A fost odat ca-n poveti, A fost ca niciodat. Din rude mari mprteti, O prea frumoas fat.

i era una la prini i mndr-n toate cele, Cum e Fecioara ntre sfini i luna ntre stele.

Porni luceafrul. Creteau n cer a lui aripe, i ci de mii de ani treceau n tot attea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele Prea un fulger ne'ntrerupt Rtcitor prin ele. i din a chaosului vi, Jur mprejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea denti, Cum izvorau lumine; Cum izvornd l nconjor Ca nite mri, de-a-notul... El zboar, gnd purtat de dor, Pn' piere totul, totul;

Prea un tnr voievod Cu pr de aur moale, Un vnt giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale. Iar umbra feei strvezii E alb ca de cear Un mort frumos cu ochii vii Ce scnteie-n afar.

Pe negre viele-i de pr Coroana-i arde pare, Venea plutind n adevr Scldat n foc de soare. Din negru giulgi se desfor Marmoreele brae, El vine trist i gnditor i palid e la fa; Dar ochii mari i minunai Lucesc adnc himeric, Ca dou patimi fr sa i pline de-ntuneric.

Dar nu mai cade ca-n trecut n mri din tot naltul: - Ce-i pas ie, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul? Trind n cercul vostru strmt Norocul v petrece, Ci eu n lumea mea m simt Nemuritor i rece.