S.N.S.P.A. Conf. dr. Adrian NICULESCU Istoria Lumii post-belice (19 !

-19"9# rile extra-europene Curs special - tematica 1. $ri%inile &i na&terea Statului Israel ' 19 ". Radacinile problemei. Primele insediamente, pe la 1880 (printre primii - evreii romni, de la Rischon le Zion - primii la Zion! ca"ul bancherului pa#optist $avicion %all&, prieten cu '. (. Rosetti, mort la )erusalim, *n aprilie 188+,. -asterea sionismului . miscare laic, de centru-stin/a (de inspiratie liberal si socialist,, echivalent, pentru poprul evreu, cu Risorgimento-ul italian sau cu miscarea de regenerare national romneasc. 0ionismul n-ar 1i 1ost posibil dac, *n prealabil, poporul evreu n-ar 1i cunoscut, *n sec. 23))), micarea Haskala = iluminismul evreiesc. Prima ar care decretea" emaciparea evreilor este, nu *nt*mpltor, 4rana revoluionar, 1561. $e la 18+8, c*nd i *n ara Romneasc - timp, din pcate, de numai cele trei luni de administraie revoluionar, prin Proclamaia de la )sla" - vor 1i emancipai evreii, i alte ri vor le/i1era emanciparea7 )talia, odat cu 8ni1icarea . 1891, (ustro-8n/aria, odat cu Pactul dualist . 1895, etc. Romnia nu o va 1ace dec*t strict 1ormal, la 1856, de facto, de-abia ultima din :uropa, la 1618... $e la ;heodor <er"l ("iarist liberal viene", 1oarte inte/rat, ce lansea" ideea sionist la Primul 'on/resul 0ionist . %asel, 1865, dei, un prim con/res, se inuse la 4ocani, 1881, dovad, i aceasta, a situaiei di1icile a evreilor din Romnia, ce nu vd alt soluie dec*t emi/rarea . *n =ur de 1600 se va a=un/e chiar la un val de emi/raie disperat, pe jos!,, la $eclaratia ministrului britanic de externe (i 1ost prim-ministru, 160>-09,, ?ord %al1our, privitoare la cminul naional evreiesc (1615,, odat ce en/le"ii se pre/teau s ocupe Palestina otoman (pentru aceasta, vor contrui, dinspre actuala )ordanie, celebrul pod Allenby, i a"i *n 1unciune, numit dup /eneralul ce comanda trupele britanice, Primele insediamente *n :ret" )srael@ (Tara lui srael, s*nt *n "onele inospitaliere, 1r ap (*n cele lin/ ape locuiau, evident, arabii - ex. 'isiordania,. Aibbut"urile, colonii a/ricole, 1orm de comunism 1uncBional (actualmente, doar CD din populaie mai triete *n Eibbut"-uri, devenite, *ns, un enorm succes economic! paradoxal, tocmai de aceea de spune c au a=uns s-i @piard su1letul@, prin an/a=area de m*n de lucru salari"atF,. Palestina sub mandat britanic (1618-16+8,, revolta araba din 16C9 (condus de mu1tiul <ussein al )erusalimului - unchiul lui Gasser (ra1at . ce va personi1ica lupta anti-insediamentele evreie#ti, inclusiv cu spri=in na"ist,. 4r*nele puse de en/le"i emi/raBiei evreie#ti (16C9-16+8,. )ntensi1icarea emi/ratiei dupa 16+H, odat cu deschiderea la/relor na"iste. 'a"ul navei :xodus, respins repetat de en/le"i (16+5,. Pm*ntul viitorului )srael este cumprat metru cu metru de la arabii dispu#i s v*nd, de ctre (/entia :vreiasc (0ohnut,, creeat *n 16>0, cu acest scop si pentru a *ncura=a aliya(, emi/rarea evreilor spre :ret" )srael. $e-abia *n 1690, (/entia a 1cut act de cesiune simbolic a pm*ntului ctre 0tatul )srael (care se nscuse *n 16+8, 1r a poseda, 1ormal, teritoriulF,. <a/ana ( 0alvarea@,, armata clandestin evreiasc de inspiraBie laburist (din care se na#te ;"ahal - armata israelian7 ; < ? - Ieva <a/ana le )srael J (rmata de 0alvare a )srealului, #i terorismul@ evreiesc (*ntre /hilimele deoarece nu ataca civili, ci doar militari #i obiective militare britaniceF,7 miscrile rgoun !"ei #eumi (Kenachem %e/in, viitorul prim premier israelian de dreapta, 1655-168+, si $tern (dupa numele primului su comandant, ucis *n timpul ra"boiului, cruia *i succede )t"aE 0hamir, 1

viitor prim ministru *n anii 1660,, *mpotriva en/le"ilor (cel mai celebru7 atacul din 16+8 *mpotriva 'artierului Leneral al (rmatei %ritanice de la <otelul Ain/ $avid, din )erusalim, responsabil - 0hamir,, din care se va naste dreapta israelian (reunit, ulterior, pe ba"a ideilor sionismului revi%ionist& ale lui MabotinsEi, *n partidul ?iEud, condus de liderii istorici %e/in si 0hamir, apoi, din anii 60, de (riel 0haron si -etan&ahu,. )n timp ce, *n anii ra"boiului, <a/ana, ma=oritar, a *ncetat lupta anti.britanic si chiar s-a inte/rat *n armata en/le" (MeNish ?e/ion,, iar rgoun-ul a hotr*t, cel puin, *ncetarea 1ocului, /ruparea $tern a continuat lupta contra ocupantului britanic. 0ituaBia etnic *n 16+87 9H0.000 evrei (concentraBi, ma=oritar, *n "one 1r ap, si 900.000 arabi ("one cu ap, principalmente 'is=ordania,. Re"olutia Ouasi-unanim a P-8 din -ov. 16+5, cu spri=inul 08( si 8R00, privitoare la nasterea unui 0tat )sreal iudeo-arab binational si bicon1esional. Re1u"ul palestinienilor de a accepta solutia P-8 i proclamarea 0tatului )srael (1+ mai 16+8,, a /enerat revolta /enerali"at a populatiei arabe palestiniene (condusa de mu1tiul <ussein, 1ost lider al revoltei arabe de la 'atele s(ngeros, 16C9, ulterior pro-na"ist, si a/resiunea statelor arabe limitro1e (primul ra"boi arabo-israelian, cu spri=inul inclusiv al 8R00, via armamentul din 'ehoslovacia,. 4u/a palestinienilor i *nceputul problemei re1u/iaBilor (sunt inui de peste 90 de ani *n tabere mi"ere, din rile limitro1e, pentru a impresiona opinia public, dei or/ani"aiile palestiniene au bani precum o multinaionalF,. 1 ianuarie 169H - apariBia P?P (cu aripa sa militar . al-4atah, *n 1runte cu Gasser (ra1at, nepot al mu1tiului <ussein al Merusalimului. (peste tot, islamul a privit cu simpatie la <itler si Kussolini ce au spri=init pe musulmani in cheie anti-semit si antien/le" . v. Kussolini care, in ?ibia italiana, se declara spad a )slamului@, v. bri/"ile de i"bire, auxiliare ale na"i#tilor, 1ormate din bosniaci musulmani, etc. ,. )n )srael rmin doar puBini arabi palestinieni ce devin cetateni israelieni (actualmente constituie >0D din populatia )sraelului - dar nu 1ac armata, spre deosebire de arabii beduini sau de arabii dru"i, leali 0tatului )srael,. )sraelul *n interiorul liniei ver"i@ . concret, linia p*n unde a=un/e ve/etaBia plantat *n de#ert de colonii evreiF - (16+8-1695,. <aim Qeismann, primul presedinte (16+8H>,, $avid %en-Lurion, primul prim-ministru (16+8-169+, ?ev&-:sEol (169C-96, si Lolda Keir (1696-5+,- suprematia laburist, pe model britanic, cu ba"a *n sindicatul <istadrut (16+8-1655,. Politica relativ mai concilianta a re/elui (bdallah ) al ;rans-)ordaniei (din 16+8, 'is.R;rans.J)ordania,, continuata de re/ele <ussein, a=ut *ntruc*tva la nasterea )srealului. P piedica pentru ca )ordania sa devina mult doritul stat palestinian l-a constituit 1aptul ca 1amilia re/al <asemit nu este de ori/ine arabo-palestinian, ci arabo-beduin, provenind din (rabia 0audit si intalata acolo de britanici (*nrudii cu 1amilia re/al $aud din (rabia 0audit, o ramura a domnit si peste )raO, pina in 16H8,. (sta va duce pin la expul"area, de ctre re/ele <ussein, a palestinienilor re1u/iati *n )ordania, ce voiau sa-si subordone"e )ordania si sa-l proclame stat palestinian, in septembrie 1650 ( septembrie negru,. :i se vor adaposti *n ?iban, cu precadere spre 0ud, la /ranita cu )sraelul. Pro1it*nd de democratia libane"a, vor incerca, la 1el ca-n )ordania, s-si 1ac stat *n stat, si vor contribui decisiv la declansarea ra"boiului civil si la distructia ?ibanului *nsusi, dup 1659. ;otusi )erusalimul este divi"at *ntre )srael si )ordania (16+8-95, si, cu toat toleranBa@ lui <ussein, cultul israelit este complet inte"is *n sectorul de est (arab iordanian,, inclusiv la Zidului pl*n/erii. 0chimbarea politicii 8R00 1aB de )srael (16+8-16H>,, de la simpatie la ostilitate, din cau"a esecului de a determina )sraelul s devin un stat comunist satelit (prin care 8R00 spera s-i asi/ure i o prim ie ire la Karea Kediterana, controlat, atunci, exclusiv de Pccidentali, si a netei optiuni pro-occidentale a acestuia (o urmare7 procesul halatelor albe . in 16H>, 0talin isi arestea" proprii medicii evrei ce-l in/ri=au, accelerindu-si ast1el moarteaF,. )sraelul . de la Bara evreilor ideali#ti de pretutindeni, din perioada pre-na"ista, la ara evreilor )cu probleme* de dup <olocaust si din Brile devenite comuniste (unde au pierdut tot,, ce se *ndreapt masiv spre ;ara 01*nt@ spre a se salva. (v 1aptul c puini israelieni s*nt ori/inari din rile tradiional democratice, >

/en 80(, (n/lia, 4rana, unde puteau tri liber . cu excepia situaiilor /en ocupa ia hitlerist a 4ranei sau cedarea (l/eriei, teritoriu metropolitan 1rance", de ctre 4rana, *n 169>! ma=oritate provin din rile ex-comuniste, Polonia, Romnia, 8R00 . evreii asEena"i, sau din ri musulmane ostile . evreii se1radii,. -umai iniial, i din motivele de mai sus, 8R00 a *ncura=at emi/rarea populaiei evreieti din :uropa de :st (dar, din motive ideolo/ice, nu i din 8R00 *nsiF 8R00 a *ncercat o re"olvare proprie, @comunist@ *n a a "isa Republic 0ovietic :vreiasc %irobid=an, din extremul orient, pe 1luviul (mur . un eec total,. 4luxul mi/ratoriu va 1i oprit cur*nd, prin 16H> (c*nd 0talin *nele/e de1initiv c )sraelul va 1i o democraie occidental,. 0i *n Romnia, probabil principalul re"ervor *n a1ar de 8R00, deoarece scpaser mai muli evrei de <olocaust (circa +00.000,, emi/rarea, permis de (na PauEer, la ordinele lui 0talin, va 1i blocat timp de muli ani, dup debarcarea acesteia de ctre Lheor/hiu-$e (iunie, 16H>,, dar se va relua prin 16H6. $in 8R00 (cu 9 milioane de evrei,, emi/rarea se va 1ace numai @cu pictura@. $ar dup prbuirea statului sovietic, *n 1661-166> vor emi/ra peste un milionF )ilme* +,odus& regi%or-& din anii 90. +ntebbe& ./00 +. Statul Israel (19 "-1991#* 0in/ura democraBie real din Prientul (propiat. Pptiunea clar pro-ocidental. 16+8-16557 Partidul Kuncii (socialist-laburist, la putere cu %en Lurion, ?ev&:sEhol #i Lolda Keir. ?entul drum al dreptei isrealiene ctre putere (1655,, de la sionismul revi"ionist al lui MabotinsEi, la partidul ?iEud al lui Kenachem %e/in (*nvin/tor de-abia *n 1655,, )t"aE 0hamir si (riel 0haron. 3otul asEena"ilor, ma=oritar socialist, votul se1ar"ilor, ma=oritar de dreapta sau reli/ios. 'heia pcii7 acceptarea ei de ctre dreapta israelian (st*n/a era de mult de acordF,. 'resterea demo/ra1ica a se1ar"ilor 1avori"ea" partidele de dreapta si reli/ioase (dup victoria lui %e/in din 1655, alternanBe la /uvern sau mari coalitii@,. Israelul duce patru r,-boaie i trei campanii. 16+87 Primul r"boi . r"boiul de independen! 16H97 al doilea r"boi arabo-isrealian (cri"a 'analului de 0ue", contra :/iptului lui Lamal (bdel -asser ce, cu spri=inul 8R00, nationali"ea" 'analul 1ranco-en/le" si inter"ice tran"itul navelor israeliene. %ravura militar a para#uti#tilor7 (riel 0haron (ministru al aprrii sub %e/in, prim ministru >001->009, si :"er Qeisman (viitor pre#edinte 1665->00>, nepotul primului pre#edinte,. (l )))-lea r"boi . Ra"boiul de 0ase Zile, iunie, 1695, cel mai mare trium1, victoria total #i ocuparea 0inaiului #i a La"ei (de la :/ipt,, a )nlBimilor Lolan (de la 0iria,, a 'is=ordaniei ()udeea #i 0amaria, #i a )erusalimului de :st (de la )ordania,. ( a "isul @Kare )srael@ (nu de la ;i/ru la -il, cum spun detractorii, dar cu 'is=ordania, dei numai dreapta i reli/ioii o vor cu *ndrtnicie! st*n/a e mai realist,. )nsediamentele (dorite de dreapta, ne-incura=ate de st*n/a,. Paradox7 doar ocup*nd noile ;eritorii, )sraelul isi vede recunoscut dreptul de a rm*ne *ntre vechile /raniteF 0e termin lo"inca P?P )sraelul *n mare@F Kiracolul militar israealian. Rolul le/endarului ministru al aprrii, Koshe $a&an (eroul din 1695, rm*ne @doar@ ministru al aprrii, re1u" alt implicare politic,. ;erorismul palestinian7 8ciderea atletilor israelieni de la Plimpiada din Kunchen, 165>, de ctre /ruparea 0eptembrie ne/ru@ (v. 4ilmul 1unic2, de 0teven 0pielber/,, deturnarea avionului (ir 4rance de la :ntebbe (8/anda, 1659,. (tacul mi#elesc de Gom Aippur ("iua cea mai s1*nt din calendarul israelit, c*nd este inter"is orice acBiune, . al )3-lea r"boi araboisraelian ( R"boiul Aippur@-ului, oct. 165C,7 pentru prima data, )sraelul in pericol, lupte *n interiorul /raniBelor sale. ?un/ul drum al pcii (Aissin/er, ne/ocierile de la Am 101, etc.,. Sn ciuda unor victorii ctre 1inal ()srealul /ata s ocupe 'airoF,, este s1*ritul mitului )sraelului de ne*nvins. )n cutarea mult mai re"onabil a reconcilierii cu :/iptul, a=utai de 80(7 presedintele (nNar el 0adat la )erusalim, cel mai incredibil i mai spectaculos pas, noiembrie 1655F (cordurile tripartite (:/ipt-)srael-80(, de la 'amp $avid si pacea cu :/iptul (1656,. 8n mare succes al diplomatiei 80( i o premier (ve nu se putuse reali"a, de ex., *n 3ietnamF,7 aducerea chestiunii e/ipto-israeliene *n cadru exclusiv occidental, departe de in/erintele 8R00, *n ciuda momentului de maxim o1ensiv a Koscovei. )ncepe i lentul C

declin al in1luentei lumii comunisteF Retrocedarea 0inaiului (90.000 Em> . )sraelul - >1.000F,, un sacri1iciu acceptat de )srael (era util pentru controlul 'analului de 0ue" dar, mai ales, pentru antrenamentul aviatiei israeliene, ce nu se va mai putea 1ace *n tara, din lipsa de spatiu,. :/iptul - sti/mati"at *n lumea arab. Principiul israelului7 teritorii *n schimbul pcii@. Prima trans1ormare a unei linii de incetare a 1ocului@ in /ranit recunoscuta international. (nexarea )erusalimului de :st (ca libertBi, e bene1ic si pt. arabi7 *n restul teritoriilor e *n vi/oare le/ea iordanian, v. le/islaia motenit de la colonialismul britanic ce prevede detonarea caselor celor vinovai de terorismF,. Pra#ul e proclamat capital etern #i indivi"ibil@ a 0tatului )srael (1680, dei, *nc din 16H>, %en Luiron declarase )erusalimul de 3est capital! la ;el (viv rm*ne, din raiuni de securitate, doar Kinisterul (prriiF,, desi P-8 recunoaste doar ;el-(viv-ul drept capital. PuBine ambasade accept s se mute de la ;el (viv la )erusalim. $i1erenta dintre anexare si ocupaBie. (sasinarea lui 0adat, erou al pcii, de ctre extremistii arabi (1681,. Ko#tenirea 0adat asumat de KubarraO. Problema miniperimetrului ;aba, ln/ :ilat (1680-86, unde se construise un hotel, #i intransi/enta e/ipteana *n aceast chestiune (ce reabilitea", *ns, :/iptul in ochii lumii arabeF,. Cele trei campanii ale Israelului (di1erena7 nu contra unui stat ci contra unei or/ani"aii teroriste,7 19"+. /n Liban, contra P?P, ce este i"/onit *n ;unisia si (l/eria (cu a=uto 1ranco-italian,. +001. /n Libanul de sud contra <e"bollah, +009. /n 2a-a, contra <amas, ce a preluat controlul contra P?P, devenit, dup acordurile de la Pslo si Qashin/ton, din 166C-6+ ()taE Rabin-(ra1at, cu medierea lui 'linton,, moderat. Problema sudului ?ibanului (dup incursiunea )sraelului din 1658, e pus sub controlul unei miliBii cre#tine pro-israeliene, si campania din ?iban contra P?P *n 168> ( Pace pentru Lalileea@,. Kasacrele e1ectuate de crestinii maronii (catolici, contra taberelor palestiniene S3abra si C3atila pentru a r"buna asasinarea presedintelui ales al ?ibanului, %echir Lema&el. :xemplarul Raport 3a2ane, =udector la 'urtea 0uprem a )sraelului, privitor la /radul de responsabilitate al (rmatei, decide c (riel 0haron, se1ul aripei drepte a ?iEud i, pe atunci, ministru al aprrii, are o rspundere indirect, *ntruc*t @cunosc*nd inteniile cretinilor, nu i-a *mpiedicat@. (cesta, culpabili"at, se retra/e 1H ani. )nti1ada@ palestinian ( revolta pietrelor@ - 1685-88,. )ncetarea 1inantarilor sovietice pentru P?P (Lorbaciov, oct. 1688,. 8rmare7 'onsiliul -ational Palestinian ((l/er, 1ev. 1686, accept, *n principiu@, recunoasterea )sraelului. Koderarea P?P si declansarea ne/ocierilor directe israelo-palestiniene (0hamir . <anna 0iniora,, cu participare internaBional - Kadrid, 1661, *ntrevederea istorica de pace de la 'asa (lba dintre 'linton, (ra1at si Rabin, plus ministrul de externe rus (166C,. (cordurile de la Pslo (166C, - retrocedarea 'isiordaniei si La"ei. -ormali"area relatiilor cu )ordania. (ra1at revine *n ;eritorii. (utoritatea palestinian. 3alul de emi/rare din Rusia, dup prbu#irea 8R007 peste 1 milion de evrei ru#i. (sasinarea premierului socialist )t"aE Rabin, alt erou al pcii, de ctre un extremist evreu (nov. 166H,. ( doua inti1ad (>000, determin revenirea, dup 18 ani, a lui 0haron si a unui /uvern de dreapta. 8lterior, 0haron se va modera si va crea partidul pro-pace Aadima (>00H,, scind*nd /rav ?iEud, care rm*ne cu 1ostul premier -etan&ahu, radicali"at. $i1icila retra/ere /radual din 'is=ordania si total din La"a (0haron, >00H,. )sraeleul duce i cea mai e1icace lupt contra terorismului7 v. eliberarea ostaticilor de pe aeroportul :ntebbe, 8/anda, 1655, o at super-ostil, poate cea mai spectaculoas operaiune israelian (v. filmul omonim, +ntebbe, de la 1inele anilor T50, dar i 4ltimul rege al $coiei, de Aevin Kc$onald, >00+U, . rolul lui )onathan, 1ratele actualului prim ministru %en=amin -etaniahu, se1ul comando-ului, ce moare, i al lui )ehud %araE, erou i al altor operiuni extraordinare (?iban, 1659, v. 1ilmul Kunich, de 0pielber/,, eliberarea ostaticilor de pe aeroportul ?od-;el (viv, 165>, etc. (lte aciuni impresionante, de tip umanitar7 (ducerea *n )srael a 1alailor, sin/urii evrei ne/ri, din :tiopia, ameninai de 1oamete, *n condiii unei :tiopii pro-sovietice ostile, conduse de s*n/erosul dictator Ken/istu7 operaiune Koise, nov. 168+- ian. 8H prin pod aerian din 0udan, cumpr*nd dictatorul local . 6000 1alai salvai, si +

Pperaia 0olomon, 1661 (restul de cca. 1>.000, tot prin pod aerian . v. 1ilmul Triete! . 5a vie et deviens! de Radu Kihileanu,, repatrierea celor H00 evrei albane"i, 1661, etc. 4iracolul ci5il israelian7 *n condiBiile celui mai mare bu/et militar din lume (+0D,, si cel mai mare bu/et pentru *nvBm*nt (1> ani obli/atoriu, #i cultur pro-capite, cel mai mare consum de crBi #i de "iare raportat la nr. de locuitori, cel mai mare numr de medici procapite, medicin si a/ronomie de v*r1, *n1lorierea de#ertului (100 de Em smul#i de#ertului *n 80 de ani, peisa= de tip europeanF,, ploi arti1iciale, nivel de trai tipic occidental, etc. 4ilme7 #ebanon (1ilm isrealian despre campania din ?iban, 168>, premiat la 'annes, >005U,, 6al% "it2 7as2ir (1ilm israelian de animaie, din >008U, despre campania din ?iban, >009,. 6. 7estul $rientului apropiat. Libanul Siria. problema palestinian, ($LP. Arafat#. C/te5a no8iuni7 Siria (18H.000 Em>, cca. 10 milioane locuitori *n anii T50, a"i, >> mil.F, re/imul dur, pro-sovietic al lui <a1e" el (ssad (mort . >00C, *i succede 1iul, dr. o1talmolo/ %asar el (ssad,. Problema *nalBimilor Lolan (ocupate de )srael *n 165C,, loc de unde se putea ataca u#or )sraelul. )ntre 16H8 si 165C, in uniune du :/isptul sub numele de Republica (rab 8nit, ce se voia nucleul unei viitotoare uniuni pan-arabe, pentru a str*n/e *n men/hin )sraelul. E%iptul (cea mai puternic Bar arab, +0 milioane locuitori *n anii T50, a"i, 55 milioane,7 de la re/imul re/elui pro-occidental 4aruE (detronat 16H> de P1iterii liberi@ ai lui -asser, -e/hib si 0adat,, la pro-sovieticul -asser (16HC-1650,! nationali"area 'analului de 0ue" (16H9, si consecinBele sale. :/iptul, cea mai mare putere araba cu +0 milioane de locuitori, principal 1actor *n r"boaiele cu )sraelul (16H9, 1695 . pierderea 0inaiului, 165C,, dar si principalul 1actor de pace, dup 165C-55. Ruptura cu 8R00 (165H-59, bara=ul de la (ssuan, iniiat de 8R00 e terminat de RomniaF, 1avori"ea" pacea, ne/ociata pas cu pas de Aissin/er (ne/ocierile de la Em 101, dupa ra"boiul din 165C, *n care )sraelul a 1ost 1ortat de 80( sa renunBe@ la victorieF,, 1apt ce atra/e :/iptul *n tabra occidental.. Kostenirea lui -asser preluat de 0adat (1650-1681,, premiul -obel pentru Pace (1658, cu %e/in si 'arter,, asasinat (1681, si de KubarraO. ;entativele e#uate de uni1icare arab7 :/iptR0iria, carora, ulterior, li se ralia"a Gemenul, 1ormea" o neviabil Rep. (rab 8nita 16H8-165C. Partidul %aas@ arab socialist, pro-sovietic si cu ambitii pan-arabe (in 0iria, )raO, etc.,. $emocrati"are limitat si controlat *nceput sub 0adat la imboldul 08(. Iordania (de la @re/ele@-emir (bdallah, la 1iul su, celebrul <ussein, re/e 16H0->000. ce *ncepe o timid democrati"are, si la actualul (bdalah al ))-lea,, stat arab moderat. :xpul"area violent a palestinienilor ce doreau un stat *n stat *n )ordania, de ctre re/ele <ussein (0eptembrie ne/ru, 1650,. Palestinienii se vor *ndrepta ctre ?iban, pro1it*nd de ordinea democratic de acolo, dorind aceeasi politic de stat *n stat@, la /ranita cu )sraelul. Libanul, :lvetia@ Prientului (propiat. 0tatul cre#tin si democratic voit de 4ranBa, ce separa Kuntele ?iban, crestin maronit (unit cu Roma, de 0iria musulman (16>0,, independent din 16+C. 4ranBa acord privile/ii crestinilor. Pactul -ational din 16+C, pe ba"a ultimului recensamint din 16C>7 crestinii maroniti7 presedentia, musulmanii sunniti -primul ministru, siitii - .presedentia 'amerei. %alanta etno-reli/ioasa *ntre comunitati (maroniti, siiti, sunniti, dru"i, armeni, etc.,, ne-veri1icata din 16C>, *n mod si/ur modi1icata in 1avoarea musulmanilor (v. mai =osF,. 'lanurile principale7 1amiliile crestine Lema&el (Pierre, 1armacist, n.160H-1656, 1ondator al 4alan/ei libane"e, 1ii %echir, presedinte ales si ucis, 168>, si (mir, presedinte slab, 168>-88, nepotul Pierre, ministru, 1iul lui (mir, ucis >009, #i 'hamun ('amille, 1600-1685, lider al P-?@ libane", 1ost Pre#edinte,, Mumblatt (Aamal si 1iul Qalid,, lideri ai comunitBii dru"e, etc. 0osirea palestinienilor dup 0eptembrie -e/ru .1650, cu pretentiile lor de stat in stat duce la ruperea di1icilului echilibru libane" si la Ra"boiul 'ivil din 165H-1660 (un prim r"boi civil avusese loc #i-*n 16H8,, de 1apt, neterminat pina asta"i. ?ibanul, dup 165H, un stat 1antom. 165H - moartea de 1acto. $up 1658, o incursiune israelian las 0udul ?ibanului (;&r, 0&don, la sud de r*ul ?itani, pe m*na militiei crestine H

aliate a /eneralului ?ahd, *n 1uncBiune anti-PP?. Karile contraste7 %eirutul de vest musulman distrus si %eirutul de est crestin prosper. <aosul libane", militiile rivale nenumrate, determina campania israeliana (168> - Pace pentru Lalileea, contra P?P, nu contra ?ibanului. P?P este alun/at de la %eirut, si se mut la ;unis cu a=utor 1ranco-italian. (sasinarea presedintelui %echir Lema&el de ctre musulmani (168>, si represaliile crestinilor (masacrele din taberele de palestinieni 0abra si 0hatila, *n care #i )sraelul are o complicitate moral, documentat de raportul Aahane - stiind intentiile crestinilor, i-a l*sat s treac - ceea ce duce la retra/erea min. aprrii (riel 0haron din viata public vreme de 1H ani, 01irsitul a/onic al presedentiei slabe a 1ratelui sau, (mir Lema&el (1688, este #i s1irsitul de =ure@ al ?ibanului multinational si pluricon1esional, intrat in moarte clinic@. $up (mir Lema&el nu mai poate 1i ales alt pre#edinte (ultimul parlament 1usese ales *n 165+, nu mai are Ouorum,. Leneralul Kichel (oun *ncearc o ultim re"istenB (1686-60,, dar e alun/at de sirieni *n 4ranta (inexplicabil, revine *n >009 ca prieten al acestora,. :conomia libane"a, miraculos, *ns, tine, p*na in 168C-8+, c*nd (asasinarea lui %echir dusese la spulberarea oricrei speranBe, se prabuseste moneda nationala, lira. )nva"ia sirian (din 1659,, masacrul operat de 0iria la ;ell el Zaatar, paradoxal, veniti *n a=utorul maroniBilor. 0i )sraelul spri=ina 1ala/ele crestine libane"e, pro-occidentale. $up 1660, 0iria e stap*na e1ectiv a ?ibanului. (cordurile de la ;ae1, din (rabia 0audit (1660, resuscit *ntruc*tva ?ibanul, dup moarte clinic@ din 1688. )n anii V60, dup colaps, 0iria reanimea" arti1icial ?ibanul7 noi ale/eri, nou presedinte, reconstrucBie. ;otusi, surpri"e7 premierul pro-sirian Ra1iE <ariri trdea"@ si este omor*t (>00H,, Kichel (oun se alia" cu 0iria contra prim-ministrului pro-occidental 0inioraW (ctualemte, este aliat cu 1otii dumani sirieni contra 1iului lui <ariri, noul prim ministru, sunnit, pro-occidental. :xodul spre :uropa si 80( a comunitatii crestine, ce scade *n/ri=ortor, spre satis1acBia islamistilor (schimbarea echilibrului demo/ra1ic7 estimri7 iii >8D, sunnii >8D, cretini maronii doar >>D, ortodoci, 8D, +D /r-catolici J C+D, mult sub H0D,. P catastro17 introducerea )ranului prin miliBiile <e"bollah, in ecuatia libane"a, dup proclamarea republicii islamice, 1656.. <e"bollah-ul *nlocuieste P?P *n ?ibanul de 0ud. $estructia unei natiuni democratice si prospere. . Iranul. ;radiional, stat tampon *ntre (n/lia #i Rusia *nc din sec. 2)2, o1iciali"at prin acordul de la 0t Petersbur/ din 1605 (*n 16+H, scurt ocupaBie sovietic a ("erbaid=anului iranian@, cu capitala la ;abri",. ;entativele de moderni"are #i seculari"are7 Revoluia constituional, sub impactul Revoluiei ruse din 160H, duce la 'onstituia din 1609 (*n vi/oare p*n la Revoluia )slamic din 1656, i la ale/erea unui Parlament (Ka=ilis,. )n 16>1, lovitur de stat a colonelului Re"a Ahan, devenit prim ministru. )n 16>H, Ka=ilisul democratic hotrte ca Re"a <an s devin Smprat (ahinsah,, *nlocuind, ast1el, pe (hmad 0ah, din dinastia Aad=ar (sau Xa=ar, la putere de la s1. sec. 23))),, i 1orm*nd propria dinastie, Pahlavi. Re"a <an Pahlavi va domni *ntre 16>H i 16+1. Sncepe s schimbe )ranul, cu re1orme moderni"atoare. Kodelul su7 ;urcia vecin, a lui (taturE. 'u banii provenii din petrol (este primul mare exportator . aa se nate compania %.P. -%ritish Petroleum, 1ost (n/lo )ranianF,, )ranul ia un important av*nt economic, mai ales *n epoca post-belic, sub 1iul lui Re"a, #ahin#ahul Kohamed Re"a Pahlevi (r&amer (16+1-1656,, 1iind perceput ca un mare succes- *n ciuda con1lictului cu primul ministru liberal naionalist Kossade/h (188>-1695, lider al 4rontului -aional,, cel care, *n 16HC, nationali"ea" petrolul #i, e1emer, *l i detronea". 0ahul revine cu a=utor occidental. )n 169C, ahul lansea" Revolutia alb@, moderni"are accelerat, re1orma a/rar (mai ales *n detrimentul clerului #iit, care nu-l iart. (=atollahul Ahomeini conduce, din )raO, de la -ad=a1 (alturi de Aarbala, cele dou orae s1inte al siitilor, 90D dintre iraEieni, lupta anti-modernist si anti-#ah. )n 1658, se mut l*n/ Paris, la -euphle le 'hateau, pentru a-i spori vi"ibilitatea, i a reveni *n )ran imediat dup plecarea 0ahului ctre 'airo . 19 ian 1656 - , la 1 1ev. 1656, declansind Revolutia islamic, 9

victorioas pe 11 1ebruarie, *n ciuda apelurilor la moderaie ale democratului prim-ministru 0hapur %aEhtiar, debordat i abandonatW,. )slamul #iit, spre desoebire de cel sunnit, are o ierarhie reli/ioas precis (asta este di1erena 1a de ;urcia i de moderni"area ei reu it, ceea ce explic, mcar *n parte, succesul re"istenei clericale iraniene la moderni"areF,. 4astul de la Persepolis, 165> (>H00 ani ai statului iranian, o idee si pentru 'eausescu care, *n 1680, va srbtori >0H0 de ani de la primul stat dac centrali"at sub %urebistaF,, mania grandorii, dar si exaltarea voit a /loriosului trecut pre-islamic al )ranului. 4ocul mocnit sub moderni"are. SnteBirea represiunii, *n anii 1655-58, prin poliBia politica 0avaE@, criticat de apartorii occidentali ai drepturilor omului, ralierea la proteste a aa-numitului @%a"ar@ (comerciaii, bur/e"ia iranian,, suspiciunile vehiculate *n =urul morii (in1arctF,, la ?ondra, *n 1655, a opo"antului islamist moderat (li 0hariati (16C>-1655,, pro1. de 1ilo"o1ie (dup unii, aa a=un/e Ahomeini 1i/ura central a opo"iieiF,, i"olea" pe plan extern )ranul. 8ltima sans a monarhiei moderni"atoare7 moderatul, 1ost opo"ant, 0hapur %aEhtiar (n. 161+- asasinat 1661, *n exil la Paris! nepot de prim-ministru, dr. *n drept la Paris, 16C9, 1ost *n bri/"ile internaionale anti-4ranco, 1ost *n re"istena 1rance", ministru sub Kossade/h, etc.,, este numit de 0ah prim-ministru *nainte sa prseasc Bara, dar cu toate onorurile, 1r a abdica, pentru a 1ace o cltorie, o1icial de *n/ri=ire a sntii, *n :/ipt, esuea" (dec. 1658 . ian. 1656,. %aEhtiar este un autentic democrat, laic i pro-occidental . )deea lui7 este mai uor s democrati"e"i )ranul, plec*nd de la statul modern i seculari"at creat de ah, dec*t de la dictatura clericilor neo-medievali (situaie ce trebuia evitat cu orice pre,. 0ahul va muri *n exil, *n Panama, bolnav de cancer, dup pere/rinri in :/ipt, 80(, Kexic, iar %aEhtiar va 1i ucis, tot *n exil, de un comando islamist iranian *n 1661, la Paris, dup ce a condus, cu mult cura=, opo"iia anticlerical /rupat *n Kicarea -aional de Re"isten a )ranului. )n 165856, Puternicul @%a"ar@ din ;eheran - mica bur/he"ie - trece de partea islami#tilor. 3alul islamic *l rstoarn #i-l arunc *n exil i pe %aEhtiar (ce va prsi ara, de/i"at *n steNart (ir4rance, *n aprilie, 1656,. Revolutia )slamic din 1ev. 1656 se 1ace *n aplau"ele pro/resistilor@ din lumea *ntrea/, cu a=utorul /ardienilor RevoluBiei@ - pasdaran@. ?e/ea islamic este introdus instantaneuF 0istarea brusc a oricrei politici de moderni"are si recderea *n :vul mediu, prbu#irea economiei. 0e *nchid 1abrici (ex. 1irma rannational, pe licenta Kercedes, ce 1urni"a si in Romania autocare si maxi-taxi,, bnci (dob*nda este condamnat de islam, *n schimb se introduc comisioaneF,, se opre#te productia, se 1ac nationali"ri, se instituie o cen"ur strict, etc.. 1656-807 a#a "isa /uvernare moderat@, sau @de tran"iie@, a primului ministru liberal@ Kahdi %a"ar/an (1ev. .nov. 1656,, exponent al %a"arului (lider, din anii TH0-T90, al Kicrii pentru ?ibertate, apropiat 4rontului -aional al lui Kossade/h,, si a presedintelui (*n noua Republica )slamic )ran, preedintele este doar nominalmente e1ul 0tatului, *n realitate este subordonat @Puterii 0pirituale@ . *n spe Lhidului 0uprem al Revoluiei, (=atollahul Ahomeini iar, de la moartea acestuia, din 1686, (li AhameneiF,, laic st*n/ist %ani 0adr (liderul micrii @mu=ahidinii poporului@, destituit i constr*ns la exil *n 1681! micarea sa va 1i pus *n a1ara le/ii,, dar tot sub conducerea suprem a lui Ahomeini, este repede *nlocuita, de cea dur a clericilor, repre"entat de noul prim ministru 0ade/h Lob"ade/h, numit *n 1680. Sn locul lui %ani 0adr, presedinte devine a&atollahul Ahamenei, 1681-1686, ce i-a succedat lui Ahomeini, p*na a"i, la titlul de 'onducator al Revolutiei islamice, cu resedinta in orasul s1int Xom. Proiectul moderni"ator, care a reuit *n ;urcia dup (taturE (mai aproape de :uropa i cu un islam tradiional sunnit, deci 1r ierarhie, mai permisivF,, a euat dramatic i lamentabil *n )ran. 8rmele a #ase decenii de occidentali"are s*nt *ns *nc vi"ibile *n arhitectura si pe str"ile iraniene. Revolutia *#i mn*nc 1ii. Re/imul islamic este dictatorial, brutal si antioccidental, *nc de la *nceput (execuii sumare, sp*n"urarea 1ostului prim ministru @istoric@ al ahului, din anii @50, (mir (bbas <ovve&daW,. )nstituirea poliBiei islamice, vlul islamic (chador, obli/atoriu #i pentru 1emeile strine ce lucrea" pentru )ran, inclusiv *n strintate (exY ambasade, birouri )ran (ir..,. 5

)nvoluBia stilului de viaB7 de la cel occidental la unul neo-medieval, obscurantist, *napoiat. )ranienii *ncep, la propriu, s miroas ur*t (s*nt celebre dele/aBiile la P-8,, *ntruc*t /ri=a 1aB de propriul corp este considerat, ca si la cre#tinii medievali, o impietate, o vanitateF,. 16561680, ocuparea ambasadei 08( ( Karele 0atana@ - 8R00 1iind Kicul 0atana@F Partidul 'omunist, "is @;udeh@, este i el reprimat, dei a spri=init din plin rsturnarea ahului,, sechestrarea diplomatilor si e#ecul acBiunii americane de recuperare (celebrul episod cu mollahul ce, *ntr-o con1erint de pres, a/ita o m*n carboni"at a unui soldat american, contribuie /rav la in1r*n/erea presedintelui 80( Mimm& 'arter, *n nov. 1680 . v. )ilmul A72$ de Aevin Kc $onaldU,. <ituit de re/im, bolnav de cancer, dup exilul *n :/ipt, #ahul va muri, cum am v"ut, *n 1681, intr-o clinic din Panama. Relatii di1icile si cu Romania, din cau"a cunoscutei prietenii 'eausescu-0ah (*n anii T50 s-a a=uns p*n la speculatii de aliant matrimonial! in 1680, pentru a redeschide canalele, %ucurestiul *l trimite pe mu1tiul de 'onstantaF $ar *n 18->0 dec. 1686, aproape ca un simbol, ultima vi"it a lui 'eausescu este tocmai *n )ran...,. 16807 *ncepe r"boiul cu )raEul (1680-1688,. )ranul se proclam *n 1runtea revoluBiei. mondiale islamice, mai ales *n ?iban (1inantea" partidul armat terorist He%bolla2, mai recent, Hamas-ul, din ;eritoriile palestiniene ocupate, iar acum spri=in 0iria /enocidarului %ashar al (ssad contra insureciei Ouasi-/enerali"ate...,, si v*r1 de lance contra )sraelului. )ranul, 1ocar de terorism si de instabilitate. Rev.islamica declansea" al doilea #oc petrolier (1680,. 1686 . la 85 ani, moare Ahomeini. Ruptura cu unul dintre prin ii rev islamice, a&atollahul Konta"eri, devenit punct de spri=in al moderailor (decedat *n ian. >010, prile= de mari mani1estaii pentru opo"iia islamic din =urul candidatului re1ormator Kir <ossein Kussavi, rector . destituit *n dec. >006F -al )nstitutului de arte plastice, *n1r*nt la ale/erile din vara >006,. 8ltimul act al lui Ahomeini7 condamnarea scriitorului blas1em@ 0alman Rushdie. )i succede ca g2id suprem al Revolutiei islamice, a=atollahul (li Aamenei (p*n a"i,, 1ost presedinte. (lte personaliti7 (li (Ehbar 3ela&ati, inamovibil ministru de externe, din anii T80, 1660 . <achemi Ra1sand=ani, presedinte. 1665 (mai nou, devenit moderat . *n contextul ale/erilor din >006F,7 Kohammed Aathami, un cleric mai re1ormator, este ales presedinte, dar *n >00+ este *nlocuit de radicalul extremist antisemit (hmed (hmadined=ad, 1ost pasdaran 8miliBie-reli/ioasa9, ce a ridicat ne/aBionismul <olocaustului la ran/ de doctin de stat si a anuntat c )ranul lucrea", in mod iresponsabil si s1idator la adresa comunitatii internationale, la bomba nuclear. )n vara >01C, surprin"ator, este ales, din primul tur, cu peste H0D din su1ra/ii, un nou presedinte re1ormator Rohanni (cum mai 1usesera insa si alii, /en Aathami sau chiar Ra1sand=ani, ce are o 1iica arestat dup ralierea la protestele din >006...,, ce pare a 1ace unele concesii (v. ne/ocierile 1r precedent de la Leneva, dintre 80(, 8: si )ran, decembrie, >01C, pe tema dotrii nucleare a )ranului...,. !. 7,-boaiele din Asia* Coreea, 16H0-HC, atacul nordului comunist - lumea in pra/ul celui de-al )))-lea ra"boi mondial. 16+8-16907 Luvernul $r. 0&n/man Rhee (185H169H,, veteran al indep. coreene, anti=apone", un 1el de 'ean-Eai 0h* sau $r. 0un Gat 0en (1ondator al Republicii chine"e, 161>,, corean. ;rupele 80( sub drapel P-8, p*n a"i. Luvernarea ParE 'iun/ <* (1690-1656,, apoi 'hoon do <Nan (1656-85,, Ro ;hae Qoo (1685-6C, si Aim Gon/ 0am, 1ost opo"ant, devenit preedinte dup 166C ('oreea de 0ud experiment*nd, ast1el, cu succes, alternanta democratic,. 'oreea de 0ud spre prosperitate (*n 1688, or/ani"ea" Mocurile Plimpice,, 'oreea de -ord spre de"astru (Aim ir 0en,. Proiectul @Aor&o@ de reuni1icare, esuat (*n ciuda buna-vointei 0udului, nu se intele/ nici pt Mocurile Plimpice din 1688, nici mcar pt. repre"entare sportiv uni1icat,. ;otui, exista si sporadice tentative de reconciliere . ca prima revedere dintre 1amiliile separate de dup 16H0, a=utat de 80( (in anul >000, repetata de citeva ori, dar cu consecinte mai mult simbolice,.

1. 9ietnamul* :tapa ) . @9ietmin3( (19 !-! #, r"boiul @naionalistilor@ vietname"i, de 1apt al comunistilor (a=utati de Kao, contra 4rantei, declansat odat cu proclamarea unei Republici comuniste a 3ietnamului, la > sept 16+H, sub condurerea lui <o si Kin (om cu studii in 4ranta, 1ondatorul, in 16C0, a Partidului 'omunist 3ietname", ulterior su1letul 3iet-minh-ului,, initial recunoscuta de 4ranta, dar 1r 'ochinchina . 0udul 3ietnamului, odat cu victoria luptei anti=apone"e dus de ctre 3ietminh (Mapone"ii ii alun/aser pe 1rance"i si ocupasera 3ietnamul dup *n1rin/erea 4rantei de ctre Lermania, din 16+0! Mapone"ii, in1r*nti in al $oilea R"boi Kondial, se vor retra/e din 3ietnam in 16+H, lsind terenul liber 3iet-minh-ului,. Ra"boiul colonial 1ranco-vietname"-16+H-16H+, dus de elita armatei 1rance"e7 mare#alii-eroi din al ))-lea r"boi mondial, Philippe ?eclerc si Mean Karie de ?attre de ;assi/n&, dar si /eneralii 0alan - viitor rebel *n (l/eria, 1ondatorul (rmatei 0ecrete anti-de Laulle, detinut 169>-8> - si <enr& -avarre vs. vietminh@-ul (naBionalistii procomunisti vietname"i! or/ani"ati din 16+1, din re"istenta anti=apone"! pe lin/ comunisti, ce 1ormau ba"a /ruprii, se re/seau si elementele unei embrionare @bur/he"ii@, precum si 1ore budiste! etc.! dup 169+, sint cunoscuBi ca vietcon/, vietname"ii ro#ii@ . necomunistii 1iind eliminai, liderului comunist nord-vietname" <o 0i Kin (1860-1696, si ai /eneralului comunist Liap. %tlia de la $in %ien Phu, martie-mai 16H+. -a#terea 3ietnamului de -ord comunist (capitala7 <anoi,, la nordul Paralelei 15! acordurile si spiritul@ constuctiv de la Leneva, 16H+Z, 0udul ('ochinchina, este proclamat )mperiu sub *mpratul %ao-$ai (dinast sub protectoratul 1rance", din 16C>,, *n cadul 8niunii 4rance"e (un 1el de 'ommonNelth al 4ranei,, cu capitala la 0ai/on, cel mai important ora al 3ietnamului. %ao $ai este rsturnat in 16HH, de ctre /eneralul $iem, ce proclam Republica 3ietnamului de 0ud, pro-ocidental. )n 169C, $iem este asasinat de ctre un /rup de militari, printre care /eneralii Kinh . @%i/ Kinh@ - i -/u&en 3an ;hieu, ce va prelua rapid conducerea rii (169+-165H, conducind un re/im proamerican, ins, corupt. Re/imul sud-vietname" are ins un Parlement, pardide, si o structur potential democratic. :tapa )) . @9ietcon%( (169+-165H, - 3ietnamul de -ord contra celui de 0ud (/eneralul ;hieu,, de 1apt un r"boi civil vietnamo-vietname", *n care statul comunist din -ord (Rep. $emocratica 3ietnam, este a=utat de 8R00 si 'hina, iar 0udul prooccidental (Republica 3ietnamului de 0ud,, de 80( (169+-165C, implicare direct alturi de o participare simbolic a aliailor din (0:(-, un 1el de -(;P asiatic, ;hailanda, Kalaesia, (ustralia, -oua Zeeland, etc. -, i indirect, 165C-165H7 ;hieu 1u/e *n ;aivan, apoi *n 80(, pe >8 aprilie 165H, *n ultimele "ile ale r"boiului, i este inlocuit, ca soluie in e,tremis, cu 1ostul opo"ant, 1ost e1ermer preedinte *n 169C-9+, rsturnat chiar de ;hieu, Kinh, "is @%i/@ Kinh - Kinh cel Kare! pe C0 aprilie 0ai/onul se pred7 drama 0ai/onului, oameni a/tati de elicopterele americanilor, aviatia care se arunc deliberat *n mare, pt ca avioanele si elicopterele sa nu cada in miinile comunistilor, pilotii parasutindu-se pentru a 1i salvati de navele 80(, etc.,. Politica dominoului, enunat de <enr& Aissin/er (cdera 3ietnamului a antrenat, mecanic, pe cea a 'ambod/iei i, apoi, a ?aosului,. Proclamarea Republicii 0ocialiste 3ietnam, imediat dup victoria asupra 0udului, alinierea cu Koscova (in detrimentul 1ostului aliat 'hina, cu care va a=un/e la primul r"boi deschis *ntre ri comuniste (1658-56, cu, drept consecint, ocuparea 'ambod/iei @$emocratice@ pro-maoiste de ctre 3ietnam, ianuarie 1656, si doborirea re/imului 1ioros al Amerilor rosii,, orsasul 0ai/on rebote"at @<o-si-Kin@W ?iderii comunisti vietname"i7 ?e $uc ;ho (obine Premiul -obel pentru Pace - 165C, impreuna cu <. Aissin/er, pt. acordurile de la Paris, din 165C, de retra/ere a 80(, dar il re1u"a,, Phan 3an $on/, ?e $uan (secretar /eneral al Partidului :elor ce 1uncesc ;comunist,. )n anii r"boiului, 3ietnamul 6

comunist inventea" i un aa-"is @Luvern Provi"oriu al Republicii 3ietnamului de 0ud@, condus de ctre o anume doamn -/u&en ;hi %inh, veritabil marionet *n m*na -ordului comunist, 1olosit ca 1i/uraie *n eventualele ne/ocieri i pentru @bruierea@ Republicii 3ietnamului de 0udW :. Cambod%ia . @:lveia )ndochinei@, p*n *n 1650. 'ambod/ia, ar neutr *n con1lictul vietname", tot 1ost protectorat 1rance", antrenat *n r"boi din cau"a rolului ei de @sanctuar@ pentru vietcon/i, este preluat @*n /estiune@ de ctre 80(7 /eneralul ?on -ol *l *nltur pe @neutralistul@ (cam st*n/istF, prin -orodom 0ianuE (1650,, care se re1u/ia" *n R. P. 'hine" i 'oreea de -ord (F,. 0ianuE se altur /herilei comuniste-maoiste a @Ahmerilor roii@ (cu 1ularea roii la /*t, ai lui Pol Pot. )n aprilie, 165H, Amerii roii, *n contextul cderii 0ai/onului (3ietnamul de 0ud,, *l alun/ pe ?on -ol si preiau puterea. )ntrea/a populaie a 'apitalei este evacuat *n > ore si trimis la munc silnic. )nceputul re/imului Ahmer rou (pre"idat, doar de 1orm, de ctre -orodom 0ianuE si de soia sa KoniOue. )n realitate, cei doi sunt pri"onieri *n propriul palat 1ost re/al . 1r lumin electricF -, le sunt ucii cel pu in doi copii, etc., i al (auto,/enocidului cambod/ian7 minimum > milioane de mori, *ntre un s1ert si o treime din populaie. Re/imul Ehmer rou - re/im limit *n istoria umanitii (erau considerati inamici ai re/imului practic toi cei care stiau carte, care vorbeau limbi straine, etc. . era aplicarea teoriei maoiste a @luptei satului impotriva oraului@ . accepiunea speci1ic chine" a luptei de clas - dus p*na la extrem, 1orm de @tabula rasa@ la adresa oricrui trecut, prin 1ora lucrurilor, necomunistF,. Proclamarea @Aampuchei $emocratice@ (aprilie, 165H-5 ian 1656,, stat criminal cu proprii ceteni. ;riada /enocidar7 Pol Pot (doctor *n 1ilo"o1ie la 0orbona *n anii H0F Kort *n /herila care a continuat sporadic, *n 1668, cutat, declarat criminal de r"boi, dar ne-a=uns *n 1aa vreunui tribunalF,, Aieu 0hamphan, Gen 0ar&, secondati de $u ;che (sin/urul =udecat *n 1ata ;ribunalului Penal )nternaional pentru 'ambod/ia, ce si-a inceput lucrrile *n ian. >006! $u ;che, care a colaborat cu tribunalul, a 1ost /sit vinovat si condamnat, dar a anunat ca va contribui i la /sirea lui Aieu 0hamphan si Gen 0ar& . toate premiere in procesul comunismului,. )nva"ia vietname" pune capt experieei limit cambod/iene (5 ian 1656,. 'eausescu avea bune le/turi cu Pol Pot i cu -orodom 0ianuE, 1recveni oaspei ai %ucuretiului. 'eauescu vi"itea" @Aampuchea $emocratic@ *n 1658, unicul e1 de stat care vi"itea" re/imul Ahmer rou (probabil simea a1initiW! cu oca"ia vi"itei se tipreste si un numr, probabil unic, al unui 1antomatic cotidian, Revolutia,F. $up 1656, liderii Emeri-roii 1u/ *ntr-o nou /heril. Luvernarea pro-vietname"a <en/ 0amrin (1656-1660,. Revenirea lent la normalitate. $in 166C, 'ambod/ia redevine monarhie, cu re/e -orodom 0ianuE (teoretic domnea din 16+1, dar renunase de bun-voie la tron in anii H0, rm*n*nd se1ul statului p*n *n 1650,, mort *n 1668. (ctualmente, unul dintre 1ii este re/e. Partidul lui <en/ 0amrin a devenit un 1el de Partid socialist, ce particip la =ocul democratic, alturi de partidul monarhist al sianuEistilor (centru dreapta- 4uncipeE,. )ilme* $espre re/imul k2mer rou, de v"ut 1ilmele Urlete /n t,cere (168HU, i A5ocatul ;erorii (despre celebrul avocat 1rance" procomunist MacOues 3er/es, aprtorul lui Pol Pot,, de Aevin Kc $onald, >005(U,. Laos. capital, 9ientiane. alt sanctuar pentru vietcon/, *n anii 90. cel mai npstuit economico-socialo-/eo/ra1ic stat indochine", 1r ieire la mare * lupta dintre prinii rivali 0u1anovon/ (pro-comunist, si 0uvanna 4uma (pro-occidental, @neutralist@,. Partidul comunist /heril Patet3 Lao, condus de ctre Aa&sone Phomvihane (din 16HH,, omul 1orte, preia putere, ca prim-ministru, aliat cu 0u1anovon/ (cur*nd dat a1arF,, in 165H, *n acelai context al cderii 0ai/onului, "is de 10

Aissin/er @al dominoului@. Revenirea la @normalitate@ *n contextul prbuirii comunismului, de dup 1660. Aa&sone Phomvihane este e1 al statului, din 1661. " India-Pa<istan-=an%lades3 (p*n *n 1651, 1ostul Pa<istan de Est, 7'on1lictul indo-paEistane", nasterea %an/ladesh (seicul Ku=ibur Rahman, li/a (Nami, adeversarul lui %hutto, 1651,. Zul1iEar (li %hutto (presedinte, de orientare nealiniata, 1651-5C si prim ministru, 165C-55, al PaEistanului, executat de noul presedinte L.ral Zia ul <aO, *n 1658,. $ecoloni"area portu/he" sin/eroas7 Loa ocupat de )ndia *n 1691. ;imorul de Est (ocupat de )ndone"ia, 165H,. Luerrilla condus de 2anana Lusmao (a=un/e la puterea *n anii T60, cu a=utorul 1ortelor internaBionale conduse de (ustralia, contra )ndone"iei,. $ecoloni"area pasnic7 Kacao, restituit R.P. 'hine"e, 1666. )nva"ia sovietic *n (1/anistan (>+ dec.1656,. 9. Problema af%3an,7 $e la s1irsitul sec. 2)2, (1/anistanul, ca si )ranul, este un re/at tampon, in principiu sub in1luenta britanica, la /ranita cu lumea rusa ((cordul ruso-britanic din capitala Aabul, din 1605, premi"a a (ntanteiF,, ulterior sovietic, dar, de 1apt, teren de disputa intre Koscova si ?ondra, con1lict devenit, dup 16+H, :st-3est. Prevalind in1luenta britanic, pina la 1inele anilor V50, va exista un (1/hanistan pe calea occidentali"rii si a democrati"rii (monarhie constitutional, 169+, primele ale/eri libere, 169H,, p*n c*nd re/ele Zaher a 1ost i"/onit de o lovitur de stat (165C, si vrul su, Kohammad $aoud, care a proclamat republica democratic (165C-58,, a 1ost rsturnat si asasinat de un puci comunist . 1658, condus de o1iterul pro-sovietic <a1i"ullah (min (aprilie, 1658 . 1656,. :su*nd, este *nlocuit de mai durul %abraE Aarmal, care cere a=utorul 8R00 (>+ dec. 1656,7 R"boiul din (1/anistan (ocupaBia sovietic,7 din 1C milioane locuitori, 1 milion de morti, H milioane re1u/iati (*n PaEsitan si )ran,. :popeea re"istentei mu=ahidine (1656-1686,. 0e evidenia" le/endarul comandant Kassoud, se1ul re"istentei din -ord (omor*t >001, socotit, probabil, prea pro-occidentalF,, din minoritatea tad=iE. )mplicarea 80( *n 1avoarea re"istentei a1/hane, inclusiv prin Pssama ben ?aden ( v. filmul R%boiul lui :2arlie& cu Mulia Roberts, 80(, >009U,. Rolul celebrelor rachete $ting2er, ce, lansate din rucsaci a1lai pe spinarea mu=ahiddinilor, doborau elicopterele sovietice, /hid*ndu-se dup cldura emanatF Rusii ies in1rinti. Lorbaciov retra/e (rmata Rosie (ultimul soldat - 1H martie 1686,. 'a"ul (1/hanistan a dus la prbusirea ima/inii internationale a 8R00, mai ales *n r*ndul aliailor si tradiionali din lumea a )))-a, i din micarea non-aliniailor (din carea (1/anistanul 1cea parte,. 1686 . 16697 Luvernele de uniune naBional ale coalitiei antisovietice, recunoscute de comunitatea international, *ncearc reconstrucBia Brii, /rav devastate, dar problema a1/an intr *ntr-un con de umbr, eclipsat de prbuirea comunismului, a 8R00, etc.. P nou 1orB apare *n anii V607 talibanii, studenBi teolo/i, 1ormati in scolile coranice din PaEistan, bene1iciind, probabil, #i de o un /rad de complicitate al autoritBilor acestei Bri. :i declan#ea" o o1ensiv *mpotriva /uvernului central de la Aabul, *nc din 166>. ;alibanii intr *n capital *n septembrie, 1669, #i instaurea" un /uvern islamic radical, de tip medieval, ne-recunoscut de ma=oritatea comunitBii internaBionale. 0tatul este proclamat emirat islamic, condus de ctre misteriosul mollah Pmar. 0ta/ul este *nlocuit cu unul verde, al )slamului. %abraE Aarmal este ucis cu cru"ime #i expus publicului. Lrave discriminri ale 1emeii sunt introduse (excluse din spitale, #coli, etc.,, le/ea islamic - sharia . este o1iciali"at, 1ilmele, cinemato/ra1ul, 1oto/ra1ia (admis, excepional numai pe acte de identitateF,, televi"iunea, sportul, chiar i =ocul cu "meele ( v. filmul omonimU,, s*nt inter"ise. :conomie ba"at pe cultivarea macului, pentru dro/uri (nici americanii nu reuesc s extirpe, dup >001, aceast, practic, mono-culturW,. (1/anistanul devine terenul de antrenament privile/iat al teroristilor (l Xuaida, condu#i de Pssama ben-?aden (ex.7 un 1ost pilot al companiei de aviaBie (riana, inactiv dup inva"ia sovietic, a mrturisit c a 1ost obli/at s antrene"e, pe sin/urul avion %oein/ 505 al 1ostei 11

companii, un /rup de terori#ti suspectaBi de a 1i participat la atacul de la 11 septembrie >001,. )n po1ida protestelor 8-:0'P, *n primvara >001 s*nt dinamitate dou statui /i/antice ale lui %uddha, patrimoniu cultural al omenirii, pe motiv c o1ensau iconoclastia musulman. (cestei situaBii de anomie *i va pune capt intervenBia aliat -(;P, de la s1*r#itul anului >001. $in >00>, /uvern al normali%rii, condus de un respectat 1ost comandant din re"istenBa combatant, <amid Aar"ai. Revenire *n tar a 1ostului re/e, Zaher 0hah, din exilul de la Roma. (nevoioasa re*ntoarcere la democraBie7 convocarea #oya <irga ((dunarea tribal tradiBional - Parlament,, #i la le/alitatea internaBional. 10. India* perla coroanei britanice@, *si proclam independenBa ne/ociat cu ultimul /uvernator britanic, lordul Kountbatten (unchiul pre1erat al re/inei :sisabeta, ucis de (rmata Republican )rlande" . )R(, *n 1656F,, la 1H au/ust 16+5. Parintele independentei indiene este Kahatma Landhi, 1ondator *n 16>0 al micrii de emancipare, (micare a crei conducere o cedea" *n 16>8 lui -ehru, - avocat, apostol al non-violentei, simbol, *nc de la s1isitul sec. 2)2, al aspiraBiilor indiene pentru independenB, ucis de un 1anatic hinduist in 16+8 . dar cel care o dob*ndete concret este MaNaharlal -ehru, prim ministru 16+5-169+, lider al partidului 'on/resului -ational )ndian, ce domin viaBa politic a democratiei indiene, recon1irmat de ale/eri libere, corecte si pluraliste, din 16+5 pina a"i (cu exceptia parante"ei 1655-1656Y80, cind coalitia <anata l-a *nlocuit, scurt timp, de la putere, i 1668-66,. 16H0, 'onstituia democratic a )ndiei laice i 1ederale, *mprite *n state decupate pe criterii etnolin/vistice. -ehru va adopta po"iii pro sovietice, *n special dup a/resiunea 'hinei contra ;ibetului, ce va duce la anexarea ;ibetului, la r"boiul sino-indian (16H8-91, i la 1u/a din ?hasa spre )ndia (oraul $harma-0ala, *n <&malaia, a e1ului spiritual al budismului, $alai ?ama (viitor premiu -obel pentru pace, a1lat *n exil p*n a"i,. -ehru va pasa puterea, *n partid si in stat, 1iicei sale, puternica )ndira Landhi (n. 1615-168+, prim ministru 1699-55 i 1680168+, asasinat de un extremist siEh,. (ceasta, *n lipsa 1iului su cu aptitudini politice, 0an=a&, mort tot *ntr-un atentat, va trans1era, la r*ndul ei, puterea *n partid 1iului sau Ra=iv Landhi, pilot de avion i ne-pasionat de politic, devenit prim ministru (168+-1686,, dar este, i el, asasinat (1661,. 8lterior, puterea *n Partidul 'on/resului (1ie1 al 1amiliei -ehruLandhiF, va a=un/e *nt*i la -arashima Rao (prim ministru, i apoi *n m*inile vduvei lui Ra=iv, italianca 0onia Landhi (1iind italianc, nu a a=uns *nc prim ministruF,. Sn 1669 i 1668, drepta hindus din Partidul -aional )ndian, %PM, c*ti/ ale/erile (dar *n 1669 nu pot 1orma /uvernul . consecin7 coaliii 1ra/ile de centru-st*n/a, cu Partidul 'on/resului,. )n 1668-66, prim ministru 3a=pa&ee (vot de ne-*ncredere, 1666,. )n anii 60, )ndia devine i putere nuclear. )n )ndia, *n anii 50-80, se produce i un con1lict cu populaia si<3, mai bo/at, din -ord, culminat cu un masacru petrecut *n oraul lor s1*nt, (mritsar. ;radiBional, )ndia are, cum am v"ut, relatii tensionate cu 'hina, ce au dus p*na la un con1lict armat, pe inaltimile himala&ane, cu oca"ia cri"ei din ;ibet (1u/a lui $alai ?ama in )ndia, 16H6 si, ca un corolar, ocupatia chine"a asupra acesti republici monastice@ budiste, spri=inite de )ndia,, compensate, *n schimb, prin relaBii 1oarte bune cu 8R00, pentru care a constituit un partener privile/iat, inclusiv *n sens anti-chine", *n special pe vremea lui Kao. $in acest motiv, relaBia cu 80( a 1ost adeseori di1icil #i ambi/u. ;ensiuni permanente, mer/*nd p*n la con1lict armat repetat cu PaEistanul vecin #i ve#nic rival. )ndia a 1ost co-1ondatoare, alaturi de Gu/oslavia lui ;ito (iniBiator,, de :/iptul lui -asser si de )ndone"ia lui 0uEharno, a 4i&c,rii Nealinia8ilor, puternica *n anii T90-T50, dar din ce *n ce mai ca"ut sub orbita Koscovei (actualmente redus la o larv, este condus de 'ubaF,. )ndia . circa 1 miliard de locuitori, cea mai mare mi"erie din lume, dar si enclave de modernitate capitalist (computere, ind. cinemato/ra1ica . %oll&Nood . motori"are popular . de la motorete si ma#inile <industan, pe model 4iat-1100, anii V90, la actualele Karuti 800, si la ultima apariBie, spectaculoasa -ano, produs de ;ata-Kotors, ma#ina cea mai ie1tin din lume, de >H00 dolari, pentru 1>

?umea a )))-a, pre"entat *n ianuarie, >008F,. )n 16+5, *n momentul proclamrii independenBei, desi pe teritoriul sau vor rm*ne peste o sut de milioane de musulmani, 1osta perl a coroanei britanice, @colonia )ndia@, va pierde provinciile compact musulmane ce vor constiti PaEistanul. )ntre >00> i >05, preedinte a 1ost, *n premier, un musulman, omul de tiin, in/iner de rachete, (bdul A(?(K, $in >H iulie >005, alt premier7 preedinte este o 1emeie, avocata Pratibha P(;)?. Predinia )ndiei are doar o 1unciune simbolic. Sri Lan<a (p*n *n 165>, Ce>lon#7 stat insular, 99 mii Em>, 18 mil locuitori, capital 'olombo, la sud de )ndia, 1ost colonie britanic (din 1569,, 1ost portu/he" (sec. 23), i olande" (1988-1569,, independent din 16+8. $in 165+, or/ani"aiile minoritii tamul (>0D, reli/ie induist, *i doresc independena contra ma=oritii cin/ale"e (80D, reli/ie budist,, cum a 1ost *n :vul Kediu, sec. 2)3-23). Lheril a minoritii tamul (@;i/rii tamul@, din re/iunea :elam, nordul insulei (ora primncipal Ma11na,, i r"boi civil, din 168C (consecin7 numeroi re1u/iai tamuli *n Pccident,. (meninri de secesiune, reprimate. Rebeliunea tamul este su1ocat abia *n >006. Kuli ani, 'e&lonul a 1ost condus de ctre d-na 0irimavo %andaranaiEe (n. 1619,, lider al 0ri ?anEa 4reedom Part& (centru-st*n/a,, cunoscut prim ministru (succed*nd soului 0olomon, prim ministru 16H9-16H6, asasinat. $na %andaranaiEe va conduce *ntre 1690-169H! 1650-55, 166+. :ste @)ndira Landhi sri-lanEe"@. $inastii7 1iica ei, 'handriEa %andaranaiEe-Aumaratun/a, a 1ost i ea prim-ministru i preedinte (166+,, cu mama sa prim-ministruF 8n alt lider sri-lanEe" cunoscut7 M. R. Ma&aNardene, prim ministru 1655 si preedinte (1656 . 1686,, conservator. 1685-1660, Luvernul 0ri-?anEa cheam *n a=utor, 1r e1ect, armata indian contra insur/enilor tamuli. R"boiul civil se termin *n >006. Leneralul 4onseca, se1ul campaniei anti-tamul, se pre"it contracandidat (perdant, al opo"iiei la preedinie (>+ ian. >010, i acu" abu"uri. Pa<istan* creat prin desprinderea re/iunilor compact musulmane de colonia )ndia (ce /rupa si teritoriile musulmane, alturi de cele hinduiste, lar/ ma=oritare,, *n momentul proclamrii independenBei 1aB de Karea %ritanie (1H au/ust 16+5,. Prota/onistul proclamrii independenBei PaEistanului este (li $M)--(<. 0pre deosebire de )ndia, PaEistanul, stat islamic, dar moderat, nu va ram*ne o democraBie dec*t saltuar, /raniBa dintre dictatur si democraBie controlat 1iind extrem de labil. )n special *n timpul /uvernrilor autoritare, PaEistanul se va a1la *ntr-o permanent disput cu )ndia, mer/*nd p*n la repetate ciocniri armate (16+5-+6! 169H, si la un con1lict endemic, mocnit, *n principal /enerat de concurenBa pentru controlul re/iunii 'ashmir, din nordul )ndiei, /raniBa dintre cele dou state av*nd un contur *nc nede1initivat. Prin re1lex, PaEistanul va *ntreBine bune relaBii cu 80( #i cu 'hina, si di1icile cu 8R00. 'ea mai popular 1i/ur politic a 1ost Zul1iEar (li-%<8;;P (16>61656,, liderul Partidului Poporului din PaEistan (PPP,, prim ministru *n anii 1650-5C #i 165H1655, re1ormator, cu un proiect, oarecum, de st*n/a, *n care punctul cel mai important a 1ost re1orma a/rar. )n timpul lui se petrece *ns secesiunea PaEistanului de :st, actualul =an%lades3, ce 1acea parte din PaEistanul proclamat *n 16+5, dar era situat la mii de Eilometrii est de PaEistanul "is de 3est@ (capitala )slamabad,, dincolo de )ndia, pe delta 1luviului Lan/e, populat tot de musulmani, dar care nu mai dorea sa apartin de PaEistan. (ceasta duce la un ra"boi civil s*n/eros (1651,. =an%lades3-ul, desi musulman, va 1i a=utat de )ndia, *n cheie anti-paEistane". Printele independentei PaEistanului de :st, devenit %an/ladesh (1651,, o democraie 1ra/il (cu tent islamic moderatF, i una dintre cele mai srace ri de pe planet, av*nd capitala la $acca, a 1ost #eicul Ku=ibur R(<K(- (1651165H, asasinat de ctre Zia ur-R(<K(-, preedinte7 1658-1681,. $up o parante" militar (168>-1660, /eneralul :R0<($,, opo"iia, condus de ctre @be/um@ (J@doamna@, Ahaleda Z)(, vduva lui Zia ur-R(<K(-, c*ti/ ale/erile (1661, i devine prim-ministru. $up ale/erile din 1669, *i succede, democratic, tot o 1emeie7 lidera opo"iie, <asina Q(M:$. Sn Pa<istan, Zul1iEar (li %<8;;P, educat la Px1ord, provine dintr-o ilustra 1amilie de mari lati1undiari din provicia paEistane"a 0ind. ;atl sau a 1ost *nnobilat cu titlul de sir@, 1C

de 'oroana britanic. Zul1iEar (li %hutto va 1i rasturnat de la putere de catre /eneralul Z)( ul <aO, *n 1655, care *l condmn la moarte prin sp*n"urtoare (aprilie, 1656, si va instaura o sin/eroasa dictatura militar. Pe 1ondul ocupatie sovietice din (1/anistan (1656-1686,, PaEistanul va spri=ini re"istenta muja2iddinilor 8lupttori reli/io#i, #i va rm*ne prietenul cel mai 1idel al 80(., *n re/iune. $upa mai multe alternri *ntre dictatur si democratie, *n 1689, 1iica lui Z. %hutto, %ena"ir (16HC->5 dec. >005,, va deveni, c*sti/*nd *n ale/eri libere, prima 1emeie prim ministru, la numai CC de ani, dintr-o tar musulman.3a 1i rasturnat o prima dat de la putere *n 1660, va reveni *ns *ntre 166C si 69, dar acu"atiile de coruptie o vor 1ace s piard din nou puterea, *mpin/*nd-o la exil (sotul sau va 1ace 8 ani *nchisoare pentru coruptie,. )n 1666, la putere, *n PaEistan, tot printr-o lovitura de stat, dar relativ pa#nic, va veni /eneralul Perve" Kusharra1, ce va institui o noua dictatura militara, ce durea" p*n a"i. )n oct. >005, Kusharra1 va ne/ocia cu opo"itia din exil, cu $na %ena"ir %hutto dar si cu alt 1ost premier din primii ani V60, -ava" 0hari1, revenirea la democratie, pro/ramat prin ale/erile din ian, >008. Potrivit pronosticurilor, $na %hutto avea cele mai mari #anse. (sasinarea acesteia, la >5 dec >005, *n circumstante rmase *nc obscure (1iind %ena"ir de orientare pro-occidentala si anti-islamist, se bnui#te ca asasinatul a 1ost opera ramurii paEistane"e a miscrii al-Xuaida, desi planea" suspiciuni si asupra /eneralului Kusharra1 *nsusiF,, a "/uduit lumea, si a am*nat ale/erile pina in martie >008. )mediat, la conducerea PPP a 1ost ales 1iul lui %ena"ir %hutto, student *n (n/lia, *n v*rst de numai 16 ani. Preedinte al PaEistanului a 1ost ales (*n >008, de ctre Parlament, (ssi1 Z(R$(R), so ul doamnei %ena"ir, de muli ani bnuit de mare corupie (e poreclit @Kr. 10D@F,. Politica de clan, ca si *n )ndia, %an/ladesh, 0ri-?anEa, etc., continuW 11. (merica de 0ud si elemente in le/atura cu (merica de -ord, post-16+H. Presedintii USA* ;ruman, :isenhoNer (eroul din r"boi,, Aenned& (asasinat, 169C, Mohnson, -ixon (debarcat prin impeac2ement de a1acerea Qater/ate, 165H, moment 1ara precedent,, 'arter (relansarea in 1orB a principiilor drepturile omului si consilierul sau de ori/ine polone" Zbi/neN %r"e"insEi,, Rea/an, %ush-tatl, etc. $e la politica de containment (*ndi/uire,, 16+H-16H+YH9, la politica coexistenei panice :st-3est (16H+YH9-1686,. $up catastro1a de ima/ine repre"entat pt. ei de inva"ia Pra/a-1698, chiar sovieticii invit la o relansare a coe,istenei panice sub numele de destindere, /*ndit ca o 1a" avansat a coe,istenei. Punct culminant7 'on1erina <elsinEi, 165H. 'ur*nd *ns (1659, sovieticii *i dau din nou @*n petec@, i stric iar echilibrul cu /reu obinut, odat cu instalarea rachetelor 00->0, cu ra" medie de ac iune (pentru decuplarea :uropei Pcc. de 80( si spar/erea -(;P,. )ns Pccidentul d dovad de 1ermitate (*n 1656 anun instalarea rachetele Pearshin/ si 'ruise pe teatrul european,, ceea ce 1ace ca destinderea s rm*n o pur ilu"ie, mai ales *n anii T80. 19"0-19"97 din cau"a ripostei 1erme occidentale (scutul nuclear preconi"at destinat s "drniceasc rachetele sovietice i planul de instalare al rachetelor Pearshin/, s*nt reparcurse toate etapele r"boiului rece, de la *n/hetul total (dec. 168C, ruii se retra/ de la nes1*ritele ne/ocieri de la Leneva,, p*n la prbuirea Zidului %erlinului i la dispariia, prin auto;surpare, a 8R00 (victim a propriilor sale nea=unsuri i dis1uncionaliti, economice si sociale . o premier *n istorieF,. Pccidentul - cu a=utorul realismului lui LorbaciovF- c*ti/ R"boiul ReceF Canada si problema separatismului din Xuebec7 1ranco1oni si an/lo1oni7 Ren[ ?evesOue, 1ondator al Partidului OuebeOue" (1698, si %ourassa, re1erendumurile esuate7 1681 si 166H. In America Latin,* naterea, din mi"eria 1avellas-urilor (bidonville-uri,, a ;eolo%iei Eliber,rii, curent catolic-social de st*n/a (iniiat *n anii T90 de arhiepiscopul bra"ilian de Reci1e si %elem, $on <elder 'amara, i discipolii si, ?eonardo %o11, etc. ,, cu imens impact i *n a1ara continentului. Cuba (v. mai =os, si 4idel 'astro . rstoarn pe dictatorul 4u/encio %atista, 1 ian. 16H6, se apropie de 8R00, cri"a rachetelor (169>,, lumea *n pra/ul r"boiului nuclear. Re/imul comunist monopartid, nationali"ri (doar numele de R. P.@ 'uba lipseste, si 1+

uni1ormele de tip sovieticF,. C3ile, cea mai serioasa si mai european@ tara sud-american. Presedintele marxist 0alvator (llende, ales democratic (*l *nvin/e pe democrat cretinul :doardo 4rei,, dar cu o /uvernare *n cri" alimentar si social, tot mai aproape de 'uba si 8R00 (1650-5C, #i lovitura de stat s*n/eroas a /eneralului Pinochet (11 sept 165C,. $ictatura7 165C-60. :secul experimentului @*n mediu aseptic@ (1r sindicate, partide de st*n/aW, 1cut de economitii ultra-liberali din coala lui Kilton 4riedman (@'hica/o %o&s@, vs succesul su *n 80( sub Rea/an, con1irm le/tura indisolubil dintre economia de pia i democraieF. $up o e1emer re1acere, imediat dup lovitura de stat, economia chilian intr *n cri". $emocratia post 1660 cu /uvernri de centru st*n/a (1660->010 . democratcretinii Patricio (lN&n i :duardo 4rei =r., dna 3ictoria %achelet, socialist (>00>->006,, iar acum, ian. >010, alternana cu un conservator,. Problema Nicara%ua si /uvernul sandinist (1656-607 iulie, 1656, cderea dictaturii dinastiei 0omo"a, la putere din 16CC . (nastasio 0omo"a - tatl, se1 al Lr"ii -aBionale, *n 16C+ *l ucide pe (u/usto 'esar 0andino, erou al /uerrillei anti 80( *n timpul ocupatiei 161>CC. 0omo"a, din 16C5, presedinte, asasinat 16H9, urmat de doi 1ii, ?uis si (nastasio! 1656 conducerea sandinist, *n 1runte cu $aniel Prte/a (n. 16+H,, poetul preot :rnesto 'ardenal, cu 1ratele acestuia, etc. intr in capitala Kana/ua cu a=utor at*t 80( c*t si 'uba! 4rontul 0andinist de :liberare -ational (40?-,, creat *n 1691, condus de Prte/a din 169H. 'urind, cu Rea/an, 80( nu mai spri=in 40?-, care se radicali"ea". 4amilia antisomo"ist bur/he" 'hamorro, patronii cotidianului principal, ?a Prensa. 4ratii 'hamorro cu mama lor 3ioleta, unii la drepta, altii, la st*n/a (un 'hamorro conduce "iarul sandinist %arricada,, cu ?a Prensa, au un rol central *n salv/ardarea pluralismului si a libertBii de expresie. Pstrarea unei mar/ini de libertate politic, poate tocmai datorit ?a Prensa. Luerrilla contra@ spri=inita de 80(! revolta minoritatii indi/ene misOuito@, an/lo1on, protestant (%iserica 1raBilor moravi, din coasta de :st, caraibic . ora#ul %lue1ields - condus de 3alclav ;rumann 4a/oth -elson.. 3ioleta 'hamorro (n. 16>6,, vduva editorului ?a Prensa 'hamorro, asasinat de 0omo"a (1658,, liberal, a condus opo"itia le/al antisandinist (coalitia hetero/en 8-P,. : aleas se1 al statului, 1660. $e atunci sandinistii si liberalii se alternea" la putere. >005 $aniel Prte/a, din nou pre#edinte (1usese si-n 168H-60,, dar ales democraticW ,. )ilm7 4nder =ire, cu -icE -olte, Lene <acEman, M. ?ouis ;rinti/nant, 80(, 168C (despre victoria sandinitilor,. Problema r"boiului civil din El Sal5ador - >1000Em>, 9 mil. loc. cea mai prosper Bar central-american- ( r"boiul 1otbalului@ cu <onduras, 1696, r"boi civil mocnit din 165>, 1Bi# din 1680, dup asasinarea arhiepiscopului Romero, de 0an 0alvador (v. filmul 1onseniorul Romero, de U,! pre#edintele democrat-crestin Mose -apoleon $uarte, cruia militarii i-au 1urat victoria *n 165>, este impus cu a=utorul 80( *n 1680. 4rontul marxist 4arabundo Karti contest violent. (le/erile le/islative din 168>, cu spectacular 1ervoare democratic, *n po1ida opo"iBiei /uerillei de st*n/a ce tra/e *n ale/tori! Pre"identialele din 168+ *l con1irm pe $uarte.. Reconcilierea din 1685-86. Revenirea dreptei ((lianta republicana naBionala - (R:-(@, prin ale/erea pre#edintelui 'esarini, contra extremistului dV(ubouisson,. Para%ua>* dictatura lui (l1redo 0troessner (16H+-1686, ca MivEov *n %ul/ariaF,, partidele blanco (conservator . drepta, i colorado (liberal . st*n/a,. )n >008, un 1ost episcop devine preedinte de centru-st*n/a. Panama7 -asterea arti1icial a statului, *n 160C, desprins de 'olumbia, cu a=utor 80(, de in/inerul 'analului, 1rance"ul Philippe %unau-3arilla, ce a or/ani"at o revolt separatist. 'analul Panama (161+, si chestiunea retrocedrii acestuia ( 'anal Zone@ - 81 pe C> Em.,, , ne/ociat sub 'arter (1655,, reali"at la C1 dec.1666. Presedentia Pmar ;orri=os, mai echilibrat, aduce o oarecare prosperitate (165081,. )nva"ia din $ec. 1686, paralel cu Rev. Romn, contra dictatorului -orie/a, "is (nanas@. Ar%entina7 o Bar instabil7 populismul lui Muan $omin/o Peron R a ))-a sotie, :vita (partidul =ustitialist7 16+9-16HH7 nationali"ri, votul 1emeilor, etc. rsturnat de militari, revine *n 165C-5+, dup scurta parante" <ector 'ampora (mai-sept. 165C, ce-i deschide 1H

calea! a )))-a sotie, )sabel Peron *i succede, 165+-59. ;erorismul contrapus al /ruprii de extrem st*n/a tupamaros si al (liantei (nticomuniste (r/entinian ((.(.(.,, in instabilitatea anilor \90.. Munta militar ?eopoldo Laltieri - Mor=e Ra1ael 3idela (1659-168C, o rstoarn. R"boiul din 4alEland-Kalvine, provocat de Munta ca o diversiune naBionalist (168>,, mare vitorie a premierului Kar/areth ;heacher. )n1r*n/erea in 1ata en/le"ilor prbu#este =unta. Revenirea la democraBie7 Presedintia relaxat@ Raul (l1onsin, din partidul radical (liberal, 168C-1686, =udecarea Muntei dar si in1laBie /alopant si colaps economic. 16867 Populistii =ustiBialisti (peronisti, revin prin 'arlos Kenem (1686-1666, de ori/ine sirian,, ce reuse#te, totu#i stoparea in1laBiei. 8rmarea dictaturii7 protestele mamelor victimelor ucise sau disprute ('olectivul Kamelor din Pla"a de Ka&o,, ce cer adevr i dreptate. >001 . /rav cri" politico 1inanciar, se succed tre-patru preedini *n c*teva luni. ?aiti, una dintre cele mai srace i mai npstuite ri de pe /lob. 01irsitul 1amiliei dictatorilor $uvalier ( Papa $oc@, 16H5 . 1656, %ebe doc@ . 1689! ale/erile din 1660, cu a=utor 80( . este ales presedinte preotul Mean %ernard (ristide.! catastro1e naturale, inundaii, curemurul devastator din ian. >010, 1H0.000 moriW,. )nva"ia 80(, cu un a=utor simbolic din alte ri caraibice, in 2renada (168C, arata 1emitatea lui Rea/an contra unui /uvern marxist. $emocrati"area (mericii de 0ud *ncepute sub 'arter, devine ireversibil sub Rea/an. Peru (populistul dema/o/ 48M)KPR). de ori/ine =apone", ales preedinte *n 1686! *n1r*n/e *ns periculoasa /heril maoist 0endero ?uminosoF 8lterior, va 1i urmrit *n =ustiie pentru corupie, dar 1u/e *n MaponiaW,. Uru%ua>. 168+ (presedinte :doardo 0an/uinetti! actualmente a 1ost ales un 1ost tupamarosF,, Columbia (*n anii >000, /uvernare de centrudreapta, 8rribe, *n contra tendin cu restul (mericii ?atine, a1late la st*n/aF, . =oli5ia (ale/erea *n >00H a lui :vo Korales, un preedinte de st*n/a, indi/en, devenit avocat, . =ra-ilia (revine la democraie *n 168H, cu preedinii Mose 0erne&, i 'ollor del Kelo, dup ani de dictatur (16H9-8H7 :rnesto Leisel, Mose %aptista 4i/ueiredo, etc. ,! ale/erea, dup >000, a preedintele )/nacio ?ula $( 0)?3(, "is ?8?(, de st*n/a moderat 1ost sindicalist radical, repre"int un moment important i o adevrat alternan la putere,. )ilm* 1on meilleur ennemi, de Aevin Kc $onald (>005U, . despre na"istul Alaus %arbie si pere/rinrile sale sud-americaneW 1+. Africa. (nul (1ricii . 1690. Problematica decoloni"arii. $ecoloni"area se 1ace exact *n a=unul boom-ului economic al puterilor coloniale ((n/lia, 4ranta, %el/ia, )talia,. Poate alt1el s-ar 1i pus problema *n anii V50 si V80 (v. ca"ul insulei Ka&otte, din 'omore, ce re1u" independenta, *n 1659. Re"ultat7 *n 'omore haos, *n Ka&otte, bunstare. )n 'omore, venit mediu, H0 dolari., *n Ka&otte . +000F )n 166+, s-au *nre/istrat serioase tulburri *ntruc*t multi comorieni cereau revenirea la 4rantaF )dem, v. prosperitatea actualelor teritorii coloniale 1aB de vecinii independenBiF,. 0ubde"voltarea. $ecoloni"area 1rance" crea" dictaturi (cu exceptia Sene%alului lui ?eopold 0edar 0en/hor,, multe, ulterior, c"ute *n orbita Koscovei (tip 2uineea lui 0eEou ;our[, rstrurnat . 168+ de o lovitura democratic, 2abonul lui Pmar %on/o. 8R00 *ntreBinea la Koscova o *ntrea/ universitate special pentru 1ormarea de cadre utile@ . a se citi subversiveF - *n (1rica #i *n lumea a )))-a, denumit Patrice ?umumba@, dup liderul con/ole",, cea en/le" las #i /uverne mai acceptabile (tip @en>a lui Momo Aen&atta, Aambia lui Aenneth $avid Aaunda,. 'aricaturile7 Imperiul centr-african (1ost 1rance", al lui Mean %edel %oEassa ) (165H-1656,, U%anda (1ost britanic, a lui )di (min $ada (1651 . 1656, >H0.000 de torturaBi si omor*Bi, e rsturnat de 1ostul pre# Kilton Pbote, cu a=utor tan"anian,, Comore -. liceenii la putere, 1655 #i loviturile in serie ale mercenarului 1ranco-suda1rican %ob $enard. 4rustrrile 1a de nivelul de trai din Ka&otte (+000 1ranci pro-capite, cca. H0 *n 'omoreF,, rmas 1rance" (departament, din >006F, provoac micrile pro-1rance"e din 1668. 23ana. de la -VArumah, pionier la decoloni"rii, 16H5, 1ondator al uni re/im monopartid (16H5-99,, la locot. Merr& RaNlin/s, 1656. Liberia o exceptie 19

democratic (tara ne/rilor americani reveniti, indep. din 18+5,, distrus *n 1680 (presedintele Qilliam ;olbert =r. rsturnat de ser/entul 0amuel $oe #i prbusirea in haos #i r"boi civil, *ncheiat de-abia in >009,. =ur<ina (ex. 3olta 0up., de la 0an/ul[ ?ami"ana (1699- 1680, la revolutia din 168C, a lui ;homas 0anEara (ce adopta actualul nume de %urEina, #i la lovitura de stat a tovarsului su cel mai apropiat, autoproclamat recti1icator@ al revolutiei, %laise 'ompaor[, din 1685. Ni%eria si cri"a din =iafra (1695-50,, re/iune secesionsit, simbol al srciei a1ricane, desi bo/at *n petrol. 'on1lictul dintre Etiopia (a/resat, pro Pcc., si Somalia (a/resor, pro sovietic, pentru desertul P/aden, 1655-58. )n cursul r"boiului, alianBele se inversea"F,. )ndependeta BCibuti. 1ostul ;eritoriu 1rance" (11ar et )ssas (lider. <assan Luled (ptidon,, 1655. Aairul (R. $. 'on/o, lui Patrice ?umumba (16>H-91, con1runtat cu secesiunea provinciei Aatan/a #i Kobutu 0ese 0eEo, pro-occidental (16511665,, vs. R. P. Con%o, pro-sovietic. $ecoloni"area haotic portu/he", 165+-5H (dup revoluia garoafelor, >H aprilie 165+,, las numai /uverne marxiste, cu urmri catastro1ale, economice si sociale. Prin plecarea colonilor portu/he"i se produce prbuirea economiei celor trei ri. 2uineea =issau (lider (milcar 'abral, - cuprin"*nd, pe atunci, i Insulele Capului 9erde. ulterior independente -, prima care se autoproclam eliberat cu a=utor sovietic (165C,. )nterventia cubane" (cubane"ii sunt cunoscui ca barbudos, dup numele /herilelor castriste din anii H0,, in An%ola. imediat dup proclamarea independenei, *n 165H, pentru @proptirea@ re/imului pro-sovietic al KP?( de la ?uanda, *n lupt cu pro-occidentalii din 8-);( (a=utai, pe sub m*n, de (1rica de 0ud via /rania comun din nordul -amibiei,. 4aciunile an/olane7 prosovietici (KP?( - (/ostinho -eto,, prochine"i (4-?( . <olden Roberto, a=utat de Zairul dictatorului Kobutu . ulterior va semi-disprea! actualmente are trei deputai *n parlamentF, si prooccidentali (8-);( - Monas 0avimbi,. $up 1660, i dup un s*n/eros r"boi civil (cu dou reconcilieri, 166C si >000,, se vor trans1orma *n partide politice de st*n/a (KP?(, i, respectiv, de dreapta (8-);(,. 4o-ambicul (miscarea 4R:?)KP, pro-sovietic, condus de 0amora Koises Kachel, si /uerrilla pro-occidental . a=utat de suda1ricani - R:-(KP@. 'a i *n (n/ola, dar mai rapid, dup 1660, ambele devin partide politice de st*n/a, respectiv, dreapta. Etiopia, unicul stat a1rican, alturi de ?iberia, independent *nainte de 16+H, sin/urul traditional crestin din (1rica7 de la )mpratul ( -e/us@, <aill[ 0elassi[, eroul re"istenei antiYKussolini din 16C9, la sin/eroasa dictatur comunist ;e1eri %ante si Ken/istu <aill[ Kariam (16C9-165+Y165H,. 0pectaculoasa operaiune 1ul/er israelian 1oise (168H, i apoi $olomon (1661,, de salvare de la 1oamete, mi"erie i represiune a celor circa C0.000 de evrei etiopieni ( 1alasha@,. 0ecesiunea Eritreii (re/iune isur/ent musulman, 1ost, de la s1. sec. 2)2, colonie italian, ce controlea" sin/ura ieire la mare . Karea Roie . a :tiopiei, 1aB de :tiopia (independet din 166>, dup prbuirea re/imului pro-sovietic Ken/istu, i instaurarea democraiei,. 8.R.0.0. *n anii 165H . 1680, e veritabia stp*n a (1ricii7 apo/eul in1luentei sovietice. Problema namibiana si micarea de eliberare pro-sovietic 0Q(PP (lider7 0am -u=oma, -amibia, 1osta colonie /ermana de populare, 1 miilion de Em>, cu doar un 1.>00.000 locuitori, dintre care peste 100.000 albi /ermani i ceva a1riEaaneri, administrat de ctre (1rica de 0ud (16>0-1660! *nt*i denumit 8niunea 0ud (1rican (16>0-1691,, apoi devenit Republica 0ud (1rican (din 1691, nerecunoscut de P-8, drept care, dup acea dat, ocupaia a 1ost de1init ile/al,. Rapidele re/lementri ale con1lictelor din 1688-86, la imboldul Koscovei /orbacioviene - ce taie subsidiile mi#crilor rebele si se reconcilia" clar cu 08( - re"olv i problema namibian, ne/ocieri directe cu 0Q(PP . 1688, independen i ale/eri libere c*ti/ate de 0Q(PP, *n 1660 (anterior, (1rica de 0ud *ncercase, prin 1680-8>, o re"olvarea nereuit prin trans1erul puterii ctre un partid plurirasial nou creat, ce c*ti/ nite ale/eri, probabil re/i"ate, Aliana multirasial *Turn2alle*, opus 0Q(PP,.

15

16. Problematica apart3eidului si Africa de Sud (7.S.A.#* ! milioane de albi. +0 milioane de ne%ri. (*n anii 50-80, actualente +8 mil., albii cca 10D, Apart3eidul (eu1emistic - teoria de"voltrii separate@, ca form, a rasismului. (1rica de sud, din 19H> (*n1iinarea 'oloniei 'apului . 'apetoNn, - patria adoptiv a coloni#tilor calvini olande"i . burii@, si a hu/henoBilor 1rance"i 1u/iBi, dup revocarea :dictului de la -antes (198H,, prin Planda. 0osirea treptat a triburilor ne/re, pe pm*nturile colonilor olande"i (iniBial triau acolo doar mici /rupuri de bo#imani, hotentoti, bantu sau "ulu. <otentoBii s*nt decimati de variol,. (pariBia britanicilor (181+,. (1rica de 0ud, colonie de populare, trans1ormat de buri *n veritabil /rdin. 'oloni"area cu britanici ia amploare dup cursa aurului din 188+. %urii se retra/ spre nord (marele ;reE, #i 1ondea" dou republici, ;ransvaal (18H> - pre#edinte, le/endarul Paul Aru/er, si Pran/e. 'on1lictul an/lo-bur7 1855-81 #i 1866-160>, sub conducera aceluia#i Paul Aru/er (18>H-160+,. $e#i burii *i umilesc pe en/le"i, e proclamata 8niunea 0ud (1rican, parte a 'ommonNelth-ului (1610,. $emocratie, dar numai pentru albi (va 1i aa i dup proclamarea republicii rasiste, 1691,. P 1orm de apartheid practic@ exista si *n 80(, *nainte de btliile civile ale lui K. ?uther Ain/, dar nu ridicat la ran/ de doctrin de stat. )n anii postbelici, *n ciuda boicotului internaBional, R.0.(. a reu#it s devin o mare economie occidental, cu o moneda 1orte, randul #i varianta sa *n aur, 3rugerrand& denumire pstrat i dup 166+,. )n ciuda diver/entelor ideolo/ice ireconciliabile, *mpreun cu 8R00, R0(, prin puternicul trust $e %eers, a 1ixat, inclusiv *n plin r"boi rece, preBul mondial al diamantelor. Pri/inile apartheidului7 161C, primele le/i de se/re/are. Pr/ani"aBia secret (1riEaanerbond (1ondat 1618, ca ;*nra (1ric de 0ud@, nume cu re"onanB ma""inian, promovea" interesele burilor. -ucleul dur al apartheidului7 Partidul -ational, partidul burilor, de /uvernm*nt (16+8-166>,, %iserica Re1ormat Plande" din (1rica de 0ud si (1riEaanerbond. 16+8. Pentru a introduce apartheidul, primul ministru local, $r. Kalan, rupe, treptat, le/turile cu (n/lia, ce se opune (proclamarea Republicii - 1691,. 'omunitatea en/le" (o treime dintre albi, nu e 1ilo-aparheid, ca burii. %iserica Re1ormat Plande" a (1ricii de 0ud, st*lp al apartheidului vs. biserica an/lican multirasial a arhiepiscopului $esmond ;utu, premiu -obel pentru pace,. 'on/resul -ational (1rican ((.-.'.,, inter"is *n 1690. -elson Kandela, cel mai vechi pri"onier politic din lume (169>-1660! ne-prote=at, *ns, de (mnest& )nternational . ca" rar - *ntruc*t nu ab=ura lupta armat,. (nii H0-80 /uvernrile 3erNoerd, 3orster si %otha. R.0.(., o paria la nivel diplomatic internaional, dar un /i/ant economic, cu per1ormane (primul transplant de inimF - dr. %arnard, 1695, 0pitalul @Lroote 0chuur@, 'apetoNn,. :secul politicii bantustanelor libere@ (ex. statele@ ;rans<ei i ANaZulu, 1659, Cis<ei, 1655,, nerecunoscute internaBional (pentru a scdea concentraia de pop nea/r *n R0( i a scpa de mult pop nea/r, pre"ent masiv acolo,. Revolta de la 0oNeto, 1659, represiunea. 0olidaritatea internaional cu lupta populaiei de culoare crete7 ex. rocE-star-ul britanic Paul 0imon. Kiriam KaEeba . c*ntreaa exilat sud-a1rican de culoare anti-apartheid (R>006,. 0olidari"area anti-apartheid i a unor intelectuali albi suda1ricani (mai ales de ori/ine en/le",! %r&tten %r&tenbach,-adine Lordimer, etc. (propierea re/imului alb de "ulusi, *n anii T80, prin se1ul acestora, moderatul Kan/osuthu %uthele"i, 1ondatorul partidul )nEatha . ?iberatea . de orientare liberal@. Rasismul pur si dur, tip anii VH0-V50, tinde s se atenue"e dup 1680. PerestroiEa@ sud-a1rican7 dup schimbrile mondiale din 1686-1660, ultimul lider sud-a1rican alb, 4rideriE $e AlerE (1686-166+, *l eliberea" pe Kandela (1660, #i demantelea" apartheidul (discursul istoric din > 1ev. 1660,, abro/at o1icial *n 1661. 1660-166+7 Politica de reconciere cu (-' - -elson Kandela, cu 'on/resul Pan-(1rican (disidenta (-', *n declin, si cu P. 'omunist. (-' se moderea" si renunB de 1acto@ la violenB. 166>7 'onvin#i de $e AlerE, albii s1*resc prin a accepta, prin re1erndum re"ervat numai lor, (98D vs C8DF, ne/ocierile constituionale ce vor conduce la o nou 'onstituie i la noua (1ric de 0ud multirasial.. :ste pasul decisiv (de AlerE se 1olosete i de caricatura repre"entat de 1olcloricul extremist alb :u/]ne ;erreblanche, 18

1ondatorul (Q%, micarea de re"isten a1riEanerF,. Sn tabra alb, lui de AlerE i se opune Partidul 'onsevator, *n1r*nt. (le/erile libere din 166+ cisti/ate cu 99D de (-', Partidul -ational al lui $e AlerE, >0D (se obsev pstrarea proporiei ne/ri-albi! pop. nea/r votea" *n bloc (-', de"echilibrul, o limit a democraiei sud-a1ricane! recent, *ns, au aprut divi"ri i *n r*ndul (-', v. rivalitile din >005-8 dintre 1ostul preedinte ;habo KbeEi i actualul Macob Z8K(,. 166+7 R0( are o nou 'onstituie democratic i este declarat stat multi-rasial. Luvern de uniune naional Kandela R $e AlerE (166+-69,. R0(. *#i schimb stea/ul, nu si numele ((-' renunB la adoptarea numelui indi/en A%ania,. -elson Kandela, din *nchisoare la Premiul -obel pentru Pace (166C, impreun cu $e AlerE, #i la pre#edinBie (166+,. R0(, pstrea" economia de piat si multipartitismul, dar nici 8R00 nu mai exista, spre desoebire de ca"ul Rhodesiei din 1680-86. -e putem, totui, *ntreba, cum ar 1i ac ionat Kandela i (-' .dac 8R00 nu ar 1i disprut. $e amintit instituirea, dup 166+, a :omisiei pentru adevr i reconciliere , condus de arhiepiscopul $esmond ;utu, pentru a re/lementa socotelile cu trecutulW Problema r3odesian,. Rhodesia - colonie de populare, nu doar de exploatare, din 16>C, cu autonomie intern, ca si (1rica de 0ud. 600.000 de coloni albi (multi veniti *ntre 16+0 #i 16HC, de 1rica r"boiului sau de sracia de dup, ceea ce a determinat o important crestere economic, cu mari proprietBi 1unciare, ce au *n m*n economia, 5s. cca. :-" milioane ne%ri (*n anii T50,. 'a R.0.(. #i Rhodesia, /ratie muncii albilor, e o mic /rdin si o insul, *n (1rica, de prosperitate tipic occidental. 169H, )an 0mith . prim ministru, lider al rhodesienilor albi, /rupaBi *n 4rontul Rhodesian .R.4.-1ost erou al aviaBiei britanice *n al ))-lea r"boi, *n 1aBa iminentului anunB de ctre ?ondra a decoloni"rii, rupe le/turile cu (n/lia #i proclam, unilateral, un stat al minoritatii albe (tentative similar, dar e#uate, avuseser loc *n (l/eria *n 16H8, 1690 #i 1691, cu /eneralii 1eloni@,, boicotat de (n/lia si de P-8 (ine1icient, deoarece 0mith e a=utat de (1rica de 0ud si de Ko"ambicul portu/he",. 0pre deosebire de (1rica de 0ud, /uvernarea )an 0mith e doar indirect rasist (@/uvernul minoritar alb@ vs. @re/imul rasist sud-a1rican al apartheidului@, cum erau denumirile consacrate internaional,. Kiscarile de re"istenta ale ne/rilor7 Z(P8, 1ondat 1691 de Moshua -VAomo (vice7 Robert Ku/abe,, lider al populaiei matabele, pro-chine", a=utat de Zambia (1osta Rhodesie de -ord, preedinte7 1ostul lor cole/ sindicalist i @conaional@, dr. Aenneth $avid Aaunda, relativ pro-occidental,! Z(-8, 1ondat 169C de Robert Ku/abe (contesta moderatia Z(P8,, lider al populatiei shona, prosovietic (de-a lun/ul anilor, Z(-8 i Z(P8 au 1ost, r*nd pe r*nd, c*nd prosovietice, c*nd pro-chine"eF,, (.-.'., 'on/resul -ational (1rican al episcopul metodist de 0alisbur&, (bel Ku"oreNa, - moderat - #i reverendul -abatin/i 0ithole, 1ost Z(-8. $up independenta Ko"ambicului, 165H, /rea lovitura pentru economia, p*n atunci prosper, a re/imul )an 0mith (*i su1oc ieire al mare, aproape prin Ko"ambic . mult mai *ndeprtat, prin (1rica de 0ud,, miscarile ne/rilor se *ntresc cu a=utorul /uvernului marxist de la Kaputo. )n 1659, Z(-8 si Z(P8 se unesc sub numele de Patriotic 4ront@,. )ncep ne/ocierile de la 3ictoria 4alls, la /raniBa cu Zambia, 1659-55. 1658-1656. )n lipsa unui acord cu Z(-8 si Z(P8, )an 0mith a=un/e la un compromis cu moderatii (bel Ku"oreNa i -abatin/i 0ithole, ce duce la ale/erile din aprilie 1656, boicotate de Z(-8RZ(P8. Ku"oreNa este numit prim ministru al statului bi-rasial ZimbabNe-Rhodesia (capital 0alisbur&-<arare,, ceea ce nemulBume#te Z(-8 #i Z(P8. (cordurile de la ?ancaster <ouse, >1 dec. 1656, re"olv disputa, reusind s o #i aduc *ntr-un cadru exlusiv occiental, exclu"*ndu-i pe sovietici *n plin er de o1ensiv sovietic (al doilea ca" dup pacea e/iptoisraelian, #i aduce reconcilierea . prima mare victorie a lui Kar/areth ;heacher. Rhodesia redevine, 1ormalmente, timp de #ase luni, la statu >uo ante, de colonie britanic7 /uvernator, lordul 0inclair, nepotul lui 'hurchill. Kartie, 16807 noi ale/eri sub /arantie britanic7 Z(-8 si Z(P8 pe liste separate. Ku/abe, votat de toBi shona@, dar si de unii matabele@, e *nvin/tor, cu 9CD, -Eomo, >+D, Ku"oreNa . CD, restul . albii lui )an 0mith, din R. 4.@, 16

>0 mandate la sub HD din populatie. Proclamarea pa#nic #i consensual a Rep. ZimbabNe (18 aprilie 1680,, stat pluralist, este o premier *n (1rica epocii, *nc dominat de sovietici. 0alv/ardarea pluralismului politic #i a libertBilor, *ntr-o (1ric, practic, monopartid (Partidul lui )an 0mith, tot cu initialele R.4., acum, 4rontul Republican@ - ca #i alte partide albe, precum disidenta lui (ndreN <olland, au /arantat pre"enBa *n Parlament, prin discriminare po"itiv, pentru dou le/islaturi, situatie *ntrerupta *ns inainte de vreme, in 1685. $up o scurt parante" monopartid, Patriotic 4ront se re1ace i, din 1660, se trece din nou la multipatitism,, c*nd *nc exista 8R00 pre-Lorbaciov, pstrarea economiei de piaB #i a societBii de tip occidental avansat repre"int un succes 1r precedent pentru Pccident si convin/ ma=oritatea colonilor albi s rm*n, ceea ce a 1cut s nu se prbu#easc economia, ca *n (n/ola sau Ko"ambic. 1680 . 16887 Ku/abe e prim ministru, rev. 'anaan 0odindo %anana (personalitate de ran/ul )),, pre#edinte 1ormal. $isputa cu Moshua -Eomo, liderul populatiei matabele, cu 1ie1 *n al doilea oras ca mrime, %ulaNa&o, se exilea" (168>-1685,. Revine 1685 si se uni1ica Z(-8 cu Z(P8 *n !A?4 ; 'atriotic =ront*.. $in 1688, Ku/abe trans1orm ZimbabNe *n stat pre"idenBial #i devine pre#edinte, -Eomo, vice-presedinte (16851666, p*n la deces,W ZimbabNe constituie o excepBie (pstrarea democraiei . ce, cel puin teoretic, existase de=a pentru albi - i pstrarea economiei de pia, libertatea presei, etc.,, ce nu urmea" calea celorlalte Bri a1ricane. ;eoretic, ZimbabNe trebuia s constituie un model #i pentru (1rica de 0ud. Ki"a *nsi a acordurilor de la ?ancaster <ouse, dicolo de ca"ul ZimbabNe, era chiar /sirea unei soluii re"onabile pentru @ara apartheidului@F P di1eren7 *n vreme ce practic toi rhodesienii albi aveau i cetenia britanic, marea ma=oritate a albilor sud-a1ricani nu, deci, *n ca" de de"astrru, adic de evoluie tip (n/ola-Ko"ambic (comarul cancelariilor occidentale,, nu aveau unde s mear/. Plus di1erenta de proportii7 C00 mii rhode"ieni albi versus H-5 milioane sud-a1ricani albiF Luvernarea Ku/abe - *n contratendinB7 de la modelul *n bine@, re"onabil si responsabil, din 1680, la o involuBie ctre autoritarism, con1iscarea abu"iv a unor proprietBi (paradoxal, mai ales dup 1666->000 c*nd toat (1rica a a=uns, at*t de /reu, la pluralism, economie de piaB, etcF- exclus din 'ommonNelth, >00>, pentru repetate 1raudri de ale/eri . di1erenBa dintre putere #i opo"itie 1iind extrem de redus - , intimidri de oponenBi si =urmali#ti, arestri, etc. . dar, totui, presa rm*ne liber, dac poate stri/a, pe pa/ina *nt*i7 @Ku/abe 1ur ale/erileF@,. Problema post >000 pare a se re"olva *ncep*nd cu acordurile din >006 ce, cu mediere sud-a1rican, au dus pe liderul de opo"iie Kor/an ;sNan/irai (aliat cu albii, i c*sti/tor moral al ale/erilor 1alsi1icate din martie >008, la postul de prim-ministru, preedinte rm*n*nd tot mai contestatul Ku/abe (prbuire economic, in1laie 1900D, *n >008F,. 1 . Sistemati-are despre America Latin,* Cuba* ultima colonie spaniol din (merica de 0ud. :ste eliberata cu a=utorul 80( in contextul ra"boiului 80(-0pania 1868-1866 (oca"ie cu care 80( ocup #i 4ilipinele, tot 1ost posesiune spaniol,. Mose Karti, eroul independentei 'ubei, cu a=utor 80(. 1866-16H6, 'uba, bo/at *n s1ecl de "ahr #i tutun, Bar sub puternica in1luenBa 80( p*n la revoluBia comunist a lui 4idel 'astro. $ictatura pro-80( a /eneralului 4ul/encio %atista (16CC-16H6,, un meti# (ca" rar printre elitele sud-americane,, are *ns #i unele aparenBe democratice. :secul mi#crii romantice@ de la >9 iulie 16HC (asaltul asupra ca"armei Koncada,7 este *nceputul insurectiei lui 'astro, t*nar avocat din *nalta bur/he"ie cubane", de ori/ine european. 'astro este arestat doi ani. :liberat, 1u/e *n Kexic, *mpreuna cu 1ratele sau Raul, unde il cunoaste pe revoluBionarul ar/entinian, medicul :rnesto, "is 'he@, Luevara 1ata @romantica@ a rev cubane"e (dei va 1i inalt birocrat comunist pina in 1695 . /uvernator al %ancii -ationale, ministru al 1inantelor etc.! *n 1695 pleac in %olivia, s susin o micare de /heril! va 1i ucis de 1orele /uvernamentale - a rmas, *n mod ciudat, un mit al >0

tineretului de st*n/a, nu doar comunist, internaional,,7 Revin *mpreun, pe nava mexican Lranma (dupa 16H6, Lranma a devenit titlul "iarului o1icial al re/imului, si reia insurecBia (> dec. 16H9,. )naintea"a ctre capitala <avana - prin re/iunea 0ierra Kaestra - pe care o va ocupa, *mpreun cu parti"anii sai ( barbudos@ - brbo#ii,, la 1 ian. 16H6. %atista se va re1u/ia *n 08(7 )nitial va"ut bine de 80(, re/imul se radicali"ea" *n sens pro-moscovit, rapid. 1691, tentativ de debarcare a anticastristilor esilati, cu spri=in ')( . *n Lol1ul Porcilor. 0int in1rinti. 169>, 'astro isi adinceste cooperarea cu 8R00 si propune instalarea de rachete sovietice . cri"a rachetelor. 80( (Aenned&, reuseste s-i determine, prin 1ermitate, pe sovietici (<rusciov, s renunte. Re/imul cubane" devine comunist pe 1ata, desi, ca" unic in lumea comunista, nu schimba simbolurile statului, nici uni1ormele, nici numele Republicii 'uba, ce nu devine R. Populara sau 0ocialista 'ubaW 0uccesele lui 'astro, cu masiv a=utor 8R007 al1abeti"are de mas si asistenta sanitara, se pare, superioare mediei (mericii ?atine din epoca. 'ri"ele re/imului7 exodul permis de re/im al celor care doreau sa 1u/a de pe insula (rmas *n istorie ca episodul de la portul Kariel, 1680! cel putin >0.000 re1u/iati, dupa o cri"a a ambasadelor . primii candidati la exil s-au re1u/iat in unele ambasade, mai ales sud-americane. 8lterior re/imul i-a autori"at s plece @or/ani"at@, dar printre ei, 'astro si-a /olit si inchisorile cu in1ractori de drept comun, pentru a compromite exilulW,. 8n nou val masiv de 1u/ are loc pe mare, cu ambarcaiuni improvi"ate, spre 80(, prin 1660-61. Re/imul 'astro continua, desi, din >005, 'astro s-a retras si l-a lsat pe 1ratele su Raul, la conducere. Raul schitea" o anume, va/, relaxare, dac nu veritabil deschidere (>008 - sint acceptate tele1oanele mobile si computerele, nu si internet-ul, etc.,. )ncepe s se vorbeasc puin i despre disiden7 (rmando 3alladares, disident istoric, eliberat *n 168C, dup peste "ece ani de temni i o invaliditate /rav, Ricardo %o1ill, /ruparea @doamnelor *n alb@, mamele victimelor represiunii (pe model mamele din Pla"a de Ka&o, (r/entina! un disident cubane" de culoare a primit premiul @(ndrei 0acharov@, pentru $repurile Pmului, decernat de Parlamentul :uropean . noiembrie, >010,, etc. %locada 80( (introdusa in 169>, constituie pretext pentru oricare lipsuri sau represiuni. ?ui 'astro i-a 1u/it pina si 1amilia apropiata (1iica, 1660, sora e dintotdeauna o exilata activa la Kiami . 1amilia lui provenind din buna bur/he"ie cubane"a de ori/ine europeana - etc,. Kodelul cubane" se epui"ea", mai ales dupa Lorbaciov, 1686-60, cind dispare a=utorul 8R00. ;otui, re/imul se bucur de o anumit popularitate pe cont propriu, dac s-a putut menine . cu /reuF - i 1r a=utorul 8R00. )ilme* T2e #ost :ity, de (nd& L(R')(, 80(, >00H (U,, =reisa y c2ocolate 8:puni i ciocolat, 'uba, de U, 166C(U,, @iario . <urnal pe motociclet (despre =urnalul lui 'he Luevara *n cltoria sa prin toat (merica de 0ud,, de U, >00+ (U,, :2e Argentinianul i :2e Auerilla& de (>008,. =iblio%rafie* - 'ursul dictat. - 0. %:R-0;:)- si P. K)?Z(, Istoria sec. DD, %ucuresti, (ll, 1668, - Mean-4r. - 0P8?:;, Istoria comparata a Statelor comuniste, )asi, Polirom, 1668. - 4rancois 4:M;P, ?istoire des BEmocraties Populaires, Paris, 0euil 166> (nedisponibil *n ediBie romneasc,. - Man P(?KPQ0A), $icBionar Px1ord de )storie 8niversal 'ontemporan, :ditura (ll, %ucure#ti, >009 (vol. ) #i )),.

>1