Alcoolismul este o boala, nu un viciu.

Este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool. Este o boala a negarii. ( "Eu nu sunt alcoolic!"-in ciuda tuturor evidentelor ) Alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie religioasa, provenienta sociala sau mediu de viata. Alcoolicii Anonimi au aflat acestea pe propria piele, din experienta lor cu alcoolul. Tot pe propria piele au aflat ca, desi e incurabil, alcoolismul poate fi oprit din evolutie. nca de la infiintare in urma cu !" de ani Alcoolicii Anonimi, si-au dat seama ca alcoolismul este o boala. n #$%$ cand a fost tiparita prima editie a cartii "&ig &oo'" in cuvantul introductiv scrie astfel( ")redem ca relatarea experientei noastre va a*uta la o mai buna intelegere a alcoolicului, deoarece multi oameni nu sesizeaza faptul ca alcoolicul este o persoana foarte bolnava" si( "+rincipalul scop al cartii de fata este acela de a arata altor alcoolici cum anume neam refacut sanatatea." Aceste doua pasa*e dovedesc ca Alcoolicii Anonimi stiau din primii ani de existenta ca alcoolismul este o boala. ,ai tarziu in #$-. /rganizatia ,ondiala a 0anatatii a confirmat acest lucru. ( /rganizatia ,ondiala a 0anatatii-1evizia a #"-a )lasificarea nternationala a ,aladiilor )od %".-Tulburari ,entale si de )omportament 2egate de consumul de Alcool ) Alcoolicii Anonimi au constatat din propria experienta ca alcoolismul este o boala incurabila, care insa poate fi tinuta sub control prin abstinenta totala. +rimul pa3ar este periculos, el provoaca acea reactie in lant care duce alcoolicul in situatia de a nu se mai putea opri din baut. 4e aceea se spune ca pentru un alcoolic un pa3ar este prea mult iar o mie sunt prea putine. 4eci principala gri*a a alcoolicului abstinent trebuie sa fie distanta fata de primului pa3ar. 5nii membrii AA spun in gluma ca ne aflam la 6"cm de urmatoarea betie. 4a, aproximativ atat masoara mana unui om, deci atat ne desparte de primul pa3ar, doar trebuie sa intindem mana si sa apucam primul pa3ar. )onsumul abuziv de alcool consituie primul factor de risc pentru popula7ia din 1epublica ,oldova. Aceasta este o problem8 destul de complicat8 din motivul, c8 7ara noastr8 este una agrar8, unde viticultura 9i vinifica7ia s:nt ramuri importante :n economia 78rii. 4e aceea s-au creat tradi7ii 9i obiceiuri, unde se consum8 cantit87i mari de alcool. Factori i cauze ,ultipli factori social-economici, psi3ologici, financiari, 9oma*ul, ne:ncrederea :n ziua de m:ne, stresul social etc. au contribuit la ma*orarea num8rului de persoane afectate de alcoolism

cronic, cu afec7iuni 3epatice, cardiovasculare, cerebrovasculare, etc. condi7ionate de consumul abuziv de alcool. ;ncerc:nd s8 lupt8m cu alcoolismul, trebuie s8 excludem cauzele, nu numai consecin7ele. Alcoolismul apare :n rezultatul problemelor personale nerezolvate. +aradoxul const8 :n faptul c8, la :nceput omul caut8 s8 :nving8 nepl8cerile cu a*utorul alcoolului, iar apoi, acumul:ndu-le 9i :nmul7indu-le, se str8duie s8 le 3ot8rasc8 cu a*utorul treziei. Consecine ,ul7i oameni p:n8 :n prezent consider8 c8 #-< pa3are de alcool, folosite :n timpul mesei, ridic8 pofta de m:ncare 9i tonusul general al organismului. 4ar excitarea permanent8 a mucoasei tractului digestiv duce la diferite maladii, :nso7ite de sc8derea poftei de m:ncare. +entru =a :mbun8t87i" situa7ia mul7i cu timpul :ncep s8 m8reasc8 doza. 0e deregleaz8 func7ia secretorie 9i motorie a stomacului, iar acosierea cu fumatul duce deseori la ulcere, cancer stomacal sau duodenal> sufer8 mult func7iile ficatului 9i pancreasului. 0cade considerabil imunitatea organismului, ceea ce duce la receptivitate crescut8 a organismului fa78 de diferite infec7ii - c3iar o simpl8 viroz8 evolueaz8 cu complica7ii, febr8, pneumonie, insuficien78 cardio-vascular8. ;n organism se deregleaz8 metabolismul, func7iile glandelor endocrine. 0:nt foarte frecvente disfunc7iile sexuale - impoten7a la b8rba7i 9i frigiditatea la femei. )3iar din stadiile ini7iale a maladiei apar deregl8ri neurologice care cu timpul avanseaz8 9i devin constante( polineuropatie, encefalopatie. &olnavii acuz8 dureri :n picioare, mers nesigur, fatigabilitate, aceasta fiind rezultatul unor procese distrofice. / complica7ie sever8 este sindromul convulsiv, care apare mai des dup8 una-dou8 zile de abstinen78. 2a persoana care face abuz apar tr8s8turi psi3opatiforme de caracter de tip exploziv, isteroid, astenic sau apatic. 0cade tonusul general al organismului, dispar interesele, 7elurile :n via78. Abuzul de alcool de c8tre femeile gravide prezint8 un pericol esen7ial asupra f8tului.;n c:teva studii interna7ionale realizate de /,0 se precizeaz8 c8( ?alcoolul este mult mai d8un8tor pentru f8t dec:t oricare alt drog@. ):nd o femeie :ns8rcinat8 bea, :n organismul f8tului se acumuleaz8 alcool. Efectul toxic este extrem de mare :n timpul dezvolt8rii intrauterine, cauz:nd daune ireversibile sistemului nervos central( neuronii nu se dezvolt8 :n mod adecvat, unele celule sunt distruse, altele se dezvolt8 :n mod anormal. 5n rol deosebit are implicarea adolescen7ilor :n abuz de alcool. Ei au un organism :n cre9tere, sistem nervos care nu e pe deplin format. Alcoolismul cronic se dezvolt8 mai u9or la ei, mai ales dup8 traume cerebrale, maladii organice. ;n astfel de cazuri boala se dezvolt8 mai fulger8tor, se pierde controlul asupra cantit87ilor consumate 9i comportamentului. )e :nseamn8 prevenirea primar8, prevenirea secundar8 9i prevenirea ter7iar8

+revenirea primar8 se refer8 la :ncercarea de a stimula abstinen7a total8 sau cel pu7in cre9terea vArstei la care tAn8rul vine :n contact cu drogul. +revenirea primar8 se poate realiza :n 9coal8, prin implicarea 9i preg8tirea cadrelor didactice. +revenirea secundar8 se adreseaz8 acelora care au de*a experien7a unui consum 9i :ncerc8m s8 :mpiedic8m apari7ia dependen7ei. +revenirea ter7iar8 se adreseaz8 celor care au o experien78 :ndelungat8 cu drogurile, au avut mai multe rec8deri 9i sunt expu9i riscului complica7iilor (virusul B C, 3epatita &, infec7ii generalizate, 9.a.). +revenirea secundar8 9i cea ter7iar8 necesit8 consiliere D psi3oterapie specializat8. Clasificarea toxicomaniei a) dup8 gravitatea efectelor( ma*or8 - morfin8, cocain8, amp3etamine, alcool minor8 - tabagismul, consumul de cafea

b) dup8 num8rul drogurilor administrate( monotoxicomanie - administrarea unui singur drog politoxicomanie - folosirea mai multor droguri

Ce nelegem prin dependen, toleran, stare de sevraj 0ubstan78 E termen preferat :n locul celui de drog deoarece se evit8 urm8toarele confuzii( - :n concep7ia neprofesioni9tilor acest termen implic8 exclusiv drogurile ilegale, dar droguri sunt considerate 9i alte substan7e care pot fi procurate legal (tutunul, alcoolul, codeina, benzodiazepinele) - acest termen :n sens strict implic8 o substan78 de sintez8 ob7inut8 :n laborator, dar exist8 9i substan7e naturale care ac7ioneaz8 ca un drog (opiumul)

Abuzul de substan78 - mod patologic de consum ce se :ntinde pe o perioad8 de cel pu7in #< luni 9i conduce la o afectare clinic8 semnificativ8 sau la disconfort psi3ic, manifestate prin cel pu7in una din urm8toarele situa7ii( - consum repetitiv ce determin8 incapacitatea de a :ndeplini principalele obliga7ii de serviciu, 9colare sau casnice - consum repetitiv :n situa7ii riscante (la volan, la 9coal8) - consum repetitiv ce duce la :nc8lcarea normelor sociale, soldate cu amenzi, arest8ri

- continuarea consumului, :n ciuda existen7ei problemelor interpersonale (certuri cu familia, cu prietenii, cu colegii) 4ependen7a - este o stare de intoxica7ie cronic8 sau periodic8 produs8 de consumul repetat al unui drog natural sau sintetic 9i este caracterizat8 prin( - dorin7a irezistibil8 de a continua consumul drogului 9i de a-l ob7ine cu orice pre7 9i pe orice cale - tendin7a de a cre9te doza - dependen7a psi3ic8 sau fizic8 care se manifest8 prin simptome (semne, manifest8ri) de abstinen78 la :ntreruperea drogului (simptome sup8r8toare, greu de suportat) - efect d8un8tor asupra individului 9i societ87ii - constrAngere la luarea unui drog a c8rui suprimare provoac8 o indispozi7ie psi3ic8 9i tulbur8ri fizice - dorin7a de a lua periodic o substan78 pentru a ob7ine din acest fapt o pl8cere sau risipirea unei senza7ii de indispozi7ie 4ependen7a fizic8 - stare adaptativ8 avAnd drept consecin78 apari7ia unor tulbur8ri fizice intense atunci cAnd este suspendat8 administrarea drogului, sau dup8 neutralizarea ac7iunii sale de c8tre un antagonist specific. Aceste tulbur8ri consituie un sindrom de dezobi9nuire 4ependen7a psi3ic8 - se caracterizeaz8 prin dorin7a nestapAnit8 de a re:nnoi luarea unui drog, far8 ca s8 urmeze :n mod necesar o tendin78 de cre9tere a dozelor, sau f8r8 s8 apar8 un sindrom de dezobi9nuire, :n caz de :ncetare a administr8rii. 4ependen7a natural8 E apare odat8 cu na9terea individului, atunci cAnd mama acestuia este toxicoman8. Toleran7a la o substan78 este definit8 prin( - necesitatea de a cre9te treptat cantitatea de substan78 psi3oactiv8 pentru a ob7ine acela9i efect - efect diminuat :n timp la folosirea aceleia9i cantita7i de substan78, care duce la cre9terea cantit87ii substan7ei, pentru a ob7ine efectul dorit 0evra*ul - reprezint8 r8spunsul organismului la absen7a brusc8 a drogului cu care este obi9nuit (apari7ia unor simptome fizice 9i psi3ice, la :ntreruperea brusc8 a consumului) - cel mai sever sevra* apare la 3eroin8 9i se manifest8 prin( nelini9te, insomnie, tremur puternic, dureri articulare 9i musculare, dureri abdominale :nso7ite de simptome specifice st8rii de grip8 (grea78, v8rs8turi, febr8, frisoane, transpira7ii)

Toxicomania - apeten78 sau aviditate :n consumul unor substan7e care prile*uiesc dependen7a 0upradoza E poate interveni cAnd consumatorul utilizeaz8 o doz8 prea puternic8 :n raport cu cea obi9nuit8 - cAnd ia o doz8 cu un prieten care a mers mai departe :n consumul drogului - pentru c8 utilizeaz8, f8r8 s8 9tie, un produs insuficient diluat, sau amestecat cu substan7e periculoase. - cAnd reia o doz8 dup8 ce s-a oprit o anumit8 perioad8