ANCHETA PE BAZA DE CHESTIONAR 1.1. Specificul anchetei pe baz e che!ti"na# 1.$. %tiliza#ea anchetei pe baz e che!ti"na# 1.$.1.

St#uctu#a& f"#'atul (i i'en!iunea che!ti"na#ului 1.$.$. C"n)inutul (i tipul *nt#eb#il"# 1.$.+. Re,uli e f"#'ula#e a *nt#eb#il"# 1.$.-. Ale,e#ea !calei e #!pun! la che!ti"na#e cu *nt#eb#i *nchi!e 1.$... C" ifica#ea #!pun!u#il"# 1.$./. Etape *n c"n!t#uc)ia unui che!ti"na# 1.+. Cla!ifica#ea che!ti"na#el"# 1.-. 0"cul (i #"lul anchetei pe baz e che!ti"na# *n #ap"#t cu alte tehnici e ce#ceta#e 1... Su#!e e e#"#i *n ancheta pe baz e che!ti"na# 1.1. Specificul anchetei pe baz de chestionar Tehnic c"'ple1 e ce#ceta#e !"ci"l",ic& p#e!upun2n nu'e#"a!e etape& ancheta p#in che!ti"na# 3e!te ap#"ape *nt"t eauna " anchet e "pinie4 56ift" e& 7.& 188.& pa,. $-.9. Cu a:ut"#ul che!ti"na#ului& ca in!t#u'ent e in;e!ti,a#e& !e pun *nt#eb#i (i p#"ble'e ca#e ete#'in i;e#!e #!pun!u#i in pa#tea pe#!"anel"# anchetate. R!pun!u#ile& #e!pecti; c"'p"#ta'entele "a'enil"#& p"t fi influen)ate e nu'e#"(i fact"#i& int#e ca#e pute' a'inti< pe#!"nalitatea celui ca#e ancheteaz a# (i a celui anchetat& te'a anchetei& 'e iul *n ca#e a#e l"c& ti'pul e e!f(u#a#e a ace!teia& !t#uctu#a che!ti"na#ului& p#ecu' (i '" ul lui e aplica#e etc. In p#i'ul #2n & t#ebuie 'en)i"nat faptul c !ubiec)ii !unt anchetai cu privire la un anumit domeniu al realitii !"ciale cu ca#e nu int# *n c"ntact i#ect& ei !itu2n u=!e *n afa#a 'e iului !"cial al p#"ble'ei. Din ace!t '"ti;& unii aut"#i efine!c che!ti"na#ul ca un 3in!t#u'ent !ecun a# e in;e!ti,a)ie& >...? un !i'plu in!t#u'ent p#int#e altele.4 5 6ift" e& 7.& 188.& p. $-/9. In al "ilea #2n & ancheta p#in che!ti"na# a#e un ca#acte# standardizat& e"a#ece *nt#eb#ile !unt f"#'ulate cla# inainte& la fel (i nu'#ul (i "# inea ace!t"#a@ 'ai 'ult ec2t at2t& e!te !tabilit (i nu'#ul pe#!"anel"# cu anu'ite ca#acte#i!tici 5!e1& ;2#!t& ni;el e p#e,ti#e etc.9& c#"#a li !e a #e!eaz *nt#eb#ile& f# a !e putea inte#;eni !au abate e la acea!t !che' e "#,aniza#e a anchetei. An al t#eilea #2n & !p#e e"!ebi#e e alte in!t#u'ente e ce#ceta#e 5,hi e inte#;iu& ,hi e "b!e#;a)ie etc.9& che!ti"na#ul beneficiaz e tehnici specifice de construcie, structurare, aplicare sau exploatare& tehnici ca#e ;"# fi analizate pe pa#cu#!ul ace!tui capit"l. Nu *n ulti'ul #2n & ancheta pe baz e che!ti"na# !e #ealizeaz& e cele 'ai 'ulte "#i& pe un nu'# 'a#e e pe#!"ane& eci pe e(anti"ane 'a#i 5 e "# inul !utel"# !au chia# 'iil"#9& i'pun2n u=!e a!tfel ce#in)a e reprezentativitate a ace!t"#a *n #ap"#t cu p"pula)ia ;izat e ce#ceta#e& p#ecu' (i nece!itatea utiliz#ii un"# metode statistice de prelucrare a datelor "b)inute p#in che!ti"na#. Dac )ine' c"nt e ace!t '" el e ab"# a#e a #ealit)ii& pute' afi#'a c ancheta p#in che!ti"na# face pa#te in cate,"#ia metodelor cantitative& (i nu calitati;e 5cu' e!te cazul inte#;iului9. Ant#eb#ile cup#in!e *nt#=un che!ti"na# !u#p#in i;e#!e a!pecte (i p#"ble'e in ;ia)a "a'enil"# (i in 'e iul l"# *nc"n:u#t"#& ele !unt #elati; !i'ple (i ,ene#ale& *n ti'p ce inte#;iul 'e#,e *n p#"funzi'ea tutu#"# ace!t"# a!pecte (i *ncea#c e!cif#a#ea 'ecani!'el"# ca#e i#i:eaz ac)iunile& c"'p"#ta'entele (i '"ti;a)iile "a'enil"#.

1.$. Utilizarea anchetei pe baz de chestionar An utiliza#ea anchetei pe baz e che!ti"na# e!te nece!a# c"n!i e#a#ea unei !uite e #e,uli (i p#"ce u#i 'enite ! 'ini'izeze e#"#ile. %n p#i' pa! i'p"#tant *l #ep#ezint '" ul e c"n!t#uc)ie a che!ti"na#ului 5a!pecte ca#e ;"# fi etaliate *n cele ce u#'eaz9 ca#e t#ebuie ! )in !ea'a e e1i,en)ele "biecti;el"# (i ip"tezel"# ce#cet#ii. 1.$.1. Structura, formatul i dimensiunea chestionarului An !tabili#ea succesiunii ntrebrilor e ne;"ie ! !e )in !ea'a e " !e#ie e a!pecte ca#e fa;"#izeaz c"'unica#ea (i !ti'uleaz c""pe#a#ea !ubiectului. De pil & *n ebutul che!ti"na#ului !e #ec"'an f"l"!i#ea uneia !au 'ai 'ult"# *nt#eb#i 3u("a#e4& la ca#e "a'enii #!pun cu plce#e& cu !c"pul e a ant#ena !ubiectul *n ial",. O# inea *n ca#e !unt *nt#eb#ile a(ezate *nt#=un che!ti"na# capt " i'p"#tan) e"!ebit *n ancheta "#al. R!pun!ul la fieca#e *nt#eba#e a che!ti"na#ului epin e nu nu'ai e faptele !au ,2n u#ile !ubiectului *nainte e a int#a *n c"ntact cu ce#cett"#ul& ci (i e '" ul *n ca#e !e !tabile(te #ela)ia !ubiect=ce#cett"#& e felul cu' !ubiectul " pe#cepe (i *i e;alueaz c"n!ecin)ele pent#u p#"p#ia ;ia). 0"cul pe ca#e *l a#e " *nt#eba#e *nt#=un che!ti"na# !au pla!a#ea ei *nt#=" anu'it !ucce!iune e *nt#eb#i e!te *n '!u# ! '" ifice #a'atic cantitatea (i calitatea #!pun!u#il"#. Dimensiunea chestionarului !e #efe# la nu'#ul e *nt#eb#i. Se c"n!i e# c un che!ti"na# t#ebuie ! aib un nu'# c2t 'ai 'ic e *nt#eb#i. Da# *n acela(i ti'p acea!t a(a nu'it 3#e,ul e au#4 nu t#ebuie ! i'pieteze a!up#a calit)ii ce#cet#ii !au a!up#a capacit)ii e ac"pe#i#e a te'ei ce#cetate. E1i!t #i!cul ca& in "#in)a e a fi f"a#te cla#i (i eficien)i *n c"n!t#ui#ea (i aplica#ea che!ti"na#ului& ! nu pute' "b)ine inf"#'a)ii #ele;ante !au B (i 'ai ,#a; B ! nu #eu(i' ! ac"pe#i' te'a p#"pu!. De cele 'ai 'ulte "#i *n!& in "#in)a e a 3ac"pe#i4 c2t 'ai bine c"n)inutul c"nceptel"# p#in in icat"#i& tendina cercettorului este de a formula mai multe ntrebri dect ar recomanda-o condiiile concrete de desfurare a anchetei. Cact"#ii p#incipali ca#e fac ! *nt2lni'& *n p#actic& che!ti"na#e e i'en!iuni f"a#te i;e#!e& e la cele c"'pu!e in "a# c2te;a *nt#eb#i p2n la altele ce cup#in !ute e *nt#eb#i !unt u#'t"#ii< B specificul temei studiate i obiectivele cercetrii 5e1i!t !tu ii explorative (i studii explicative B p#i'ele ;izeaz a!pectele e!c#ipti;e ale fen"'enului (i eci nu p#etin int#" uce#ea p#ea 'ult"# fact"#i !upli'enta#i *n ce#ceta#e& efectu2n u=!e& p#in u#'a#e& e "bicei& cu che!ti"na#e 'ai !i'ple9 @ B finalitatea acesteia i beneficiarul rezultatelor 5e1i!t anchete fcute n scop pur tiinific *n u#'a c#"#a #ezult a#tic"le (tiin)ifice !au c#)i (i anchete foarte aplicative i pra matice c"'an ate e " in!titu)ie& un pa#ti & un zia# etc.9@ B tehnica de anchet i felul ntrebrilor 5utiliza#ea *nt#eb#il"# *nchi!e cu un nu'# 'ai 'ic e ;a#iante e #!pun! influen)eaz *n !en! c#e!ct"# nu'#ul e *nt#eb#i9@ B timpul e ca#e !e i!pune 5la !tabili#ea nu'#ului e *nt#eb#i in che!ti"na# e!te nece!a# ! !e e;alueze timpul mediu #ecla'at e c"'pleta#ea efecti; a lui@ !p#e e1e'plu& un che!ti"na# aplicat 3*n pici"a#e4 pe !t#a nu p"ate ! #pea!c !ubiectului 'ai 'ult e .=1D 'a1i' 1. 'inute@ " anchet e!f(u#at la "'iciliu p"ate u#a& f# p#"ble'e e"!ebite& chia# (i " :u'tate e "#& a# nu !e #ec"'an ep(i#ea unei u#ate e -. e 'inute ec2t *n anu'ite ci#cu'!tan)e !peciale& c2n !ubiec)ii !unt !ti'ula)i ! c""pe#eze f"l"!in u=!e ife#ite #ec"'pen!e@ ancheta p#in telef"n nu !e p"ate e1tin e pe!te u#ata c2t"#;a 'inute& ec2t ac !ubiectul a f"!t c"ntactat *n p#ealabil (i !=a fi1at un '"'ent e ti'p la ca#e ! p"at fi !unat pent#u a !u!)ine " i!cu)ie telef"nic 'ai lun,9@ B resursele materiale e ca#e i!pune ce#cett"#ul@

B calitatea i numrul operatorilor a;u)i la i!p"zi)ie@ B tipul de populaie c#eia i !e a #e!eaz che!ti"na#ul. 1.$.$. !oninutul i tipul ntrebrilor An c"n!t#uc)ia *nt#eb#il"# t#ebuie ! !e )in c"nt e " !e#ie e c#ite#ii 5BecEe#9< F relevana B c"n)inutul *nt#eb#il"# t#ebuie ! fie c"#elat cu te'a (i ! aib #ele;an) pent#u "biecti;ele ce#cet#ii@ F simetria B fieca#e *nt#eba#e t#ebuie ! !e #efe#e la un anu'it a!pect pa#ticula# (i unic al ce#cet#ii@ G claritatea i simplitatea B *nt#eb#ile t#ebuie ! fie cla#e& !i'ple& p#eci!e (i ! #eflecte *nt#=" 'anie# c"n!i!tent !en!ul ite'ului la ca#e !e face #efe#i#e@ = adaptarea limbajului B ca#e t#ebuie ! fie *n)ele! e ct#e pe#!"anele !upu!e anchetei. Dup func)ia l"#& *nt#eb#ile p"t fi 5Chelcea& S.& $DD-9< a. Introductive Sunt cele ca#e pe#'it 3int#" uce#ea4 pe#!"anei che!ti"nate *n !ubiectul anchetei. Ace!te *nt#eb#i nu t#ebuie ! fie nici f"a#te ificile (i nici p#ea !pecifice. Sc"pul e!te e 3a !pa#,e ,hea)a4 (i e a a *nc#e e#e #ep"n entului. E;i ent& t#ebuie e;itate *nt#eb#ile e1t#e' e ,ene#ale (i banale ca#e p"t pune "pe#at"#ul e anchet *nt#=" lu'in nefa;"#abil. b. De trecere sau de tampon 6a#cheaz t#ece#ea !au !altul e la " cate,"#ie e *nt#eb#i la alta !au e la " i'en!iune a che!ti"na#ului la alta. Sc"pul l"# e!te at2t e a 3!e'naliza4& c2t (i e a facilita acea!t !chi'ba#e. c. iltru 6enite ! pe#'it t#ece#ea anu'it"# cate,"#ii e #ep"n en)i (i ! bl"cheze acce!ul alt"#a la ite'ii che!ti"na#ului& *nt#eb#ile filt#u altu#i e cele bifu#cate au un #"l e1t#e' e i'p"#tant *n ec"n"'ia in!t#u'entului. Ant#eb#ile filt#u au cele 'ai uzuale ;a#iante e #!pun! e tip DaHNu u#'ate e p#eciza#ea ac)iunii pe ca#e " a#e e u#'at #ep"n entul 5Pent#u ;a#ianta Da !e 'e#,e 'ai epa#te9. . !ifurcate Ant#eba#ile bifu#cate !unt a!e'nt"a#e cel"# filt#u "a# c nu bl"cheaz acce!ul niciunei pe#!"ane !au cate,"#ii e #ep"n en)i& ci le #e i#ec)i"neaz ct#e !ec)iuni ife#ite ale in!t#u'entului 5E1.< Pent#u ;a#ianta Da !e 'e#,e la u#'t"a#ea *nt#eba#e& pent#u ;a#ianta Nu !e t#ece i#ect la *nt#eba#ea I9. e. "ip #de ce$ Au #"lul e a p#";"ca e1plica)ii. De "bicei au fie 'ulte ;a#iante e #!pun! p#e!tabilite& fie !unt *nt#eb#i e!chi!e cu #!pun!u#i libe#e. Din pcate& pent#u !tu iile ca#e !e *nca #eaz *n pa#a i,'a cantitati;i!t (i ca#e u#'eaz acea!t linie& *nt#eb#ile e!chi!e pun p#"ble'e e cent#aliza#e& p#eluc#a#e (i c"ta#e e!tul e 'a#i. Din ace!t '"ti;& *n ace!t caz& !e #ec"'an f"l"!i#ea c2t 'ai #e u! a *nt#eb#il"# cu ;a#iante e #!pun! libe#e. f. De control Au 'eni#ea e a 3;e#ifica4 aten)ia (i c"#ectitu inea #!pun!u#il"# ate e pe#!"anele che!ti"nate. Cu !c"pul e a c#e(te ,#a ul e *nc#e e#e *n #!pun!u#ile "b)inute& *nt#eb#ile e c"nt#"l p"t fi p#actic *nt#eb#i ante#i"a#e ca#e !e #e,!e!c *n alt f"#' !au *nt#=" alt f"#'ula#e. An cazul te!tel"# e pe#!"nalitate e1i!t 'ulte a!tfel e *nt#eb#i inclu!e *n ceea ce !e enu'e(te ca 3!cal e 'inciun4. ,. De identificare

Sunt #ep#ezentate e ite'ii cu ;al"a#e !tati!tic !au e atele pe#!"nale. Se1& ;2#!t& ni;el e ;enitu#i& ni;el e (c"la#iza#e& !ta#e ci;il& nu'# e c"pii etc. !unt a!tfel e *nt#eb#i. Ele !unt int#" u!e *n func)ie e "biecti;ele (i e ip"tezele ca#e t#ebuie te!tate p#in #e!pecti;ul !tu iu. 1.$.+. "e uli de formulare a ntrebrilor O p#"ble' e"!ebit e i'p"#tant *nt#=" anchet pe baz e che!ti"na# " #ep#ezint f"#'ula#ea *nt#eb#il"#& ca#e i'pune #e!pecta#ea un"# #e,uli& !ati!face#ea un"# ce#in)e& ca#e ! p"at face p"!ibil utiliza#ea lui. C# a *nce#ca " e1pune#e c"'plet a ace!t"# #e,uli& cele 'ai i'p"#tante int#e ele le p#ezent' *n cele ce u#'eaz< J *nt#eb#ile t#ebuie ! fie c2t 'ai clare, pent#u ca !ubiec)ii ! *n)elea, e1act !en!ul l"#@ J *nt#eb#ile ! fie c2t 'ai scurte p"!ibil@ J cu;intele t#ebuie ! fie simple, accesibile 'a:"#it)ii "a'enil"#& directe (i familiare pent#u !ubiec)i@ !e ;"# e;ita te#'enii tehnici& ne"l",i!'ele& #e,i"nali!'ele etc.@ J t#ebuie ! fie evitate dublele ne%aii 5 e e1e'plu< 3Nu c"n!i e#a)i c nu a# t#ebui ...K49 J *nt#eb#ile nu t#ebuie ! fie ten en)i"a!e& ele t#ebuie f"#'ulate a!tfel *nc2t s nu induc un anumit rspuns 5e1e'plu< 3Nu e!te a e;#at c ...K49 J nu t#ebuie f"#'ulat " ntrebare dubl 5e1e'plu< 3Ca#e !unt #eptu#ile (i *n at"#i#ile pe ca#e le a;e)i la l"cul e 'uncK49. J *nt"t eauna *nt#eb#ile !e f"#'uleaz up " #i,u#"a! operaionalizare a conceptelor utilizate *n ca #ul ce#cet#ii @ J nu *n ulti'ul #2n & *nt#eb#ile t#ebuie ! fie aplicabile tutu#"# !ubiec)il"#. Altu#i e ce#in)ele enun)ate 'ai !u!& utiliza#ea unei intonaii (i a un"# %esturi adecvate& !unt ele'ente in i!pen!abile #eu(itei unei in;e!ti,a)ii !"ci"l",ice !au p!ih"l",ice& atunci c2n che!ti"na#ul e!te aplicat *n ca #ul unui inte#;iu. An acela(i ti'p& nu trebuie s supraestimm memoria cel"# ancheta)i. 3C2te 'a(ini e #a! e unic f"l"!in) cu'p#a)i u'nea;"a!t# *nt#=un anK4 e!te " *nt#eba#e ca#e nu "a# c !"licit un ef"#t e 'e'"#ie !e#i"! (i *l pune e cel *n cauz ! efectueze a e;#ate calcule (i ap#"1i'#i& a# a#e (an!e 'a#i ! nu p#i'ea!c #!pun! !au #!pun!ul ! nu fie unul #eal. L#a ul e ab!t#actiza#e (i c"n)inutul *n te#'eni e !pecialitate& ne"l",i!'e& #e,i"nali!'e& te#'eni a#,"tici t#ebuie ! fie a aptat cate,"#iei e public !au pe#!"anel"# anchetate. Min2n c"nt e t"ate ace!te #e,uli e!te e p#efe#at ca& *nainte e a t#ece la a 'ini!t#a#ea la !cal la#, a che!ti"na#ului& ! !e #ealizeze un !cu#t pretest al ace!tuia *n c"n i)ii #eale& pent#u a ;e#ifica ,#a ul e a ec;a#e al *nt#eb#il"#. 1.$.-. #le erea scalei de rspuns la chestionarele cu ntrebri nchise Dac ale,e' ! c"n!t#ui' un che!ti"na# cu *nt#eb#i *nchi!e& ale,e#ea !calei e #!pun! e!te " etap i'p"#tant& *nt#uc2t acea!ta ne ;a ete#'ina tipul e inf"#'a)ie pe ca#e *l ;"' c"lecta *n final. P#in u#'a#e& ecizia cu p#i;i#e la !cala e #!pun! t#ebuie ! aib *n ;e e#e !c"pul ce#cet#ii. De 7au! 5De 7au!& D.& $DD$9 enu'e# u#'t"a#ele ;a#iante pe ca#e ce#cett"#ul le a#e la i!p"zi)ie atunci c2n t#ebuie ! alea, !cala e #!pun!< N Scalele cu rspunsuri numerice Ace!t tip e !cale !"licit !ubiectului !=(i pla!eze #!pun!ul *n ca #ul unui inte#;al *n ca #ul c#uia "# inea e!te e la !czut la *nalt. Iat c2te;a in cele 'ai utilizate a!tfel e !cale<

O Scala &ic'ert B !ubiectul ;a t#ebui !=(i e;alueze p"zi)ia fa) e ite'ul p#"pu!& #!punz2n pe " !cal cu . t#epte e tipul< 'i !e p"t#i;e(te c"'plet& 'i !e p"t#i;e(te *n cele 'ai 'ulte cazu#i& 'i !e p"t#i;e(te 'ai 'ult !au 'ai pu)in& 'i !e p"t#i;e(te c2te" at& nu 'i !e p"t#i;e(te el"c. Cieca#e ;a#iant e!te c"tat !epa#at 5e1. e la . la 1 !au e la 1 la .9. O Scalele orizontale B ace!t tip e !cale "fe# !ubiectului $ ;a#iante e #!pun! c"'plet "pu!e aflate la capetele unui inte#;al ,#a at 5cel 'ai a e!ea cu ,#a e e la D la 1D !au e la D la P9 (i i !e ce#e ! !pun un e *nt#e cele $ !=a# afla #!pun!ul !u. O Scalele cu difereniatori semantici B ace!t tip e !cale !unt " ;a#iant a !calel"# "#iz"ntale& *n ace!t caz la ce "i p"li fiin $ a :ecti;e cu !en! "pu!& !ubiectul fiin in;itat ! !pun un e *nt#e cele $ !=a# afla #!pun!ul !u 5e!te utilizat 'ai ale! atunci c2n !e ce# ca#acte#iz#i ale un"# e;eni'ente& pe#!"ane& "biecte9 O Scalele cu ierarhizare vertical B ace!t tip e !cale p#"pun !ubiectului pla!a#ea anu'it"# ele'ente e=a lun,ul unei ie#a#hii e la D 5pla!at *n pa#tea e :"! a !calei9 la 1D 5pla!at *n pa#tea e !u! a !calei9 *n func)ie e ap#ecie#ea pe ca#e " au *n "pinia lui. Sunt f"a#te a!e'nt"a#e cu !calele "#iz"ntale& "a# c& i'pactul ;izual al pla!#ii pe ;e#tical a !calei e!te f"a#te !u,e!ti; atunci c2n !e ce#e !ubiectului e;alua#ea !tatutului !au pe#f"#'an)ei ele'entel"# aflate *n c"'pa#a)ie. N Scalele de note Ace!t tip e !cale ce# !ubiectului ac"# a#ea unui !in,u# !c"# 5n"t9 pent#u a e;alua un "biect& e;eni'ent& pe#!"an& !itua)ie etc. NO ;a#iant a ace!tei !cale e!te #( not din )*$ ca#e !"licit !ubiectului ! "fe#e " n"t e la D la 1D ca#e ! in ice e;alua#ea !a cu p#i;i#e la un "biect& e;eni'ent& pe#!"an. NO alt ;a#iant a ace!tui tip e !cal e!te #"ermometrul$. An ace!t caz& !ubiectului *i e!te at un te#'"'et#u ale c#ui ,#a a)ii 5e1p#i'ate *n ,#a e9 !unt #ep#ezentate e p"!ibile atitu ini pe ca#e cine;a le p"ate a;ea fa) e un ele'ent. Se ce#e !ubiectului ! !pun 3c2te ,#a e "fe# pent#u ele'entul I4. An ace!t caz& fieca#e ele'ent e!te " ;a#iabil e !ine !ttt"a#e. N Scalele bazate pe ierarhizarea variantelor de rspuns An cazul ace!tui tip e !cal& !ubiectului i !e pun la i!p"zi)ie 'ai 'ulte ;a#iante e #!pun! pe ca#e ;a t#ebui ! le ie#a#hizeze *n func)ie e p#efe#in)ele !ale. Dac !unt f"a#te 'ulte ;a#iante& atunci !e c"n!i e# c "a# p#i'ele "u (i ulti'ele "u !unt *nt#=a e;# e;aluate& "p)iunile 'en)i"nate *n 'e ie neput2n fi c"'pa#ate *nt#e ele cu p#ecizie. N Scalele cu rspunsuri la alegere Ace!te !cale "fe# !ubiectului ;a#iantele e #!pun!& ia# el t#ebuie "a# ! le alea, pe acelea ca#e c"#e!pun "p)iunil"# !ale& bif2n u=le. N Scalele binare Ace!te !cale "fe# "a# "u ;a#iante e #!pun! *nt#e ca#e !ubiectul t#ebuie ! alea, "a# una. An p#actic pute' *nt2lni nece!itatea e a utiliza ife#ite f"#'e ale ace!tui tip e !cal< O +spunsuri dihotomice B !ubiectului i !e ce#e ! alea, una in alte#nati;ele e #!pun! 5e1. b#bat !au fe'eie& a !au nu etc.9 O +spunsuri pereche B !ubiectului i !e au 'ai 'ulte pe#echi e #!pun!u#i (i i !e ce#e ! alea, c2te " ;a#iant in fieca#e pe#eche N Scalele cu rspunsuri multiple Ace!te !cale ce# !ubiectului ! alea, un !in,u# #!pun! int#e + !au 'ai 'ulte ;a#iante. Qi ace!t tip e !cal e!te *nt2lnit !ub i;e#!e f"#'e< O Ale,e#ea in 'ai 'ulte variante nominale 5*n cazul ace!ta& ;a#iantele e #!pun! nu !unt p#ezentate *nt#=" "# ine (i nici nu p"t fi e1p#i'ate p#in !cale e inten!itate. e1. Statutul 'a#ital9

O Ale,e#ea in 'ai 'ulte variante ordinale 5;a#iantele e #!pun! !unt *nt#=" "# ine c#e!ct"a#e !au e!c#e!ct"a#e e1. 1 "#& *nt#e $ (i - "#e& 'ai 'ult e - "#e9 O Ale,e#ea in 'ai 'ulte variante numerice 5;a#iantele !unt #ep#ezentate e nu'e#e !au inte#;ale e nu'e#e9 N Scalele cu varianta Nu tiu E!te in icat ! fie "fe#it acea!t p"!ibilitate e #!pun!& *nt#uc2t !unt 'ulte !itua)ii *n ca#e " pe#!"an nu a#e nici " "pinie. Obli,ati;itatea e a a un #!pun! p"ate c"n uce la #!pun!u#i ne!ince#e !au in;ali e. 5C"n;e#!e R P#e!!e& 18S/& apu De 7au!& D.& $DD$9 N Scalele cu variant de mijloc E1i!t "pinii i;e#!e cu p#i;i#e la inclu e#ea !au nu a !calel"# cu ;a#iant e 'i:l"c. 7a#ianta e 'i:l"c in ic " p"zi)ie neut# (i& e fapt& nu "fe# " inf"#'a)ie #ele;ant ce#cett"#ului ca#e a#e ne;"ie ! (tie ca#e e!te atitu inea !ubiectului fa) e un fapt anu'e. An acela(i ti'p& atunci c2n lip!e(te f"#)eaz !ubiectul ! !e pla!eze *nt#=un ,#up e "pinie& ceea ce a# putea fi ne#eal *n unele cazu#i. Pe e alt pa#te& atunci c2n ea e1i!t "fe# p"!ibilitatea !ubiectului e a !e e!chi;a e la un #!pun! cla#& fiin u=i 'ai u("# ! alea, ;a#ianta neut#. Se #ec"'an ca acea!t ;a#iant ! fie inclu! atunci c2n che!ti"na#ele !unt c"'pletate in i;i ual e ct#e !ubiect (i e1clu!e atunci c2n ele !unt aplicate e un "pe#at"# e te#en. 1.$... !odificarea rspunsurilor 3C" ifica#ea #ep#ezint "pe#a)ia e cla!ifica#e (i t#an!f"#'a#e a #!pun!u#il"# la che!ti"na# *n nu'e#e4 5De 7au!& D.& $DD$9. !um clasificm i codificm rspunsurile$ Cla!ifica#ea #!pun!u#il"# pleac e la !c"pul pe ca#e *l a#e che!ti"na#ul (i ce inf"#'a)ii ne !unt nece!a#e *n ca #ul ce#cet#ii. E1i!t ife#ite !t#ate,ii e c" ifica#e *n func)ie e tipul e che!ti"na# utilizat. 6ai ificile !e #e'a#c& in ace!t punct e ;e e#e& che!ti"na#ele cu #!pun!u#i e!chi!e& un e ;a#iabilitatea tipului e #!pun!u#i pe ca#e ife#i)i !ubiec)i le ,ene#eaz la aceea(i *nt#eba#e e!te 'a#e. De "bicei !e c"n!i e# fieca#e ite' ca fiin " ;a#iabil *n !ine (i !e li!teaz t"ate #!pun!u#ile ,ene#ate e !ubiec)i la acel ite'. Se !tabile(te f#ec;en)a fiec#ui #!pun! (i ap"i !e !tabile!c cate,"#ii e #!pun!u#i ca#e au f#ec;en)e i;e#!e. Pe baza cate,"#iil"# e #!pun!u#i (i a f#ec;en)ei ace!t"#a !e p"ate face ulte#i"# analiza cantitati; (i calitati;. An cazul che!ti"na#el"# cu *nt#eb#i *nchi!e& *n func)ie e inten)ia fiec#ui ite' 5ca#e (i aici e!te " ;a#iabil e !ine !ttt"a#e9& fiec#ui #!pun! i !e ac"# un puncta:. !e facem cu codurile obinute$ C" u#ile "b)inute !e *n#e,i!t#eaz e cele 'ai 'ulte "#i elect#"nic *nt#=" baz e ate c#eat *n p#ealabil 5e1. *n E1cel9 ca#e pe#'ite (i p#"ce!a#ea l"# nu'e#ic ulte#i"a#. A!tfel& pent#u fieca#e ;a#iabil !e ,ene#eaz un c2'pHc"l"an etc.& c#eia *i c"#e!pun 'ai 'ulte ;a#iante e #!pun! ca#e p#i'e!c (i ele c2te un c2'pH #2n !au c"l"an etc.& un e !unt int#" u!e c" u#ileHnu'e#ele c"#e!punzt"a#e. !um verificm dac datele sunt corect introduse$ Nu e pu)ine "#i& !e ";e e(te util ;e#ifica#ea int#" uce#ii atel"#& ca#e e!te " "pe#a)ie lab"#i"a! (i& in ace!t '"ti;& p"ten)ial ,ene#at"a#e e e#"#i. C2te;a !t#ate,ii e ;e#ifica#e !unt enu'e#ate e De 7au! 5De 7au!& D.& $DD$9< ;e#ifica#ea pe baza ;al"#il"# p"!ibile pe ca#e le p"ate lua " ;a#iabil 5"#ice !c"# *n afa#a inte#;alului e ;al"#i e!te e#"nat int#" u!9& ;e#ifica#ea pe baza *nt#eb#il"# filt#u 5 ac " pe#!"an ecla# c nu a#e c"pii& nu a# t#ebui ! aib nici un !c"# la *nt#eb#ile #efe#it"a#e la !t#ate,iile pa#entale pe ca#e le pune *n p#actic9& ;e#ifica#ea pe baza

c"#ela)iil"# l",ice 5 ac " pe#!"an a#e .D e ani& ;2#!ta ca#e apa#e 'en)i"nat ca apa#)in2n fiicei nu p"ate fi -S9. 1.$./. %tape n construcia unui chestionar Da;i! 5Da;i!& S.C.& $DDS9 !t#uctu#eaz *n felul u#'t"# pa(ii nece!a#i *n c"n!t#uc)ia unui che!ti"na#< T "estarea pilot B !c"pul ace!tei etape e!te e a eci e ce tip e *nt#eb#i !unt p"t#i;ite *n #ap"#t cu p"pula)ia c#eia i !e a #e!eaz ce#ceta#ea 5ace!t luc#u p"ate fi fcut p#in inte#'e iul inte#;iu#il"#9 (i& e a!e'enea& e a te!ta ;ali itatea (i fi elitatea in!t#u'entului pe ,#upu#i 'ici. T Determinarea modului n care datele cercetrii vor fi colectate B e!te '"'entul *n ca#e ce#cett"#ul eci e *n ce '" ;a aplica che!ti"na#ele< p#in e='ail& telef"nic& *n inte#ca)iune fa) *n fa) cu fieca#e !ubiect& *nt#=un c"nte1t e ,#up etc. A!pectele l",i!tice& p#ecu' cine ;a a 'ini!t#a che!ti"na#ul (i tipul e t#ainin, pe ca#e ;a t#ebui !=l pa#cu#, pe#!"ana #e!pecti; *nainte e aplica#e& !unt *n e,al '!u# i'p"#tante pent#u !ucce!ul e'e#!ului e ce#ceta#e (i c"nt#"lul c"!tu#il"# ace!teia. T Determinarea tipului de ntrebri ca#e ;"# c"'pune che!ti"na#ul B ce#cett"#ul a#e " palet la#, e p"!ibilit)i& p"ate eci e pent#u *nt#eb#i cu #!pun!u#i e tip DaHNu !au e tip 0icEe#t 5. t#epte e #!pun!9 !au *nt#eb#i e!chi!e. Decizia acea!ta ;a influen)a cu !i,u#an) tipul e inf"#'a)ie pe ca#e *l ;a "b)ine (i& p#in& u#'a#e& '" ul *n ca#e atele ;"# fi p#eluc#ate. T Scrierea ntrebrilor B *n c#ea#ea ite'il"#& t#ebuie a;ute *n ;e e#e #e,ulile i!cutate *n capit"lul ante#i"#. An plu!& " p#i' f"#' a che!ti"na#ului e #ec"'an at ! fac !ubiectul unei te!t#i pil"t& *n ca#e #eac)iile (i insi ht=ul !ubiec)il"# te!ta)i p"t fi e"!ebit e utile *n calib#a#ea f"#'ei finale a in!t#u'entului. T Determinarea altor informaii care sunt necesare cercetrii B ce#cett"#ul t#ebuie ! eci ce alte inf"#'a)ii *i !unt nece!a#e 5e1. ;2#!ta& !e1ul& ni;elul e uca)iei& 'e iul e p#";enien)& p#"fe!ia& !tatutul 'a#ital etc.9 (i ca#e ;"# fi c"lectate " at cu aplica#ea che!ti"na#ului. Ace!te ate p"t fi ulte#i"# c"#elate cu #ezultatele la ife#ite p#"ble'atici in;e!ti,ate p#in che!ti"na#ul #e!pecti;. T Stabilirea procedurilor administrative B *n acea!t etap t#ebuie !tabilit tipul (i c"n)inutul instructajului& ;a fi elab"#at scrisoarea de informare i de accept (i pe#!"ana ca#e ;a a 'ini!t#a acea!t !c#i!"a#e. 1.+. ,lasificarea chestionarelor Septi'iu Chelcea !ublinia *nt#=una int#e luc##ile !ale 5188S9 nece!itatea e!c#ie#ii (i cla!ific#ii #i,u#"a!e a tutu#"# in!t#u'entel"# e ce#ceta#e utilizate *n (tiin)ele !"ci"=u'ane (i p#"punea& *n ace!t !en!& " !che' e cla!ifica#e a che!ti"na#el"# *n func)ie e t#ei 'a#i c#ite#ii< c"n)inutul& f"#'a *nt#eb#il"# (i '" ul e aplica#e a che!ti"na#el"#. a9 Dup p#i'ul c#ite#iu e cla!ifica#e& anu'e coninutul informaiilor obinute, che!ti"na#ele !e *'pa#t *n pat#u 'a#i cate,"#ii< chestionarele de date factuale 5!au e tip a 'ini!t#ati;9& chestionarele de opinie, chestionarele speciale (i cele omnibus. P#i'ele "u tipu#i ;izeaz natu#a& calitatea inf"#'a)iei& *n ti'p ce ulti'ele "u ;izeaz cantitatea inf"#'a)iei& #e!pecti; nu'#ul e te'e ab"# ate. !hestionarele de date factuale 5!au e tip a 'ini!t#ati;9 !e #efe# la fapte (i !itua)ii "biecti;e& ca#e p"t fi "b!e#;ate une"#i i#ect (i ;e#ificate p#in alte 'i:l"ace !au e ct#e alte

pe#!"ane. Ace!te tipu#i e che!ti"na#e nu !unt *n '" neap#at c"'ple1e in punctul e ;e e#e al '" ului l"# e c"ncepe#e& "#ice f"#'ula# tip fiin & *n f"n & un a!tfel e che!ti"na#. Inf"#'a)iile "b)inute p#in *nt#eb#ile factuale !e #efe# la anu'ite ele'ente (i !itua)ii ce ca#acte#izeaz ;ia)a cel"# ancheta)i !au a unei anu'ite p"pula)ii& a!pecte ale c"'p"#ta'entel"# l"# etc. Sunt *nt#eb#i factuale cele ca#e u#'#e!c& e e1e'plu& c2te c#)i a citit pe#!"ana ti'p e un an& ca#e e!te ulti'ul fil' ;izi"nat& ca#e e!te bu,etul e cheltuieli al unei fa'ilii pe " anu'it lun. Ele #ep#ezint& e fapt& ni(te in icat"#i& ac"pe# " ,a' e1t#e' e la#, (i !e #e,!e!c *n 'a:"#itatea che!ti"na#el"#. !hestionarele de opinie, !p#e e"!ebi#e e cele ante#i"a#e& !e #efe# la ate ca#e nu p"t fi "b!e#;ate *n '" i#ect. Ele *ncea#c ! !u#p#in nu nu'ai "piniile "a'enil"#& a# (i '"ti;a)iile& atitu inile& *nclina)iile& a(tept#ile l"#. Ant#eb#ile e "pinie ;izeaz a!pecte ca#e )in e ceea ce c#e "a'enii& e uni;e#!ul l"# inte#i"#. Datele e ace!t ,en nu p"t fi "b)inute ec2t p#in c"'unica#e ;e#bal cu !ubiec)ii& !unt *nt#eb#i ca#e e)in " p"n e#e f"a#te 'a#e *n ca #ul unui che!ti"na# (i& e a!e'enea& i'plic 'a#i ificult)i *n p#i;in)a ap#ecie#ii acu#ate)ii l"#& a ;e#ific#ii ,#a ului e c"nc"# an) *nt#e "piniile #eale (i cele e1p#i'ate p#in #!pun!u#ile ate e ct#e !ubiec)i. An ca #ul ace!t"# tipu#i e *nt#eb#i nu e1i!t #!pun!u#i bune !au #ele& ci "a# #!pun!u#i a e;#ate& !ince#e !au nu. An ceea ce p#i;e(te ,#a ul e c"nc"# an) int#e #!pun!ul at la *nt#eba#e (i "pinia #eal& p"t e1i!ta 'ai 'ulte !itua)ii (i fact"#i ca#e *l influen)eaz< J !ubiectul e1p#i' f"a#te cla# (i !ince# "pinia pe ca#e " a#e a!up#a unei anu'ite p#"ble'e@ J e(i a#e f"#'at "pinia #e!pecti;& !ubiectul #efuz ! " ez;luie in ife#ite '"ti;e< ezinte#e! fa) e te'a ab"# at *n che!ti"na#& tea'a ca #!pun!ul !u ! nu fie c"n!i e#at ,#e(it& #i ic"l !au c"nt#a!tant fa) e p#e#ea 'a:"#it)ii etc.@ J inte#;ie;atul nu a#e f"#'at *nc " "pinie a!up#a p#"ble'ei ca#e inte#e!eaz anchetat"#ul& a# in :en !au in '"ti;e e p#e!ti,iu !"cial nu #ecun"a(te ace!t luc#u (i& ca u#'a#e& "fe# #!pun!u#i fal!e@ J !ubiectul nu a#e nici " "pinie (i #ecun"a(te e!chi! ace!t luc#u. Situa)iile e!c#i!e 'ai !u! p"t fi ;e#ificate& *nt#=" "a#eca#e '!u#& p#in p#"ce u#i (i 'et" e !pecifice& cu' a# fi int#" uce#ea *n ca #ul che!ti"na#ului a un"# *nt#eb#i e c"nt#"l 5;ezi pa#a,#afele u#'t"a#e9& c"'pa#a#ea #!pun!u#il"#& analiza l"# etc. Septi'iu Chelcea 5Chelcea& S.& 188S& p. 1SP9 e!te e p#e#e c nu t#ebuie t#a!e c"ncluzii analiz2n "a# #!pun!u#ile "a'enil"# la " !in,u# *nt#eba#e& ci 3t"t eauna t#ebuie p#e;zut un !i!te' e *nt#eb#i ca#e ! pe#'it !tabili#ea p"zi)iei in i;izil"# fa) e una !au alta in p#"ble'ele pu!e *n i!cu)ie.4 !hestionarele speciale !unt che!ti"na#e ca#e au ca punct e pleca#e nu'#ul te'el"# ab"# ate& ele ca#acte#iz2n u=!e p#in e1i!ten)a unei !in,u#e te'e. Se aplic *n !pecial *n !tu iul pie)ei& 'ai 'ult pent#u a pune *n e;i en) un anu'it fen"'en (i 'ai pu)in pent#u a=l '!u#a& !au *n !tu iul c"'p"#ta'entului elect"#al. An!& fen"'enele (i p#"ce!ele !"ciale& fiin f"a#te c"'ple1e& ace!t ,en e che!ti"na#e e!te ,#eu e utilizat *n p#actic@ *n 'a:"#itatea cazu#il"# (i p#"ble'el"# !tu iate ;"# e1i!ta (i alte te'e !t#2n! le,ate e p#i'ele 5!p#e e1e'plu& un che!ti"na# p#i;it"# la !tilu#ile 'ana,e#iale p"ate a inf"#'a)ii #efe#it"a#e (i la c"'unica#ea *n ca #ul unei "#,aniza)ii9.

T"tu(i& up cu' ap#ecia Septi'iu Chelcea 5Chelcea& S.& 188S& p. 1819& ace!te che!ti"na#e !unt utile *n !pecial ac ele !unt aplicate p#in inte#'e iul p#e!ei !c#i!e& *n ;e e#ea e!c"pe#i#ii p#e#il"# citit"#il"# e!p#e #e;i!tele (i zia#ele l"# p#efe#ate !au e!p#e '" ul l"# e p#"cu#a#e. An !f2#(it& chestionarele omnibus !unt che!ti"na#ele ca#e ab"# eaz 'ai 'ulte te'e e ce#ceta#e (i !unt cel 'ai e! *nt2lnite *n ce#cet#ile !"ci"l",ice. Ele "fe# " 'a#e cantitate e inf"#'a)ii cu p#i;i#e la p#"ce!ele !"ciale& 'ai 'ult ec2t at2t& ele p"t !u#p#in e chia# inte#ac)iunile (i inte#c"n i)i"n#ile int#e ace!tea. Che!ti"na#ele "'nibu! !unt !pecifice pent#u ce#cet#ile fun a'entale *n !"ci"l",ie. b9 Cel e=al "ilea c#ite#iu e cla!ifica#e al che!ti"na#el"# e!te forma ntrebrilor, up ca#e i!tin,e'< che!ti"na#e cu *nt#eb#i *nchi!e& che!ti"na#e cu *nt#eb#i e!chi!e (i che!ti"na#e cu *nt#eb#i 'i1te. !hestionarele cu ntrebri nchise 5!au p#ec" ificate9 !unt acele tipu#i e che!ti"na#e ca#e c"n)in *nt#eb#i la ca#e ;a#iantele p"!ibile e #!pun! !unt inainte fi1ate& pe#!"ana inte#;ie;at u#'2n "a# ! " alea, pe cea ca#e c"#e!pun e "piniei !ale. Cel 'ai !i'plu !i!te' e #!pun! la " *nt#eba#e *nchi! e!te cel ih"t"'ic 5cu "u ;a#iante e #!pun!9& *n te#'enii DA H N% !au 'a!culin H fe'inin. %ne"#i i !e "fe# !ubiectului (i " a t#eia ;a#iant e #!pun!& e e1e'plu N% QTI% H N% RUSP%ND& caz *n ca#e *nt#eb#ile p"a#t enu'i#ea e t#ih"t"'ice. Opiniile (i atitu inile !unt& *n!& ele'ente e1t#e' e c"'ple1e& '"ti; pent#u ca#e !e p#efe# *nt#eb#i cu un e;antai la#, e #!pun!u#i. Ca e1e'plu& pute' "fe#i u#'t"a#ea *nt#eba#e< 3Cu cine ; pet#ece)i& e #e,ul& ti'pul libe# K4 31. Cu fa'ilia@ $. Cu c"le,ii e 'unc@ +. Cu p#ietenii@ -. Sin,u#@ .. Nu a' ti'p libe#@ /. Nu (tiu H Nu #!pun .4 Opiniile "a'enil"# !unt ;a#iabile ca inten!itate& ele p"t "!cila e la " ;al"a#e 'ini' la una 'a1i' !au e la una ne,ati; la una p"ziti;. Iat c2te;a e1e'ple< 3C2t e 'ul)u'it !unte)i e c"n i)iile e la l"cul ;. e 'uncK 31. Ne'ul)u'it@ $. Nici 'ul)u'it& nici ne'ul)u'it@ +. 6ul)u'it@ !au 1. C"a#te pu)in $. Pu)in +. 6ult -. C"a#te 'ult Ace!tea !unt *nt#eb#i !calate (i !e p"ate "b!e#;a faptul c ele p"t a;ea un ele'ent neut#u& " p"zi)ie e 'i:l"c 5p#i'ul e1e'plu9& !au e!te " !cal echilib#at& cu pe#echi e #!pun!u#i 5al "ilea e1e'plu9. Ce#cet#ile e te#en au e'"n!t#at faptul c "a'enii !unt tenta)i ! e;ite #!pun!u#ile e1t#e'e (i ! !e !itueze pe p"zi)ii neut#e atunci c2n li !e "fe# !cale e ace!t ,en& !itua)ie ca#e a u! la utiliza#ea& *n '" !pecial& a celui e=al "ilea tip e !cal& pent#u a 3f"#)a4 !ubiec)ii ! alea, " ;a#iant p"ziti; !au una ne,ati;.

A;anta:ele *nt#eb#il"# *nchi!e !unt nu'e#"a!e& ia# n"i nu p#ezent' ec2t c2te;a int#e ace!tea< J u(u#in)a c"n!e'n#ii #!pun!u#il"#@ J #api itatea (i u(u#in)a p#eluc##ii 5!tati!tice9 a #ezultatel"#@ J u(u#in)a *n ale,e#ea #!pun!ului p"t#i;it in pa#tea !ubiec)il"# 5 e"a#ece !e (tie c "a'enil"# le e!te 'ai u("# ! #ecun"a!c& ec2t !=(i a'intea!c ce;a9@ J i'inua#ea& chia# e;ita#ea e#"#il"# ca#e a# putea fi ,ene#ate e "pe#a)iile e p"!tc" ifica#e. De(i a;anta:ele ace!t"# tipu#i e *nt#eb#i nu !unt el"c ne,li:abile& t"tu(i& e1i!t (i nea:un!u#i *n utiliza#ea l"#< J ,#a ul e libe#tate al !ubiectului *n #e a#ea #!pun!ului e!te #e u! 5el t#ebuin ! !e *nca #eze "a# *n ;a#iantele p#"pu!e e ce#cett"#9@ J !#cia inf"#'a)iil"# ca#e !e "b)in p#in utiliza#ea un"# a!tfel e *nt#eb#i@ J *nt#eb#ile *nchi!e p#e!upun e1i!ten)a un"# "pinii f"a#te bine c"ntu#ate ale !ubiec)il"#& " bun cun"a(te#e a #ealit)ii !"ci"=u'ane in pa#tea ce#cett"#ului& luc#u#i nu *nt"t eauna #ealizabile. !hestionarele cu ntrebri deschise 5libe#e& p"!tc" ificate9 cup#in *nt#eb#i la ca#e #!pun!u#ile nu !unt inainte !tabilite& ci la! !ubiec)il"# libe#tatea e e1p#i'a#e a "piniil"#. 6au#ice Du;e#,e# 5 up Chelcea& S.& 188S& p. 1889 !u#p#in ea f"a#te bine faptul c 3*nt#eb#ile e!chi!e (i *nchi!e au a;anta:e (i eza;anta:e& #e!pecti; in;e#!e.4 An c"ncluzie& *nt#eb#ile e!chi!e< J pe#'it "b)ine#ea un"# inf"#'a)ii b",ate a!up#a te'el"# ab"# ate e che!ti"na#e@ J nu e1i!t #i!cul !u,e!tibilit)ii in pa#tea ce#cett"#ului& p#in "fe#i#ea e #!pun!u#i etc. Deza;anta:ele p#incipale ale ace!tui tip e *nt#eb#i c"n!tau *n < J ificult)i e c"n!e'na#e fi el a #!pun!u#il"#@ J ificult)i e analiz (i p#eluc#a#e a atel"# 5!unt nece!a#e "pe#a)ii e c" ifica#e ulte#i"a# a #!pun!u#il"#& *n ;e e#ea unei analize cantitati;e& !tati!tice9@ J #i!cul apa#i)iei e#"#il"# at"#ate& fie "pe#at"#il"# e inte#;iu& fie !ubiec)il"# ancheta)i 5p#"ble'e le,ate e c"e#en)a (i l",ica *n e1p#i'a#ea "piniil"#& ni;elul e p#e,ti#e& 'e'"#ie etc.9. Pe l2n, tipu#ile e:a 'en)i"nate& 'ai e1i!t (i chestionare cu ntrebri mixte 5!e'i*nchi!e !au !e'i e!chi!e9& *n ca#e !unt "fe#ite ;a#iante e #!pun!& a# nu !e epuizeaz *nt#ea,a ,a' e p"!ibilit)i& ci !e la! (i libe#tatea !ubiectului e a #!pun e la *nt#eba#e. E1e'plu< 3De ce ; te'e)i cel 'ai 'ult K 1. De ("'a:@ $. De !c e#ea ni;elului e t#ai@ +. De ni;elul ;enitu#il"#@ -. De c"#up)ie@ .. De p#i;atiza#ea *nt#ep#in e#il"#@ /. De infla)ie@ P. Alt !itua)ie& (i anu'e ...4. c9 An !f2#(it& cel e=al t#eilea c#ite#iu e cla!ifica#e p#"pu! e Septi'iu Chelcea e!te modul de aplicare al chestionarelor& up ca#e i!tin,e'< che!ti"na#e aut"a 'ini!t#ate (i che!ti"na#e a 'ini!t#ate p#in inte#'e iul "pe#at"#il"# e anchet.

!hestionarele autoadministrate !e pa#ticula#izeaz p#in faptul c !ubiec)ii inclu(i *n e(anti"nul in;e!ti,at *n#e,i!t#eaz !in,u#i #!pun!u#ile cup#in!e *n che!ti"na#& ia# up c"n!e'na#ea l"#& che!ti"na#ele t#ebuie #etu#nate cel"# ca#e le=au t#an!'i!. Che!ti"na#ele aut"a 'ini!t#ate p"t fi e 'ai 'ulte felu#i< ele !unt fie che!ti"na#e p"(tale& fie che!ti"na#e publicate *n zia#e& #e;i!te& c#)i. Che!ti"na#ele p"(tale& up cu' ne !u,e#eaz chia# enu'i#ea& !unt che!ti"na#ele e1pe iate p#in p"(t (i c"n!tituie " '" alitate #api e "b)ine#e a un"# inf"#'a)ii. %tiliza#ea un"# a!tfel e che!ti"na#e p#e!upune& *n!& " !e#ie e a!pecte (i ele'ente f# e ca#e ancheta nu !=a# putea e!f(u#a *n bune c"n i)ii. An p#i'ul #2n & che!ti"na#ul p"(tal t#ebuie ! fie *n!")it e " a #e! in pa#tea in!titu)iei ca#e #ealizeaz ce#ceta#ea& *n ca#e !e p#ezint !c"pul in;e!ti,a)iei& i'p"#tan)a te'ei !tu iate& #u,'intea e a #!pun e !ince# (i la t"ate *nt#eb#ile& p#ecu' (i in!t#uc)iuni e!p#e '" ul e c"'pleta#e a che!ti"na#ului. An al "ilea #2n & *n acea!t n"t !ubiec)ii !unt a!i,u#a)i *n p#i;in)a c"nfi en)ialit)ii #!pun!u#il"#. Pe l2n, ace!te luc#u#i& t#ebuie ac"# at " f"a#te 'a#e aten)ie pune#ii *n pa,in a *nt#eb#il"#& pent#u a e;ita !au a li'ita la 'a1i' p"!ibilitatea e a "'ite ;#e" *nt#eba#e. Pent#u a !e a!i,u#a un p#"cent #i icat e #!pun!u#i& *nt#eb#ile t#ebuie ! fie cla#e& !i'ple& p#in c"n)inutul l"# ! nu e#an:eze !ubiectul 5fapt ce l=a# putea ete#'ina ! #efuze c"lab"#a#ea9& ia# che!ti"na#ul e!te bine ! c"n)in un nu'# 'ic e *nt#eb#i. An final& che!ti"na#ul e!te *n!")it e un plic ti'b#at& cu a #e!a e1act a in!titu)iei #e!p"n!abile e #ealiza#ea ce#cet#ii& *n ;e e#ea #etu#n#ii ace!tuia. Che!ti"na#ele publicate *n zia#e (i #e;i!te !au ca ane1 la ife#ite '#fu#i ;2n ute #ep#ezint " '" alitate nu t"c'ai p"t#i;it e a !tu ia pia)a. An #ei Stn"iu !ublinia *nt#=un cu#! al !u& ap#ut *n 188+& faptul c p#e"cupa#ea e baz& *n cazul aplic#ii ace!tui p#"ce eu e ancheta#e& e!te #ecupe#a#ea che!ti"na#el"# *nt#=un nu'# c2t 'ai 'a#e p"!ibil& el ap#eciin c .DV int#e che!ti"na#ele #etu#nate !unt !uficiente pent#u analiz (i #ap"#ta#e@ /DV int#e che!ti"na#e *n!ea'n " #at e #ecupe#a#e bun& ia# PDV (i pe!te B " #at e #etu#na#e f"a#te bun. !hestionarele administrate de ctre operatorii de anchet !e ca#acte#izeaz p#in faptul c "pe#at"#ul ia c"ntact cu fieca#e !ubiect *n pa#te& c"'unic i#ect cu ace!ta (i c"n!e'neaz cu fi elitate #!pun!u#ile p#i'ite& a!i,u#2n & t"t" at& !ubiec)ii cu p#i;i#e la c"nfi en)ialitatea (i an"ni'atul #!pun!u#il"#. T#ebuie 'en)i"nat faptul c ace!t p#"ce eu e cule,e#e a inf"#'a)iil"# e!te cel 'ai e! utilizat *n in;e!ti,a)iile !"ci"l",ice. A;anta:ele che!ti"na#el"# a 'ini!t#ate p#in inte#'e iul "pe#at"#il"# e inte#;iu p"t fi #e ate& f# a a;ea p#eten)ia unei p#ezent#i e1hau!ti;e& *n u#'t"a#ele a!pecte< J "b)ine#ea unei #ate 'a#i a #!pun!u#il"#& ceea ce a!i,u# (i #ep#ezentati;itatea e(anti"nului@ chia# *n cazul *n ca#e un !ubiect #efuz pa#ticipa#ea la inte#;iu& "pe#at"#ul a#e p"!ibilitatea& p#in #e!pecta#ea un"# #e,uli !tabilite e ct#e "#,anizat"#ii anchetei& e a *nl"cui acea pe#!"an cu " alta& cu ca#acte#i!tici a!e'nt"a#e 5!e1& ;2#!t etc.9@ J !e p"t "b)ine inf"#'a)ii !upli'enta#e e ct#e !ubiec)ii pa#ticipan)i la inte#;iu& li'it2n #i!cul ca *nt#eb#ile ! nu fie bine *n)ele!e& ia# #!pun!u#ile ! fie& a!tfel& i#ele;ante@ J p"t fi che!ti"na)i (i "a'eni ca#e au un ni;el e (c"la#iza#e !czut@

J "pe#at"#ul e anchet p"ate& pe l2n, c"n!e'na#ea #!pun!u#il"#& ! "b!e#;e (i ife#ite #eac)ii& '" ul cu' e!te #eceptat inte#;iul e ct#e !ubiec)i& inte#e!ul 'anife!tat fa) e ace!ta& *nt#eb#ile la ca#e !=au *nt2'pinat #e)ine#i !au alte c"'enta#ii pe ca#e inte#;ie;atul le face *n afa#a anchetei 5t"ate ace!te ele'ente ;"# fi c"n!e'nate *nt#=" fi( !pecial !au " #ub#ic apa#te in che!ti"na#9@ J !e a!i,u# ca#acte#ul pe#!"nal (i in i;i ual al #!pun!u#il"#@ J !e "b)in #!pun!u#i !p"ntane& !p#e e"!ebi#e e che!ti"na#ele aut"a 'ini!t#ate@ J *n final& p#in acea!t '" alitate e aplica#e a che!ti"na#el"# !e "b)ine " palet b",at e inf"#'a)ii& ate c"'plete (i e 'a#e acu#ate)e. Chia# ac e1i!t at2t e 'ulte a;anta:e *n utiliza#ea ace!tui tip e che!ti"na#& nu t#ebuie "'i! faptul c el p#ezint (i nu'e#"a!e li'ite& ca#e& *n e!en)& !unt u#'t"a#ele< J utiliza#ea "pe#at"#il"# !p"#e(te c"n!i e#abil c"!tul anchetei@ J e1i!t #i!cul apa#i)iei e#"#il"# (i i!t"#!i"n#ii #!pun!u#il"#& at"#it t#!tu#il"# e pe#!"nalitate ale "pe#at"#il"# e anchet& c"'p"#ta'entului ace!t"#a !au '" ului *n ca#e #ealizeaz inte#;iul@ J apa# ificult)i *n f"#'a#ea un"# #e)ele e "pe#at"#i e inte#;iu ca#e ! #!pun anu'it"# ce#in)e ab!"lut nece!a#e< " bun p#e,ti#e p#"fe!i"nal& !e#i"zitate& capacitate e a apta#e la ife#ite !itua)ii *nt2lnite *n te#en& abilitate (i fle1ibilitate *n ab"# a#ea "a'enil"# etc. Cu t"ate ace!te nea:un!u#i& che!ti"na#ul a 'ini!t#at p#in inte#'e iul "pe#at"#il"# e inte#;iu e!te '" alitatea cea 'ai f#ec;ent utilizat *n in;e!ti,a)iile !"ci"l",ice. 6ai t#ebuie !pecificat faptul c& pe l2n, cele "u '" alit)i e aplica#e a che!ti"na#el"#& 'en)i"nate 'ai !u!& e1i!t (i !itua)ii *n ca#e el p"ate fi aplicat (i telef"nic& *n! acea!ta e!te " '" alitate 'ai #a# utilizat 5;ezi capit"lul #efe#it"# la inte#;iu9. 1.-. &ocul i rolul anchetei pe baz de chestionar n raport cu alte tehnici de cercetare Ancheta pe baz e che!ti"na# !e i!tin,e e celelalte tehnici e ce#ceta#e p#int#=" !e#ie e a!pecte& ca#e " in i;i ualizeaz. Ace!te a!pecte )in& fie e natu#a f"#'al 5a ic e '" ul e #ealiza#e a ce#cet#ii9& fie e natu#a c"n)inutului 5a ic e natu#a p#"ble'el"# ab"# ate9& fie e natu#a p"pula)iei in;e!ti,ate 5*n ceea ce p#i;e(te #ep#ezentati;itatea& nu'#ul etc.9. 1... Surse de erori n ancheta pe baz de chestionar Se (tie e:a c *n f"a#te pu)ine cazu#i !e p"t #ealiza ce#cet#i e1hau!ti;e 5,en #ecen!'2nt9& at"#it c"!tu#il"# 'a#i pe ca#e ace!tea le i'plic. De aceea !e apeleaz la anchetele pe baz e e(anti"ane& !itua)ie *n ca#e !e pune acut p#"ble'a #ep#ezentati;it)ii ace!t"#a& a ic a capacit)ii l"# e a #ep#" uce c2t 'ai fi el !t#uctu#ile (i ca#acte#i!ticile p"pula)iei in ca#e e!te e1t#a! 5!e1& ;2#!t& cate,"#ie !"cial& p#e,ti#e p#"fe!i"nal etc.9. Se *n)ele,e faptul c "#ice !tu iu bazat pe e(anti"n p#e!upune (i " anu'it e#"a#e. O#ice ac)iune u'an e!te !upu! un"# fact"#i ca#e p"t ef"#'a #ealitatea. E#"#ile ca#e p"t ! apa# *nt#= " ce#ceta#e !"ci"l",ic !e *'pa#t *n "u 'a#i cate,"#ii 5R"ta#iu& T.& Ilu)& P.& 188P9< e#"#i !i!te'atice 5!au i!t"#!iuni9 (i e#"#i *nt2'plt"a#e. Dac "pe#at"#ul e anchet *n)ele,e c !ubiectul a#e +S ani *n l"c e +8& acea!ta e!te " e#"a#e *nt2'plt"a#e. E#"#ile !i!te'atice p"t a;ea 'ai 'ulte !u#!e& pe ca#e le ;"' e1pune& pe !cu#t& *n cele ce u#'eaz< a9 E#"#ile e e(anti"na#e !e #efe# la ,#e(eli *n c"n!t#uc)ia e(anti"nului& la ne#e!pecta#ea un"# ca#acte#i!tici ale p"pula)iei e baz& a# (i la !itua)iile e n"n=#!pun!& a ic #efuzul e a

#!pun e la unele *nt#eb#i !au chia# la *nt#e, che!ti"na#ul. Ace!te e#"#i !unt *nt2lnite a e!ea *n cazul che!ti"na#el"# aplicate p#in telef"n !au al cel"# aplicate *n ife#ite zia#e (i #e;i!te. b9 E#"#ile le,ate e c"n!t#uc)ia che!ti"na#ului au f"!t e:a p#ezentate *nt#=" anu'it f"#'& *n cup#in!ul ace!tui capit"l. Ele p"t fi at"#ate 'ai 'ult"# fact"#i< J f"#'ula#ea *nt#eb#il"# 5li'ba:ul utilizat& cla#itatea (i c"ncizia *nt#eb#il"# etc.9@ J nu'#ul (i "# inea *nt#eb#il"# *n che!ti"na# 5 ac u#ata unui che!ti"na# ep(e(te " anu'it li'it& inte#;ine "b"!eala& pie# e#ea aten)iei& lip!a e c"ncent#a#e etc.@ *n ceea ce p#i;e(te "# inea *nt#eb#il"#& a' e;i en)iat tehnicile e !t#uctu#a#e a che!ti"na#el"#& p#"ble'a c"nta'in#ii #!pun!u#il"# etc.9@ J f"#'a e #!pun! 5!e #efe# la utiliza#ea unei f"#'e nec"#e!punzt"a#e e *n#e,i!t#a#e a #!pun!u#il"#& #e!pecti; *nt#eba#e *nchi!& e!chi!& 'i1t& !calat@ une"#i "a'enii ale, la *nt2'pla#e " ;a#iant e #!pun! in paleta ca#e li !e "fe#& ia# alte"#i #!pun!ul la " *nt#eba#e e!chi! e!te ;a,& epa#te e e!en)a ace!teia& *nc2t el nu p"ate fi utilizat *n analiza (i inte#p#eta#ea #ezultatel"#9@ J c"n!t#uc)ia ,#afic a che!ti"na#ului 5 eli'ita#ea cla# a *nt#eb#il"# (i a ;a#iantel"# e #!pun! !pecifice& calitatea tipa#ului& '#i'ea ca#acte#el"# f"l"!ite etc.9. c9 E#"#ile at"#ate "pe#at"#il"# !unt cele 'ai f#ec;ente e#"#i ca#e p"t ! apa# *n cazul anchetel"# pe baz e che!ti"na#. 6ul)i aut"#i in!i!t a!up#a !e#i"zit)ii cu ca#e t#ebuie ! !e fac !elec)ia "pe#at"#il"#& in!t#ui#ea l"# (i c"nt#"lul acti;it)ii ace!t"#a. Ace!tea !unt ele'ente ca#e a!i,u# " bun 3calitate4 a "pe#at"#il"# e inte#;iu. E#"#ile pe ca#e le p"t ete#'ina "pe#at"#ii au 'ai 'ulte cauze. An p#i'ul #2n & ele p"t fi pu!e pe !ea'a un"# t#!tu#i e pe#!"nalitate !au *n!u(i#i fizice 5a#",an)& ne!e#i"zitate& anu'ite ca#acte#i!tici ale ;"cii& a!pect fizic neplcut (i ne*n,#i:it9. An al "ilea #2n & "pe#at"#ii p"t ! #ecu#, la !cu#ta#ea *nt#eb#il"#& la !i'plifica#ea li'ba:ului !au& i'p"t#i;& la utiliza#ea unui li'ba: ele;at pent#u i'p#e!i"na#ea inte#l"cut"#ului& fapt ce afecteaz #!pun!u#ile. Nu *n ulti'ul #2n & "pe#at"#ii p"t ! #ecu#, la !u,e#a#ea #!pun!u#il"#& p#in anu'ite int"na)ii& infle1iuni ale ;"cii& p#in !chi'b#i ale "# inii cu;intel"# *n ca #ul *nt#eb#ii etc. 9 E#"#ile at"#ate cel"# ca#e au #!pun!u#i !unt tipu#i e e#"#i el"c ne,li:abile (i ca#e apa# f#ec;ent& ca (i cele at"#ate "pe#at"#il"#. Spunea' c "#ice ac)iune u'an p"ate fi !upu! influen)ei un"# fact"#i ca#e& *n final& uc la '" ifica#ea #ezultatului ace!teia. Su#!ele e e#"a#e *n cazul e fa) nu !unt at"#ate "a# ne!ince#it)ii (i #efuzului e a c"lab"#a la #ealiza#ea inte#;iului. Pe l2n, ace(ti fact"#i ac)i"neaz (i al)ii& cu' a# fi !en!ibilitatea !ubiec)il"# la anu'ite te'e& unele "p)iuni 5p"litice& #eli,i"a!e9 in i;i uale& ten in)a !ubiec)il"# e a a #!pun!u#i c"nf"#'e cu ceea ce e!te e "#it in punct e ;e e#e !"cial 5 ezi#abilitate !"cial9& ten in)a e a !e pune *nt#=" lu'in fa;"#abil etc. O !e#ie e e#"#i !i!te'atice !unt le,ate e p#"ble'e ca#e )in e ni;elul e (c"la#iza#e a !ubiec)il"#& e capacitatea l"# e *n)ele,e#e& e p#"ce!a#e (i inte#p#eta#e a inf"#'a)iei cup#in!e *n *nt#eb#i& p#ecu' (i e li'itele 'e'"#iei u'ane. Chia# ac ancheta pe baz e che!ti"na# p#ezint unele nea:un!u#i& e1pu!e *n 'ate#ialul e fa)& t"tu(i ea c"n!tituie " !u#! i'p"#tant e ate& " 'et" f#ec;ent utilizat *n ce#cet#ile !"ci"l",ice& ia# n"i nu pute' face altce;a ec2t !=i #ecun"a(te' li'itele& a# (i atuu#ile& !=i #e!pect' #e,ulile& ! " aplic' *n lu'ina ace!t"#a (i !=i at#ibui' ;al"a#ea a e;#at. -n concluzie.

Sp#e e"!ebi#e e tehnicile calitati;e& che!ti"na#ele "fe# " i'a,ine e an!a'blu a!up#a unei p#"ble'atici& '"ti; pent#u ca#e !unt utilizate *n !pecial atunci c2n e!te ;izat un e(anti"n la#, al p"pula)iei. Ce#cett"#ii utilizeaz che!ti"na#e pent#u a *nt#eba "a'enii cu p#i;i#e la c"'p"#ta'entele& atitu inile& c#e in)ele& "piniile& !au inten)iile l"#. P!ih"l",ii utilizeaz che!ti"na#ele 5aplicate pe#!"nal& p#in e-mail !au on-line9 pent#u a c"lecta ate e!c#ipti;e cu p#i;i#e la c"'p"#ta'entul !au p#"ce!ele 'entale& e la p#actici pa#entale p2n la c"'p"#ta'ent !e1ual. E!te e #e)inut c ;ali itatea tehnicii e anchet p#in che!ti"na# epin e *n 'a#e '!u# e anu'i)i fact"#i p#ecu' cla#itatea f"#'ul#ii *nt#eb#il"# !au f#aza#ea l"#@ e a!e'enea e!te i'p"#tant e(anti"nul p#"pu! pent#u ce#ceta#e (i #ep#ezentati;itatea ace!tuia. Dac ace!te a!pecte p"t fi ,e!ti"nate a!tfel *nc2t e#"#ile pe ca#e le=a# putea ,ene#a ! fie c2t 'ai 'ici& alte li'it#i pe ca#e le i'pune tehnica anchetei pe baz e che!ti"na# !unt 'ai ificil e ep(it. De pil & "a'enii p"t fi e!tul e #eze#;a)i *n a #ecun"a(te luc#u#i !t2n:enit"a#e !au in ezi#abile e!p#e ei *n(i(i. Al)ii p"t !pune ceea ce c#e c t#ebuie !pu! e!p#e un anu'it !ubiect. A!tfel c& #ezultatele unui !tu iu ca#e ;izeaz a!e'enea inf"#'a)ii p"t fi 'ult !up#ae!ti'ate& *nt#uc2t "a'enii au ten in)a e a !ube!ti'a f#ec;en)a unui anu'it c"'p"#ta'ent in ezi#abil !"cial. Cu t"ate ace!tea& che!ti"na#ele !e ";e e!c " 'et" eficient e a c"lecta " cantitate 'a#e e inf"#'a)ie e!p#e atitu inile& c#e in)ele (i c"'p"#ta'entele "a'enil"#& put2n fi *n!")ite e utiliza#ea alt"# tehnici e ce#ceta#e. Sinteza cursului Metode i tehnici de cercetare n psihologie ,onf/univ/dr/ !eatrice 0anu )/ 12,34"1 54 !167 D4 ,34S"I(21+ 1.1. Specificul anchetei pe baz e che!ti"na# 1.$. %tiliza#ea anchetei pe baz e che!ti"na# 1.$.1. St#uctu#a& f"#'atul (i i'en!iunea che!ti"na#ului 1.$.$. C"n)inutul (i tipul *nt#eb#il"# 1.$.+. Re,uli e f"#'ula#e a *nt#eb#il"# 1.$.-. Ale,e#ea !calei e #!pun! la che!ti"na#e cu *nt#eb#i *nchi!e 1.$... C" ifica#ea #!pun!u#il"# 1.$./. Etape *n c"n!t#uc)ia unui che!ti"na# 1.+. Cla!ifica#ea che!ti"na#el"# 1.-. 0"cul (i #"lul anchetei pe baz e che!ti"na# *n #ap"#t cu alte tehnici e ce#ceta#e 1... Su#!e e e#"#i *n ancheta pe baz e che!ti"na# 1.1. Specificul anchetei pe baz de chestionar Tehnic c"'ple1 e ce#ceta#e !"ci"l",ic& p#e!upun2n nu'e#"a!e etape& ancheta p#in che!ti"na# 3e!te ap#"ape *nt"t eauna " anchet e "pinie4 56ift" e& 7.& 188.& pa,. $-.9. Cu a:ut"#ul che!ti"na#ului& ca in!t#u'ent e in;e!ti,a#e& !e pun *nt#eb#i (i p#"ble'e ca#e ete#'in i;e#!e #!pun!u#i in pa#tea pe#!"anel"# anchetate. R!pun!u#ile& #e!pecti; c"'p"#ta'entele "a'enil"#& p"t fi influen)ate e nu'e#"(i fact"#i& int#e ca#e pute' a'inti< pe#!"nalitatea celui ca#e ancheteaz a# (i a celui anchetat& te'a anchetei& 'e iul *n ca#e a#e l"c& ti'pul e e!f(u#a#e a ace!teia& !t#uctu#a che!ti"na#ului& p#ecu' (i '" ul lui e aplica#e etc. In p#i'ul #2n & t#ebuie 'en)i"nat faptul c !ubiec)ii !unt anchetai cu privire la un anumit domeniu al realitii !"ciale cu ca#e nu int# *n c"ntact i#ect& ei !itu2n u=!e *n afa#a

'e iului !"cial al p#"ble'ei. Din ace!t '"ti;& unii aut"#i efine!c che!ti"na#ul ca un 3in!t#u'ent !ecun a# e in;e!ti,a)ie& >...? un !i'plu in!t#u'ent p#int#e altele.4 5 6ift" e& 7.& 188.& p. $-/9. In al "ilea #2n & ancheta p#in che!ti"na# a#e un ca#acte# standardizat& e"a#ece *nt#eb#ile !unt f"#'ulate cla# inainte& la fel (i nu'#ul (i "# inea ace!t"#a@ 'ai 'ult ec2t at2t& e!te !tabilit (i nu'#ul pe#!"anel"# cu anu'ite ca#acte#i!tici 5!e1& ;2#!t& ni;el e p#e,ti#e etc.9& c#"#a li !e a #e!eaz *nt#eb#ile& f# a !e putea inte#;eni !au abate e la acea!t !che' e "#,aniza#e a anchetei. An al t#eilea #2n & !p#e e"!ebi#e e alte in!t#u'ente e ce#ceta#e 5,hi e inte#;iu& ,hi e "b!e#;a)ie etc.9& che!ti"na#ul beneficiaz e tehnici specifice de construcie, structurare, aplicare sau exploatare& tehnici ca#e ;"# fi analizate pe pa#cu#!ul ace!tui capit"l. Nu *n ulti'ul #2n & ancheta pe baz e che!ti"na# !e #ealizeaz& e cele 'ai 'ulte "#i& pe un nu'# 'a#e e pe#!"ane& eci pe e(anti"ane 'a#i 5 e "# inul !utel"# !au chia# 'iil"#9& i'pun2n u=!e a!tfel ce#in)a e reprezentativitate a ace!t"#a *n #ap"#t cu p"pula)ia ;izat e ce#ceta#e& p#ecu' (i nece!itatea utiliz#ii un"# metode statistice de prelucrare a datelor "b)inute p#in che!ti"na#. Dac )ine' c"nt e ace!t '" el e ab"# a#e a #ealit)ii& pute' afi#'a c ancheta p#in che!ti"na# face pa#te in cate,"#ia metodelor cantitative& (i nu calitati;e 5cu' e!te cazul inte#;iului9. Ant#eb#ile cup#in!e *nt#=un che!ti"na# !u#p#in i;e#!e a!pecte (i p#"ble'e in ;ia)a "a'enil"# (i in 'e iul l"# *nc"n:u#t"#& ele !unt #elati; !i'ple (i ,ene#ale& *n ti'p ce inte#;iul 'e#,e *n p#"funzi'ea tutu#"# ace!t"# a!pecte (i *ncea#c e!cif#a#ea 'ecani!'el"# ca#e i#i:eaz ac)iunile& c"'p"#ta'entele (i '"ti;a)iile "a'enil"#. 1.$. Utilizarea anchetei pe baz de chestionar An utiliza#ea anchetei pe baz e che!ti"na# e!te nece!a# c"n!i e#a#ea unei !uite e #e,uli (i p#"ce u#i 'enite ! 'ini'izeze e#"#ile. %n p#i' pa! i'p"#tant *l #ep#ezint '" ul e c"n!t#uc)ie a che!ti"na#ului 5a!pecte ca#e ;"# fi etaliate *n cele ce u#'eaz9 ca#e t#ebuie ! )in !ea'a e e1i,en)ele "biecti;el"# (i ip"tezel"# ce#cet#ii. 1.$.1. Structura, formatul i dimensiunea chestionarului An !tabili#ea succesiunii ntrebrilor e ne;"ie ! !e )in !ea'a e " !e#ie e a!pecte ca#e fa;"#izeaz c"'unica#ea (i !ti'uleaz c""pe#a#ea !ubiectului. De pil & *n ebutul che!ti"na#ului !e #ec"'an f"l"!i#ea uneia !au 'ai 'ult"# *nt#eb#i 3u("a#e4& la ca#e "a'enii #!pun cu plce#e& cu !c"pul e a ant#ena !ubiectul *n ial",. O# inea *n ca#e !unt *nt#eb#ile a(ezate *nt#=un che!ti"na# capt " i'p"#tan) e"!ebit *n ancheta "#al. R!pun!ul la fieca#e *nt#eba#e a che!ti"na#ului epin e nu nu'ai e faptele !au ,2n u#ile !ubiectului *nainte e a int#a *n c"ntact cu ce#cett"#ul& ci (i e '" ul *n ca#e !e !tabile(te #ela)ia !ubiect=ce#cett"#& e felul cu' !ubiectul " pe#cepe (i *i e;alueaz c"n!ecin)ele pent#u p#"p#ia ;ia). 0"cul pe ca#e *l a#e " *nt#eba#e *nt#=un che!ti"na# !au pla!a#ea ei *nt#=" anu'it !ucce!iune e *nt#eb#i e!te *n '!u# ! '" ifice #a'atic cantitatea (i calitatea #!pun!u#il"#. Dimensiunea chestionarului !e #efe# la nu'#ul e *nt#eb#i. Se c"n!i e# c un che!ti"na# t#ebuie ! aib un nu'# c2t 'ai 'ic e *nt#eb#i. Da# *n acela(i ti'p acea!t a(a nu'it 3#e,ul e au#4 nu t#ebuie ! i'pieteze a!up#a calit)ii ce#cet#ii !au a!up#a capacit)ii e ac"pe#i#e a te'ei ce#cetate. E1i!t #i!cul ca& in "#in)a e a fi f"a#te cla#i (i eficien)i *n c"n!t#ui#ea (i aplica#ea che!ti"na#ului& ! nu pute' "b)ine inf"#'a)ii #ele;ante !au B (i 'ai ,#a; B ! nu #eu(i' ! ac"pe#i' te'a p#"pu!. De cele 'ai 'ulte "#i *n!& in "#in)a e a 3ac"pe#i4 c2t 'ai bine c"n)inutul c"nceptel"# p#in in icat"#i& tendina cercettorului este de a formula mai multe ntrebri dect ar recomanda-o condiiile concrete de desfurare a anchetei. Cact"#ii

p#incipali ca#e fac ! *nt2lni'& *n p#actic& che!ti"na#e e i'en!iuni f"a#te i;e#!e& e la cele c"'pu!e in "a# c2te;a *nt#eb#i p2n la altele ce cup#in !ute e *nt#eb#i !unt u#'t"#ii< B specificul temei studiate i obiectivele cercetrii 5e1i!t !tu ii explorative (i studii explicative B p#i'ele ;izeaz a!pectele e!c#ipti;e ale fen"'enului (i eci nu p#etin int#" uce#ea p#ea 'ult"# fact"#i !upli'enta#i *n ce#ceta#e& efectu2n u=!e& p#in u#'a#e& e "bicei& cu che!ti"na#e 'ai !i'ple9 @ B finalitatea acesteia i beneficiarul rezultatelor 5e1i!t anchete fcute n scop pur tiinific *n u#'a c#"#a #ezult a#tic"le (tiin)ifice !au c#)i (i anchete foarte aplicative i pra matice c"'an ate e " in!titu)ie& un pa#ti & un zia# etc.9@ B tehnica de anchet i felul ntrebrilor 5utiliza#ea *nt#eb#il"# *nchi!e cu un nu'# 'ai 'ic e ;a#iante e #!pun! influen)eaz *n !en! c#e!ct"# nu'#ul e *nt#eb#i9@ B timpul e ca#e !e i!pune 5la !tabili#ea nu'#ului e *nt#eb#i in che!ti"na# e!te nece!a# ! !e e;alueze timpul mediu #ecla'at e c"'pleta#ea efecti; a lui@ !p#e e1e'plu& un che!ti"na# aplicat 3*n pici"a#e4 pe !t#a nu p"ate ! #pea!c !ubiectului 'ai 'ult e .=1D 'a1i' 1. 'inute@ " anchet e!f(u#at la "'iciliu p"ate u#a& f# p#"ble'e e"!ebite& chia# (i " :u'tate e "#& a# nu !e #ec"'an ep(i#ea unei u#ate e -. e 'inute ec2t *n anu'ite ci#cu'!tan)e !peciale& c2n !ubiec)ii !unt !ti'ula)i ! c""pe#eze f"l"!in u=!e ife#ite #ec"'pen!e@ ancheta p#in telef"n nu !e p"ate e1tin e pe!te u#ata c2t"#;a 'inute& ec2t ac !ubiectul a f"!t c"ntactat *n p#ealabil (i !=a fi1at un '"'ent e ti'p la ca#e ! p"at fi !unat pent#u a !u!)ine " i!cu)ie telef"nic 'ai lun,9@ B resursele materiale e ca#e i!pune ce#cett"#ul@ B calitatea i numrul operatorilor a;u)i la i!p"zi)ie@ B tipul de populaie c#eia i !e a #e!eaz che!ti"na#ul. 1.$.$. !oninutul i tipul ntrebrilor An c"n!t#uc)ia *nt#eb#il"# t#ebuie ! !e )in c"nt e " !e#ie e c#ite#ii 5BecEe#9< F relevana B c"n)inutul *nt#eb#il"# t#ebuie ! fie c"#elat cu te'a (i ! aib #ele;an) pent#u "biecti;ele ce#cet#ii@ F simetria B fieca#e *nt#eba#e t#ebuie ! !e #efe#e la un anu'it a!pect pa#ticula# (i unic al ce#cet#ii@ G claritatea i simplitatea B *nt#eb#ile t#ebuie ! fie cla#e& !i'ple& p#eci!e (i ! #eflecte *nt#=" 'anie# c"n!i!tent !en!ul ite'ului la ca#e !e face #efe#i#e@ = adaptarea limbajului B ca#e t#ebuie ! fie *n)ele! e ct#e pe#!"anele !upu!e anchetei. Dup func)ia l"#& *nt#eb#ile p"t fi 5Chelcea& S.& $DD-9< a. Introductive Sunt cele ca#e pe#'it 3int#" uce#ea4 pe#!"anei che!ti"nate *n !ubiectul anchetei. Ace!te *nt#eb#i nu t#ebuie ! fie nici f"a#te ificile (i nici p#ea !pecifice. Sc"pul e!te e 3a !pa#,e ,hea)a4 (i e a a *nc#e e#e #ep"n entului. E;i ent& t#ebuie e;itate *nt#eb#ile e1t#e' e ,ene#ale (i banale ca#e p"t pune "pe#at"#ul e anchet *nt#=" lu'in nefa;"#abil. b. De trecere sau de tampon 6a#cheaz t#ece#ea !au !altul e la " cate,"#ie e *nt#eb#i la alta !au e la " i'en!iune a che!ti"na#ului la alta. Sc"pul l"# e!te at2t e a 3!e'naliza4& c2t (i e a facilita acea!t !chi'ba#e. c. iltru 6enite ! pe#'it t#ece#ea anu'it"# cate,"#ii e #ep"n en)i (i ! bl"cheze acce!ul alt"#a la ite'ii che!ti"na#ului& *nt#eb#ile filt#u altu#i e cele bifu#cate au un #"l e1t#e' e i'p"#tant *n ec"n"'ia in!t#u'entului. Ant#eb#ile filt#u au cele 'ai uzuale ;a#iante e #!pun! e tip DaHNu

u#'ate e p#eciza#ea ac)iunii pe ca#e " a#e e u#'at #ep"n entul 5Pent#u ;a#ianta Da !e 'e#,e 'ai epa#te9. . !ifurcate Ant#eba#ile bifu#cate !unt a!e'nt"a#e cel"# filt#u "a# c nu bl"cheaz acce!ul niciunei pe#!"ane !au cate,"#ii e #ep"n en)i& ci le #e i#ec)i"neaz ct#e !ec)iuni ife#ite ale in!t#u'entului 5E1.< Pent#u ;a#ianta Da !e 'e#,e la u#'t"a#ea *nt#eba#e& pent#u ;a#ianta Nu !e t#ece i#ect la *nt#eba#ea I9. e. "ip #de ce$ Au #"lul e a p#";"ca e1plica)ii. De "bicei au fie 'ulte ;a#iante e #!pun! p#e!tabilite& fie !unt *nt#eb#i e!chi!e cu #!pun!u#i libe#e. Din pcate& pent#u !tu iile ca#e !e *nca #eaz *n pa#a i,'a cantitati;i!t (i ca#e u#'eaz acea!t linie& *nt#eb#ile e!chi!e pun p#"ble'e e cent#aliza#e& p#eluc#a#e (i c"ta#e e!tul e 'a#i. Din ace!t '"ti;& *n ace!t caz& !e #ec"'an f"l"!i#ea c2t 'ai #e u! a *nt#eb#il"# cu ;a#iante e #!pun! libe#e. f. De control Au 'eni#ea e a 3;e#ifica4 aten)ia (i c"#ectitu inea #!pun!u#il"# ate e pe#!"anele che!ti"nate. Cu !c"pul e a c#e(te ,#a ul e *nc#e e#e *n #!pun!u#ile "b)inute& *nt#eb#ile e c"nt#"l p"t fi p#actic *nt#eb#i ante#i"a#e ca#e !e #e,!e!c *n alt f"#' !au *nt#=" alt f"#'ula#e. An cazul te!tel"# e pe#!"nalitate e1i!t 'ulte a!tfel e *nt#eb#i inclu!e *n ceea ce !e enu'e(te ca 3!cal e 'inciun4. ,. De identificare Sunt #ep#ezentate e ite'ii cu ;al"a#e !tati!tic !au e atele pe#!"nale. Se1& ;2#!t& ni;el e ;enitu#i& ni;el e (c"la#iza#e& !ta#e ci;il& nu'# e c"pii etc. !unt a!tfel e *nt#eb#i. Ele !unt int#" u!e *n func)ie e "biecti;ele (i e ip"tezele ca#e t#ebuie te!tate p#in #e!pecti;ul !tu iu. 1.$.+. "e uli de formulare a ntrebrilor O p#"ble' e"!ebit e i'p"#tant *nt#=" anchet pe baz e che!ti"na# " #ep#ezint f"#'ula#ea *nt#eb#il"#& ca#e i'pune #e!pecta#ea un"# #e,uli& !ati!face#ea un"# ce#in)e& ca#e ! p"at face p"!ibil utiliza#ea lui. C# a *nce#ca " e1pune#e c"'plet a ace!t"# #e,uli& cele 'ai i'p"#tante int#e ele le p#ezent' *n cele ce u#'eaz< J *nt#eb#ile t#ebuie ! fie c2t 'ai clare, pent#u ca !ubiec)ii ! *n)elea, e1act !en!ul l"#@ J *nt#eb#ile ! fie c2t 'ai scurte p"!ibil@ J cu;intele t#ebuie ! fie simple, accesibile 'a:"#it)ii "a'enil"#& directe (i familiare pent#u !ubiec)i@ !e ;"# e;ita te#'enii tehnici& ne"l",i!'ele& #e,i"nali!'ele etc.@ J t#ebuie ! fie evitate dublele ne%aii 5 e e1e'plu< 3Nu c"n!i e#a)i c nu a# t#ebui ...K49 J *nt#eb#ile nu t#ebuie ! fie ten en)i"a!e& ele t#ebuie f"#'ulate a!tfel *nc2t s nu induc un anumit rspuns 5e1e'plu< 3Nu e!te a e;#at c ...K49 J nu t#ebuie f"#'ulat " ntrebare dubl 5e1e'plu< 3Ca#e !unt #eptu#ile (i *n at"#i#ile pe ca#e le a;e)i la l"cul e 'uncK49. J *nt"t eauna *nt#eb#ile !e f"#'uleaz up " #i,u#"a! operaionalizare a conceptelor utilizate *n ca #ul ce#cet#ii @ J nu *n ulti'ul #2n & *nt#eb#ile t#ebuie ! fie aplicabile tutu#"# !ubiec)il"#. Altu#i e ce#in)ele enun)ate 'ai !u!& utiliza#ea unei intonaii (i a un"# %esturi adecvate& !unt ele'ente in i!pen!abile #eu(itei unei in;e!ti,a)ii !"ci"l",ice !au p!ih"l",ice& atunci c2n che!ti"na#ul e!te aplicat *n ca #ul unui inte#;iu.

An acela(i ti'p& nu trebuie s supraestimm memoria cel"# ancheta)i. 3C2te 'a(ini e #a! e unic f"l"!in) cu'p#a)i u'nea;"a!t# *nt#=un anK4 e!te " *nt#eba#e ca#e nu "a# c !"licit un ef"#t e 'e'"#ie !e#i"! (i *l pune e cel *n cauz ! efectueze a e;#ate calcule (i ap#"1i'#i& a# a#e (an!e 'a#i ! nu p#i'ea!c #!pun! !au #!pun!ul ! nu fie unul #eal. L#a ul e ab!t#actiza#e (i c"n)inutul *n te#'eni e !pecialitate& ne"l",i!'e& #e,i"nali!'e& te#'eni a#,"tici t#ebuie ! fie a aptat cate,"#iei e public !au pe#!"anel"# anchetate. Min2n c"nt e t"ate ace!te #e,uli e!te e p#efe#at ca& *nainte e a t#ece la a 'ini!t#a#ea la !cal la#, a che!ti"na#ului& ! !e #ealizeze un !cu#t pretest al ace!tuia *n c"n i)ii #eale& pent#u a ;e#ifica ,#a ul e a ec;a#e al *nt#eb#il"#. 1.$.-. #le erea scalei de rspuns la chestionarele cu ntrebri nchise Dac ale,e' ! c"n!t#ui' un che!ti"na# cu *nt#eb#i *nchi!e& ale,e#ea !calei e #!pun! e!te " etap i'p"#tant& *nt#uc2t acea!ta ne ;a ete#'ina tipul e inf"#'a)ie pe ca#e *l ;"' c"lecta *n final. P#in u#'a#e& ecizia cu p#i;i#e la !cala e #!pun! t#ebuie ! aib *n ;e e#e !c"pul ce#cet#ii. De 7au! 5De 7au!& D.& $DD$9 enu'e# u#'t"a#ele ;a#iante pe ca#e ce#cett"#ul le a#e la i!p"zi)ie atunci c2n t#ebuie ! alea, !cala e #!pun!< N Scalele cu rspunsuri numerice Ace!t tip e !cale !"licit !ubiectului !=(i pla!eze #!pun!ul *n ca #ul unui inte#;al *n ca #ul c#uia "# inea e!te e la !czut la *nalt. Iat c2te;a in cele 'ai utilizate a!tfel e !cale< O Scala &ic'ert B !ubiectul ;a t#ebui !=(i e;alueze p"zi)ia fa) e ite'ul p#"pu!& #!punz2n pe " !cal cu . t#epte e tipul< 'i !e p"t#i;e(te c"'plet& 'i !e p"t#i;e(te *n cele 'ai 'ulte cazu#i& 'i !e p"t#i;e(te 'ai 'ult !au 'ai pu)in& 'i !e p"t#i;e(te c2te" at& nu 'i !e p"t#i;e(te el"c. Cieca#e ;a#iant e!te c"tat !epa#at 5e1. e la . la 1 !au e la 1 la .9. O Scalele orizontale B ace!t tip e !cale "fe# !ubiectului $ ;a#iante e #!pun! c"'plet "pu!e aflate la capetele unui inte#;al ,#a at 5cel 'ai a e!ea cu ,#a e e la D la 1D !au e la D la P9 (i i !e ce#e ! !pun un e *nt#e cele $ !=a# afla #!pun!ul !u. O Scalele cu difereniatori semantici B ace!t tip e !cale !unt " ;a#iant a !calel"# "#iz"ntale& *n ace!t caz la ce "i p"li fiin $ a :ecti;e cu !en! "pu!& !ubiectul fiin in;itat ! !pun un e *nt#e cele $ !=a# afla #!pun!ul !u 5e!te utilizat 'ai ale! atunci c2n !e ce# ca#acte#iz#i ale un"# e;eni'ente& pe#!"ane& "biecte9 O Scalele cu ierarhizare vertical B ace!t tip e !cale p#"pun !ubiectului pla!a#ea anu'it"# ele'ente e=a lun,ul unei ie#a#hii e la D 5pla!at *n pa#tea e :"! a !calei9 la 1D 5pla!at *n pa#tea e !u! a !calei9 *n func)ie e ap#ecie#ea pe ca#e " au *n "pinia lui. Sunt f"a#te a!e'nt"a#e cu !calele "#iz"ntale& "a# c& i'pactul ;izual al pla!#ii pe ;e#tical a !calei e!te f"a#te !u,e!ti; atunci c2n !e ce#e !ubiectului e;alua#ea !tatutului !au pe#f"#'an)ei ele'entel"# aflate *n c"'pa#a)ie. N Scalele de note Ace!t tip e !cale ce# !ubiectului ac"# a#ea unui !in,u# !c"# 5n"t9 pent#u a e;alua un "biect& e;eni'ent& pe#!"an& !itua)ie etc. NO ;a#iant a ace!tei !cale e!te #( not din )*$ ca#e !"licit !ubiectului ! "fe#e " n"t e la D la 1D ca#e ! in ice e;alua#ea !a cu p#i;i#e la un "biect& e;eni'ent& pe#!"an. NO alt ;a#iant a ace!tui tip e !cal e!te #"ermometrul$. An ace!t caz& !ubiectului *i e!te at un te#'"'et#u ale c#ui ,#a a)ii 5e1p#i'ate *n ,#a e9 !unt #ep#ezentate e p"!ibile atitu ini pe

ca#e cine;a le p"ate a;ea fa) e un ele'ent. Se ce#e !ubiectului ! !pun 3c2te ,#a e "fe# pent#u ele'entul I4. An ace!t caz& fieca#e ele'ent e!te " ;a#iabil e !ine !ttt"a#e. N Scalele bazate pe ierarhizarea variantelor de rspuns An cazul ace!tui tip e !cal& !ubiectului i !e pun la i!p"zi)ie 'ai 'ulte ;a#iante e #!pun! pe ca#e ;a t#ebui ! le ie#a#hizeze *n func)ie e p#efe#in)ele !ale. Dac !unt f"a#te 'ulte ;a#iante& atunci !e c"n!i e# c "a# p#i'ele "u (i ulti'ele "u !unt *nt#=a e;# e;aluate& "p)iunile 'en)i"nate *n 'e ie neput2n fi c"'pa#ate *nt#e ele cu p#ecizie. N Scalele cu rspunsuri la alegere Ace!te !cale "fe# !ubiectului ;a#iantele e #!pun!& ia# el t#ebuie "a# ! le alea, pe acelea ca#e c"#e!pun "p)iunil"# !ale& bif2n u=le. N Scalele binare Ace!te !cale "fe# "a# "u ;a#iante e #!pun! *nt#e ca#e !ubiectul t#ebuie ! alea, "a# una. An p#actic pute' *nt2lni nece!itatea e a utiliza ife#ite f"#'e ale ace!tui tip e !cal< O +spunsuri dihotomice B !ubiectului i !e ce#e ! alea, una in alte#nati;ele e #!pun! 5e1. b#bat !au fe'eie& a !au nu etc.9 O +spunsuri pereche B !ubiectului i !e au 'ai 'ulte pe#echi e #!pun!u#i (i i !e ce#e ! alea, c2te " ;a#iant in fieca#e pe#eche N Scalele cu rspunsuri multiple Ace!te !cale ce# !ubiectului ! alea, un !in,u# #!pun! int#e + !au 'ai 'ulte ;a#iante. Qi ace!t tip e !cal e!te *nt2lnit !ub i;e#!e f"#'e< O Ale,e#ea in 'ai 'ulte variante nominale 5*n cazul ace!ta& ;a#iantele e #!pun! nu !unt p#ezentate *nt#=" "# ine (i nici nu p"t fi e1p#i'ate p#in !cale e inten!itate. e1. Statutul 'a#ital9 O Ale,e#ea in 'ai 'ulte variante ordinale 5;a#iantele e #!pun! !unt *nt#=" "# ine c#e!ct"a#e !au e!c#e!ct"a#e e1. 1 "#& *nt#e $ (i - "#e& 'ai 'ult e - "#e9 O Ale,e#ea in 'ai 'ulte variante numerice 5;a#iantele !unt #ep#ezentate e nu'e#e !au inte#;ale e nu'e#e9 N Scalele cu varianta Nu tiu E!te in icat ! fie "fe#it acea!t p"!ibilitate e #!pun!& *nt#uc2t !unt 'ulte !itua)ii *n ca#e " pe#!"an nu a#e nici " "pinie. Obli,ati;itatea e a a un #!pun! p"ate c"n uce la #!pun!u#i ne!ince#e !au in;ali e. 5C"n;e#!e R P#e!!e& 18S/& apu De 7au!& D.& $DD$9 N Scalele cu variant de mijloc E1i!t "pinii i;e#!e cu p#i;i#e la inclu e#ea !au nu a !calel"# cu ;a#iant e 'i:l"c. 7a#ianta e 'i:l"c in ic " p"zi)ie neut# (i& e fapt& nu "fe# " inf"#'a)ie #ele;ant ce#cett"#ului ca#e a#e ne;"ie ! (tie ca#e e!te atitu inea !ubiectului fa) e un fapt anu'e. An acela(i ti'p& atunci c2n lip!e(te f"#)eaz !ubiectul ! !e pla!eze *nt#=un ,#up e "pinie& ceea ce a# putea fi ne#eal *n unele cazu#i. Pe e alt pa#te& atunci c2n ea e1i!t "fe# p"!ibilitatea !ubiectului e a !e e!chi;a e la un #!pun! cla#& fiin u=i 'ai u("# ! alea, ;a#ianta neut#. Se #ec"'an ca acea!t ;a#iant ! fie inclu! atunci c2n che!ti"na#ele !unt c"'pletate in i;i ual e ct#e !ubiect (i e1clu!e atunci c2n ele !unt aplicate e un "pe#at"# e te#en. 1.$... !odificarea rspunsurilor 3C" ifica#ea #ep#ezint "pe#a)ia e cla!ifica#e (i t#an!f"#'a#e a #!pun!u#il"# la che!ti"na# *n nu'e#e4 5De 7au!& D.& $DD$9. !um clasificm i codificm rspunsurile$

Cla!ifica#ea #!pun!u#il"# pleac e la !c"pul pe ca#e *l a#e che!ti"na#ul (i ce inf"#'a)ii ne !unt nece!a#e *n ca #ul ce#cet#ii. E1i!t ife#ite !t#ate,ii e c" ifica#e *n func)ie e tipul e che!ti"na# utilizat. 6ai ificile !e #e'a#c& in ace!t punct e ;e e#e& che!ti"na#ele cu #!pun!u#i e!chi!e& un e ;a#iabilitatea tipului e #!pun!u#i pe ca#e ife#i)i !ubiec)i le ,ene#eaz la aceea(i *nt#eba#e e!te 'a#e. De "bicei !e c"n!i e# fieca#e ite' ca fiin " ;a#iabil *n !ine (i !e li!teaz t"ate #!pun!u#ile ,ene#ate e !ubiec)i la acel ite'. Se !tabile(te f#ec;en)a fiec#ui #!pun! (i ap"i !e !tabile!c cate,"#ii e #!pun!u#i ca#e au f#ec;en)e i;e#!e. Pe baza cate,"#iil"# e #!pun!u#i (i a f#ec;en)ei ace!t"#a !e p"ate face ulte#i"# analiza cantitati; (i calitati;. An cazul che!ti"na#el"# cu *nt#eb#i *nchi!e& *n func)ie e inten)ia fiec#ui ite' 5ca#e (i aici e!te " ;a#iabil e !ine !ttt"a#e9& fiec#ui #!pun! i !e ac"# un puncta:. !e facem cu codurile obinute$ C" u#ile "b)inute !e *n#e,i!t#eaz e cele 'ai 'ulte "#i elect#"nic *nt#=" baz e ate c#eat *n p#ealabil 5e1. *n E1cel9 ca#e pe#'ite (i p#"ce!a#ea l"# nu'e#ic ulte#i"a#. A!tfel& pent#u fieca#e ;a#iabil !e ,ene#eaz un c2'pHc"l"an etc.& c#eia *i c"#e!pun 'ai 'ulte ;a#iante e #!pun! ca#e p#i'e!c (i ele c2te un c2'pH #2n !au c"l"an etc.& un e !unt int#" u!e c" u#ileHnu'e#ele c"#e!punzt"a#e. !um verificm dac datele sunt corect introduse$ Nu e pu)ine "#i& !e ";e e(te util ;e#ifica#ea int#" uce#ii atel"#& ca#e e!te " "pe#a)ie lab"#i"a! (i& in ace!t '"ti;& p"ten)ial ,ene#at"a#e e e#"#i. C2te;a !t#ate,ii e ;e#ifica#e !unt enu'e#ate e De 7au! 5De 7au!& D.& $DD$9< ;e#ifica#ea pe baza ;al"#il"# p"!ibile pe ca#e le p"ate lua " ;a#iabil 5"#ice !c"# *n afa#a inte#;alului e ;al"#i e!te e#"nat int#" u!9& ;e#ifica#ea pe baza *nt#eb#il"# filt#u 5 ac " pe#!"an ecla# c nu a#e c"pii& nu a# t#ebui ! aib nici un !c"# la *nt#eb#ile #efe#it"a#e la !t#ate,iile pa#entale pe ca#e le pune *n p#actic9& ;e#ifica#ea pe baza c"#ela)iil"# l",ice 5 ac " pe#!"an a#e .D e ani& ;2#!ta ca#e apa#e 'en)i"nat ca apa#)in2n fiicei nu p"ate fi -S9. 1.$./. %tape n construcia unui chestionar Da;i! 5Da;i!& S.C.& $DDS9 !t#uctu#eaz *n felul u#'t"# pa(ii nece!a#i *n c"n!t#uc)ia unui che!ti"na#< T "estarea pilot B !c"pul ace!tei etape e!te e a eci e ce tip e *nt#eb#i !unt p"t#i;ite *n #ap"#t cu p"pula)ia c#eia i !e a #e!eaz ce#ceta#ea 5ace!t luc#u p"ate fi fcut p#in inte#'e iul inte#;iu#il"#9 (i& e a!e'enea& e a te!ta ;ali itatea (i fi elitatea in!t#u'entului pe ,#upu#i 'ici. T Determinarea modului n care datele cercetrii vor fi colectate B e!te '"'entul *n ca#e ce#cett"#ul eci e *n ce '" ;a aplica che!ti"na#ele< p#in e='ail& telef"nic& *n inte#ca)iune fa) *n fa) cu fieca#e !ubiect& *nt#=un c"nte1t e ,#up etc. A!pectele l",i!tice& p#ecu' cine ;a a 'ini!t#a che!ti"na#ul (i tipul e t#ainin, pe ca#e ;a t#ebui !=l pa#cu#, pe#!"ana #e!pecti; *nainte e aplica#e& !unt *n e,al '!u# i'p"#tante pent#u !ucce!ul e'e#!ului e ce#ceta#e (i c"nt#"lul c"!tu#il"# ace!teia. T Determinarea tipului de ntrebri ca#e ;"# c"'pune che!ti"na#ul B ce#cett"#ul a#e " palet la#, e p"!ibilit)i& p"ate eci e pent#u *nt#eb#i cu #!pun!u#i e tip DaHNu !au e tip 0icEe#t 5. t#epte e #!pun!9 !au *nt#eb#i e!chi!e. Decizia acea!ta ;a influen)a cu !i,u#an) tipul e inf"#'a)ie pe ca#e *l ;a "b)ine (i& p#in& u#'a#e& '" ul *n ca#e atele ;"# fi p#eluc#ate. T Scrierea ntrebrilor B *n c#ea#ea ite'il"#& t#ebuie a;ute *n ;e e#e #e,ulile i!cutate *n capit"lul ante#i"#. An plu!& " p#i' f"#' a che!ti"na#ului e #ec"'an at ! fac !ubiectul unei

te!t#i pil"t& *n ca#e #eac)iile (i insi ht=ul !ubiec)il"# te!ta)i p"t fi e"!ebit e utile *n calib#a#ea f"#'ei finale a in!t#u'entului. T Determinarea altor informaii care sunt necesare cercetrii B ce#cett"#ul t#ebuie ! eci ce alte inf"#'a)ii *i !unt nece!a#e 5e1. ;2#!ta& !e1ul& ni;elul e uca)iei& 'e iul e p#";enien)& p#"fe!ia& !tatutul 'a#ital etc.9 (i ca#e ;"# fi c"lectate " at cu aplica#ea che!ti"na#ului. Ace!te ate p"t fi ulte#i"# c"#elate cu #ezultatele la ife#ite p#"ble'atici in;e!ti,ate p#in che!ti"na#ul #e!pecti;. T Stabilirea procedurilor administrative B *n acea!t etap t#ebuie !tabilit tipul (i c"n)inutul instructajului& ;a fi elab"#at scrisoarea de informare i de accept (i pe#!"ana ca#e ;a a 'ini!t#a acea!t !c#i!"a#e. 1.+. ,lasificarea chestionarelor Septi'iu Chelcea !ublinia *nt#=una int#e luc##ile !ale 5188S9 nece!itatea e!c#ie#ii (i cla!ific#ii #i,u#"a!e a tutu#"# in!t#u'entel"# e ce#ceta#e utilizate *n (tiin)ele !"ci"=u'ane (i p#"punea& *n ace!t !en!& " !che' e cla!ifica#e a che!ti"na#el"# *n func)ie e t#ei 'a#i c#ite#ii< c"n)inutul& f"#'a *nt#eb#il"# (i '" ul e aplica#e a che!ti"na#el"#. a9 Dup p#i'ul c#ite#iu e cla!ifica#e& anu'e coninutul informaiilor obinute, che!ti"na#ele !e *'pa#t *n pat#u 'a#i cate,"#ii< chestionarele de date factuale 5!au e tip a 'ini!t#ati;9& chestionarele de opinie, chestionarele speciale (i cele omnibus. P#i'ele "u tipu#i ;izeaz natu#a& calitatea inf"#'a)iei& *n ti'p ce ulti'ele "u ;izeaz cantitatea inf"#'a)iei& #e!pecti; nu'#ul e te'e ab"# ate. !hestionarele de date factuale 5!au e tip a 'ini!t#ati;9 !e #efe# la fapte (i !itua)ii "biecti;e& ca#e p"t fi "b!e#;ate une"#i i#ect (i ;e#ificate p#in alte 'i:l"ace !au e ct#e alte pe#!"ane. Ace!te tipu#i e che!ti"na#e nu !unt *n '" neap#at c"'ple1e in punctul e ;e e#e al '" ului l"# e c"ncepe#e& "#ice f"#'ula# tip fiin & *n f"n & un a!tfel e che!ti"na#. Inf"#'a)iile "b)inute p#in *nt#eb#ile factuale !e #efe# la anu'ite ele'ente (i !itua)ii ce ca#acte#izeaz ;ia)a cel"# ancheta)i !au a unei anu'ite p"pula)ii& a!pecte ale c"'p"#ta'entel"# l"# etc. Sunt *nt#eb#i factuale cele ca#e u#'#e!c& e e1e'plu& c2te c#)i a citit pe#!"ana ti'p e un an& ca#e e!te ulti'ul fil' ;izi"nat& ca#e e!te bu,etul e cheltuieli al unei fa'ilii pe " anu'it lun. Ele #ep#ezint& e fapt& ni(te in icat"#i& ac"pe# " ,a' e1t#e' e la#, (i !e #e,!e!c *n 'a:"#itatea che!ti"na#el"#. !hestionarele de opinie, !p#e e"!ebi#e e cele ante#i"a#e& !e #efe# la ate ca#e nu p"t fi "b!e#;ate *n '" i#ect. Ele *ncea#c ! !u#p#in nu nu'ai "piniile "a'enil"#& a# (i '"ti;a)iile& atitu inile& *nclina)iile& a(tept#ile l"#. Ant#eb#ile e "pinie ;izeaz a!pecte ca#e )in e ceea ce c#e "a'enii& e uni;e#!ul l"# inte#i"#. Datele e ace!t ,en nu p"t fi "b)inute ec2t p#in c"'unica#e ;e#bal cu !ubiec)ii& !unt *nt#eb#i ca#e e)in " p"n e#e f"a#te 'a#e *n ca #ul unui che!ti"na# (i& e a!e'enea& i'plic 'a#i ificult)i *n p#i;in)a ap#ecie#ii acu#ate)ii l"#& a ;e#ific#ii ,#a ului e c"nc"# an) *nt#e "piniile #eale (i cele e1p#i'ate p#in #!pun!u#ile ate e ct#e !ubiec)i. An ca #ul ace!t"# tipu#i e *nt#eb#i nu e1i!t #!pun!u#i bune !au #ele& ci "a# #!pun!u#i a e;#ate& !ince#e !au nu. An ceea ce p#i;e(te ,#a ul e c"nc"# an) int#e #!pun!ul at la *nt#eba#e (i "pinia #eal& p"t e1i!ta 'ai 'ulte !itua)ii (i fact"#i ca#e *l influen)eaz< J !ubiectul e1p#i' f"a#te cla# (i !ince# "pinia pe ca#e " a#e a!up#a unei anu'ite p#"ble'e@

J e(i a#e f"#'at "pinia #e!pecti;& !ubiectul #efuz ! " ez;luie in ife#ite '"ti;e< ezinte#e! fa) e te'a ab"# at *n che!ti"na#& tea'a ca #!pun!ul !u ! nu fie c"n!i e#at ,#e(it& #i ic"l !au c"nt#a!tant fa) e p#e#ea 'a:"#it)ii etc.@ J inte#;ie;atul nu a#e f"#'at *nc " "pinie a!up#a p#"ble'ei ca#e inte#e!eaz anchetat"#ul& a# in :en !au in '"ti;e e p#e!ti,iu !"cial nu #ecun"a(te ace!t luc#u (i& ca u#'a#e& "fe# #!pun!u#i fal!e@ J !ubiectul nu a#e nici " "pinie (i #ecun"a(te e!chi! ace!t luc#u. Situa)iile e!c#i!e 'ai !u! p"t fi ;e#ificate& *nt#=" "a#eca#e '!u#& p#in p#"ce u#i (i 'et" e !pecifice& cu' a# fi int#" uce#ea *n ca #ul che!ti"na#ului a un"# *nt#eb#i e c"nt#"l 5;ezi pa#a,#afele u#'t"a#e9& c"'pa#a#ea #!pun!u#il"#& analiza l"# etc. Septi'iu Chelcea 5Chelcea& S.& 188S& p. 1SP9 e!te e p#e#e c nu t#ebuie t#a!e c"ncluzii analiz2n "a# #!pun!u#ile "a'enil"# la " !in,u# *nt#eba#e& ci 3t"t eauna t#ebuie p#e;zut un !i!te' e *nt#eb#i ca#e ! pe#'it !tabili#ea p"zi)iei in i;izil"# fa) e una !au alta in p#"ble'ele pu!e *n i!cu)ie.4 !hestionarele speciale !unt che!ti"na#e ca#e au ca punct e pleca#e nu'#ul te'el"# ab"# ate& ele ca#acte#iz2n u=!e p#in e1i!ten)a unei !in,u#e te'e. Se aplic *n !pecial *n !tu iul pie)ei& 'ai 'ult pent#u a pune *n e;i en) un anu'it fen"'en (i 'ai pu)in pent#u a=l '!u#a& !au *n !tu iul c"'p"#ta'entului elect"#al. An!& fen"'enele (i p#"ce!ele !"ciale& fiin f"a#te c"'ple1e& ace!t ,en e che!ti"na#e e!te ,#eu e utilizat *n p#actic@ *n 'a:"#itatea cazu#il"# (i p#"ble'el"# !tu iate ;"# e1i!ta (i alte te'e !t#2n! le,ate e p#i'ele 5!p#e e1e'plu& un che!ti"na# p#i;it"# la !tilu#ile 'ana,e#iale p"ate a inf"#'a)ii #efe#it"a#e (i la c"'unica#ea *n ca #ul unei "#,aniza)ii9. T"tu(i& up cu' ap#ecia Septi'iu Chelcea 5Chelcea& S.& 188S& p. 1819& ace!te che!ti"na#e !unt utile *n !pecial ac ele !unt aplicate p#in inte#'e iul p#e!ei !c#i!e& *n ;e e#ea e!c"pe#i#ii p#e#il"# citit"#il"# e!p#e #e;i!tele (i zia#ele l"# p#efe#ate !au e!p#e '" ul l"# e p#"cu#a#e. An !f2#(it& chestionarele omnibus !unt che!ti"na#ele ca#e ab"# eaz 'ai 'ulte te'e e ce#ceta#e (i !unt cel 'ai e! *nt2lnite *n ce#cet#ile !"ci"l",ice. Ele "fe# " 'a#e cantitate e inf"#'a)ii cu p#i;i#e la p#"ce!ele !"ciale& 'ai 'ult ec2t at2t& ele p"t !u#p#in e chia# inte#ac)iunile (i inte#c"n i)i"n#ile int#e ace!tea. Che!ti"na#ele "'nibu! !unt !pecifice pent#u ce#cet#ile fun a'entale *n !"ci"l",ie. b9 Cel e=al "ilea c#ite#iu e cla!ifica#e al che!ti"na#el"# e!te forma ntrebrilor, up ca#e i!tin,e'< che!ti"na#e cu *nt#eb#i *nchi!e& che!ti"na#e cu *nt#eb#i e!chi!e (i che!ti"na#e cu *nt#eb#i 'i1te. !hestionarele cu ntrebri nchise 5!au p#ec" ificate9 !unt acele tipu#i e che!ti"na#e ca#e c"n)in *nt#eb#i la ca#e ;a#iantele p"!ibile e #!pun! !unt inainte fi1ate& pe#!"ana inte#;ie;at u#'2n "a# ! " alea, pe cea ca#e c"#e!pun e "piniei !ale. Cel 'ai !i'plu !i!te' e #!pun! la " *nt#eba#e *nchi! e!te cel ih"t"'ic 5cu "u ;a#iante e #!pun!9& *n te#'enii DA H N% !au 'a!culin H fe'inin. %ne"#i i !e "fe# !ubiectului (i " a t#eia ;a#iant e #!pun!& e e1e'plu N% QTI% H N% RUSP%ND& caz *n ca#e *nt#eb#ile p"a#t enu'i#ea e t#ih"t"'ice. Opiniile (i atitu inile !unt& *n!& ele'ente e1t#e' e c"'ple1e& '"ti; pent#u ca#e !e p#efe# *nt#eb#i cu un e;antai la#, e #!pun!u#i. Ca e1e'plu& pute' "fe#i u#'t"a#ea *nt#eba#e< 3Cu cine ; pet#ece)i& e #e,ul& ti'pul libe# K4

31. Cu fa'ilia@ $. Cu c"le,ii e 'unc@ +. Cu p#ietenii@ -. Sin,u#@ .. Nu a' ti'p libe#@ /. Nu (tiu H Nu #!pun .4 Opiniile "a'enil"# !unt ;a#iabile ca inten!itate& ele p"t "!cila e la " ;al"a#e 'ini' la una 'a1i' !au e la una ne,ati; la una p"ziti;. Iat c2te;a e1e'ple< 3C2t e 'ul)u'it !unte)i e c"n i)iile e la l"cul ;. e 'uncK 31. Ne'ul)u'it@ $. Nici 'ul)u'it& nici ne'ul)u'it@ +. 6ul)u'it@ !au 1. C"a#te pu)in $. Pu)in +. 6ult -. C"a#te 'ult Ace!tea !unt *nt#eb#i !calate (i !e p"ate "b!e#;a faptul c ele p"t a;ea un ele'ent neut#u& " p"zi)ie e 'i:l"c 5p#i'ul e1e'plu9& !au e!te " !cal echilib#at& cu pe#echi e #!pun!u#i 5al "ilea e1e'plu9. Ce#cet#ile e te#en au e'"n!t#at faptul c "a'enii !unt tenta)i ! e;ite #!pun!u#ile e1t#e'e (i ! !e !itueze pe p"zi)ii neut#e atunci c2n li !e "fe# !cale e ace!t ,en& !itua)ie ca#e a u! la utiliza#ea& *n '" !pecial& a celui e=al "ilea tip e !cal& pent#u a 3f"#)a4 !ubiec)ii ! alea, " ;a#iant p"ziti; !au una ne,ati;. A;anta:ele *nt#eb#il"# *nchi!e !unt nu'e#"a!e& ia# n"i nu p#ezent' ec2t c2te;a int#e ace!tea< J u(u#in)a c"n!e'n#ii #!pun!u#il"#@ J #api itatea (i u(u#in)a p#eluc##ii 5!tati!tice9 a #ezultatel"#@ J u(u#in)a *n ale,e#ea #!pun!ului p"t#i;it in pa#tea !ubiec)il"# 5 e"a#ece !e (tie c "a'enil"# le e!te 'ai u("# ! #ecun"a!c& ec2t !=(i a'intea!c ce;a9@ J i'inua#ea& chia# e;ita#ea e#"#il"# ca#e a# putea fi ,ene#ate e "pe#a)iile e p"!tc" ifica#e. De(i a;anta:ele ace!t"# tipu#i e *nt#eb#i nu !unt el"c ne,li:abile& t"tu(i& e1i!t (i nea:un!u#i *n utiliza#ea l"#< J ,#a ul e libe#tate al !ubiectului *n #e a#ea #!pun!ului e!te #e u! 5el t#ebuin ! !e *nca #eze "a# *n ;a#iantele p#"pu!e e ce#cett"#9@ J !#cia inf"#'a)iil"# ca#e !e "b)in p#in utiliza#ea un"# a!tfel e *nt#eb#i@ J *nt#eb#ile *nchi!e p#e!upun e1i!ten)a un"# "pinii f"a#te bine c"ntu#ate ale !ubiec)il"#& " bun cun"a(te#e a #ealit)ii !"ci"=u'ane in pa#tea ce#cett"#ului& luc#u#i nu *nt"t eauna #ealizabile. !hestionarele cu ntrebri deschise 5libe#e& p"!tc" ificate9 cup#in *nt#eb#i la ca#e #!pun!u#ile nu !unt inainte !tabilite& ci la! !ubiec)il"# libe#tatea e e1p#i'a#e a "piniil"#. 6au#ice Du;e#,e# 5 up Chelcea& S.& 188S& p. 1889 !u#p#in ea f"a#te bine faptul c 3*nt#eb#ile e!chi!e (i *nchi!e au a;anta:e (i eza;anta:e& #e!pecti; in;e#!e.4 An c"ncluzie& *nt#eb#ile e!chi!e< J pe#'it "b)ine#ea un"# inf"#'a)ii b",ate a!up#a te'el"# ab"# ate e che!ti"na#e@ J nu e1i!t #i!cul !u,e!tibilit)ii in pa#tea ce#cett"#ului& p#in "fe#i#ea e #!pun!u#i etc.

Deza;anta:ele p#incipale ale ace!tui tip e *nt#eb#i c"n!tau *n < J ificult)i e c"n!e'na#e fi el a #!pun!u#il"#@ J ificult)i e analiz (i p#eluc#a#e a atel"# 5!unt nece!a#e "pe#a)ii e c" ifica#e ulte#i"a# a #!pun!u#il"#& *n ;e e#ea unei analize cantitati;e& !tati!tice9@ J #i!cul apa#i)iei e#"#il"# at"#ate& fie "pe#at"#il"# e inte#;iu& fie !ubiec)il"# ancheta)i 5p#"ble'e le,ate e c"e#en)a (i l",ica *n e1p#i'a#ea "piniil"#& ni;elul e p#e,ti#e& 'e'"#ie etc.9. Pe l2n, tipu#ile e:a 'en)i"nate& 'ai e1i!t (i chestionare cu ntrebri mixte 5!e'i*nchi!e !au !e'i e!chi!e9& *n ca#e !unt "fe#ite ;a#iante e #!pun!& a# nu !e epuizeaz *nt#ea,a ,a' e p"!ibilit)i& ci !e la! (i libe#tatea !ubiectului e a #!pun e la *nt#eba#e. E1e'plu< 3De ce ; te'e)i cel 'ai 'ult K 1. De ("'a:@ $. De !c e#ea ni;elului e t#ai@ +. De ni;elul ;enitu#il"#@ -. De c"#up)ie@ .. De p#i;atiza#ea *nt#ep#in e#il"#@ /. De infla)ie@ P. Alt !itua)ie& (i anu'e ...4. c9 An !f2#(it& cel e=al t#eilea c#ite#iu e cla!ifica#e p#"pu! e Septi'iu Chelcea e!te modul de aplicare al chestionarelor& up ca#e i!tin,e'< che!ti"na#e aut"a 'ini!t#ate (i che!ti"na#e a 'ini!t#ate p#in inte#'e iul "pe#at"#il"# e anchet. !hestionarele autoadministrate !e pa#ticula#izeaz p#in faptul c !ubiec)ii inclu(i *n e(anti"nul in;e!ti,at *n#e,i!t#eaz !in,u#i #!pun!u#ile cup#in!e *n che!ti"na#& ia# up c"n!e'na#ea l"#& che!ti"na#ele t#ebuie #etu#nate cel"# ca#e le=au t#an!'i!. Che!ti"na#ele aut"a 'ini!t#ate p"t fi e 'ai 'ulte felu#i< ele !unt fie che!ti"na#e p"(tale& fie che!ti"na#e publicate *n zia#e& #e;i!te& c#)i. Che!ti"na#ele p"(tale& up cu' ne !u,e#eaz chia# enu'i#ea& !unt che!ti"na#ele e1pe iate p#in p"(t (i c"n!tituie " '" alitate #api e "b)ine#e a un"# inf"#'a)ii. %tiliza#ea un"# a!tfel e che!ti"na#e p#e!upune& *n!& " !e#ie e a!pecte (i ele'ente f# e ca#e ancheta nu !=a# putea e!f(u#a *n bune c"n i)ii. An p#i'ul #2n & che!ti"na#ul p"(tal t#ebuie ! fie *n!")it e " a #e! in pa#tea in!titu)iei ca#e #ealizeaz ce#ceta#ea& *n ca#e !e p#ezint !c"pul in;e!ti,a)iei& i'p"#tan)a te'ei !tu iate& #u,'intea e a #!pun e !ince# (i la t"ate *nt#eb#ile& p#ecu' (i in!t#uc)iuni e!p#e '" ul e c"'pleta#e a che!ti"na#ului. An al "ilea #2n & *n acea!t n"t !ubiec)ii !unt a!i,u#a)i *n p#i;in)a c"nfi en)ialit)ii #!pun!u#il"#. Pe l2n, ace!te luc#u#i& t#ebuie ac"# at " f"a#te 'a#e aten)ie pune#ii *n pa,in a *nt#eb#il"#& pent#u a e;ita !au a li'ita la 'a1i' p"!ibilitatea e a "'ite ;#e" *nt#eba#e. Pent#u a !e a!i,u#a un p#"cent #i icat e #!pun!u#i& *nt#eb#ile t#ebuie ! fie cla#e& !i'ple& p#in c"n)inutul l"# ! nu e#an:eze !ubiectul 5fapt ce l=a# putea ete#'ina ! #efuze c"lab"#a#ea9& ia# che!ti"na#ul e!te bine ! c"n)in un nu'# 'ic e *nt#eb#i. An final& che!ti"na#ul e!te *n!")it e un plic ti'b#at& cu a #e!a e1act a in!titu)iei #e!p"n!abile e #ealiza#ea ce#cet#ii& *n ;e e#ea #etu#n#ii ace!tuia.

Che!ti"na#ele publicate *n zia#e (i #e;i!te !au ca ane1 la ife#ite '#fu#i ;2n ute #ep#ezint " '" alitate nu t"c'ai p"t#i;it e a !tu ia pia)a. An #ei Stn"iu !ublinia *nt#=un cu#! al !u& ap#ut *n 188+& faptul c p#e"cupa#ea e baz& *n cazul aplic#ii ace!tui p#"ce eu e ancheta#e& e!te #ecupe#a#ea che!ti"na#el"# *nt#=un nu'# c2t 'ai 'a#e p"!ibil& el ap#eciin c .DV int#e che!ti"na#ele #etu#nate !unt !uficiente pent#u analiz (i #ap"#ta#e@ /DV int#e che!ti"na#e *n!ea'n " #at e #ecupe#a#e bun& ia# PDV (i pe!te B " #at e #etu#na#e f"a#te bun. !hestionarele administrate de ctre operatorii de anchet !e ca#acte#izeaz p#in faptul c "pe#at"#ul ia c"ntact cu fieca#e !ubiect *n pa#te& c"'unic i#ect cu ace!ta (i c"n!e'neaz cu fi elitate #!pun!u#ile p#i'ite& a!i,u#2n & t"t" at& !ubiec)ii cu p#i;i#e la c"nfi en)ialitatea (i an"ni'atul #!pun!u#il"#. T#ebuie 'en)i"nat faptul c ace!t p#"ce eu e cule,e#e a inf"#'a)iil"# e!te cel 'ai e! utilizat *n in;e!ti,a)iile !"ci"l",ice. A;anta:ele che!ti"na#el"# a 'ini!t#ate p#in inte#'e iul "pe#at"#il"# e inte#;iu p"t fi #e ate& f# a a;ea p#eten)ia unei p#ezent#i e1hau!ti;e& *n u#'t"a#ele a!pecte< J "b)ine#ea unei #ate 'a#i a #!pun!u#il"#& ceea ce a!i,u# (i #ep#ezentati;itatea e(anti"nului@ chia# *n cazul *n ca#e un !ubiect #efuz pa#ticipa#ea la inte#;iu& "pe#at"#ul a#e p"!ibilitatea& p#in #e!pecta#ea un"# #e,uli !tabilite e ct#e "#,anizat"#ii anchetei& e a *nl"cui acea pe#!"an cu " alta& cu ca#acte#i!tici a!e'nt"a#e 5!e1& ;2#!t etc.9@ J !e p"t "b)ine inf"#'a)ii !upli'enta#e e ct#e !ubiec)ii pa#ticipan)i la inte#;iu& li'it2n #i!cul ca *nt#eb#ile ! nu fie bine *n)ele!e& ia# #!pun!u#ile ! fie& a!tfel& i#ele;ante@ J p"t fi che!ti"na)i (i "a'eni ca#e au un ni;el e (c"la#iza#e !czut@ J "pe#at"#ul e anchet p"ate& pe l2n, c"n!e'na#ea #!pun!u#il"#& ! "b!e#;e (i ife#ite #eac)ii& '" ul cu' e!te #eceptat inte#;iul e ct#e !ubiec)i& inte#e!ul 'anife!tat fa) e ace!ta& *nt#eb#ile la ca#e !=au *nt2'pinat #e)ine#i !au alte c"'enta#ii pe ca#e inte#;ie;atul le face *n afa#a anchetei 5t"ate ace!te ele'ente ;"# fi c"n!e'nate *nt#=" fi( !pecial !au " #ub#ic apa#te in che!ti"na#9@ J !e a!i,u# ca#acte#ul pe#!"nal (i in i;i ual al #!pun!u#il"#@ J !e "b)in #!pun!u#i !p"ntane& !p#e e"!ebi#e e che!ti"na#ele aut"a 'ini!t#ate@ J *n final& p#in acea!t '" alitate e aplica#e a che!ti"na#el"# !e "b)ine " palet b",at e inf"#'a)ii& ate c"'plete (i e 'a#e acu#ate)e. Chia# ac e1i!t at2t e 'ulte a;anta:e *n utiliza#ea ace!tui tip e che!ti"na#& nu t#ebuie "'i! faptul c el p#ezint (i nu'e#"a!e li'ite& ca#e& *n e!en)& !unt u#'t"a#ele< J utiliza#ea "pe#at"#il"# !p"#e(te c"n!i e#abil c"!tul anchetei@ J e1i!t #i!cul apa#i)iei e#"#il"# (i i!t"#!i"n#ii #!pun!u#il"#& at"#it t#!tu#il"# e pe#!"nalitate ale "pe#at"#il"# e anchet& c"'p"#ta'entului ace!t"#a !au '" ului *n ca#e #ealizeaz inte#;iul@ J apa# ificult)i *n f"#'a#ea un"# #e)ele e "pe#at"#i e inte#;iu ca#e ! #!pun anu'it"# ce#in)e ab!"lut nece!a#e< " bun p#e,ti#e p#"fe!i"nal& !e#i"zitate& capacitate e a apta#e la ife#ite !itua)ii *nt2lnite *n te#en& abilitate (i fle1ibilitate *n ab"# a#ea "a'enil"# etc. Cu t"ate ace!te nea:un!u#i& che!ti"na#ul a 'ini!t#at p#in inte#'e iul "pe#at"#il"# e inte#;iu e!te '" alitatea cea 'ai f#ec;ent utilizat *n in;e!ti,a)iile !"ci"l",ice. 6ai t#ebuie !pecificat faptul c& pe l2n, cele "u '" alit)i e aplica#e a che!ti"na#el"#& 'en)i"nate 'ai !u!& e1i!t (i !itua)ii *n ca#e el p"ate fi aplicat (i telef"nic& *n! acea!ta e!te " '" alitate 'ai #a# utilizat 5;ezi capit"lul #efe#it"# la inte#;iu9.

1.-. &ocul i rolul anchetei pe baz de chestionar n raport cu alte tehnici de cercetare Ancheta pe baz e che!ti"na# !e i!tin,e e celelalte tehnici e ce#ceta#e p#int#=" !e#ie e a!pecte& ca#e " in i;i ualizeaz. Ace!te a!pecte )in& fie e natu#a f"#'al 5a ic e '" ul e #ealiza#e a ce#cet#ii9& fie e natu#a c"n)inutului 5a ic e natu#a p#"ble'el"# ab"# ate9& fie e natu#a p"pula)iei in;e!ti,ate 5*n ceea ce p#i;e(te #ep#ezentati;itatea& nu'#ul etc.9. 1... Surse de erori n ancheta pe baz de chestionar Se (tie e:a c *n f"a#te pu)ine cazu#i !e p"t #ealiza ce#cet#i e1hau!ti;e 5,en #ecen!'2nt9& at"#it c"!tu#il"# 'a#i pe ca#e ace!tea le i'plic. De aceea !e apeleaz la anchetele pe baz e e(anti"ane& !itua)ie *n ca#e !e pune acut p#"ble'a #ep#ezentati;it)ii ace!t"#a& a ic a capacit)ii l"# e a #ep#" uce c2t 'ai fi el !t#uctu#ile (i ca#acte#i!ticile p"pula)iei in ca#e e!te e1t#a! 5!e1& ;2#!t& cate,"#ie !"cial& p#e,ti#e p#"fe!i"nal etc.9. Se *n)ele,e faptul c "#ice !tu iu bazat pe e(anti"n p#e!upune (i " anu'it e#"a#e. O#ice ac)iune u'an e!te !upu! un"# fact"#i ca#e p"t ef"#'a #ealitatea. E#"#ile ca#e p"t ! apa# *nt#= " ce#ceta#e !"ci"l",ic !e *'pa#t *n "u 'a#i cate,"#ii 5R"ta#iu& T.& Ilu)& P.& 188P9< e#"#i !i!te'atice 5!au i!t"#!iuni9 (i e#"#i *nt2'plt"a#e. Dac "pe#at"#ul e anchet *n)ele,e c !ubiectul a#e +S ani *n l"c e +8& acea!ta e!te " e#"a#e *nt2'plt"a#e. E#"#ile !i!te'atice p"t a;ea 'ai 'ulte !u#!e& pe ca#e le ;"' e1pune& pe !cu#t& *n cele ce u#'eaz< a9 E#"#ile e e(anti"na#e !e #efe# la ,#e(eli *n c"n!t#uc)ia e(anti"nului& la ne#e!pecta#ea un"# ca#acte#i!tici ale p"pula)iei e baz& a# (i la !itua)iile e n"n=#!pun!& a ic #efuzul e a #!pun e la unele *nt#eb#i !au chia# la *nt#e, che!ti"na#ul. Ace!te e#"#i !unt *nt2lnite a e!ea *n cazul che!ti"na#el"# aplicate p#in telef"n !au al cel"# aplicate *n ife#ite zia#e (i #e;i!te. b9 E#"#ile le,ate e c"n!t#uc)ia che!ti"na#ului au f"!t e:a p#ezentate *nt#=" anu'it f"#'& *n cup#in!ul ace!tui capit"l. Ele p"t fi at"#ate 'ai 'ult"# fact"#i< J f"#'ula#ea *nt#eb#il"# 5li'ba:ul utilizat& cla#itatea (i c"ncizia *nt#eb#il"# etc.9@ J nu'#ul (i "# inea *nt#eb#il"# *n che!ti"na# 5 ac u#ata unui che!ti"na# ep(e(te " anu'it li'it& inte#;ine "b"!eala& pie# e#ea aten)iei& lip!a e c"ncent#a#e etc.@ *n ceea ce p#i;e(te "# inea *nt#eb#il"#& a' e;i en)iat tehnicile e !t#uctu#a#e a che!ti"na#el"#& p#"ble'a c"nta'in#ii #!pun!u#il"# etc.9@ J f"#'a e #!pun! 5!e #efe# la utiliza#ea unei f"#'e nec"#e!punzt"a#e e *n#e,i!t#a#e a #!pun!u#il"#& #e!pecti; *nt#eba#e *nchi!& e!chi!& 'i1t& !calat@ une"#i "a'enii ale, la *nt2'pla#e " ;a#iant e #!pun! in paleta ca#e li !e "fe#& ia# alte"#i #!pun!ul la " *nt#eba#e e!chi! e!te ;a,& epa#te e e!en)a ace!teia& *nc2t el nu p"ate fi utilizat *n analiza (i inte#p#eta#ea #ezultatel"#9@ J c"n!t#uc)ia ,#afic a che!ti"na#ului 5 eli'ita#ea cla# a *nt#eb#il"# (i a ;a#iantel"# e #!pun! !pecifice& calitatea tipa#ului& '#i'ea ca#acte#el"# f"l"!ite etc.9. c9 E#"#ile at"#ate "pe#at"#il"# !unt cele 'ai f#ec;ente e#"#i ca#e p"t ! apa# *n cazul anchetel"# pe baz e che!ti"na#. 6ul)i aut"#i in!i!t a!up#a !e#i"zit)ii cu ca#e t#ebuie ! !e fac !elec)ia "pe#at"#il"#& in!t#ui#ea l"# (i c"nt#"lul acti;it)ii ace!t"#a. Ace!tea !unt ele'ente ca#e a!i,u# " bun 3calitate4 a "pe#at"#il"# e inte#;iu. E#"#ile pe ca#e le p"t ete#'ina "pe#at"#ii au 'ai 'ulte cauze. An p#i'ul #2n & ele p"t fi pu!e pe !ea'a un"# t#!tu#i e pe#!"nalitate !au *n!u(i#i fizice 5a#",an)& ne!e#i"zitate& anu'ite

ca#acte#i!tici ale ;"cii& a!pect fizic neplcut (i ne*n,#i:it9. An al "ilea #2n & "pe#at"#ii p"t ! #ecu#, la !cu#ta#ea *nt#eb#il"#& la !i'plifica#ea li'ba:ului !au& i'p"t#i;& la utiliza#ea unui li'ba: ele;at pent#u i'p#e!i"na#ea inte#l"cut"#ului& fapt ce afecteaz #!pun!u#ile. Nu *n ulti'ul #2n & "pe#at"#ii p"t ! #ecu#, la !u,e#a#ea #!pun!u#il"#& p#in anu'ite int"na)ii& infle1iuni ale ;"cii& p#in !chi'b#i ale "# inii cu;intel"# *n ca #ul *nt#eb#ii etc. 9 E#"#ile at"#ate cel"# ca#e au #!pun!u#i !unt tipu#i e e#"#i el"c ne,li:abile (i ca#e apa# f#ec;ent& ca (i cele at"#ate "pe#at"#il"#. Spunea' c "#ice ac)iune u'an p"ate fi !upu! influen)ei un"# fact"#i ca#e& *n final& uc la '" ifica#ea #ezultatului ace!teia. Su#!ele e e#"a#e *n cazul e fa) nu !unt at"#ate "a# ne!ince#it)ii (i #efuzului e a c"lab"#a la #ealiza#ea inte#;iului. Pe l2n, ace(ti fact"#i ac)i"neaz (i al)ii& cu' a# fi !en!ibilitatea !ubiec)il"# la anu'ite te'e& unele "p)iuni 5p"litice& #eli,i"a!e9 in i;i uale& ten in)a !ubiec)il"# e a a #!pun!u#i c"nf"#'e cu ceea ce e!te e "#it in punct e ;e e#e !"cial 5 ezi#abilitate !"cial9& ten in)a e a !e pune *nt#=" lu'in fa;"#abil etc. O !e#ie e e#"#i !i!te'atice !unt le,ate e p#"ble'e ca#e )in e ni;elul e (c"la#iza#e a !ubiec)il"#& e capacitatea l"# e *n)ele,e#e& e p#"ce!a#e (i inte#p#eta#e a inf"#'a)iei cup#in!e *n *nt#eb#i& p#ecu' (i e li'itele 'e'"#iei u'ane. Chia# ac ancheta pe baz e che!ti"na# p#ezint unele nea:un!u#i& e1pu!e *n 'ate#ialul e fa)& t"tu(i ea c"n!tituie " !u#! i'p"#tant e ate& " 'et" f#ec;ent utilizat *n ce#cet#ile !"ci"l",ice& ia# n"i nu pute' face altce;a ec2t !=i #ecun"a(te' li'itele& a# (i atuu#ile& !=i #e!pect' #e,ulile& ! " aplic' *n lu'ina ace!t"#a (i !=i at#ibui' ;al"a#ea a e;#at. -n concluzie. Sp#e e"!ebi#e e tehnicile calitati;e& che!ti"na#ele "fe# " i'a,ine e an!a'blu a!up#a unei p#"ble'atici& '"ti; pent#u ca#e !unt utilizate *n !pecial atunci c2n e!te ;izat un e(anti"n la#, al p"pula)iei. Ce#cett"#ii utilizeaz che!ti"na#e pent#u a *nt#eba "a'enii cu p#i;i#e la c"'p"#ta'entele& atitu inile& c#e in)ele& "piniile& !au inten)iile l"#. P!ih"l",ii utilizeaz che!ti"na#ele 5aplicate pe#!"nal& p#in e-mail !au on-line9 pent#u a c"lecta ate e!c#ipti;e cu p#i;i#e la c"'p"#ta'entul !au p#"ce!ele 'entale& e la p#actici pa#entale p2n la c"'p"#ta'ent !e1ual. E!te e #e)inut c ;ali itatea tehnicii e anchet p#in che!ti"na# epin e *n 'a#e '!u# e anu'i)i fact"#i p#ecu' cla#itatea f"#'ul#ii *nt#eb#il"# !au f#aza#ea l"#@ e a!e'enea e!te i'p"#tant e(anti"nul p#"pu! pent#u ce#ceta#e (i #ep#ezentati;itatea ace!tuia. Dac ace!te a!pecte p"t fi ,e!ti"nate a!tfel *nc2t e#"#ile pe ca#e le=a# putea ,ene#a ! fie c2t 'ai 'ici& alte li'it#i pe ca#e le i'pune tehnica anchetei pe baz e che!ti"na# !unt 'ai ificil e ep(it. De pil & "a'enii p"t fi e!tul e #eze#;a)i *n a #ecun"a(te luc#u#i !t2n:enit"a#e !au in ezi#abile e!p#e ei *n(i(i. Al)ii p"t !pune ceea ce c#e c t#ebuie !pu! e!p#e un anu'it !ubiect. A!tfel c& #ezultatele unui !tu iu ca#e ;izeaz a!e'enea inf"#'a)ii p"t fi 'ult !up#ae!ti'ate& *nt#uc2t "a'enii au ten in)a e a !ube!ti'a f#ec;en)a unui anu'it c"'p"#ta'ent in ezi#abil !"cial. Cu t"ate ace!tea& che!ti"na#ele !e ";e e!c " 'et" eficient e a c"lecta " cantitate 'a#e e inf"#'a)ie e!p#e atitu inile& c#e in)ele (i c"'p"#ta'entele "a'enil"#& put2n fi *n!")ite e utiliza#ea alt"# tehnici e ce#ceta#e.