Malformatiile aparatului genital feminin

Generalitati In primele zile ale vietii embrionare, sistemul genital este identic la ambele viitoare sexe. El este alcatuit din elemente care se vor dezvolta intr-un stadiu ulterior de diferentiere. La inceput, prezinta intreaga potentialitate a sistemului a unui sex si a celuilal si anume: progonada su gonada primitiva, fara elemente germinale, destinata sa furnizeze celule cu secretie endocrina gonadica; gonocitele sau celulele germinale, cu functionalitate indiferenta, pentru moment( vor definiispermatogonii sau ovogonii); gonoforul, partea superioara a tractului genital, cuprinzand canalele olff cu destinatie masculina si canalele !uller care vor deveni trompe, uter si vagin; sinusul urogenital, care va devenii vulva sau penis, este partea inferioara a tractului genitourinar. "atre ziua a #$-a de viata embrionara, gonocitele colonizeaza medulara progonadei( va deveni testicul) sau corticals( va deveni ovar). %ona necolonizata se atrofiaza. &iferentierea gonadeu in ovar (gonadogeneza), cat si atractia preferentiala corticala a gonadei (gametogeneza) sunt determinate sexul genetic( ##'(( pentru femeie). &iferentierea in sens feminin a gonoforului a sinusului urogenital este sub dependenta secretiei )ormonale morfogenetice a gonadei fetale sexualizate. *exualizarea se efectueaza catre luna a doua. La femeie se vor dezvolta canalele !uller si vor involua canalele olff. *inusul urogenital bipotential se diferentiaza intre lunile +-$.

-paratulgenital reflecta modificarile complexe aparute in toate sistemele si functiile organismului uman, dependente de conditiile de mediu, de dezvoltarea sistemului nervos si de statiunea bipeda. Malformatiile genitale congenitale. .recventa deosebita a malformatiilor congenitale ale aparatului genital si ale celui urinar inferior si rasunetul acestora asupra patologiei ulterioare ginecologice si obstetricale dau o importanta deosebita studiului embriogenezei si organogenzei si atrag atentia asupra necesitatii examenului clinic atent, incepand c)iar de la nastere. ")iar anomaliile minore ai o deosebita valoare fiindca ele pot semnaliza malformatii ma grave situate pe tractul genital superior, in timp ce diagnosticul eronat al sexului poate duce ulterior la conflicte psi)ice si la masuri terapeutice nepotrivite. !alformatiile congenitale ale organelor genitale sunt relativ frecvente. Ele pot fi observate de la nastere. /neori poate ramane necunoscute pana la pubertate, la inceputul vietii sexuale, sau cand apare graviditatea. Ele sunt consecinta urmatoarelor fenomene: - oprirea dezvoltarii normale a organului intr-un anumit stadiu - devierea organogenezei cu modificarea evolutiei normale a unu segment din organ - involutii sai degenerari in organogeneza - vestigii ontogenetice cu potentialitate organogenetica anormala in cadrul evolutiei organului

Cauze: a) agentii fizici: radiatiile ionizante au o actiune asupra diviziunii celulare, a ec)ipamentului cromozomic, iar mai tarziu, asupra organogenezei la embrion si fat b) Agentii chimici: intoxicatiile cronice au actiune asupra genitorilor, determinand modificari ale gametilor si sc)imbari morfofunctionale ale organismului matern. Exista o afinitate toxogena pentru anumite tesuturi, de asemenea o actiune teratogena a diverselor medicamente in cursul graviditatii c) Agentii infectiosi: virusurile, bacteriile, spirilii, rubeola, toxoplasmoza,etc d) Hormonii: toti )ormonii steroizi sexuali androgeni, progestageni determina tulburari in diferentierea sexuala a fetilor feminini; atunci cand au fost administrati gravidelor in primele luni pot determina sindromul de intersexualitate la fatul femel; )ipertiroidia si diabetul sunt factori tetratogeni necunoscuti e) Ereditatea: 1atrimoniul ereditar nu se limiteaza numai a celulele germinale, ci el se gaseste in toate celulele organismului in dezvoltare. .actorii de mediu pot modifica, prin mutatie patrimoniul ereditar. Malformatiile vulvei: - -plazia sau absenta vulvei - 2emiagenezia vulvara - 2ipoplazia vulvei( oprirea in dezvoltare a vulvei, se intalneste la bolnave cu infantilism somatic si psi)ic si cu alte malformatii - -bsenta congenitala a perineului - &esc)iderea ureterelor in vulva
+

Malformatiile vaginului absenta sau atrofierea vaginului: obliterarea vaginului printr-un diafragm transversal care, de cele mai multe ori se reduce la o simpla brida- prezenta unui sept sagital, mai mult sau mai putin complet care imparte vaginul in 0 cavitati. &aca septul despartitor nu e complet vaginul se numeste subseptat, daca este complet se poate asocia cu un uter dublu - )ipoplazia vaginala( vagin scurt, stramt) Malformatiile uterului - absenta uterului este exceptionala si nu se constata decat in cazul absentei concomintente si a aparatului urinar - uter didelf: cele doua canale !uller raman neunite pe toata intinderea si in consecinta uterul este dublul - uter pseudodidelf: corpurile uterine sunt separate, colurile fiind insa unite - uter septat sau subseptat: uterul este complet sau incomplet impartit de un sept sagital in 0 cavitati - uter bicorn sau unicorn: este o malformatie frecventa care consta in dezvoltarea mai accentuata a ambelor sau a unui singur corn uterin - )ipoplazia uterina care se poate explica printr-o lipsa de dezvoltare. 2emiuterul este 3umatatea unui uter dublu care se dezvolta in lipsa celeilalte 3umatati Malformatiile trompelor - absenta lor( exceptionala) - )ipoplazia( trompele sunt subtiri si sinuoase) - atrezia (trompe rudimentare, obstruate)

Malformatiile ovarelor: - agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta gonadelor a tesutului stromei si absenta completa sau aproape completa a elementelor epiteliale si germinale, se observa in sindromul de disgenezie gonadica - grade minore de )ipoplazie, asociate cu un tract mullerian normal dezvoltat, se manifesta prin tulburari menstruale diverse

Hermafroditismul Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la o singura persoana a organelor genitale ale ambelor sexe. !ai frecvent se poate constata un canal genital, care in parte sau in totalitate nu corespunde gonoadelor respective. -ceasta malformatie are o explicatie embriologica:pana la stadiul de 0$mm embrionul este un )ermafrodit avand elementele necesare de a se dezvolta fie catre un sex fie catre celalalt. In acest stadiu gonoadele sunt diferentiate si embrionul poseda atat canale !uller cat si canalele olff. "auzale care determina dezvoltarea ambelor elemente embrionare, mascule si femele nu sunt bine cunoscute. 2ermafroditul adevarat este purtator intr-o parte a unui ovar si in partea opusa a unui testicol sau a unui amestec al acestor tesuturi glandulare. 1seudo)ermafroditul are gonoadele respective ale unui sex dar organele genitale externe sunt corespunzatoare sexului opus. "onflictul psi)ologic ce se produce este daunator sanatatii si vietii individului. "ea mai buna pozitie este de a incura3a evolutia

spre sexul spre care se simte inclinat. 4ratamentele )ormonale nu au niciodata succes Unele aspecte ale urologiei ginecologice 1rocesele patologice ale aparatului urinar la femei sunt direct legate cu patologiile aparatului genital, deoarece tractul reproductiv 5i partea inferioar6 a tractului feminin sunt 7n str7nse rela8ii embriologice 5i anatomice. &istingem urm6toarele simptomele comune ale deregl6rilor tractului urinar: - dizuria 9 urinare dureroas6 5i senza8ie de usturime; - polac)iuria 9 mic8iuni frecvente,care dep65esc : ori;zi (< = 0-: ori;zi); - nicturia 9 mic8iuni mai frecvente noaptea,dec7t ziua; - enureza 9 mic8inile 7n pat; - mic8iunile for8ate 9 alungirea timpului de urinare sau for8area urina8iei; - senza8ie de umplere a vezicei urinare sau eliberare incomplet6; - incontenen8a de urin6 9 pierderea involuntar6 a urinei la un efort ne7nsemnat. 17n6 la ,$-0>? din ginecopate sufer6 de incontinen8a de urin6, care apare atunci c7nd aparatul sfincteru@ian e dereglat in urma diferitor traumatisme(manevre ginecologice brutale,na5teri 7ndelungate etc.). 1rocesul patologic este determinat de sc)imb6rile sfincterului, supratensionarea fasciei pelviovezicale etc.An caz de m6rirea presiunii intraabdominale colul vezical coboar6 5i apare incontinen8a involuntar6.La fel incontinen8a
B

apare 7n caz de prolabarea peretelui vaginal, dispari8ia ung)iului uretro-vezical posterior (< = ,+>-,B> >). An a5a cazuri sut aplicate diferite investiga8ii, a5a ca: -examenul vaginal; -probe de efort (str6nut, testul tusei etc.); -cistometria; -E!C; -uretrocolpografia; -colpocistografia. 1entru pre7nt7mpinarea acestei maladii este nevoie de conduita calificativ6 a na5terilor, evitarea eforturilor fizice 5i traumatizmelor ale tractului uro-genital, efectuarea unei gimnastice curative de fortificare a plan5eului pelvian, iar 7n perioada climacteric6 se efectueaz6 un tratament profilactic.