iar daca are astfel de debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor. Daca este aprobata prin hotararea >uvernului renuntarea la cetatenie are ca efect pierderea cetateniei romane pe data publicarii acestei hotarari in ?onitorul *ficial. #. $etragerea cetateniei ro ane Legea nr.,&-&..& stabileste ca aceasta modalitate de pierdere a cetateniei romane este de competenta >uvernului la propunerea ?inisterului @ustitiei. %eea ce caracterizeaza retragerea cetateniei romane hotarate de >uvern este faptul ca ea se face cu titlu de sanctiune si se pronunta din oficiu, spre deosebire de aprobarea renuntarii la cetatenie, data tot de catre >uvern, care nu are caracter de sanctiune si presupune o cerere in acest sens din partea celui interesat adresata %omisiei de pe langa ?inisterul @ustitiei. Intrucat constituie o sanctiune, retragerea cetateniei este o masura cu caracter strict personal, de natura sa produca efecte numai cu privire la persoana vinovata de savarsirea a uneia dintre faptele prevazute de lege. De aceea, sotul si copiii persoanei sanctionate vor continua sa$si pastreze cetatenia romana. %etatenia romana poate fi retrasa aceluia care" a) b) aflat in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul 5omaniei# aflat in afara granitelor 5omaniei, se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care 5omania a rapt relatiile diplomatice sau este in stare de razboi# a obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase.

c)

Primele doua ipoteze mentionate mai sus se caracterizeaza prin faptul ca permit aplicarea sanctiunii retragerii cetateniei romane mimai unor persoane care locuiesc in strainatate, pe cand situatia la care se refera ultima ipoteza duce la aplicarea sanctiunii retragerii cetateniei independent de locul de domiciliere sau de resedinta a persoanei vizate si, prin urmare, poate fi indreptata si impotriva unor cetateni romani aflati pe teritoriul tarii noastre. In cazul aplicarii sanctiunii retragerii cetateniei romane, aceasta se pierde pe data publicarii hotararii >uvernului in ?onitorul *ficial.

&/

Desi aceasta dispozitie a Legii nr.,&-&..& nu face nici o distinctie, ea nu va putea fi aplicabila in ipoteza retragerii cetateniei dobandite in mod fraudulos. Intr$adevar, numai dintr$o greseala, Legea nr. ,&-&..& vorbeste de retragerea cetateniei dobandite in mod fraudulos, caci o asemenea dobandire este pur si simplu nula. Ea nu trebuie retrasa, ci declarata nula si, ca atare, considerata ca nu a produs niciodata vreun efect juridic.

Procedura retragerii cetateniei ro ane si aprobarii renuntarii la cetatenia ro ana >uvernul 5omaniei dispune prin hotarare retragerea cetateniei romane sau, dupa caz, aprobarea renuntarii la cetatenia romana, apreciind asupra propunerii ministrului justitiei, facuta potrivit procedurii prevazute la art.&0$&9 (art.0/). *rice autoritate sau persoana care are cunostinta de e istenta unui motiv pentru retragerea cetateniei romane poate sesiza, in scris, comisia de pe langa ?inisterul @ustitiei, avand obligatia sa produca dovezile de care dispune. %omisia sesizata poate cere date sau informatii de la orice autoritate sau persoana care are cunostinta despre e istenta situatiei prevazute la art. ,3 (art.0&). %ererea de renuntare la cetatenia romana se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica si se depune la comisia de pe langa ?inisterul @ustitiei, care va proceda potrivit prevederilor art.&0$&9 (art. 0,). Data pierderii cetateniei romane prin retragere sau prin aprobarea renuntarii la aceasta este data publicarii in ?onitorul *ficial al 5omaniei, Partea I, a hotararii >uvernului (art.00). Persoane fara cetatenie 2imeni nu dobandeste cetatenia romana prin simplul fapt al domicilierii pe teritoriul statului nostru chiar daca nu are alta cetatenie. In aceste conditii, in tara noastra e ista o categorie de persoane fara cetatenie, in care sunt inclusi toti cei lipsiti de o cetatenie straina, care locuiesc pe acest teritoriu, dar nu au dobandit inca cetatenia romana. )ceste persoane fara cetatenie se mai numesc 'apoliti( ( de la cuvantul grecesc a A privativ si polis A cetate), precum si 'apatrizi( (format din privativul a si cuvantul latin patria).!ituatia unei persoane de a nu avea nici o cetatenie poate fi consecinta unor imprejurari diverse.)stfel, este posibil ca unei persoane sa i se fi retras cetatenia de un stat fara ca ea sa dobandeasca cetatenia altui stat. )celasi este cazul cetateanului strain caruia i s$a aprobat renuntarea la cetatenie, dar nu a obtinut cetatenia romana.

Cap. I, - Cetatenie europeana vs. Cetatenie nationala

6niunea EuropeanB, organizaCie clBditB din ruinele celui de$al doilea 5Bzboi ?ondial din dorinCa de a stBvili rBzboiul pe continent odatB pentru totdeauna, a fost sortitB DncB de la bun

&&

Dnceput sB capete Dntr$o bunB zi contururi politice, astfel DncEt Europa politicB unitB devine acum miza esenCialB a viitorului Europei. )ceastB aspiraCie a devenit din ce Dn ce mai manifestB de la adoptarea Dn &.., a +ratatului de la ?aastricht, culminEnd astBzi cu dezbaterile asupra %onstituCiei Europene. )ceastB EuropB numBrB acum peste 8// milioane de persoane. Participarea acestora la dezvoltarea Europei politice rBmEne DnsB limitatB. Despre a cui EuropB se vorbeFte, dacB nu despre cea a cetBCenilor eiG Logica integrBrii europene impune ca Dn momentul e istenCei unei evoluCii suficiente a 6niunii Europene sB se creeze o cetBCenie europeanB care sB se suprapunB peste cea naCionalB. )stBzi, numeroFi autori DncearcB sB formuleze, Dn legBturB cu Europa, ceea ce ar putea fi o nouB concepCie despre cetBCenie. Ei susCin cB cetBCenia Europei care se construieFte acum nu este Fi nu poate reprezenta e tinderea cetBCeniei naCionale la nivelul Europei, cB Europa nu va putea deveni pur Fi simplu o 'naCiuneH mai mare, cB ea este pe punctul de a inventa o 'nouBH cetBCenie. In viziunea lui ?arshall, 'cetBCenia este statutul acordat tuturor celor care sunt membri efectivi ai comunitBCii. %ei care beneficiazB de acest statut sunt egali Dn ce priveFte respectarea drepturilor Fi a obligaCiilor consecutive. %etBCenia presupune un sens direct al apartenenCei la comunitate bazat pe loialitatea faCB de civilizaCia pe care o DmpBrtBFeFte Dn comun. Este loialitatea unor persoane libere dotate cu drepturi Fi protejate de o legislaCie comunB.H !tatutul legal Fi politic al cetBCeniei se bazeazB pe reciprocitate, sub forma unui contract civic inclus Dn drepturile constituCionale" pe de o parte, statul acordB, recunoaFte Fi garanteazB drepturile Fi responsabilitBCile care decurg din statutul de cetBCean# pe de alta, Dn schimbul acestora, cetBCenii trebuie sB fie loiali ordinii civice pe care trebuie sB o apere Fi sB o promoveze. 1orma cea mai concretB a acestei relaCii este naCionalitatea, recunoscutB sub forma diverselor documente publice" certificate de naFtere Fi de deces, paFapoarte, cBrCi de identitate. %etBCenia naCionalB nu mai este singura care sB ofere un statut legal Fi drepturi. InstituCiile europene sunt pe cale sB construiascB o nouB cetBCenie. InstituCiile europene conferB cetBCenilor europeni Fi strBinilor aflaCi legal Dn spaCiul european un statut social care devine un veritabil statut politic. Deci e istB atEt o cetBCenie naCionalB, cEt Fi una europeanB. %a titular de drepturi, cetBCeanul devine un element al e erciCiului puterii Fi al principiului suveranitBCii. Prin capacitatea sa de a influenCa configuraCia puterii politice, cetBCeanul este deCinBtorul unei pBrCi din suveranitatea politicB deoarece, prin vot, poate decide asupra guvernBrii. %etBCenia europeanB se referB la statutul juridic al cetBCenilor CBrilor membre ale 6niunii Europene. )cest statut a fost introdus prin +ratatul de la ?aastricht Fi dezvoltat de

&,

%arta Drepturilor 1undamentale ale 6niunii sub forma unui set de drepturi supranaCionale. ?ai e act, noul art. &< al '+ratatului de contituire a %omunitBCii EuropeneH stipuleazB cB este cetBCean al 6E orice persoanB care beneficiazB Dn prealabil de naCionalitatea unui din statele membre. )cest statut supranaCional vine Dn completarea cetBCeniei naCionale prin e ercitarea unui numBr restrEns de drepturi pe teritoriul altui stat membru decEt propria CarB. %etBCenia europeanB se adaugB celei naCionale deoarece resortisanCii statelor membre ale 6E beneficiazB de o dublB cetBCenie. )stfel, un cetBCean romEn este Dn acelaFi timp cetBCean romEn Fi cetBCean european. %etBCenia europeanB nu suprimB niciun drept inerent celei naCionale, ci doar conferB drepturi suplimentare care se vro e ercita fie la nivelul 6niunii (dreptul de vot, de a fi ales Dn Parlamentul European), fie la nivelul statelor membre (dreptul de a fi ales Dn alegerile municipale). IncluzEnd drepturi, obligaCii Fi participarea la viaCa politicB, cetBCenia europeanB vizeazB consolidarea imaginii Fi a identitBCii 6E Fi implicarea mai profundB a cetBCeanului Dn procesul de integrare europeanB. %etBCenia europeanB are la bazB principiile comune ale statelor membre, incluse Dn +ratatul de la )msterdam" principiul libertBCii, principiul democraCiei, principiul respectBrii drepturilor omului Fi a libertBCilor fundamentale Fi principiul statului de drept, Fi decurge din drepturile fundamentale ale omului Fi drepturile specifice acordate cetBCeanului european J drepturi de liberB circulaCie Fi drepturi civice, descrise Dn +ratat. 2u e istB cetBCenie europeanB deconectatB de cetBCenia naCionalB, ceea ce diminueazB foarte mult forCa Fi credibilitatea statutului de cetBCean european. Este vorba Dn final de patru drepturi, din care trei politice" dreptul de liberB circulaCie Fi sejur pe Dntreg teritoiul 6niunii pentru toate categoriile de cetBCeni europeni# dreptul de vot Fi de eligibilitate Dn Parlamentul European Fi Dn alegerile municipale# dreptul de a beneficia de protecCie diplomaticB Fi consularB Dntr$un stat terC, din partea reprezentanCelor diplomatice ale oricBrui stat membru. Dreptul de petiCie Dn faCa instituCiilor europene Dntr$una din cele ,/ de limbi oficiale ale 6E vine pentru a acoperi deficitul de transparenCB democraticB a 6niunii Fi de a$l apropia pe cetBCean de administraCia europeanB. )ceste patru drepturi nu sunt de primB importanCB pentru viaCa de zi cu zi a cetBCeanului, care constatB astfel cB cetBCenia europeanB este ceva posterior Fi secundar, adBugat la drepturile recunoscute Brin constituCiile naCionale. !e observB cB, de fapt, aceste patru drepturi nu devin efective decEt Dn afara spaCiului politic Fi juridic al propriului stat (acoperit prin cetBCenia naCionalB).

&0

%eea ce se reproFeazB cetBCeniei europene este lipsa dimensiunii transnaCionale. De altfel, Dn unele CBri ca >ermania, )ustria sau Lu emburg cetBCenia dualB sau multiplB nu este acceptatB. %etBCenia europeanB se a eazB pe cEteva direcCii fundamentale" disocierea dintre naCionalitate Fi cetBCenie, inovaCia instituCionalB Fi constituCionalB, elaborarea unei culturi comune care depBFeFte frontierele statelor, acceptarea unei noi valori civice printre care nediscriminarea Fi pluralismul cultural. )ctuala cetBCenie europeanB ar fi mai DntEi o cetBCenie de reciprocitate bazatB pe reciprocitatea drepturilor Dntre resortisanCii europeni, apoi una de atribuCie deoarece provine din naCionalitatea unuia din statele membre din care e trage conFtiinCa de apartenenCB la acesta a cetBCenilor sBi. La prima vedere, raportul dintre naCionalitate Fi cetBCenie europeanB impune o ecuaCie destul de simplB. E istB douB posibilitBCi" supra$poziCionarea J cetBCenia europeanB este o cetBCenie nouB (transnaCionalB sau supranaCionalB) care fie o eclipseazB pe cea naCionalB, fie Di este subordonatB, caz Dn care nu ar mai avea nicio valoare# Fi super$poziCionarea DnCelegEnd prin aceasta cB cetBCenia europeanB este un complement al celei naCionale. ;alanCa este DnclinatB de cBtre chestiunea identitarB.

&3

&8