MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI din BACU

FACULTATEA de INGINERIE
Calea M ! eti, N!" #$%, Ba& ', ())##$, Tel"*Fa+ ,-) ./- $0)#%) 12234**in5ine!ie"'6"!7, de&anin58'6"!7

Proiect la Meteorologie i Climatologie

ndrumtor: Prof. Univ. Lazr Iuliana Grupa 3 ! "#og $amona %lia Pip &le'andra(%lena

)acu *!

Tema proiectului: Rcirea Global

Racire sau incalzire globala?

Care din variante s fie? In urm cu puin timp, alarmitii climei au gndit un plan de a folosi drone spaiale pentru a bloca radiatiile solare, precum i alte metode, astfel nct s evite o nclzire global rapid, cauzat de gazele cu efect de ser !cum se speculeaza c aceleai gaze cu efect de ser sunt responsabile pentru rcirea global "ustinatoriii nclzirii globale cauzate de om incearca s e#plice faptul c anul $%%& a fost cel mai rece din ultimii ' ani si ca, de fapt, nu e#ist nclzire global ncepnd cu ())& cnd temperaturile s*au stabilizat i au nceput s scad odata cu scderea activitii solare !ceasta a lsat pe unii oameni de tiin s cread c e#ist un risc mai mare de a intra ntr*o er glaciar dect de a traversa o perioada de nclzire global C+ina a trecut recent prin cea mai rece iarn din ultimii (%% de ani, n timp ce nord*estul !mericii a fost lovit de cantitati record de zpad i ,area -ritanie a suferit cea mai friguroasa lun de aprilie din ultimii (% ani ,ai mult decat atat, luna !ugust a mai nregistrat un record pentru ,area -ritanie: cea mai ntunecat lun ncepnd cu anul ()$), nregistrnd doar (%' ' ore de soare din ntreaga luna, fata de media de (.' de ore de soare, conform biroului ,et /intre cauzele care s*au dovedit c au legatura 0i se implic mai bine n rcirea climei 0i n oscila1iile climatice sunt n mod frecvent mentionate radia1ia solar primit la limita e#terioar a atmosferei 0i structura suprafe1ei terestre cu ntregul comple# de procese 0i rela1ii fizice dintre componentele sale 2atmosfer*oceane*criosfer*litosfer* biosfer3 4uati separat, toti acesti factori sunt supusi unor serii de critici, pentru c ei dau rspunsuri par1iale referitoare fie la cauzele rcirii climei 0i apari1iei glacia1iunii, fie la oscila1iile climatice "*a stabilit c pentru formarea 0i pstrarea marilor cmpuri de g+ea1 2apro#imativ 5$6 din suprafa1a uscatului3 sunt necesare dou condi1ii esen1iale: o clim rece, iar zpada s se pstreze de la un an la altul n zonele de acumulare, de formare 0i alimentare a g+e1arilor 7entru e#plicarea fenomenului de racire globala, trebuie s se porneasc de la cuno0tin1ele pe care le avem despre glacia1iunea cuaternar: * climatul normal al 7mntului este nonglaciar8 * temperatura a sczut lent n timpul 9eogenului pentru a culmina n timpul perioadelor glaciare8 * n ultimii &%% %%% ani au e#istat intre ($ si(' glacia1iuni n emisfera nordic, toate avnd aceea0i localizare8 * :;' din calota glaciar a fost e#tins pe continentele din vecintatea !tlanticului de 9ord8 * ultimele glacia1iuni, singurele mai bine cunoscute, au coincis cu perioade reci, cnd temperatura medie anual a Terrei a sczut fa1 de prezent cu circa .<C8 * interglaciarele au fost mai lungi dect glaciarele 0i au avut temperaturi analoage celor actuale 2=$<C38

* nceputul glaciar 2anaglaciarul3 pare s fi fost mai umed, iar apogeul 0i sfr0itul 2cataglaciarul3 mai uscate Racirea globala are numeroase cauze, printre care mentionam: 1. Cauzele terestre !cestea se refer la e#plicarea fenomenelor care au produs o rcire sever a climei n Cuaternar si oscila1ii ale parametrilor climatici ce au provocat alternan1a glaciar*interglaciar ,i0crile tectonice reprezinta o cauza terestra ce au drept rezultat Izostazia, ce provoac modificri ale climei din cauza ncrcrii cu g+ea1 a continentelor 0i a modificrii nivelului oceanic > consecinta a acestui fenomen consta in faptul c n rocile de pe vrfurile unor muni se gsesc fosile ale unor animale marine ?n e#emplu elocvent il constituie deplasarea Indiei ctre continentul asiatic Rezultatul mi0carii plcilor tectonice nu este doar rcirea 7mntului, ci are rol 0i n modificarea suprafe1ei terestre !cum &' de milioane de ani India nu era integrat n !sia, ci era parte component a unui continent foarte mare numit Gond@ana An urma activit1ii plcilor tectonice, India s*a desprins din continentul mam, indreptandu*se catre emisfera nordic In urma izbirii puternice a Indiei cu placa !siei, s*au format muntii BimalaCa, in decursul a milioane de ani /esi mun1ii BimalaCa sunt cei mai nal1i de pe planet, pe vrfurile lor s*au gsit fosile ale unor animale marine care au trit acum ('% de milioane de ani /escoperirea acestor rm0i1e nu a putut fi e#plicata de oamenii de stiinta, insa acum se 0tie c aceste fosile provin dintr*o mare demult disprut care a fost strivit de deplasarea Indiei spre !sia 7rocesul de ncre1ire a avut loc la scar global C+iar 0i n momentul de fa1 mun1ii se formeaz sub oc+ii no0tri, fiind un proces invizibil pentru oameni deoarece se produce foarte lent /e0i muntii BimalaCa sunt deDa foarte nal1i, ei isi continu ascensiunea Totodata, conform oamenilor de stiinta, avand in vedere fenomenele din trecut, racirea Oceanului Pacific poate provoca o racire la nivel global Cand Cristofor Columb pornea spre !merica, clima la nivel mondial a fost perturbata de un curent rece aparut in 7acific, ce a provocat seceta in !merica de 9ord si Europa, ducand la disparitia a numeroase triburi de amerindieni Cercetatorii spun ca in prezent riscam repetarea alarmantului fenomen ?n studiu recent efectuat de specialistii ?niversitatii din ,iami, Florida, a descoperit o legatura intre temperatura apelor de suprafata ale >ceanului 7acific din perioada fenomenului El 9ino, si seceta prelungita din !merica de 9ord si Europa medievala 7e timpul a (:$ de ani, temperatura apelor 7acificului a scazut cu pana la un grad Celsius, suficient pentru provocarea unui dezec+ilibru climatic de proportii

?nele popoare au pierit in masa datorita secetei, iar in Europa situatia a fost si mai dramatica "tudiile au descoperit ca dezastrele au fost precedate de trei ani in care -atranul Continent a fost inecat de ploi torentiale, ce au dus in cele din urma la declansarea ,arii Foamete dintre anii (5('*(5$% Fenomenul a facut tranzitia intre 7erioada ,edievala Calda si ,ica Glaciatiune care a inceput odata cu anul ('%%, perioada in care conditiile meteo e#treme au dus la distrugerea culturilor agricole si la aparitia foametei in Europa >ccidentala ?n semnal de alarma vine odata cu comparatia datelor si cifrelor acelei perioade cu situatia din zilele noastre "pre supriza ec+ipei condusa de climatologul Robert -urgman, multe date din trecut sunt similare cu cele din ultimii ani Cu alte cuvinte, scaderea apelor 7acificului in urma topirii calotelor glaciare din !rctica si !ntarctica, va duce la un cataclism climatic in Europa, odata cu declansarea unei glaciatiuni rapide Deriva continentelor i migrarea polilor 2aDungerea continentelor n zonele polare3 ?n grup de e#perti de la >bservatorul 9ational !stronomic din Gaponia si Fundatia de Cercetare RiHen, in baza observatiilor facute dintr*un satelit care monitorizeaza activitatea solara, sustin ca sc+imbarea polilor magnetici ai "oarelui ar putea provoca o racire temporara a planetei 7olii magnetici ai "oarelui se inverseaza o data la (( ani, coinciznd, in general, cu polii geografici ?rmatoarea sc+imbare de poli este asteaptata in $%(5 /e data aceasta, se pare ca la 7olul 9ord al "oarelui sc+imbarea minusului cu plusul se va produce mai devreme, nefiind e#clus ca in aceeasi perioada sa intervina sc+imbari si la 7olul "ud al astrului 4a un moment dat, cei doi poli geografici ai "oarelui vor fi cu semnul I /rept urmare, se vor forma temporar doi poli magnetici negativi !stfel de fenomene au avut loc si in trecut pe "oare, de e#emplu, in secolele JKII * JKIII !tunci, aceasta a coincis cu o racire semnificativa pe Terra E#aminnd petele de pe "oare din prezent, e#pertii Daponezi afirma ca activitatea de pe astru a inceput sa semene cu cea dintr*o perioada de L% de ani, din secolul al JKII*lea, in care rul Tamisa din 4ondra a ing+etat, iar ciresii au inflorit mai trziu dect de obicei la MCoto !cestia considera ca odata cu sc+imbarea locurilor celor patru poli magnetici ai "oarelui va interveni o pauza in procesul constant de incalzire globala pe planeta noastra Schimbarea circulaiei apei oceanice este un efect ca urmare a orogenezelor, epirogenezelor sau derivei continentelor Modificarea concentraiei de gaze active i de pulberi n atmosfera terestr , care poate provoca perturbri n transmiterea radia1iei solare de unde scurte 0i a radia1iei terestre de unde lungi, printre care se numara si pulberile vulcanice 2(*$ microni3 ce conduc catre o rcire a climei

Modificarea nebulozitii i albedoului Conform unei noi analize a datelor de la sateli1i, s*a observat faptul c norii de pe 7mnt devin mai Do0i, doar c1iva dintre ace0tia aflndu*se la o altitudine nalt !ceast coborre a norilor va ncetini efectele nclzirii globale, cea1a creat determinand Terra s se rceasc mai eficient 9!"! a urmrit norii din mai multe perspective, lansand satelitul Terra2()))3, ce produce imagini 5/ ale norilor, din diferite ung+iuri 9oul studiu a e#aminat datele din prima decad Informa1iile au artat c nl1imea global medie a norilor a sczut cu aproape un procent n ultima decada, cobornd cu pn la 5%*:% m !cesta este rezultatul formrii tot mai pu1inor nori la nl1imi mari >amenii de 0tiin1 nu sunt siguri de ce se ntmpl acest lucru, dar 0tiu care sunt rezultatele: scderea n nl1ime va permite s scape mai mult cldur de pe 7mnt n spa1iu, reducnd temperatura global a planetei !stfel c diferen1ele aprute n formarea norilor din cauza nclzirii climei ar putea aDuta la contracararea efectelor acesteia 2. Cauze extraterestre ,odificrile periodice, cu durate de timp diferite, ce se petrec n afara suprafe1ei terestre, dar care au determinat sc+imbri ale flu#ului radiativ solar receptat de atmosfera terestr, constituie cauzele e#traterestre ale rcirii globale Modificarea distantei punctului in care Pamantul este cel mai aproape de Soare necesit, pentru durata rotatiei sale n toate anotimpurile, un timp cuprins ntre (% %%% 0i $. %%% ani, n medie $( %%% ani !ceast migrare deplaseaz lent pozi1ia solsti1iilor 0i ec+inoc1iilor pe elipsa parcurs de Terra 0i modific periodic momentul din an n care planeta este mai aproape 2peri+eliu3 sau mai departe 2afeliu3 de "oare

Precesia echinociilor sau a solstiiilor Situaiile de acum !! """ ani i acum ## """ ani $dup M %erou&' #(()*

!tunci cnd afelionul se produce in timpul verii, calotele glaciare vor putea sa se formeze datorita temperaturilor mai scazute, iar cand afelionul are loc in timpul iernii, verile vor fi mai calde iar calotele glaciare nu vor putea creste +&centricitatea orbitei Pm,ntului a oscilat de la %,%%'( acum apro#imativ (%% %%% ani, pana la valoarea din prezent, de %,%(L An urmtorii $: %%% ani orbita va tinde s se apropie de cerc, caz n care durata anotimpurilor terestre ar fi aproape egal An sc+imb, o e#centricitate mai mare a orbitei mre0te diferen1a ntre iarn 0i var ntr*o emisfer 0i o atenueaz n cealalt emisfer -ariaia radiaiei solare > noua descoperire a cercetatorilor a dezvaluit faptul ca o activitate solara intensa ar putea duce la o racire a 7amantului Cercetarea contrazice opiniile traditionale, potrivit carora "oarele ar genera incalzirea globala >amenii de stiinta cred ca este posibil ca in urmatorul ciclu solar activitatea soarelui s se mareasca, 7mntul fiind racit de soare Ei au declarat c topirea g+etarilor 0i sc+imbarile climatice sunt un lucru ciclic, care se repet la cateva mii de ani 7rofesorul "ir -rian BosHins, /irectorul Institutului Grant+am din 4ondra, a declarat: N"tim ca incalzirea globala si clima 7amantului sunt influentate atat de om, cat si de fortele naturii, dar studiul nostru nu face decat sa scoata in evidenta rolul pe care il are "oarele in influentarea climei N

Concluzie

!vnd in vedere datele prezentate, n urmatoarele decenii 7mntul nu s*ar confrunta doar cu o racire global, ci 0i cu nceputul unei Omici ere glaciareP care ar putea acoperi n (% ani tot secolul JJI

Bibliografie

www.bzi.ro www.hotnews.ro www.presalocala.com www.stirileprotv.ro www.feminis.ro www.zeitgeist-romania.ro www.descopera.ro