Sunteți pe pagina 1din 20

CAP.

1 DEZVOLTAREA DURABIL : CONCEPT, PRINCIPII, OBIECTIVE

1.1. DEZVOLTAREA DURABIL - CONCEPT


Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socioeconomic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural.

GESTIUNEA RESURSELOR I DEZVOLTARE DURABIL

Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat n anul 1986 de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) : "Dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi". Conceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizaia umana este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta baza, precum Strategia Naionala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, urmaresc restabilirea si meninerea unui echilibru raional, pe termen lung, ntre dezvoltarea economica si integritatea mediului natural

Administraii publice

ntreprinderi publice

Suport de curs Lector Zeina Moldovan

ASOCIAIA PROFESIONAL A SPECIALITILOR N ADMINISTRAIE PUBLIC (A.P.S.A.P) www.apsap.ro

Pentru Romnia, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabila nu este una dintre opiunile posibile, ci singura perspectiva raionala a devenirii naionale, avnd ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluena factorilor economici, sociali si de mediu Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social. Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd protejarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul de dezvoltare durabila s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic i social. Prin urmare, acum, Obiect al dezvoltrii durabile este preocuparea pentru dreptate i echitate ntre generaii. ntre state,

Scurt istoric al dezvoltrii durabile

Conceptul de dezvoltarea durabil prin prisma Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul (modificat i completat cu OUG nr.7/2011)

Conceptul a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor naturale, n special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul nsui este foarte tnr i s-a impus n vara lui 1992, dup Conferina privind mediul i dezvoltarea, organizat de Naiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de: mediul nconjurtor resurse. Sntatea, sigurana social i stabilitatea economic a societii sunt eseniale n definirea calitii vieii. Discuiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor 70: n 1972, Conferina privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma activitilor umane, ceea ce pune n pericol nsu i viitorul omenirii. n 1983, i ncepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland, dup o rezoluie adoptat de Adunarea General a Naiunilor Unite. n 1985 este descoperit gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii i, prin Convenia de la Viena se ncearc gsirea unor soluii pentru reducerea consumului de substane care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare aa-numitul Raport Brundtland, al Comisiei mondiale pentru mediu i dezvoltare (WCED), cu titlul Viitorul nostru comun care d i cea mai citat definiie a dezvoltrii durabile (sustainable development): Dezvoltarea durabil este cea care urmrete nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a- i satisface nevoile lor. n finalul raportului, comisia susinea necesitatea organizrii unei conferine internaionale asupra dezvoltrii durabile. Astfel, n 1992, are loc Conferina de la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au participat reprezentani din aproximativ 170 de state , ocazie cu care : 1. Au fost adoptate mai multe convenii, referitoare la: - schimbrile de clim (reducerea emisiilor de metan i dioxid de carbon), - diversitatea biologic (conservarea speciilor) i - stoparea defririlor masive. 2. S-a stabilit un plan de susinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21. n 2002, la 10 ani de la Conferina de la Rio, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil.

DEZVOLTARE DURABIL SATISFACEREA NECESITILOR PREZENTULUI FR A SE COMPROMITE DREPTUL GENERAIILOR VIITOARE LA EXISTENTA I DEZVOLTARE Definire cf. Anexa 2 Legea 350

Art. 14 al.1 prevede:

Activitile principale de amenajare a teritoriului i de urbanism constau n:


transpunerea la nivelul ntregului teritoriu naional a strategiilor, politicilor i programelor de dezvoltare durabil n profil teritorial, urmrirea aplicrii acestora n conformitate cu docum. de specialitate (DATU) legal aprobate

Art. 15 prevede:

Activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism au ca obiect:


a) cercetarea n domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului i elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor i D.A.T.U. ; b) constituirea, ntreinerea, extinderea i dezvoltarea bazei de date urbane i teritoriale standardizate i compatibile, c) elaborarea strategiilor, politicilor i programelor de dezvoltare urban i teritorial; d) elaborarea documentaiilor de amenajare a teritoriului: PATN, PATJ, PATZ; e) elaborarea documentaiilor de urbanism:PUG, PUZ, PUD f) gestionarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism; g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative n domeniu; STATUL, PRIN INTRMEDIUL AUTORITILOR PUBLICE, ARE DREPTUL I DATAORIA DE A ASIGURA, PRIN ACTIVITILE DE ANENAJAREA TERITORIULUI I URBANISM, Art. 9 prevede: CONDIIILE DE DEZVOLTARE DURABIL I RESPECTAREA INTERESULUI GENERAL Legea 350/2001 art. 1 al. 4 prevede: Art. 44 al.1 prevede:

Documentaiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urban care:


se refer la un teritoriu determinat, analizeaz situaia existent stabilesc obiectivele, aciunile, procesele, msurile de amenajare i dezvoltare durabil a loc.

Obiectivele principale ale amenajrii teritoriului sunt urmtoarele:


a) dezvoltarea ec. social echilibrata a regiunilor i zonelor, cu respectarea specificului acestora; b) mbuntirea calitii vieii oamenilor i colectivitilor umane; c) gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului; c) gestionarea responsabil a resurselor naturale, cu protecia mediului i a peisajului cultural; c) gestionarea n spiritul dezvoltrii durabile a resurselor naturale, peisajelor naturale i culturale; d) utilizarea raional a teritoriului. e) conservarea i dezvoltarea diversitatii culturale. Art. 14 al.2, al.3 prevede: Strategiile, politicile i programele de dezvoltare durabil n profil teritorial se fundamenteaz pe Strategia de dezvoltare teritorial a Romniei. Strategia de dezvoltare teritorial a Romniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorial a Romniei, bazat pe un concept strategic, precum i direciile de implementare pentru o perioad de timp de peste 20 de ani, la scar regional, interregional, naional, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier i transnaional. Art. 14^1 prevede: n elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorial a Romniei, trebuie urmrite principiile strategice privind: a. racordarea teritoriului naional la reeaua european i intercontinental a polilor de dezvoltare i a coridoarelor de transport; b. dezvoltarea reelei de localiti i structurarea zonelor funcionale urbane; c. promovarea solidaritii urban-rural i dezvoltarea adecvat a diferitelor categorii de teritorii; d. consolidarea i dezvoltarea reelei de legturi interregionale; e. protejarea, promovarea i valorificarea patrimoniului natural i cultural. 4 5

f. monitorizarea i controlul privind transpunerea n fapt a strategiilor, politicilor, programelor i operaiunilor de amenajare a teritoriului i de urbanism. PRIN URMARE: CINE are datoria de a asigura DEZVOLTAREA DURABIL? STATUL

1. 2. PRINCIPIILE DEZVOLTRII DURABILE 1.2.1 PRINCIPII CONFORM STRATEGIEI U.E.


Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice, ecologice si socioculturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele principii directoare:

1. Promovarea si protecia drepturilor fundamentale ale omului; 2. Solidaritatea n interiorul generaiilor si ntre generaii; 3. Cultivarea unei societai deschise si democratice; 4. Informarea si implicarea activa a cetaenilor n procesul decizional;
Prin CINE se asigur DEZVOLTAREA DURABIL? PRIN AUTORITILE PUBLICE

5. Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; 6. Coerena politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, naional si global; 7. Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesai; 8. Utilizarea cunostinelor moderne pentru asigurarea eficienei economice si investiionale; 9. Aplicarea principiului precauiunii n cazul informaiilor stiinifice incerte; 10.Aplicarea principiului poluatorul plateste.
Strategia UE stabileste proceduri precise de implementare,monitorizare urmarire, cu obligaii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra angajamentelor asumate. Modul de aplicare n Romania a 2 principii directoare statuate de Strategia UE ( principiul 4 i 7): Principiul 4: Informarea si implicarea activa a cetaenilor n procesul decizional: Informare i consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism se realizeaz n conformitate cu prevederile Legii nr 350/2001 art.57-61 i Ordinului MDRT nr. 2.701/30.12. 2010 Pricipiul 7: Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesai; Evaluarea efectelor asupra mediului si consultarea factorilor interesai se realizeaz pentru : Planuri i programe n conformitate cu prevederile H.G.nr 1076/2004 7

Prin CE, se asigur DEZVOLTAREA DURABIL? PRIN ACTIVITILE/DOCUMENTAIILE DE AMENAJAREA TERITORIULUI i URBANISM

Proiecte publice i private n conformitate cu prevederile H.G. nr. 445/2009

EXEMPLIFICARE privind modul de aplicare n Romnia a principiului 4: Informarea si implicarea activa a cetaenilor n procesul decizional privind elaborarea/ revizuire planurilor de amenajarea teritoriului i urbanism
n Romania, pentru activitile de amenajarea teritoriului i urbanism, respectiv pentru elaborarea/ revizuirea planurilor de A.T.U., principiul 4 se respect/aplic astfel: A. Participarea publicului la activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism s-a realizat n conformitate cu prevedeile Legii nr 350/2001 art.57-61 - pn n 19.01.2011 B. Informare i consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism se realizeaz n conformitate cu prevederile Legii nr 350/2001 art.57-61 i Ordinului MDRT nr. 2.701/30.12. 2010 ncepnd cu data 19.01 2011

Conform art. 2 din Ordin, Autoritile administraiei publice locale (AAPL) elaboreaz i aprob prin hotrre a consiliului judeean/local Regulamentul local referitor la implicarea publicului n elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, n termen de 60 de zile de la data publicrii Ordinului n MO. ( 60 zile de la 19.01.2011 - este 18 martie 2011) Conform art.8 al. 4 din anexa la Ordin: Regulamentul local se ntocmete de ctre structura responsabil cu urbanismul mpreun cu compartimentul responsabil cu informarea public din aparatul de specialitate al AAPL, se avizeaz de ctre Comisia tehnic de urbanism i se aprob prin hotrre a CJ/CL. NTOCMIRE AVIZARE- APROBARE R.L.

Informare i consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism
conform art. 57-61 din Legea nr. 350/2001 i Ordinului MDRT nr. 2.701/30.12. 2010 Art. 57 (1) Participarea publicului la activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism const n implicarea acestuia n toate etapele procesului decizional referitor la activitile de amenajare a teritoriului i urbanism. (2) Participarea publicului asigur dreptul acestuia la informare, consultare i acces la justiie, referitor la activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborrii strategiilor i documentaiilor de urbanism i amenajare a teritoriului, cf. metodologiei stabilite de MDRT prin Ordinul nr. 2701/2010. Art. 58 Autoritile administraiei publice centrale i locale au responsabilitatea organizrii, desfurrii i finanrii procesului de participare a publicului n cadrul activitilor de amenajare a teritoriului i de urbanism. ART. 59 Informarea publicului este activitatea prin care autoritile administraiei publice fac publice: a) obiectivele dezvoltrii economico-sociale privind amenajarea teritoriului i dezvoltarea urbanistic a localitilor; b) coninutul strategiilor de dezvoltare teritorial i a documentaiilor de urbanism care urmeaz a fi supuse aprobrii, precum i al documentaiilor aprobate, potrivit legii; c) rezultatele consultrii publicului; d) deciziile adoptate; e) modul de implementare a deciziilor. Art. 60 Consultarea publicului este procesul prin care autoritile administraiei publice centrale i locale colecteaz i iau n considerare opiunile i opiniile publicului privind: - obiectivele dezvoltrii economico-sociale privind amenajarea teritoriului i dezvoltarea urbanistic a localitilor, - prevederile strategiilor de dezvoltare teritorial i ale programelor de amenajare a teritoriului i de dezvoltare urbanistic a localitilor. Art. 61 Informarea i consultarea publicului se desfoar difereniat, n funcie de amploarea i de importana documentaiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, cf.metodologiei MDRT. 8

NTOCMIRE RL de pers.resp.

AVIZARE RL de Comisia TATU

APROBARE R.L. de C.J./C.L. INFORMAREA/CONSULTAREA PT. D.A.T.U N ELABORARE / N AVIZARE Conform art.3 din Ordin: Pentru documentaiile aflate n curs de elaborare sau avizare, AAPL vor asigura informarea i consultarea publicului afectat de propunerile planurilor nainte de supunerea spre dezbaterea consiliului judeean/local funcie de etapa n care se afl, fr a relua integral ntreaga procedur

INFORMAREA/CONSULTAREA DATU n elaborare DATU n avizarea CONINUTUL OBLIGATORIU al RL Cf. art.8 al. 2 din Anexa la Ordin, coninutul obligatoriu al RL stabilete cel puin : 1. Structura / persoanele cu atribuii n coordonarea informrii/ consultrii publicului pt. DATU (pers. responsabile cu urbanismul i informarea public) i atribuiile acestora cf. art.9 al.3 2. Modalitile de finanare a activitilor de informare i consultare; 3. Principiile de identificare a grupurilor-int pt. inform.consultare, pt. fiecare categorie de plan; 4. Modul i locul n care publicul va avea acces la informaii i documentaii; 5. Definirea situaiilor n care se consider c RL a fost nclcat i msurile administrative de sancionare; 6. Modul n care se va face evaluarea proceselor de participare public i actualizarea R.L. n consecin. DOCUMENTUL DE PLANIFICARE (art.10) Pers. resp. cu informarea i consultarea publicului coordoneaz redactarea documentului de planificare a procesului de participare a publicului: Pe baza R.L. adoptat i Funcie de categoria i complexitatea PATU; Documentul de planificare a procesului de informare i consultare a publicului n baza cruia se desfoar procesul de participare trebuie s cuprind cel puin urmtoarele informaii: a) identificarea prilor interesate (!!!! Cum... ), persoane fizice sau juridice, instituii publice care pot fi afectate de prevederile propuse prin PATU b) modalitatea prin care vor fi anunai cei interesai i cei potenial afectai referitor la iniierea procesului de elaborare a PATU i de schimbrile propuse; c) modalitatea prin care li se va oferi ocazia celor afectai sau interesai de a discuta propunerea cu iniiatorul i proiectantul i de a-i exprima rezerve, a formula observaii sau a sesiza probleme legate de propunerile din PATU, nainte de supunerea spre avizare autoritilor competente; d) calendarul propus de iniiator pt. ndeplinirea obligaiilor de informare i consultare a publicului; e) datele de contact ale reprezentantului proiectantului, responsabil cu informarea i consultarea

Coninutul REGULAMENTLULUI .. . .

DOCUMENTUL DE PLANIFICARE a procesului de participare a publicului la revizuirea PATJ. Identificare, Informare, Notificare, Consultare, pri interesate, afectate Calendarul propus de iniiator Date contact reprez. Proiectant

DOCUMENTUL DE PLANIFICARE a procesului de participare a revizuirea PUG..

ATRIBUIILE PERSOANELOR RESPONSABILE CU INFORMAREA I CONSULTAREA cf. art.9 al.3 sunt: 1. coordoneaz redactarea documentului de planificare a procesului de participare a publicului, pe baza RL adoptat i n funcie de complexitatea DATU; 2. rspunde de redactarea cerinelor specifice care vor fi incluse n documentele de selectare i desemnare a elaboratorului pentru DATU iniiate de AAPL; 3. rspunde de redactarea propunerilor de cerine specifice necesar a fi incluse n avizul prealabil de oportunitate (APO) pentru DU iniiate de investitori privai, persoane fizice sau juridice; 4. gestioneaz activitile de informare i consultare a publicului pe tot parcursul documentaiei, pn la aprobare, inclusiv elaboreaz raportul informrii i consultrii publicului 5. este persoan de contact din partea APL pt. activitile de informare i consultare a publicului NOTA: Atribuiile persoanelor responsabile cu informarea i consultarea se stabilesc prin RL. Persoanele nu se stabilesc nominal prin RL, ci se menioneaz funcia/atribuiile acestora: Ex. Pers. resp. cu urbanismul i informarea public 10

DOCUMENTUL DE PLANIFICARE a procesului de participare a publicului la elaborarea PUZ.

DOCUMENTUL DE PLANIFICARE a procesului de participare a publicului la elaborarea PUD. 11

A.P.L., DOCUMENTUL DE PLANIFICARE (art.10)......................... Identificarea prilor interesate (Cine sunt !!!! Cine i Cum sunt idenificai .. ), persoane fizice sau juridice, instituii publice care pot fi afectate de prevederile propuse prin PATU Modalitatea (Cum vor fi anunai... ) prin care vor fi anunai cei interesai i cei potenial afectai referitor la iniierea procesului de elaborare a PATU i de schimbrile propuse; Modalitatea (!!!! Cum... ) prin care li se va oferi ocazia celor afectai sau interesai de a discuta propunerea cu iniiatorul i proiectantul i de a-i exprima rezerve, a formula observaii sau a sesiza probleme EXEMPLIFICARE: IDENTIFICAREA, INFORMAREA, NOTIFICAREA, CONSULTAREA PRILOR INTERESATE LA ELABORAREA PUZ, PUD de pe teritoriul administrativ.................. Idenificare prilor interesate, persoane fizice/juridice, instituii publice: Identificare i notificare proprietari ale cror proprieti vor fi afectate de PUZ (art.37 lit.a pct.2) Amplasare panouri pe parcela care a generat PUZ i n 3 locuri din zona de studiu a PUZ Identificarei notificare proprietarii parcelelor vecine pe toate laturile celei ce a generat PUD (art.42) Publicul Proprietarii ale cror proprieti vor fi afectate de PUZ

MODALITATEA prin care cei intersai ref. la iniierea/elaboraea PATU (Art.10) vor fi IDENTIFICAI, vor fi ANUNAI, INFORMAI vor fi CONSULTAI, li se ofera ocazia de a DISCUTA, ATENIE LA ! GRUPULUI INT i FACTORII INTERESAI DIFER FUNCIE de: - categoria de P.A.T.U: PAT, PUG,PUZ,PUD - complexitatea P.A.T.U. - amplasamentul zonei care face obiectul PUZ - amplasamentul parcelei care face obiectul PUD - funciunea solicitat prin PUZ INFORMAREA/CONSULTAREA SE FACE DIFERENIAT PE CATEGORII DE P.A.T.U.

EXEMPLIFICARE : IDENTIFICAREA, INFORMAREA I CONSULTAREA PRILOR INTERESATE LA ELABORAREA REVIZUREA P.A.T. i P.U.G: Publicul, APL,organisme reg./teritoriale, ali factori interesai referitor la revizuirea P.A.T.J. (art.14,18, 19) P.U.G..(art.22,28)

Publicul interesat A.P.Mediului

Organisme reg. /terit intres.

Factori interesai

12

13

Publicul

Proprietarii parcelelelor vecine pe toate laturile celei care a generat PUD

ELABORARE ELEMENTE DE TEM, OBIECTIVE pt. PAT, PUG, PUZ iniiate de AAPL.... (art.15, 25, 34) Se redacteaz de SS /pers.resp din stuctura AAP beneficiar a PAT,PUG,PUZ cu sprijinul unui GRUP CU ROL CONSULTATIV, format din reprezentai ai : Comp. de specialitate din cadrul AAP Comisia TATU Autorit. Prot. Mediului Comisia de urbanism C.local Alte organisme, instituii de la nivel central, judeean ,local Etc.

Participarea publicului asigur dreptul acestuia la: informare, consultare i acces la justiie, referitor la activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborrii strategiilor i documentaiilor de urbanism i amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de MDRT prin Ordinul nr. 2701/2010 i n corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislaia de mediu.

Informarea publicului este activitatea prin care autoritile administraiei publice fac publice: obiectivele dezvoltrii economico-sociale privind amenajarea teritoriului i dezvoltarea urbanistic a localitilor; coninutul strategiilor de dezvoltare teritorial i a documentaiilor de urbanism care urmeaz a fi supuse aprobrii, precum i al documentaiilor aprobate, potrivit legii; rezultatele consultrii publicului; deciziile adoptate; modul de implementare a deciziilor.

Consultarea publicului este procesul prin care autoritile administraiei publice centrale i locale colecteaz i iau n considerare opiunile i opiniile publicului privind: obiectivele dezvoltrii economico-sociale privind amenajarea teritoriului i dezvoltarea urbanistic a localitilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorial i ale programelor de amenajare a teritoriului i de dezvoltare urbanistic a localitilor GRUPUL CU ROL CONSULTATIV este reunit la APL beneficiara, la munc!!!

14

15

Consultarea publicului este procesul prin care autoritile administraiei publice centrale i locale colecteaz i iau n considerare opiunile i opiniile publicului INFORMAREA PUBLICULUI SE FACE: n conformitate cu prevederile REGULAMENTULUI aprobat de fiecare A.A.P.L. pentru toate P.A.T.U. , n toate etapele de elaborare a acestora, dar difereniat cu respectarea prevedrilor ORDINULUI nr. 2701/2010 i legislaiei conexe: ATENIE la TERMENE DE PUBLICITATE, NUMR DE ANUNURI Procesul de informare i consultare a publicului se finalizeaz cu raportul informrii i consultrii publicului care fundamenteaz decizia C.Local, alturi de documentaia complet i punctul de vedere (referatul SS/resp.urbanismul) CONINUT MINIM AL RAPORTULUI INFORMRII/CONSULTRII PUBLICULUI art.11 lit.a, b a) Tehnicile i metodele utilizate de solicitant pt a informa i a consulta publicul, inclusiv: 1. datele i locurile tuturor ntlnirilor la care cetenii au fost invitai s dezbat propunerea solicitantului; 2. coninutul, datele de transmitere prin pot i numrul trimiterilor potale, inclusiv scrisori, invitaii la ntlniri, buletine informative i alte publicaii; 3. localizarea rezidenilor, proprietarilor i prilor interesate care au primit notificri, alte materiale scrise; 4. numrul persoanelor care au participat la acest proces ; b) Un rezumat al problemelor, observaiilo, rezervelor exprimate de public pe parcursul procesului: 1. modul n care solicitantul a rezolvat, intenioneaz s rezolve observ.,rezervele exprimate de public 2. probleme, observaii i rezerve pe care iniiatorul DATU nu poate/nu e dispus s le rezolve,motivaia 3. alte informaii considerate necesare pentru a susine preluarea sau nepreluarea propunerilor. EX. CONSULTARE P.U.G. (art.29) Pentru propunerile ce aduc modificri importante unor pri mari din localitate sau care afecteaz un numr mare de persoane, administraia public local poate s: 1. informeze publicul prin expoziii n cartiere, emisiuni radio sau TV, brouri, anunuri n coli etc.; 2. consulte publicul asupra propunerilor prin: dezbateri publice pe anumite subiecte critice, dezbateri sau ntruniri n anumite zone, interviuri de grup, grupuri consultative structurate pe domenii sau pe anumite categorii de public etc.; 3. organizeze ateliere de lucru, audieri publice, ntlniri itinerante etc., pentru identificarea propunerilor alternative i ideilor iniiate de public prin interaciune cu echipele de lucru, punerea n comun a cunotinelor i competenelor sau identificarea interese mutuale etc. EX. CONSULTARE P.U.Z (art. 35, 38) n cazul n care iniiatorul planului este un investitor privat i n funcie de impactul estimat al PUZ, A.A.P.L. responsabile cu emiterea certificatului de urbanism i a avizului de oportunitate pot organiza dezbateri publice referitoare la intenia de elaborare pentru identificarea oportunitii planului n interes public. Funcie de complexitatea ,impactul estimat al propunerilor PUZ, A.A.P. responsabile cu aprobarea : 1. informeaz publicul prin expoziii n zon, emisiuni TV, brouri, anunuri n coli etc.; 2. consult publicul prin: dezbateri publice, interviuri de grup, grupuri consultative pe domenii sau pe anumite categorii de public etc.; 3. organizeaz ateliere de lucru, audieri publice, ntlniri etc., pentru identificarea i punerea n comun a cunotinelor i competenelor sau identificarea intereselor mutuale etc. 16 17

MODALITI PRIN CARE VOR FI ANUNAI cei intersai ref. la iniierea PATU (Art.10) ALEGEREA elementelor opionale oferite . ADUGAREA elementelor suplimentare ATENIE !!!! la coninutul i modelul anunurilor/panouri publicitare

AVIZIER PANOU

Ex. Notificare

Ex. ntocmire anun corect Transmitere anunt: Postare pe site anun,alte docum. Fax, e-mail

Avizier, Panou

EXEMPLIFICARE -DEZBATEREA PUBLIC anterior emiteri C.U. i A.O. pt. P.U.Z., pe baza documentaiei cf. art.32.al.3 din Legea nr.350/2001 pentru identificarea oportunitii P.U.Z.-urilor n interes public- EXTRAVILAN

1.2.2 PRINCIPIILE DEZVOLTARII DURABILE, ENUNTATE IN DECLARATIA DE LA RIO DE JANEIRO 1992


Se poate spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime i nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789 Chiar si pentru mediul de afaceri din Romania conceptul de dezvoltare durabila nu mai este unul nou si poate fi exprimat: ca o relatie intre oameni si mediul inconjurator si ca o responsabilitate a generatiilor actuale fata de generatiile viitoare.

C.J. emitent C.U/A.O. org. dezbatere p.

Participani

Documentaii ntocmite n cf. cu art.32.al.3 pt. diferite ob.de investiii-prezentate de specialist RUR:

Declaratia de la Rio de Janeiro exprim dorinta politica a tuturor statelor member ONU de a lua parte la tranzitia globala catre un model de dezvoltare durabila, Declaratie include 27 de principii care reprezinta baza dezvoltarii durabile.

Principiile Dezvoltarii Durabile, enuntate in 1992, in Declaratia de la Rio de Janeiro:


Depozit/Siloz cereale i anexa gosp a expl.agric. Ansamblu rezidenial nou Zon locuine iria Pensiune Principiul 1: Oamenii stau in centrul preocuparilor dezvoltarii durabile. Ei au dreptul la o viata sanatoasa si productiva, in armonie cu natura. Principiul 2: Statele, in acord cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, au dreptul suveran de a-si exploata propriile resurse ca urmare a politicilor lor de mediu si de dezvoltare, si responsabilitatea de a asigura faptul ca activitatile desfasurate sub jurisdicia sau controlul lor nu cauzeaza daune mediului altor state sau zonelor aflate dincolo de limitele jurisdictiei nationale. Exemplificare la Principiul 2: Exploatarea resurselor de apa potabila n zona de frontiera RO-HU Principiul 3: Dreptul la dezvoltare trebuie indeplinit astfel incat sa intruneasca nevoile de dezvoltare si de mediu ale generatiilor prezente si viitoare. Lac agrement prin excavare agreg. Ferma vaci Corp adm./tabara vara biserica.. 18 19

Principiul 11: Statele trebuie sa promulge legislatie de mediu eficace. Standardele de mediu, obiectivele de management si prioritatile trebuie sa reflecte contextul de mediu si de dezvoltare caruia li se aplica. Standardele aplicate de unele tari pot fi nepotrivite si cu un cost economic si social nejustificat pentru alte tari, in special pentru tarile in curs de dezvoltare. Principiul 12: Statele trebuie sa coopereze pentru a promova un sistem economic international deschis care sa conduca la crestere economica si dezvoltare durabila in toate tarile, pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului. Masurile de politica comerciala in scopuri legate de mediu nu trebuie sa constituie mijloace de discriminare arbitrara sau nejustificata sau vreo constrangere ascunsa asupra comertului international. Actiuni unilaterale care sa se ocupe cu probleme de mediu din afara jurisdictiei tarii importatoare trebuie sa fie evitate. Masurile de mediu care se adreseaza problemelor de mediu transnationale sau globale trebuie, cat mai mult posibil, sa se bazeze pe un consens international.

Principiul 4: Pentru atingerea dezvoltarii durabile, protectia mediului trebuie sa constituie parte integranta a procesului de dezvoltare si nu poate fi considerata izolata de acesta. Principiul 5: Toate statele si toti oamenii trebuie sa coopereze in scopul esential al eradicarii saraciei, ca cerinta indispensabila a dezvoltarii durabile, pentru a diminua inegalitatile intre standardele de viata si pentru a satisface mai bine nevoile majoritatii oamenilor lumii. Principiul 6: Situatiei speciale si nevoilor tarilor in curs de dezvoltare, in deosebi a celor mai putin dezvoltate si a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie sa li se acorde prioritate speciala. Actiunile internationale in domeniul mediului si dezvoltarii trebuie, de asemenea, sa se adreseze intereselor si nevoilor tuturor tarilor. Principiul 7: Statele trebuie sa coopereze intr-un spirit de parteneriat global, pentru conservarea, protectia si refacerea sanatatii si integritatii ecosistemului Pamantului. Data fiind contributia diferita la degradarea mediului la nivel global, statele au responsabilitati comune dar diferentiate. Tarile dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poarta in atingerea dezvoltarii durabile la nivel international, avand in vedere presiunile pe care societatile lor le au asupra mediului global si tehnologiile si resursele financiare pe care le detin. Principiul 8: Pentru a atinge dezvoltarea durabila si o caliate mai buna a vietii pentru toti oamenii, statele trebuie sa reduca si sa elimine modelele nesustenabile de productie si consum si sa promoveze politici demografice potrivite. Principiul 9: Statele trebuie sa coopereze pentru a-si intari capacitatea administrativa interna pentru dezvoltarea durabila, prin cresterea nivelului de intelegere stiintifica prin schimburi de cunostinte stiintifice si tehnologice si prin intensificarea dezvoltarii, adaptarii, raspandirii si transferului tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor noi si inovatoare. Principiul 10: Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor cetatenilor de la nivelul relevant. La nivel national, fiecare individ trebuie s aiba acces corespunzator la informatii de mediu care sunt detinute de autoritatile publice, inclusiv la informatii asupra activitatilor si materialelor periculoase de la nivelul comunitatilor lor, si oportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor. Statele trebuie sa faciliteze si sa incurajeze constientizarea si participarea publicului facand informatia disponibila la nivel cat mai larg. Exemplificare la principiul 10: Participarea cetenilor cf. procedurilor stabilite ref.la - Evaluri impact pentru Planuri i programe cf. H.G.nr 1076/2001, pentru Proiecte publice i private 20 Principiul 13: Statele trebuie sa dezvolte legislatia nationala privind obligatia si despagubirea pentru victimele poluarii si ale altor pagube de mediu. Statele tebuie de asemenea sa coopereze intr-o maniera prompta si mai hotarata pentru a dezvolta legi internationale privind obligativitatea si despagubirea pentru efectele adverse ale pagubelor de mediu cauzate de activitati de sub jurisdictia sau controlul zonelor aflate dincolo de jurisdictia acestora. Principiul 14: Statele trebuie sa coopereze in mod eficace pentru a descuraja sau preveni mutarea si transferul catre alte state a oricaror activitati sau substante care cauzeaza degradarea severa a mediului sau care se descopera ca sunt periculoase pentru sanatatea umana. Principiul 15: Pentru a proteja mediul, abordarea precauta trebuie sa fie larg aplicata de catre state conform cu capacitatile lor. Acolo unde exista amenintari de pagube serioase si ireversibile, lipsa de certitudine stiintifica deplina nu trebuie sa fie folosita ca argument pentru amanarea masurilor eficiente din punct de vedere al costurilor de prevenire a degradarii mediului.

Principiul 16: Autoritatile nationale trebuie sa se straduiasca sa promoveze internalizarea costurilor de mediu si utilizarea instrumentelor economice, luand in considerare modul de abordare conform caruia poluatorul trebuie, in principiu, sa suporte costul poluarii, avand datoria privind interesul public si fara a distorsiona comertul international si investitiile. Poluatorul pltete

21

Principiul 17: Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument national, trebuie intreprinsa pentru activitati propuse pentru care exista posibilitatea sa aiba un impact advers semnificativ asupra mediului si care sunt supuse deciziei unei autoritati nationale competente. Exemplificare la principiul 17: Exist procedurilor stabilite ref.la: Evaluarea impactului asupra mediului pentru Planuri i programe cf. H.G.nr 1076/2001, pentru Proiecte publice i private Principiul 18: Statele trebuie sa anunte imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte pericole ce au probabilitatea de a produce efecte daunatoare subite asupra mediului acelor state. Toate eforturile vor fi facute de catre comunitatea internationala pentru a ajuta statele astfel lovite. Principiul 19: Statele trebuie sa furnizeze instiintari prealabile si in timp util, ca si informatii relevante statelor potential afectate, asupra activitatilor ce ar putea avea un efect advers transnational de mediu semnificativ si trebuie sa se consulte cu acele state intr-un stadiu timpuriu si in buna credinta. Principiul 20: Femeile detin un rol vital n managementul mediului si dezvoltare. Participarea lor deplina este de aceea esentiala pentru atingerea dezvoltarii durabile. Principiul 21: Creativitatea, idealurile si curajul tinerilor lumii trebuie sa fie mobilizate pentru crearea unui parteneriat global pentru a atinge dezvoltarea durabila si pentru a asigura un viitor mai bun pentru toti. Principiul 22: Locuitorii indigeni si comunitatile lor, ca si alte comunitati locale detin un rol vital in managementul mediului si dezvoltare datorita cunostintelor si obiceiurilor lor traditionale. Statele trebuie sa le recunoasca si sa le sustina n mod just identitatea, cultura si interesele si sa le permita participarea eficienta la atingerea dezvoltarii durabile. Principiul 23: Mediul si resursele naturale ale oamenilor sub asuprire, dominatie sau ocupatie trebuie sa fie protejate.

n anul 1992, la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro - Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, s-a prezentat conceptul de dezvoltare durabila si un plan concret pentru punerea n aplicare, numit "Agenda 21". a fost adoptata "Agenda Locala 21" care sa permita administratiilor locale din !ntreaga lume sa-si defineasca dezvoltarea durabila pe termen mediu si lung.

Agenda 21 este un program de actiune pentru secolul 21 orientat catre dezvoltarea durabila. Principalele linii de actiune sunt: lupta impotriva saraciei si a exluderii sociale, productia de bunuri si servicii durabile, protectia mediului. Agenda Locala 21 in Rom! nia:

Principiul 24: Razboiul este in mod intrinsec distructiv pentru dezvoltarea durabila. Statele trebuie de aceea sa respecte legile internationale care furnizeaza protectie pentru mediu in timp de conflict armat si sa coopereze la dezvoltarea in continuare a acestora, daca este necesar. Principiul 25: Pacea, dezvoltarea si protectia mediului sunt interdependente si inseparabile. Principiul 26: Statele trebuie sa isi rezolve toate disputele legate de mediu in mod pasnic si prin mijloace potrivite in acord cu Carta Natiunilor Unite. Principiul 27: Statele si oamenii trebuie sa coopereze in buna credinta si intr-un spirit de parteneriat la indeplinirea principiilor cuprinse in aceasta Declaratie si la dezvoltarea in continuare a legilor internationale in domeniul dezvoltarii durabile.

22

23

1.3. OBIECTIVELE DEZVOLTRII DURABILE


Elaborarea Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabila (SNDD) ntr-o forma revizuita este rezultatul obligaiei asumate de Romnia, n calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar si prescripiilor metodologice ale Comisiei Europene. SNDD reprezinta un proiect comun al Guvernului Romniei, prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) si al Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabila, aprobat prin H.G. nr. 1216 / 2007, publicata n MO nr.737 / 2007 Obiectivele dezvoltrii durabile, obiectivele SNDD sunt : pe termen scurt, pe termen mediu si pe termen lung Orizont 2013: ncorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile n ansamblul programelor si politicilor publice ale Romniei ca stat membru al UE. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al arilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romniei de nivelul mediu din acel an al arilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile. n completarea obiectivelor ce deriva din strategiile, planurile si programele naionale de dezvoltare, SNDD stabileste direciile principale de aciune pentru nsusirea si aplicarea principiilor dezvoltarii durabile n perioada imediat urmatoare: Corelarea raionala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiionale, n profil inter-sectorial si regional, cu potenialul si capacitatea de susinere a capitalului natural; Modernizarea accelerata a sistemelor de educaie si formare profesionala si de sanatate publica, innd seama de evoluiile demografice nefavorabile si de impactul acestora asupra pieei muncii Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor sale membre, implicnd toate componentele instituionale la nivel comunitar si naional. Este subliniata, de asemenea, importana unei strnse conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitaile locale si cetaenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: 1. Protecia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului; 2. Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,diversitaii culturale, egalitaii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; 3. Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitaii pentru asigurarea unor standarde de viaa ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite; 4. ndeplinirea responsabilitailor internaionale ale UE prin promovarea instituiilor democratice n slujba pacii, securitaii si libertaii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni n lume. 24 25

Pentru perioada cu orizontul 2020, Romnia si propune urmatoarele obiective principale: asigurarea starii de sanatate a populatiei; asigurarea complementarit atii si corelarii ntre toate sectoarele economice si sociale, n scopul dezvoltarii umane durabil; stabilirea sectoarelor si directiilor cu potential competitiv ca prioritati ale dezvoltarii durabile, n contextul tendintelor majore pe plan mondial si n conformitate cu obligatiile internationale asumate de Romnia; redimensionarea si remodelarea structurii economico-sociale si transformarea ei ntr-un sistem durabil; asigurarea unei cresteri continue si stabile a nivelului de trai si n concordanta cu criteriile de integrare n UE; stoparea procesului de deteriorare a Capitalului Natural si initierea refacerii acestuia; dezvoltarea unui sistem legislativ si institutional coerent, compatibil cu cel al tarilor din UE si consolidarea democratiei prin stimularea participarii civice; formarea resursei umane la nivelul exigentelor stiintifice, tehnologice si informationale, pe plan inte rnational, din toate sectoarele economice si sociale ; monitorizarea si evaluarea permanenta a performantelor economice, sociale si de protectie a mediului printr-un sistem de indicatori cantitativi si calitativi determinabili.

CAP.2. ABORDRI ALE DEZVOLTARII DURABILEECONOMIC, SOCIAL, DE MEDIU 2.1. ABORDRI ALE DEZVOLTARII DURABILE ASUPRA POLITICILOR ECONOMICO-SOCIALE, DE MEDIU
Dezvoltarea durabila este in prezent acceptata ca fiind un principal obiectiv al activitatii economice si sociale. "Dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi". Aceast, definitie data dezvoltarii durabile n anul 1986 de Comisia mondial de mediu i dezvoltare n Raportul Brundtland, desi acceptata, a fost considerata ca fiind prea vaga. O incercare recenta a unui grup de juristi in acest sens, defineste dezvoltarea durabila ca fiind : Un proces economic, social si politic complex. Acest proces tinde catre o utilizare sustenabila a resurselor planetei si la protejarea mediului, de care depind natura si viata umana, precum si dezvoltarea economica si sociala. Obiectivul acestui proces complex este de a indeplini dreptul tuturor fiintelor umane la un standard de viata adecvat, in baza participarii lor active, libere si semnificative la imbunatatirea si distributia echitabila a beneficiilor rezultate, simultan cu acordarea atentiei cuvenite necesitatilor si intereselor generatiilor viitoare. Se poate insa afirma cu certitudine ca orientarea catre dezvoltarea durabila are implicatii majore pentru : politica de dezvoltare, politica economica si politica sociala. A. Abordarea / Viziunea antropocentrica si biocentrica In acceptiunea antropocentrica, principala orientare a eforturilor pentru protectia mediului la nivel international trebuie sa fie axata pe imbunatatirea conditiei umane: Declaratia de la Rio, Principiul 1 Fiintele umane (oamenii) se afla in centrul preocuparilor pentru dezvoltarea durabila. B. Integrarea economiei cu mediul Dezvoltarea durabila implica integrarea problemelor de protectie a mediului si a celor sociale in toate aspectele politicii economice: Declaratia de la Rio, Principiul 4 Pentru realizarea dezvoltarii durabile, protectia mediului trebuie sa constituie parte integranta a oricarui proces de dezvoltare si nu poate fi considerata in mod izolat de acestea. Injectarea conceptului de durabilitate in politicile de dezvoltare, are largi implicatii la nivel macro si microeconomic. In ceea ce priveste politicile macroeconomice, orientarea catre dezvoltarea durabila solicita, spre exemplu, modificarea sistemelor nationale traditionale de contabilitate, pentru a permite o mai buna 26

masurare a calitatii generale a vietii. Astfel de sisteme de contabilitate ar exclude din calculul PIB eforturile de control al poluarii, precum si pagubele provocate mediului prin poluare. O abordare similara, pune accentul pe utilizarea unui set de sisteme de contabilizare separate pentru resursele naturale, care sa evidentieze in unitati, altele decat cele monetare, starea existenta a resurselor dintr-o anumita tara. In acest fel, extractia de minereuri nu va fi reflectata numai prin cresterea PIB, ci si prin diminuarea rezervei de resurse naturale. In ceea ce priveste politicile microeconomice, orientarea catre dezvoltarea durabila solicita, spre exemplu, imputarea costurilor pentru pagubele aduse mediului, producatorului care a cauzat paguba. Pretul resurselor naturale trebuie sa reflecte costurile de mediu si alte costuri externe ale unei pieti necontrolate. Instrumentele bazate pe mecanisme de piata, cum sunt taxele pentru poluare si permisele comercializabile pot fi utilizate pentru a internaliza costurile externe, conducand la preturi ale pietei care reflecta mai bine costul real al productiei, incluzand costurile sociale si pe cele de protectie a mediului. C. Interdependenta dintre ecosisteme si sistemele antropice ale planetei In ultimele trei decade ale secolului XX, progresul intelegerii stiintifice a interdependentei dintre ecosisteme si sistemele antropice ale planetei a fost semnificativ. Dependenta si interdependenta dintre om si natura a fost reflectata in Carta Mondiala pentru Natura: Carta Mondiala pentru Natura, Preambul Umanitatea este o parte a naturii iar viata depinde de functionarea neintrerupta a sistemelor naturale, care asigura alimentarea cu energie si substante nutritive. Desi recunoasterea explicita a dependentei umanitatii de natura este relativ noua, majoritatea acordurilor internationale pentru protectia mediului au recunoscut, cel putin implicit, interdependenta dintre ecosisteme si sistemele antropice. Spre exemplu, legaturile dintre statele care impart o anumita resursa naturala reprezinta unele dintre motivele principale care stau la baza regulilor referitoare la repartizarea resurselor naturale si poluarea transfrontaliera. Recunoasterea limitelor ecologice si a interconectarii dintre ecosistemele planetei sta la baza eforturilor internationale pentru conservarea biodiversitatii si prevenirii schimbarilor climatice. D. Echitatea si responsabilitatea intre generatii Dezvoltarea durabila, asa cum a fost definita in Raportul Brundtland, este strans asociata cu obiectivul echitatii intre generatii. Acest obiectiv recunoaste responsabilitatea fiecarei generatii de a fi justa cu generatiile viitoare; generatia prezenta trebuie sa lase generatiei viitoare drept mostenire o bogatie cel putin egala cu cea pe care ea insasi a mostenit-o de la generatia anterioara. Indeplinirea minima a acestui obiectiv necesita evidentierea principiilor referitoare la utilizarea durabila a resurselor naturale si la evitarea oricarei pagube ireversibile aduse mediului. Conceptul responsabilitatii intre generatii a inceput sa devina important de la Conferinta de la Stockholm: Declaratia de la Stockholm, Principiul 1 Omulare o responsabilitate solemna de a proteja si imbunatati mediul, pentru generatiile prezente si cele viitoare. Responsabilitatea intre generatii a fost reafirmata la Conferinta de la Rio, ca o componenta centrala a orientarii catre dezvoltarea durabila: Declaratia de la Rio, Principiul 3 Dreptul la dezvoltare trebuie realizat in asa fel, incat sa indeplineasca in mod echitabil necesitatile de dezvoltare si cele de mediu, ale generatiilor prezente si viitoare. 27

E. Utilizarea durabila a resurselor naturale Radacinile conceptului de dezoltare durabila isi au originea in promovarea utilizarii durabile a resurselor naturale. Regimurile juridice care vizeaza conservarea resurselor marine, viata salbatica, protejarea habitatelor, protejarea mostenirii culturale si naturale, protectia zonei antarctice etc. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global si indica o acceptare larga la nivel international a utilizarii durabile a resurselor naturale. Definitiile utilizarii durabile sunt variate, dar reflecta conceptul de echitate intre generatii. Conventia privind Biodiversitatea Utilizarea durabila consta in utilizarea componentelor diversitatii biologice intr-o maniera si cu o viteza care sa nu conduca la declinul pe teremen lung al resurselor biologice, mentinand in consecinta potentialul acestora de a indeplini necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare. Desi conceptul de durabilitate este mai usor de inteles in cazul resurselor regenerabile, el are implicatii majore si pentru resursele neregenerabile: Conferinta de la Stockholm, Principiul 5 Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate in asa fel incat sa se evite pericolul epuizarii lor viitoare si sa se asigure ca beneficiile acestui tip de exploatare sunt impartite de intraga umanitate. F. Responsabilitati comune dar diferentiate Dezvoltarea durabila pune probleme comune tuturor tarilor, dar, datorita cailor de dezvoltare diferite ale statelor lumii, tarilor industrializate li se solicita sa suporte o parte mai mare a greutatilor imediate. Intruna dintre cele mai controversate prevederi ale Declaratie de la Rio, tarile dezvoltate recunosc explicit principala lor responsabilitate pentru prezenta degradare a mediului si pentru remedierea mediului: Declaratia de la Rio, Principiul 7 Statele dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poarta in cursa internationala pentru dezvoltarea durabila, in virtutea presiunilor pe care societatile lor le exercita asupra mediului global si a tehnologiilor si resurselor financiare pe care le controleaza. Aceasta responsabilitate diferentiata se reflecta si in multe alte acorduri internationale pentru protectia mediului. Spre exemplu, principiile directoare ale Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, solicita tarilor dezvoltate sa preia conducerea pentru combaterea schimbarilor climatice si ale efectelor acesteia, simultan cu considerarea integrala a necesitatilor si a circumstantelor speciale, legate de greutatile disproportionate carora trebuie sa le faca fata tarile in curs de dezvoltare si cele extrem de vulnerabile: Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, Art. 3 1. Partile trebuie sa protejeze sistemul climatic, in beneficiul generatiilor prezente si viitoare ale umanitatii, in baza echitatii si in conformitate cu responsabilitatile lor comune dar diferentiate si cu propriile capacitati. Ca urmare, partile care constituie tari dezvoltate, trebuie sa preia conducerea pentru combaterea schimbarilor climatice si a efectelor daunatoare generate de acestea. 2. Trebuie sa se acorde o consideratie deplina necesitatilor specifice si circumstantelor speciale ale partilor care constituie tari in curs de dezvoltare, in particular in cazul celor care sunt cu precadere vulnerabile la efectele daunatoare ale schimbarilor climatice si care ar trebui sa suporte o povara disproportionata sau anormala in baza Conventiei Similar, Protocolul de la Montreal privind Substantele care Epuizeaza Stratul de Ozon, semnat initial in 1987 si supus ulterior unei serii de amendamente, acorda exceptii pentru tarile in curs de dezvoltare: Protocolul de la Montreal, Art. 5 1. Orice parte care constituie o tara in curs de dezvoltare si al carei nivel calculat de consum de substante controlate este mai mic de 0,3 kg pe cap de locuitor la data intrarii in vigoare a Protocolului sau ulterior, va fi autorizata sa amane conformarea cu masurile de controlpentru o perioada de zece ani, pentru a-si satisface necesitatile interne de baza. 28

G. Transferul de tehnologie si de resurse financiare Ca o consecinta practica a responsabilitatilor si posibilitatilor mai mari, tarile dezvoltate au promis sa asiste tarile in curs de dezvoltare in eforturile acestora de a se orienta catre dezvoltarea durabila. Practic, toate tratatele internationale recente pentru protectia mediului, au inclus prevederi importante pentru acordarea de finantare, asistenta tehnica si transfer de tehnologie pentru tarile in curs de dezvoltare. Au fost infiintate noi mecanisme de finantare, cum sunt Fondul Global pentru Mediu si Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal, pentru a sprijini tranzitia tarilor in curs de dezvoltare catre dezvoltarea durabila. De asemenea, au fost investigate noi modalitati de abordare ale transferului de tehnologie, insa nu s-a ajuns inca la un consens privind cele mai bune metode pentru realizarea acestor transferuri: Agenda 21, Cap. 34 Transferul de tehnologii nedaunatoare pentru mediu, cooperarea si constructia capacitatilor, Mijloace de actiune 6. Acest capitol din Agenda 21 nu este in detrimentul unor obligatii si acorduri specifice privind transferul de tehnologie, care urmeaza sa fie adoptate in cadrul unor instrumente internationale specifice. Ca urmare, transferul de tehnologie a devenit unul din domeniile prioritare de analiza, care solicita cercetari suplimentare din partea Comisiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea Durabila si formularea de noi politici in acest sens. H. Cresterea capacitatilor de decizie si de participare publica la nivel local Dezvoltarea durabila solicita integrarea costurilor de protectie a mediului in sistemul economic, dar si integrarea cetatenilor in procesul politic. Raportul Brundtland recunoaste aceasta cerinta, concluzionand ca urmarirea dezvoltarii durabile implica un sistem politic care asigura o participare functionala a cetatenilor la luarea deciziei. Cetatenii sunt de fapt direct afectati de deciziile care conduc la producerea de pagube asupra mediului si ca urmare sunt adeseori cei mai zelosi si mai activi aparatori ai mediului. Principiul 10 al Declaratiei de la Rio clarifica semnificatia sintagmei participare publica reala: Declaratia de la Rio, Principiul 10 Problemele mediului sunt cel mai bine tratate prin participarea, la nivelul relevant, a tuturor cetatenilor afectati. La nivel national, fiecare individ trebuie sa aiba accesul adecvat la informatiile detinute de autoritatile publice privind mediul, incluzand informatii referitoare la materialele si activitatile periculoase existente in propriile comunitati si trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la procesul de luare a deciziei. Statele trebuie sa faciliteze si sa incurajeze constientizarea si participarea publica printr-o larga disponibilizare a informatiilor. Trebuie sa furnizeze accesul real la procedurile juridice si administrative, inclusiv cele privind redresarea si remedierea. In acest fel, principiul participarii publice obliga guvernele sa instituie proceduri pentru cetateni si organizatii neguvernamentale, care sa le permita acestora sa obtina informatii referitoare la mediu, sa-si exprime opinia cu privire la informatiile referitoare la mediu, sa-si creeze si sa prezinte propriul sistem de informatii, sa le fie luate in considerare informatiile prezentate si sa beneficieze de proceduri de remediere. Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in problemele de mediu, este cea mai impresionanta dezvoltare a Principiului 10 al Declaratiei de la Rio. Ea a fost adoptata la cea de-a patra Conferinta Ministeriala privind Mediul pentru Europa si reprezinta o noua forma de acord international in domeniul mediului. Conventia de la Aarhus reprezinta o afirmare a constientizarii faptului ca dezvoltarea durabila poate fi realizata numai prin participarea tuturor celor implicati. Conventia este axata pe interactiunile dintre public si autoritatile publice in cadrul unui context democratic si initiaza un nou tip de proces pentru participarea publica la negocierea si implementarea acordurilor internationale. Conventia nu reprezinta numai un nou acord in domeniul mediului, ci si un acord care instituie responsabilitatea, transparenta si reactia guvernelor 29

in acest domeniu. Spre deosebire de majoritatea acordurilor multilaterale din domeniul mediului care cuprind obligatiile reciproce ale Partilor, Conventia de la Aarhus cuprinde obligatiile pe care Partile le au fata de public si instituie obligatii clare asupra Partilor si a autoritatilor publice la nivel national in ceea ce priveste accesul la informatie, participarea publica si accesul la justitie, care constituie cei trei piloni ai Conventiei. Accesul la informatie, conform Conventiei de la Aarhus, este asigurat in doua moduri: 1. prin garantarea dreptului publicului de a solicita informatii de la autoritatile publice si obligatia autoritatilor de a furniza informatiile cerute in baza solicitari (acces pasiv la informatie, Art. 4); 2. prin dreptul publicului de a primi informatii si obligatia autoritatilor de a colecta si circula informatia de interes public, fara necesitatea existentei unei solicitari publice specifice in acest sens (acces activ la informatie, Art. 5); Participarea publica este bazata pe ceilalti doi piloni: 1. accesul la informatie pentru a asigura participarea publicului in cunostinta de cauza; 2. accesul la justitie pentru a asigura ca participarea publica are loc in mod concret si nu este prevazuta doar prin documente. Participarea publica se realizeaza in trei moduri: 1. participarea publicului care poate fi afectat sau care este interesat de luarea unei decizii cu privire la o anumita activitate (Art. 6); 2. participarea publicului la elaborarea planurilor,programelor si politicilor privind mediul (Art.7) 3. participarea publicului la pregatirea legilor, regulilor si a normelor obligatorii din punct de vedere legal. Exemplificare RO: - Participarea publicului la Procedura de evaluare a impactului : activiti i proiecte - Participarea publicului la Procedura de evaluare a impactului : Planuri/Programe Ex. HG 1076/2004 - Participarea publicului n elaborarea planurilor de amenaj.terit. si urbanism -Ordinul nr. 2701/2010 Accesul la justitie impune aplicarea celorlalti doi piloni ai Conventiei in sistemele legale nationale si intareste legislatia din domeniul mediului la nivel national (Art. 9). I. Implementarea dezvoltarii durabile la nivel national

2.2. ABORDRI ALE DEZVOLTARII DURABILE N ROMNIA


ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILA LA NIVEL NAIONAL, JUDEEAN, U.A.T. (MUNICIPIU, ORA, COMUNA) SPRIJINIREA DEZVOLTARII DURABILE A ORASELOR POLI URBANI DE CRESTERE, POR Ex. ABORDAREA DEZVOLTARII DURABILE ROSIA MONTANA Ex. NFIINAREA DE STRUCTURII (EX. AGENIEI DE DEZVOLTARE DURABILA) care vine n sprijinul administratiilor locale n scopul atragerii fondurilor comunitare n proiecte care n final sa ridice nivelul de viata al locuitorilor rii/ judetului / UAT.

ELABORAREA DE PLANURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILA, 2007-2013 Un set complet al strategiei de dezvoltare durabila pentru o comuna/un ora cuprinde:

Analiza socio-economica actuala a comunei / orasului; Analiza SWOT pentru domeniile cheie de dezvoltare locala; Monografia localiatii; Concluzii si recomandari; Strategia de dezvoltare locala durabila; Plan de actiune pentru implementarea strategiei de dezvoltare; Portofoliu de proiecte prioritare pentru dezvoltarea durabila a localitatii; Plan de comunicare cu cetatenii pentru informare si consultare privind implementarea strategiei de dezvoltare; HOTRRE/ANGAJAMENT al Consiliului Local si al Primariei comunei / orasului cu privire la nsusirea si aplicarea Strategiei de dezvoltare economico sociala n perioada 2007 2013.

Obiectivul dezvoltarii durabile are implicatii majore pentru deciziile politice luate la nivel national.

Dezvoltarea durabila poate fi privita ca o modificare sau cel putin ca o clarificare a dreptului la dezvoltare, asa cum afirma Principiul 3 al Declaratiei de la Rio. Dupa Conferinta de la Rio, multe state au dedicat substantiale eforturi de planificare, pentru a se orienta catre dezvoltarea durabila, prin implementarea Agendei 21 la nivel national. In acest sens, s-au adoptat multiple abordari diferite. Legile din domeniul protectiei mediului integreaza din ce in ce mai mult dezvoltarea durabila la nivel national si se intocmesc Planuri Nationale pentru Dezvoltarea Durabila. Prin modificarea Legii nr.350/2001 privind amenjarea teritoriului i urbanismul se dorete a se asigura condiii pentru realizrii dezvoltrii durabile, coerente i integrate la nivel national prin P.A.T.U. care se vor elabora i implementa

SPRIJINIREA DEZVOLTARII DURABILE A ORASELOR POLI URBANI DE CRESTERE, POR

Obiectiv Axa Prioritara 1 Aceasta axa prioritara are ca scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Pentru a contribui la o dezvoltare teritoriala echilibrata a tarii si pentru a evita cresterea disparitatilor interne, investitiile vor fi concentrate in acele orase care actioneaza ca poli regionali si/ sau locali de crestere si iradiaza dezvoltare in zonele adiacente, acordand prioritate polilor de crestere localizati in regiunile si judetele cu un nivel de dezvoltare mai scazut in termeni de PIB si somaj. 31

30

Fundamentare Axa prioritara 1 Este esentiala sprijinirea oraselor poli locali de crestere pentru ca acestea sa-si indeplineasca functiile urbane, mai ales in cazul acelor orase polarizatoare, care au legaturi intense cu arealele inconjuratoare, a caror dezvoltare este dependenta de aceste orase. In acelasi timp, nivelul de dezvoltare al unei regiuni este direct influentat de nivelul de dezvoltare al oraselor mari, prin multitudinea de functii de grad superior pe care acestea le indeplinesc, acestea actionand ca poli regionali de crestere urbana. Ca urmare, revitalizarea anumitor cartiere cu probleme ale centrelor urbane mari este necesara pentru a nu periclita sau altera functiile pe care acestea le au de indeplinit. Schimbarile economice care au survenit in Romania dupa 1990 s-au reflectat, intre altele, intr-un proces de restructurare a industriei tarii, care a avut ca efect reducerea activitatilor economice din orasele afectate si, in consecinta, la disponibilizarea unui numar important de salariati. Ca urmare, s-a inregistrat scaderea veniturilor populatiei, reducerea investitiilor publice in infrastructura de baza si deteriorarea situatiei sociale din centrele urbane. Toate acestea s-au reflectat in scaderea calitatii vietii locuitorilor din mediul urban. Cele mai afectate de acest fenomen sunt orasele mici si mijlocii, adesea monoindustriale, in care declinul intreprinderii principale a generat o diminuare a functiilor urbane si chiar tendinte de ruralizare. In cazul oraselor mari sau cu structura economica mai diversificata, inchiderea unei intreprinderi a determinat cresterea disparitatilor (din punct de vedere socioeconomic) dintre arealul in care se localiza aceasta si celelalte areale ale orasului. Acest areal s-a adaugat astfel celorlalte areale ale orasului, caracterizate de degradare fizica, economica si sociala, sporind disparitatile din interiorul orasului respectiv si avand consecinte negative asupra atractivitatii si competitivitatii acestora. Avand in vedere situatia actuala din orasele Romaniei, este prevazut ca fondurile alocate dezvoltarii urbane sa fie cheltuite, dupa cum urmeaza: 60% pentru infrastructura publica urbana, 25% pentru infrastructura sociala si 15% pentru mediul de afaceri. In acest context, planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR, anume cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationala pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta, precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. Domenii majore de interventie - Planuri integrate de dezvoltare urbana Planuri integrate de dezvoltare urbana Experientele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au aratat ca abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate, a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Aceasta abordare a constat in sprijinirea simultana a activitatilor de renovare fizica a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de baza, precum si cu actiuni pentru dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si ocuparii, integrarea grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. Avantajul acestei abordari integrate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. 32

Din acest motiv, in cadrul acestei axe prioritare vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana), clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului, cat si a zonei inconjuratoare. Implicarea cetatenilor si a principalilor actori locali in elaborarea planurilor de dezvoltare urbana constituie o preconditie pentru asigurarea sustenabilitatii acestor planuri integrate. Planurile integrate de dezvoltare urbana vor trebui implementate prin proiecte care se refera urmatoarele tipuri de activitati: - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban - Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri - Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban Reabilitarea fizica a oraselor si a spatiilor publice este deosebit de importanta pentru cresterea calitatii vietii locuitorilor si incurajeaza stabilirea de noi activitati economice. Unele areale urbane au o infrastructura invechita, care face fata cu greu cerintelor populatiei. Aceasta situatie se reflecta in calitatea vietii locuitorilor si descurajeaza localizarea activitatilor economice in arealele respective. Este cazul deopotriva al zonelor periferice si zonelor vechi, centrale ale oraselor, unde cladiri de mare valoare istorica, culturala si artistica sunt abandonate sau intr-o stare avansata de degradare. De asemenea, aceste zone inregistreaza un grad ridicat de deteriorare a spatiilor publice: strazi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet si/sau inadecvat, suprafata redusa a parcurilor si zonelor de recreere, etc. Pentru regenerarea fizica a arealelor urbane cu probleme vor fi sprijinite activitati de: finalizare si/sau renovare a cladirilor abandonate (si pregatirea lor pentru noi tipuri de activitati economice si sociale), reabilitarea patrimoniului istoric si cultural, demolare a cladirilor si/sau structurilor aflate intr-o stare avansata de degradare, care nu apartin patrimoniului national cultural. Alte tipuri de activitati necesare regenerarii arealelor urbane degradate sunt dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane, respectiv reabilitarea strazilor orasenesti, inclusiv a reabilitarea infrastructurii aferente si refacerea spatiilor publice si a diferitelor tipuri de infrastructurii urbane (zone pentru pietoni, trotuare, iluminat public etc.). Prin proiectelor integrate de dezvoltare urbana se vor reabilita situri poluate neutilizate (situri industriale abandonate, terenuri neutilizate) pentru noi folosinte care vor conduce la cresterea calitatii vietii locuitorilor din arealele urbane cu probleme. Din cauza cresterii traficului in orasele si municipiile tarii, este important a finanta investitii in transportul public urban, precum si promovarea unor forme alternative de transport cum ar fi mersul pe bicicleta, mersul pe jos, etc. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri Pentru a asigura sustenabilitate planurilor integrate de regenerare urbana, se va sprijini dezvoltarea mediului antreprenorial pentru impulsionarea activitatilor economice si crearea de noi locuri de munca, cu impact 33

asupra cresterii competitivitatii arealelor urbane degradate, avand in vedere ca autoritatile urbane, ca beneficiari ai proiectului, cunosc cel mai bine (pe baza cooperarii cu actorii locali) tipurile de activitati economice necesare si adecvate pentru valorificarea resurselor locale. Asigurarea sustenabilitatii regenerarii zonelor urbane implica sustinerea activitatilor antreprenoriale prin dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale In anii 70 si 80, pentru a satisface cererea mare pentru locuinte, in majoritatea oraselor s-au construit cartiere de locuinte multi-familiale. Lipsa investitiilor ulterioare a determinat un proces continuu de degradare a acestora astfel incat in prezent se caracterizeaza printr-o stare avansata de uzura, inclusiv pierderi energetice mari, cu consecinte negative asupra sanatatii populatiei. In acest sens, activitatile sprijinite vor fi in concordanta cu actiunile incluse in art. 47 al Regulamentului Consiliului Nr. 1828/2006. Satisfacerea nevoilor sociale specifice revine sectorului public, fiind o atributie fundamentala a acestuia. Satisfacerea acestor nevoi s-a dovedit a fi o importanta sursa de crestere a gradului de ocupare si a calitatii vietii locuitorilor, precum si un real sprijin in incercarea de a asigura egalitatea de sanse intre barbati si femei, prin oferirea de servicii care ii ajuta sa-si satisfaca atat indatoririle lor profesionale cat si cerintele familiale. Activitatile sprijinite pentru imbunatatirea infrastructurii si serviciilor sociale vor viza reabilitarea infrastructurii sociale (centre de ingrijire a copiilor, centre pentru batrani si centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente, centre pentru tineret etc) si achizitionarea de echipamente necesare pentru

Tinerii ar trebui sa aib acces la oportuniti de educaie, instruire i locuri de munc, pentru a putea participa la viaa comunitii. Vrstnicii i persoanele cu dizabiliti ar trebui sa aib parte de serviciile de asisten de care au nevoie. Toate aceste direcii se regsesc deja n aciunile companiei. Strategiile sunt gndite pe termen mediu i lung, ns RMGC depune toate eforturile pentru a sprijini comunitatea i n rezolvarea nevoilor imediate. Beneficiile statului romn din proiectul minier de la Roia Montan vin din trei surse: Participaia de 19,3% pe care o deine n compania RMGC i asigur o cot proportional din profitul obinut de proiect. Redevenele miniere aplicate pentru producia de aur i argint obinut, pltibile ctre bugetul de stat. Impozitele i taxele pe profit, salarii, proprieti, accize, taxe de exploatare i altele. n cazul n care aurul este vndut la un pre mediu de 900 dolari / uncie, volumul total al beneficiilor statului din cele trei surse indicate mai sus este de 1.8 miliarde de dolari. n cazul n care preul aurului crete la, de exemplu, 1000 dolari / uncie, i beneficiile statului romn cresc la peste 2.1 miliarde de dolari.

Ex. ABORDAREA DEZVOLTARII DURABILE ROSIA MONTANA

Pe lng beneficiile financiare directe, Statul Romn beneficiaz de propagarea direct i indirect a efectelor economice ale proiectului. Astfel, proiectul minier va crea: 2.300 de locuri de munc directe pe perioada etapei de construcie a minei, 800 de locuri de munc directe n timpul exploatrii i 3.000 de locuri de munc n total (directe si indirecte) pe perioada operrii. Logistica necesar realizarii proiectului, respectiv drumuri, infrastructur, case, coli, servicii de utilitate public, sunt construite de investitor i rmn comunitii. RMGC va ecologiza zona att pe parcursul proiectului, ct i la final. n plus, compania asigur ecologizarea prin depunerea garaniei financiare necesare, special n acest scop, nc de la nceputul proiectului. Costurile de nchidere i ecologizare a proiectului Roia Montan sunt estimate la aceast dat la 135 milioane USD, conform estimrilor experilor independeni. .

Extras din Proiectul minier al RMGC, gndit ca un motor al dezvoltrii ntregii comuniti din Roia Montan si din zona inconjurtoare: .. Considerm c dezvoltarea durabil garanteaz contribuia noastr la bunstarea pe termen lung a comunitii, impactul fiind msurat nu doar n termeni economici, ci i din punct de vedere social, etic si mediului. Viziunea noastr este s crem valoare pentru toate prile interesate prin: managementul eficient al mediului n care se va dezvolta proiectul minier conservarea patrimoniului din Roia Montan oferirea de locuri de munc la nivel local dezvoltarea infrastructurii din zon imbuntirea accesului la servicii de sntate, de educaie i la activiti culturale Ne dorim ca locuitorii din Roia Montan s aib un mediu protejat, curat i sigur, infrastructur mai bun i servicii de asisten cel puin la fel de bune ca n cele mai dezvoltate comuniti de dimensiuni similare din Romnia. n ceea ce privete infrastructura, comunitatea din Roia Montan ar trebui s beneficieze de transport eficient, curent electric, surse de ap potabil, drumuri bune, iluminat stradal, linii de comunicare moderne ctre restul rii i staii de tratare adecvate a apelor menajere i a deeurilor. Locuitorii ar trebui ncurajai s i dezvolte abilitile antreprenoriale pentru a contribui la dezvoltarea comunitii. 34

35

NFIINAREA DE STRUCTURII (EX. AGENIA DE DEZVOLTARE DURABILA) care vin n sprijinul administratiilor locale n scopul atragerii fondurilor comunitare n proiecte care n final sa ridice nivelul de viata al locuitorilor rii/ judetului / UAT. Compatibilizarea societatii romanesti cu realitatile din statele membre ale Uniunii Europene impune cresterea capacitatii administrative a tarii noastre de a elabora raspunsuri la problemele ridicate de integrarea n structurile europene. Pentru judetul X, un astfel de raspuns este Agentia de Dezvoltare Durabila. Aceasta structura vine n sprijinul administratiilor locale. Ea a fost creata n scopul atragerii fondurilor comunitare n proiecte care n final sa ridice nivelul de viata al locuitorilor judetului nostru. Politica regionala a Uniunii Europene se bazeaza pe coeziune sociala ntre statele membre, astfel ncat regiunile mai putin prospere si grupurile sociale defavorizate sa primeasca fonduri comunitare care adaugate resurselor proprii, sa le permita dezvoltarea unor proiecte menite sa contribuie la recuperarea decalajelor dintre regiuni. Judeul X i propune ca prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Durabila sa reuesc eliminarea cat mai rapida a distantei care ne desparte de celelalte tari ale Uniunii Europene.

CAP.3 INDICATORI AI DEZVOLTARII DURABILE


Monitorizarea tendinelor dezvoltarii folosind si indicatori situai n afara activitaii economice precede formularea principiilor dezvoltarii durabile si s-a afirmat paralel cu procesul de definire a strategiilor de dezvoltare durabila elaborate sub egida Naiunilor Unite si, respectiv, a Uniunii Europene. Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de instituii, de la ntreprinderi sau formaiuni ale societaii civile, grupuri de experi sau centre de cercetare pna la administraii locale, guverne naionale, organizaii interguvernamentale sau instituii financiare internaionale. Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat n ultimii ani att la nivel naional ct si n formule multinaionale colaborative, reflecta nevoia perceputa de a dispune de astfel de instrumente, de a acoperi o plaja diversa de aplicaii si de a depasi o seama de dificultai metodologice. Diferenele, nca notabile, dintre: modalitaile de construcie, stadiul de dezvoltare, gradul de utilizare efectiva a unor seturi coerente de indicatori ilustreaza complexitatea sarcinii de a regasi compatibilitai reale ntre abordarile empirice si normative din domeniile distincte care se integreaza n conceptul dezvoltarii durabile: economia, societatea si capitalul natural. n aceste condiii, aspectele metodologice, aflate nca ntr-o faza de fundamentare teoretica, sunt preluate dinamic n procesul de dezvoltare a aplicaiilor de raportare statistica. Convenirea unui set de indicatori acceptai ai dezvoltarii durabile, inclusiv reflectarea n sistemul conturilor naionale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie n continuare un subiect de preocupare prioritara din partea Oficiului de Statistica al Comunitailor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizaiei pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE). Romnia, prin Institutul Naional de Statistica, este angajata n mod activ n acest proces. n faza actuala, Institutul Naional de Statistica transmite la Eurostat un sistem parial de indicatori, integrat n sistemul european al dezvoltarii durabile, n funcie de datele disponibile. n aceasta etapa, sursele de date pot fi perfecionate printr-o directa si eficienta cooperare inter-instituionala, n special pentru cuantificarea elementelor capitalului uman si social si a capacitaii de suport a ecosistemelor naturale. Sistemul actual, folosit pentru monitorizarea implementarii Strategiei rennoite pentru Dezvoltare Durabila a UE (2006), recunoaste n mod explicit existena acestor probleme si recomanda statelor membre sa-si revizuiasca n continuare sursele de date pentru seturile de indicatori, pentru a le asigura calitatea, nivelul de comparaie si relevana n raport cu obiectivele Strategiei UE. Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila rennoite a UE l reprezinta instituirea unui proces reglementat de monitorizare si raportare care sa armonizeze cerinele naionale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare si sinteza la nivelul instituiilor Uniunii.

36

37

S-a stabilit ca obiectivele de atins si instrumentele de masurare a performanelor economice n raport cu responsabilitaile sociale si de mediu sa fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia Europeana si de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali si formaiunile relevante ale societaii civile. Comisia Europeana, cu asistena grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile, a fost nsarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a mbunatai omogenitatea raportarii. O prima versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru primul raport de evaluare (2007) a Strategiei UE rennoite. n forma sa curenta, mecanismul de monitorizare evideniaza anumite categorii de indicatori aflate nca n stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat: adecvat pentru monitorizarea intelor cantitative ale Strategiei UE, incomplet sau insuficient pentru urmarirea si evaluarea obiectivelor calitative (de exemplu, buna guvernare). Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei UE rennoite asociaza fiecarei dimensiuni strategice: un indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operaionale subordonate (Nivel 2) si indicatori descriptivi ai domeniilor de intervenie pentru politicile asociate (Nivel 3). Un set suplimentar de indicatori, n afara acestei structuri (indicatorii contextuali), este inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al caror raspuns la intervenii ramne neidentificat. n conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligaia sa-si creeze forme de suport instituional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instrumentelor statistice de monitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Naionale, ntr-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportarilor asupra implementarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene. Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Naionale si a Strategiei UE reduce marja de eroare n privina evaluarii resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor nconvenite. Pentru urmarirea si verificarea implementarii Strategii Naionale se va crea si ntreine un sistem naional de indicatori statistici ai dezvoltarii durabile, armonizat si congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor naionale n raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. Colectarea si prelucrarea informaiilor de ncredere, cuantificate si actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila, va permite masurarea performanelor n atingerea obiectivelor stabilite de Strategie si raportarea corecta asupra rezultatelor. Ansamblul activitailor legate de elaborarea sistemului naional de indicatori ai dezvoltarii durabile se desfasoara sub ndrumarea si controlul Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabila (vezi n Partea V a SNDD) primul termen de raportare asupra implementarii SNDD este luna iunie 2011

Indicatorii de dezvoltare durabil cu referire la mediu:


Se are n vedere operaionalizarea a dou tipuri de indicatori:

Indicatorii naionali de dezvoltare durabil, focalizai pe prioritile-cheie exprimate prin inte cuantificabile, care s permit compararea performanelor naionale cu: - performanele partenerilor internaionali i cu - obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE rennoit. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat UNECE OCDE i va fi reactualizat n permanen. Indicatorii de progres ai Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a Romniei, acoperind ntregul pachet de politici pe care aceasta le genereaz, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse n Strategia UE. n acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizrii, urmrind responsabilizarea decidenilor politici i permind opiniei publice s evalueze succesul aciunilor ntreprinse.

ncepnd cu luna martie 2010 s-a constituit Grupul de lucru pentru stabilirea indicatorilor de dezvoltare durabil cu referire la mediu, alctuit din experi nominalizai din cadrul Ministerului Mediului i Pdurilor, Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului i Institutului Naional de Statistic, n cadrul unui Proiect de grant privind stabilirea setului naional de indicatori pentru monitorizarea implementrii Strategiei Naionale de Dezvoltare Durabil. Direcia Dezvoltare Durabil din cadrul Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, ca parte a Grupului de lucru pentru stabilirea indicatorilor de dezvoltare durabil cu referire la mediu, a avut responsabilitatea colectrii datelor referitoare la indicatorii cuantificai de ctre ANPM i completarea matricilor descriptive pentru aceti indicatori. Indicatorii Eurostat urmariti la nivel national / Cadrul conceptual Fiecarei dimensiuni a Strategiei i se asociaza : un indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori corespunzand obiectivelor operationale subordonate (Nivel 2) , detaliati de indicatori descriptivi ai domeniilor de interventie a politicilor asociate (Nivel 3). Un set de indicatori in afara acestei structuri este inclus pentru referinta descriind fenomene greu de interpretat normativ sau a caror raspuns la interventii ramane neidentificat. Acestia prezinta detalii semnificative din contextul fiecarei teme si sunt considerati indispensabili penru interpretarea indicatorilor clasificati in nivelurile 1-3 ale structurii de raportare. NIVEL 1. INDICATOR REPREZENTATIV - corespunde unui Domeniu Prioritar al Strategiei NIVEL 2. INDICATORI DESCRIPTIVI - corespund Obiectivelor operationale asociate domeniului prioritar NIVEL 3. INDICATORI DESCRIPTIVI - corespund Domeniilor de interventie adresand obiectivele prioritare NIVEL 4. INDICATORI CONTEXTUALI - descriu dimensiuni critice interpretarii indicatorilor curpinsi la Nivelurile 1-3 39

38

TEME DE ANALIZA SI INDICATORI REPREZENTATIVI Cele zece teme ale indicatorilor Eurostat urmaresc obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE ca o progresie de la dimensiunea economica, spre cele privind societatea si mediul, pana la dimensiunea institutionala a Strategiei. ABREVIERE: EUROSTAT- Oficiului de Statistica al Comunitailor Europene Indicatorii reprezentativi pentru fiecare tema sunt indicatori cu grad ridicat de recunoastere publica si utilizare de rutina in cercetare. Au fost alesi pentru valoarea lor de comunicare, sunt considerati robusti metodologic si calitativ, si sunt urmariti de toate tarile membre ale Uniunii Europene de cel putin cinci ani. I. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA INDICATOR REPREZENTATIV : Rata de crestere a produsului intern brut pe cap de locuitor OBIECTIV EU-SDS CORESPONDENT : Prosperitate Economica II. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): CONSUM SI PRODUCTIE SUSTENABILE INDICATOR REPREZENTATIV : Productivitatea resurselor OBIECTIVE EU-SDS CORESPONDENTE : Consum si productie sustenabile ; Conservarea si administrarea resurselot naturale III. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): INCLUZIUNE SOCIALA INDICATOR REPREZENTATIV : Populatie expusa riscului saraciei, excluzand transferurile sociale OBIECTIVE EU-SDS CORESPONDENTE : Incluziune sociala, Demografie si Migratie IV. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): SCHIMBARI DEMOGRAFICE INDICATOR REPREZENTATIV : Rata de ocupare a populatiei [catre] varsta limita de pensionare OBIECTIVE EU-SDS CORESPONDENTE : Incluziune sociala, Demografie si Migratie V. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): SANATATE PUBLICA INDICATOR REPREZENTATIV : Durata medie de viata sanatoasa pe sexe, si Durata medie de viata probabila la nastere pe sexe OBIECTIV EU-SDS CORESPONDENT : Sanatate publica VI. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): SCHIMBARI CLIMATICE SI ENERGIE INDICATOR REPREZENTATIV : Emisiile totale de gaze cu efect de sera, Consumul de resurse energetice regenerabile OBIECTIV EU-SDS CORESPONDENT : Schimbari climatice si energie VII. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): TRANSPORT SUSTENABIL INDICATOR REPREZENTATIV : Consumul de energie pentru activitati de transport OBIECTIV EU-SDS CORESPONDENT : Transport sustenabil VIII. TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): RESURSE NATURALE INDICATOR REPREZENTATIV : Indexul speciilor de pasari comune, Productia din pescuit peste limitele biologice stabile OBIECTIV EU-SDS CORESPONDENT : Conservarea si managementul resurselor naturale

IX.TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): PARTENERIAT GLOBAL INDICATOR REPREZENTATIV : Asistenta pentru dezvoltare fonduri oficiale OBIECTIV EU-SDS CORESPONDENT : Saracia la nivel global si dezvoltarea durabila X.TEMA DE RAPORTARE (EUROSTAT 2007): BUNA GUVERNARE INDICATOR REPREZENTATIV : In studiu CORESPUNZAND PRINCIPIULUI FUNDAMENTAL AL EU-SDS: Coerenta politicilor de guvernare Raportul catre Comisia Europeana inaintat de Guvernul Romaniei privind stadiul de implementare a Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila prezinta situatia tuturor indicatorilor selectionati de Eurostat de catre sursele de date statistice din Romania preluate de Institutul National de Statistica. Periodic, Strategia Nationala trebuie revizuita astfel incat tintele fixate sa tina cont de evolutia sistemului socio-economic la nivel national, precum si de opiniile comunitatii locale cu privire la implementarea acesteia. Cu cat revizuirea se face la intervale mai scurte cu atat marja de eroare in privinta evaluarii resurselor necesare implementarii este mai mica, avand in vedere ca, pe masura ce se inainteaza in timp, se multiplica variabilele care caracterizeaza sistemul socioeconomic supus analizei ce trebuie luate in calcul la stabilirea coordonatelor unui model de dezvoltare socio-economica durabila. Din acest motiv s-a decis la nivelul Comisiei Europene ca Strategia de Dezvoltare Durabila a UE sa fie revizuita o data la 2 ani, astfel ca la scara nationala se va adopta acelasi interval de timp. In acest moment, conform raportului Eurostat privind evaluarea metodologiilor de monitorizare si raportare a Strategiilor de Dezvoltare Durabila, publicat in 2007, Romania, prin capacitatea actuala a Insititutului National de Statistica, monitorizeaza doar 13 indicatori relationati cu prioritatile si obiectivele de dezvoltare durabila cuprinse in Strategie.

40

41

STRATEGIA NAIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMNIEI Orizonturi 2013-2020-2030 este structurat astfel: TEMATIC SUPLIMENTAR PROPUS DE LECTOR
PARTEA I CADRUL CONCEPTUAL 1. Introducere: Definiii necesare 2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila 3. Indicatorii dezvoltarii durabile 4. Masurile de conformitate cu obiectivele dezvoltarii durabile adoptate de Romnia n procesul de pre- si post-aderare PARTEA II SITUAIA ACTUALA A SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC SI A CAPITALULUI NATURAL AL ROMNIEI 1. Capitalul natural 2. Capitalul antropic 3. Capitalul uman 4. Capitalul social PARTEA III OBIECTIVE-INTA SI MODALITAI DE ACIUNE LA ORIZONT 2013, 2020, 2030, 1. Provocari cruciale 1.1 Schimbarile climatice si energia curata 1.2 Transport durabil 1.3 Producie si consum durabile 1.4 Conservarea si gestionarea resurselor naturale 1.5 Sanatatea publica 1.6 Incluziunea sociala, demografia si migraia 1.7 Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile 2. Teme inter- si trans-sectoriale 2.1 Educaia si formarea profesionala 2.2 Cercetarea stiinifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea 3. Instrumente financiare si economice 4. Comunicare, mobilizarea actorilor si multiplicarea factorilor de succes PARTEA IV PROBLEME SI PREOCUPARI SPECIFICE SITUAIEI DIN ROMNIA 1. Riscuri si vulnerabilitai generate de factori endogeni si exogeni 2. Cresterea sustenabila: transformarile structurale si echilibrele macroeconomice 2.1 Asigurarea sustenabilitaii pe termen lung a consumurilor energetice si materiale bazate pe evaluarea realista a capacitaii de suport a capitalului natural 2.2 Modernizarea treptata a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinelor sociale si de mediu 2.3 Cresterea productivitaii muncii si mbunatairea ratei de ocupare 2.4 mbunatairea managementului micro- si macro-economic 2.5 Politica de investiii si diversificarea surselor de finanare 2.6 Meninerea echilibrelor macro-economice 3. Dezvoltarea regionala si aciunea locala; problematica specifica a dezvoltarii rurale 3.1 Dezvoltarea regionala 3.2 Dezvoltarea rurala, agricultura, silvicultura si pescuitul 3.3 Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21) 4. Amenajarea teritoriului si planificarea spaiala 4.1 Planificarea spaiala 4.2 Cadastrul Romniei 5. Dimensiunea culturala a dezvoltarii durabile PARTEA V IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI RAPORTAREA REZULTATELOR 42 43

STRATEGIA NAIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMNIEI ( S.N.D.D.R.) Orizonturi 2013-2020-2030: CAP.4. S.N.D.D.R. - DEZVOLTAREA REGIONALA. 1. Dezvoltarea regionala 2. Dezvoltarea rurala, agricultura, silvicultura si pescuitul 3. Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21) CAP.5 S.N.D.D.R. - AMENAJAREA TERITORIULUI. 5.1. Planificarea spaiala 5.2. Cadastrul Romniei CAP.6. DEZVOLTAREA DURABIL PRIN PRISMA LEGII nr.. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul CAP. 7. PROCEDURA DE AUTORIZARE- PREZENTARE

Strategia de dezvoltare teritorial a Romniei este conceput pe 5 pri. Partea I prezinta cadrul conceptual, defineste noiunile cu care se opereaza, descrie principalele repere ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila rennoite a UE (2006), stadiul actual al procesului de elaborare a indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile si masurile relevante ntreprinse de Romnia n perioada de presi post-aderare. Partea II conine o evaluare a situaiei actuale a capitalului natural, antropic, uman si social din Romnia. Aceasta abordare este conforma cu ultimele recomandari (mai 2008) ale Grupului de Lucru combinat al Oficiului de Statistica al UE (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizaiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) privind masurarea performanelor dezvoltarii durabile n funcie de evoluia celor patru forme de capital. Partea III nfaiseaza o viziune de perspectiva, stabilind obiective precise pe cele trei orizonturi de timp, urmarind strict logica provocarilor cheie si a temelor inter-sectoriale, asa cum sunt formulate n Strategia pentru Dezvoltare Durabila a UE rennoita. Partea IV analizeaza problemele specifice cu care se confrunta Romnia si stabileste inte pentru accelerarea procesului de trecere la modelul de dezvoltare durabila, concomitent cu reducerea si eliminarea decalajelor existente n raport cu nivelul mediu de performana al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Partea V conine recomandari concrete privind crearea si modalitaile de funcionare ale cadrului instituional menit sa asigure implementarea, monitorizarea si raportarea asupra rezultatelor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabila revizuite. Propunerile in seama de experiena si practicile statornicite n celelalte state membre ale UE si vizeaza adoptarea unor soluii novatoare, adaptate la condiiile specifice ale Romniei, privind responsabilizarea autoritailor publice si implicarea activa a factorilor sociali n realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile.

CAP 4.1. DEZVOLTAREA REGIONALA


Programul Operational Regional 2007-2013, adoptat in aprilie 2007, identifica o seama de problemecheie rezultate din analiza punctelor slabe constatate in fiecare din cele 8 regiuni printre care: Concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului si cresterea disparitatilor fata de celelalte regiuni, insotite de tendinta de congestionare a capitalei; Declinul socio-economic al unui numar insemnat de centre urbane mari si diminuarea rolului lor in dezvoltarea arealelor adiacente si a regiunilor; Accentuarea dezechilibrelor demografice la nivel regional, degradarea structurii pe varste si imbatranirea populatiei capatand dimensiuni alarmante in regiunile din sudul tarii; Pierderea functiilor urbane a multor orase mici si mijlocii, in special a celor monoindustriale afectate de restructurare, insotita de accentuarea problemelor sociale; Reaparitia dezechilibrului istoric intre jumatatea de est si cea de vest a tarii, decuplarea economica a unor zone traditional subdezvoltate din nordul si estul tarii si dea lungul Dunarii; Accesibilitatea redusa a unor zone cu efecte negative asupra dezvoltarii locale; Existenta unor zone extinse cu deficit de forta de munca datorita scaderii populatiei, migratiei si imbatranirii, ceea ce duce la o presiune sporita asupra serviciilor sociale si de sanatate; Posibila aparitie a unui fenomen de stagnare economica in zonele montane; Slaba competitivitate a multor afaceri, in special in turism, nivelul scazut al productivitatii muncii, investitiilor de capital, lipsa capacitatii manageriale, gradul scazut de utilizare a tehnologiilor moderne; Calitatea scazuta a infrastructurii publice, degradarea utilitatilor urbane, incapacitatea de a conserva bunurile istorice si culturale; Experienta si calificarea limitate ale autoritatilor locale in gestionarea unor programe complexe de dezvoltare durabila incluzand componentele economice, sociale si de mediu. Pe aceasta baza se fundamenteaza masurile care intra in competenta autoritatilor regionale, judetene si locale pentru remedierea si imbunatatirea substantiala a situatiei pe termen scurt si mediu. Orizont 2013. Obiectiv strategic: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. In acest scop, Programul Operational Regional stabileste urmatoarele obiective specifice: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin adoptarea unei abordari policentrice in vederea unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor (Axa Prioritara 1). Se prevede ca fondurile alocate dezvoltarii urbane sa fie utilizate in proportie de 60%pentru infrastructura publica urbana, 25% pentru infrastructura sociala si 15% pentru imbunatatirea mediului de afaceri. Tinand seama de experienta dobandita anterior in tarile UE in implementarea programelor Urban I si II, se are in vedere ca principalul instrument de interventie sa-l constituie planurile integrate de dezvoltare urbana care sa imbine organic elementele economice, sociale si de mediu in baza principiilor dezvoltarii durabile. 45

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul art. 14 al.2, al.3 prevede: Strategiile, Politicile i Programele de dezvoltare durabil n profil teritorial se fundamenteaz pe Strategia de dezvoltare teritorial a Romniei. Strategia de dezvoltare teritorial a Romniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorial a Romniei, bazat pe un concept strategic, precum i direciile de implementare pentru o perioad de timp de peste 20 de ani, la scar regional, interregional, naional, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier i transnaional.

44

Asemenea planuri, elaborate intr-un cadru larg participativ, cu implicarea tuturor actorilor relevanti, vor cuprinde proiecte referitoare la urmatoarele tipuri de activitati: Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor municipale, inclusiv a celor de transport prin: regenerarea fizica si functionala a cladirilor cu valoare istorica, culturala sau artistica; demolarea esalonata a cladirilor sau structurilor abandonate sau aflate intr-un stadiu avansat de degradare care nu apartin patrimoniului national; modernizarea spatiilor publice si infrastructurii aferente (reteaua stradala, zone pietonaletrotuare, iluminat public etc.); reabilitarea siturilor poluate (perimetre industriale abandonate, terenuri nefolosite); reglementarea traficului auto pentru reducerea congestionarii oraselor (semaforizare si semnalizare, locuri de parcare) si modernizarea transportului urban in conditii de sustenabilitate. Dezvoltarea mediului de afaceri prin cultivarea spiritului antreprenorial, imbunatatirea infrastructurii pentru afaceri si incurajarea activitatilor economice care asigura folosirea optima a resurselor umane si materiale existente pe plan local. Modernizarea infrastructurii sociale prin reabilitarea fizica si termica a locuintelor multi-familiale detinute de administratiile municipale si sprijinirea asociatiilor de proprietari pentru efectuarea unor asemenea lucrari; asigurarea spatiilor si dotarea asezamintelor sociale (centre de ingrijire a copiilor sau persoanelor varstnice, de asistenta pentru persoanele cu dizabilitati, centre pentru tineret etc.); sprijinirea masurilor de asigurare a ordinei publice si a sigurantei cetatenilor. Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in particular a centrelor urbane si a legaturilor cu zonele invecinate (Axa Prioritara 2). Pe langa tintele mentionate in Partea III, Capitolul 1.2 (Transport durabil) se are in vedere, pana in anul 2015, reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene pe o lungime de 877 kilometri, a retelei de strazi urbane de 411 km si construirea sau modernizarea unor sosele de centura pe o lungime de 219 km, avand ca rezultat cresterea traficului rutier de marfa si pasageri in conditii de siguranta sporita cu 10%. Imbunatatirea infrastructurii sociale a regiunilor (Axa Prioritara 3). Masurile avute in vedere si tintele propuse pe termen scurt si mediu pentru descentralizarea si eficientizarea serviciilor de sanatate si educationale si pentru intarirea responsabilitatilor autoritatiloe regionale, judetene si locale - detaliate in Partea III, Capitolul 1.5 (Sanatatea publica) si Capitolul 2.1 (Educatia si formarea profesionala) Consolidarea mediului de afaceri regional si local (Axa Prioritara 4), Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (Axa Prioritara 5) Vizeaza inprincipal valorificarea sustenabila a patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic precum si imbunatatirea calitatii infrastructurii de cazare si agrement in vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale (comert, constructii, transporturi, alimentatie publica, industria mica si artizanat) si crearii de noi locuri de munca, avand ca demenii principale de interventie: Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural si modernizarea infrastructurii conexe, Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea sustenabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice prin: amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, defileuri, pesteri, lacuri glaciare, Delta Dunarii si alte zone umede etc.) in conditiile monitorizarii permanente a presiunii asupra mediului in conformitate cu planurile de management pentru reteaua NATURA 2000; valorificarea potentialului turismului montan, inclusiv amenajarea cailor de acces, a platformelor de campare si a refugiilor alpine, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont; dezvoltarea turismului balnear; crearea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare si de agrement precum si ale utilitatilor aferente.

Promovarea potentialului turistic al Romaniei si a atractivitatii sale ca destinatie turistica, inclusiv prin instituirea unor centre de informare turistica si realizarea unui sistem unitar de informare si statistica turistica on-line. La nivelul anului 2015 se prevede : implementarea a 400 de proiecte in domeniul infrastructurii de turism, sprijinirea directa sau indirecta a 350 firme in domeniulturismului, desfasurarea a cel putin 10 campanii de promovare a brandului turistic la nivel national si international, avand ca rezultat, printre altele, crearea unui numar de 1.000 de noi locuri de munca. In plus fata de prevederile specifice ale Programului privind turismul balnear, se propune extinderea si diversificarea, in statiunile balneo-climaterice, a procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali, dezvoltarea unei retele de parcuri balneare care sa ofere servicii complexe de tip wellness, promovarea tratamentelor gerontologice cu medicamente si preparate originale romanesti. Masurile de asistenta tehnica prevazute pentru implementarea POR Includ sprijinirea calitatii managementului si evaluarii performantelor, precum si a activitatilor de publicitate si informare. Pentru realizarea obiectivelor Programului Operational Regional 2007-2013 cheltuielile eligibile pot fi finantate in proportie de 85% (circa 3, 7 miliarde euro) din Fondul European de Dezvoltare Regionala, cu o cofinantare publica nationala de 15% (657,53 milioane euro) si fonduri private estimate (153,32 milioane euro). Orizonturi 2020 si 2030. Strategiile si programele existente privind dezvoltarea regiunilor nu contin proiectii dincolo de actualul exercitiu bugetar UE 2007-2013, cu exceptia unor tinte specifice programate la nivelul anului 2015.

46

47

4.2. DEZVOLTAREA RURALA, AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUITUL


Dispozitiile legale, documentele programatice si deciziile executive in aceste domenii sunt corelate cu directivele UE si reglementarile comunitare, precum si cu strategiile nationale si programele sectoriale ale Romaniei. Orizont 2013. Obiectiv national: Cresterea dinamismului economic al zonelor rurale din Romania in conditiile mentinerii echilibrului social prin dezvoltarea durabila a agriculturii, silviculturii si pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente, si prin asigurarea conservarii si imbunatatirii resurselor naturale. In aceasta etapa se vor pune bazele modelului agricol european, caracterizat prin structuri de exploatare viabile, apropiate de piata, concomitent cu dezvoltarea rurala si protectia mediului. Se vor lua masuri de sprijinire a producatorilor pentru adaptarea agriculturii la consecintele schimbarilor climatice. Vor fi organizate filiere de produs, inclusiv pentru productia durabila a biomasei si biocombustibililor. In mod deosebit se va pute accentul pe dezvoltarea productiei agro-alimentare organice, certificate ecologic, si a productiei de nisa in zonele in care exista traditii stabilite si conditii favorabile. Se vor lua masuri pentru protejarea produselor, retetelor si procedurilor de preparare specific romanesti pe Piata Unica a UE, cu respectarea normelor de siguranta alimentara, si pentru promovarea adecvata a acestora. Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-20013 stabileste 4 obiective generale, corespunzatoarelor Axelor Prioritare 1-4, dupa cum urmeaza: 1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar, forestier si piscicol. 2. Imbunatatirea mediului si spatiului rural prin consolidarea aplicarii bunelor practici agricole, silvice si in industrile agroalimentare pentru asigurarea securitatii consumatorilor, avand ca obiective strategice: Continuarea utilizarii terenurilor agricole din zonele defavorizate si promovarea agriculturii durabile pentru mentinerea viabilitatii spatiului rural in zonele montane si alte zone defavorizate; Conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a habitatelor prin incurajarea utilizarii de metode de productie agricola compatibile cu protejarea mediului, conservarea biodiversitatii si imbunatatirea calitatii apei, solului si a peisajului natural; compensarea fermierilor pentru dezavantajele rezultate din implementarea retelei NATURA 2000 pe baza obligatiilor asumate conform Directivelor UE privind impactul emisiilor de gaze cu efect de sera si al schimbarilor climatice, protectia pasarilor,conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice; Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere prin cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solului si biodiversitatii impotriva factorilor distructivi naturali si antropici precum si dezvoltarea functiilor recreative ale padurii; compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de masurile de conservare a arealelor protejate 3. Incurajarea diversificarii economiei rurale si imbunatatirea calitatii vietii in spatiul rural 4. Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala In vederea implementarii Planului National Strategic si a Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 au fost constituite: Autoritatea de Management, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Agentia de Plati si Interventie pentruAgricultura si Organismul de Certificare, reprezentat de Autoritatea de Audit constituita pe langa Curtea de Conturi a Romaniei, pentru asigurarea veridicitatii, integralitatii si acuratetei folosirii fondurilor nationale si comunitare consacrate realizarii obiectivelor stabilite. 48

Va fi continuat temporar Programul Fermierul, adoptat in 2005, pentru sustinerea investitiilor efectuate in agricultura si in sectoarele de procesare, depozitare, conservare si valorificare a produselor. Pana in 2013 va fi finalizata armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar in domeniu si se va asigura operationalizarea structurilor nationale corespunzatoare celor care functioneaza la nivelul UE. In completarea obiectivelor continute in Planul National de Dezvoltare Rurala 2007- 2013, se recomanda elaborarea si implementarea unui Program national pentru gestionarea durabila a padurilor, extinderea si conservarea fondului forestier, cu deosebire a padurilor virgine si cvasivirgine si a celor din zonele unde se manifesta consecintele schimbarilor climatice globale, perfectionarea in continuare a cadrului legislativ primar si secundar si a mecanismelor de monitorizare si control. Se au in vedere masuri suplimentare pentru realizarea unui sistem national de perdele forestiere de protectie, cu precadere in tinuturile secetoase si predispuse la desertificare, aplicarea regimului silvic asupra jnepenisurilor si pasunilor impadurite, promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive si interzicerea efectiva a taierilor rase in zonele de munte, in ariile naturale protejate, in zonele de protectie a digurilor si malurilor, inclusiv in Lunca Dunarii. Se propune sa fie elaborata si pusa in aplicare o Strategie specifica pentru dezvoltarea durabila a zonei montane din Romania care este fragila ecologic si se caracterizeaza prin handicapuri naturale si sociale semnificative, antreneaza eforturi mari, cu restrictii in exercitarea unor activitati economice si in utilizarea terenurilor, si implica o crestere a costurilor lucrarilor datorita altitudinii, pantelor si conditiilor climatice cu perioade de vegetatie mai reduse. Orizont 2020. Obiectiv national: Consolidarea structurilor din domeniul agroalimentar si silvic concomitent cu dezvoltarea economica si sociala a zonelor rurale pentru reducerea in continuare a decalajelor si atingerea nivelului mediu de performanta al tarilor membre ale UE raportat la cifrele pentru anul 2006. In acest scop va fi elaborat inca din perioada anterioara un nou program de actiune pentru 2014-2020 axat pe principiile dezvoltarii durabile, cu tinte specifice privind imbunatatirea conditiilor de mediu (masuri de combatere a degradarii solului si de protectie a zonelor expuse la risc de inundatii, mentinerea plantatiilor la un nivel suficient si sustenabil, sprijinirea zonelor defavorizate, ameliorarea calitatii peisajului), cresterea competitivitatii anumitor sectoare cu impact asupra mediului (utilizarea surselor de energie regenerabila, imbunatatirea gestionarii apei, deseurilor si dejectiilor, fertilizantilor, pesticidelor si ierbicidelor), imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural (cresterea veniturilor din activitati agricole, silvice si piscicole performante, extinderea serviciilor si utilitatilor publice, diversificare activitatilor non-agricole si a spiritului antreprenorial). Se vor continua programele de gestionare durabila a padurilor, prin masuri suplimentare de reimpadurire si de restructurare ecologica a padurilor destructurate si degradate. Se vor lua in continuare masuri pentru imbunatatirea pregatirii profesionale si capacitatii manageriale a fermierilor pentru valorificarea superioara a resurselor naturale locale, imbunatatirea standardelor de securitate a muncii, incurajarea initiativelor de mediu si asigurarea conditiilor se igiena si bunastare a animalelor. Orizont 2030. Obiectiv national: Adoptarea in totalitate a politicilor si practicilor comunitare in domeniul agriculturii, silviculturii si pescuitului; finalizarea restructurarii si modernizarii acestor sectoare si a spatiului rural.

49

In aceasta perioada se va atinge un nivel inalt de competitivitate in sectorul agroalimentar, care va deveni compatibil cu cel vest-europeaan ca urmare a creari unor structuri agricole viabile, modernizarii economiei rurale, diversificarii productiei si realizarii unor produse de calitate. Romania va recupera decalajele de productivitate in sectorul agricol si se va apropia de nivelul de dezvoltare a industriilor alimentare din tarile europene cu traditie. Se vor asigura integral normele de siguranta a alimentelor prin respectarea cerintelor de eco-conditionalitate comunitare. In urma aplicarii unui program multianual coerent in domeniul silviculturii, procentul de impadurire va ajunge, in anul 2030, la 35% din suprafata tarii, cu perspectiva sa evolueze in continuare spre procentajul optim de 45%.

CAP.5. AMENAJAREA TERITORIULUI SI PLANIFICAREA SPATIALA


In perspectiva dezvoltarii durabile, spatiul geografic amenajat si locuit cuprinzand elemente fizice naturale si antropice dar si elemente institutionale si culturale reprezinta acel complex functional care sustine calitatea vietii populatiei. Obiectivul de a realiza coeziunea teritoriala a Uniunii Europene este prezent in Tratatul de Reforma de la Lisabona si a capatat treptat contur in documentele adoptate la nivel ministerial inca 1983, cu o sistematizare mai precisa in Carta de la Leipzig (mai 2007). Coeziunea teritoriala presupune adecvarea resurselor teritoriului (naturale si antropice) la necesitatile dezvoltarii socio-economice in vederea eliminarii disparitatilor si disfunctionalitatilor intre diferite unitati spatiale in conditiile pastrarii diversitatii naturale si culturale a regiunilor. Chiar in absenta unei autoritati specializate cu activitate permanenta la nivelul UE, orientarile convenite au produs efecte vizibile in promovarea coeziunii teritoriale prin coordonarea politicilor sectoriale pe baza conceptelor si tehnicilor planificarii spatiale. Documentele UE subliniaza in mod expres necesitatea ca fundamentarea politicilor nationale de amenajare a teritoriului si planificare spatial sa devina o dimensiune esentiala a Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabila si a Strategiei de la Lisabona revizuite.

4. 3. IMPLEMENTAREA AGENDEI LOCALE PENTRU SECOLUL XXI (AL-21)


Promovarea sistematica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile a inceput in Romania inca din anul 2000 prin implementarea unor proiecte concrete la nivel local initiate si cofinantate de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Romania in cadrul Agendei Locale 21. Acest proces a contribuit la intarirea capacitatii administratiilor locale din zonele si localitatile participante la program de a elabora si aplica politici si planuri concrete pentru promovarea dezvoltarii socio-economice durabile prin: Crearea unui cadru participativ, implicand toate categoriile de actori locali, in conturarea deciziilor privind dezvoltarea durabila a comunitatilor din care fac parte. Dezvoltarea retelelor si parteneriatelor locale, ceea ce a permis concentrarea resurselor si valorificarea optima a potentialului local. Acest rezultat a devenit posibil prin utilizarea mecanismului participativ, dar a implicat si un sistem eficient de comunicare si informare. Elaborarea a trei tipuri de instrumente principale menite sa orienteze si sa promoveze o viziune realista si responsabila asupra perspectivelor de dezvoltare in plan local: - o strategie locala de dezvoltare durabila care stabileste obiectivele pe termen mediu si lung; - un plan de actiune cu prioritati si pasi de urmat pe termen scurt si mediu pentru indeplinirea obiectivelor strategiei, continand o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finantare si a modalitatilor de accesare a acestora si - un portofoliu de proiecte considerate de intreaga comunitate drept prioritati pentru asigurarea dezvoltarii durabile a localitatii sau zonei. Construirea capacitatii institutionale si administrative la nivelul autoritatilor locale si societatii civile pentru promovarea dezvoltarii durabile. Programul Agenda Locala 21 a pornit initial de la nivelul municipiilor medii-mari si a fost diversificat atat in sensul extinderii ariei de implementare la nivel judetean cat si prin restrangerea anvergurii proiectului pana la nivel de oras sau comunitate rurala. In perioada 2000-2003 a fost definitivata metodologia si s-au elaborat primele seturi de documente AL-21 pentru 9 municipii-pilot. Rezultatele acestei etape au fost apreciate atat la nivelul autoritatilor si comunitatilor locale cat si la nivel central guvernamental, mai ales prin prisma calitatii contributiilor rezultate din dezbaterile publice, de care s-a tinut seama in definitivarea Planului National de Dezvoltare a Romaniei. Ca urmare, Guvernul Romaniei a decis extinderea programului Agenda Locala 21 la nivel national, cuprinzand peste 40 de noi localitati sau unitati teritoriale pana la sfarsitul anului 2007. Proiectele realizate in perioada 2003-2007 au inclus de aceasta data si 6 judete si 2 comune. Programul a beneficiat de asistenta tehnica din partea unor experti Experienta acumulata in procesul implementarii programului Agenda Locala 21, retelele de conlucrare constituite in plan vertical si orizontal si progresele inregistrate in generalizarea bunelor practici prezinta, in cazul Romaniei, un inalt grad de relevanta pentru punerea in aplicare cu succes a Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila. 50

5.1. PLANIFICAREA SPATIALA


Conceptul de planificare spatiala reprezinta un cumul de metode, programe, proiecte si actiuni prin care se realizeaza dezvoltarea directionata, ghidata de strategii explicite, a spatiului fizic pentru a echilibra componentele economice, sociale, culturale si istorice, de peisaj si mediu natural ale unui teritoriu. Planificarea spatiala presupune demersuri interdisciplinare si include paliere diferite de analiza si proiectare, constituind baza conceptuala a politicilor de dezvoltare regionala si intervenind pentru corectarea anomaliilor si disfunctionalitatilor care pot sa apara in derularea acestora. Strategiile, programele si planurile de amenajare integrata in teritoriu si localitati vor trebui, prin urmare, sa incorporeze orientarile comune pentru spatiul amenajat european,cu referinta prioritara la mentinerea unui echilibru rational intre interesul privat si cel public, in conditiile respectarii stricta a regimului juridic al proprietatii asupra terenurilor. Se are in vedere evitarea dispersiei zonelor de locuit, asigurarea diversitatii sociale si culturale intraurbane, controlul jocurilor speculative de ocupare a spatiilor publice si peisajului, mixajul optim intre elementele functionale si cele sociale. In acest fel, dezvoltarea echilibrata a localitatilor, imbinata cu respectarea spatiului cultural si natural, va oferi o contributie esentiala la ameliorarea calitatii vietii in armonie cu mediul ambiant, la folosirea corecta a resurselor si la prevenirea unor evolutii negative ireversibile.

51

Orizont 2013. Obiectiv national: Integrarea preceptelor stiintifice ale planificarii spatiale in programele de dezvoltare regionala; modernizarea cadrului legislativ si normativ in concordanta cu orientarile de coeziune teritoriala a UE si cu cerintele dezvoltarii durabile. In acest scop se prevad, in completarea masurilor stabilite prin Programul Operational Regional si in concordanta cu prevederile Conceptului National de Dezvoltare Spatiala Romania 2025, urmatoarele directii de actiune prioritare: Completarea cadrului legislativ - pentru integrarea viziunii strategice de planificare spatiala si amenajare a teritoriului in programele de dezvoltare regionala, - pentru eliminarea neclaritatilor privind raportul dintre proprietatea privata si cea publica, - pentru intarirea prevederilor legale impotriva urbanismului derogatoriu (care anuleaza caracterul strategic al planurilor urbanistice generale - PUG) - pentru pastrarea integritatii fizice a zonelor simbolice cu valoare de patrimoniu, onumentelor istorice si de arta si peisajului; Stabilirea cadrului legislativ si tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual vizand stramutarea locuintelor aflate in zone de risc (cutremur, inundatii,alunecari de teren, avalanse, poluare chimica sau radioactiva); Elaborarea, aprobarea si aplicarea normelor care impun consultarea populatiei asupra deciziilor de urbanism si a celor care privesc dezvoltarea comunitatii;Rezolvat Ordinul MDRT nr.2701/2010 Limitarea prin lege a expansiunii spatiului intravilan al localitatilor urbane pentru o perioada de 10 ani in favoarea restructurarii (reciclarii) terenurilor intravilane existente pentru noile investitii; Intocmirea planurilor strategice de dezvoltare a oraselor mari si aprobarea lor ca planuri-tema pentru planurile urbanistice generale (PUG) , reactualizate conform principiilor de dezvoltare integrata si sustenabilitate urbana acceptate in cadrul UE; Statuarea obligativitatii ca planurile strategice si urbanistice pentru orasele mari sa se fie elaborate si aprobate concomitent cu cele ale unitatilor teritorial-administrative adiacente; Stabilirea si aplicarea planurilor de masuri pentru realizarea centurilor verdegalbene (spatii verzi si terenuri agricole) in jurul oraselor de rangul I si II; Marirea suprafetelor de spatii verzi intravilane cu 10% pentru atingerea unui indicator de minimum 15 metri patrati pe locuitor; Lansarea proiectelor pentru sporirea substantiala a spatiilor de parcare in orasele mari; Promovarea orientarilor strategice ale UE privind cooperarea teritoriala europeana prin implementarea programelor operationale comune in interiorul frontierelor UE (cuUngaria si Bulgaria) si in zonele frontierei externe

Orizont 2020. Obiectiv national: Constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spatiala, a sistemului policentric de arii functionale urbane (aglomerari urbane) si coridoare de urbanizare in lungul arterelor de transport de interes european (policentricitate de retea). Pe langa continuarea actiunilor prevazute in Programul Operational Regional 2013, se vor urmari urmatoarele tinte orientative: Asigurarea in totalitate a terenurilor pentru constructii noi prin reciclarea terenurilor intravilane si extravilane desemnate prin planurile strategice sau restructurarea terenurilor subutilizate sau parasite si limitarea expansiunii zonelor urbanizate (urban sprawl); Realizarea structurilor fizice si institutionale care sa permita declararea ca localitati urbane a viitoarelor centre de polarizare a zonelor rurale; Reconfigurarea spatiala la nivelul comunelor in vederea micsorarii numarului de unitati teritorial-administrative; Dezvoltarea spatiala policentrica si echilibrata a ariilor cu functiuni metropolitane (Bucuresti si Timisoara, apoi Constanta si Iasi) si pregatirea accesului la categoria de metropole a 4 municipii cu peste 300 mii locuitori (Brasov, Cluj-Napoca, Craiova si sistemul urban Galati-Braila); Realizarea efectiva a centurilor verde-galben din jurul oraselor de rangul I; atingerea unui indicator de spatiu verde de 26 metri patrati pe locuitor pentru orasele de rangul I si II; Atingerea unei valori medii pe tara a indicelui suprafetei locuibile de 15 metri patrati pe locuitor; Reducerea la 40% a proportiei locuintelor incalzite cu sobe cu combustibil solid prin inlocuirea instalatiilor si introducerea unor sisteme moderne de incalzire; Realizarea de spatii publice de calitate in toate zonele principale ale oraselor; Rezolvarea problemei parcajelor pentru orasele de rangul I, inclusiv Municipiul Bucuresti; dezvoltarea traseelor functionale pietonale si pentru biciclisti in orasele de rangul I si II; Obtinerea unei mixitati functionale si sociale optime a localitatilor pentru a evita enclavizarea socio-economica; Continuarea si amplificarea programelor de colaborare transfrontaliera pentru a asigura indeplinirea obiectivelor de coeziune teritoriala a Uniunii Europene si a imbunatati conectivitatea si interactiunea cu spatiile invecinate.

52

53

Orizont 2030. Obiectiv national: Structurarea si dezvoltarea retelei extinse de localitati urbane si rurale ca premisa pentru afirmarea regiunilor Romaniei ca entitati dinamice, atragatoare si competitive si pentru racordarea lor deplina la sistemul de amenajare teritoriala a UE. In acest sens se prevad ca tinte orientative: Cresterea nivelului de urbanizare pana la 70% prin atingerea indicatorilor care sa permita includerea a circa 650 de localitati rurale in categoria de orase si prin aplicarea generalizata a instrumentelor de dezvoltare urbana integrata; Realizarea principalelor elemente ale tramei nationale de interconectare functionala a regiunilor Romaniei (inclusiv prin coridoarele transcarpatice) ca armatura a dezvoltarii lor durabile si a racordarii lor la sistemul european; Folosirea politicilor si instrumentelor de amenajare a teritoriului pentru refacerea fondului forestier, renaturarea luncii Dunarii, re-crearea bazinelor naturale de retentie a apelor si reabilitarea zonei de litoral; Realizarea centurilor verde-galben in jurul oraselor de rangul II; atingerea unui indicator de spatiu verde de 35 metri patrati pe locuitor pentru orasele de rangul I si II; Incheierea programului de stramutare a locuintelor aflate in zone de risc la hazarde naturale sau antropice; Atingerea unei valori medii pe tara a indicelui suprafetei locuibile de 17 metri patrati pe locuitor.

5.2. CADASTRUL GENERAL AL ROMANIEI


Spre deosebire de marea majoritate a statelor membre ale UE, Romania nu dispune inca de un cadastru general al fondului funciar continand date esentiale complete pentru intregul teritoriu al tarii privind delimitarea: unitatilor teritorial-administrative, proprietatilor, suprafetelor cu destinatie economica (inclusiv imobiliar-edilitare), imobilelor, ecosistemelor terestre si acvatice (inclusiv arealele protejate), siturilor cu valoare istorica (inclusiv cele arheologice) sau cele facand parte din patrimoniul cultural. Pe teritoriul actual al Romaniei o forma de cadastru ( Cartea Funduara ) pentru evidenta tehnica si fiscala a terenurilor a functionat inca din secolul XIX in provinciile aflate atunci in componenta Imperiului AustroUngar (Transilvania, Banat si Bucovina). Dupa Marea Unire din 1918, legislatia corespunzatoare privind organizarea cadastrului funciar si introducerea Cartii Funduare pe intreg teritoriul national a fost promulgata abia in anul 1933. Instalarea regimului comunist (1948-1989) a intrerupt procesul de aplicare a acestei legi, precuparile in materie limitandu-se doar la evidenta terenurilor in functie de utilizarile economice. Pentru a raspunde noilor cerinte ale unei economii functionale de piata si a realiza treptat alinierea la reglementarile juridice si practicile demult statornicite in celelalte tari ale Uniunii Europene s-a instituit prin lege, in 1996, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, cu sucursale in teritoriu, birouri speciale pe langa tribunalele teritoriale si Centrul National de Geodezie, Cartografie, Fotogrametrie si Teledetectie. Desi s-au facut unele progrese meritorii, ritmul de implementare a prevederilor legale este in continuare mult prea lent iar unele actiuni importante au fost abandonate pe parcurs. De exemplu, dintr-un total de circa 3.500 perimetre administrative s-au inceput, dar au ramas pana in prezent nefinalizate, delimitari pentru doar 270 de perimetre cadastrale comunale. Dezbaterile pe marginea proiectului prezentei Strategii la nivel national si mai ales cele desfasurate in cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei precum si numeroasele semnalari primite din partea specialistilor si a formatiunilor interesate ale societatii civile au scos in evidenta necesitatea intensificarii actiunilor concrete pentru a urgenta realizarea Cadastrului General prin esalonarea realista a lucrarilor complexe ce se cer executate. Caracterul prioritar al acestei actiuni este subliniat de numarul mare de litigii de proprietate (multe dintre acestea legate de ambiguitati de delimitare) aflate pe rolul instantelor judecatoresti si de necesitatile imediate privind efectuarea corecta a platilor directe catre producatorii agricoli. In mod deosebit se impune folosirea sistemului cadastral pentru delimitarea perimetrelor de interes special din punct de vedere ecologic (rezervatii si parcuri naturale, areale si habitate protejate, integritatea peisajului natural), istoric si cultural (monumente, situri arheologice, zone urbane sau rurale cu valoare de patrimoniu, cladiri listate, case memoriale, lacasuri de cult etc.) in vederea protejarii efective a acestora fata de agresiunea speculatorilor si dezvoltatorilor imobiliari precum si fata de deturnarea lor in alte scopuri (elemente de infrastructura, parcuri industriale, acumulari de apa etc.). In acest scop se recomanda adoptarea si implementarea stricta a unui plan de actiune pentru realizarea pe etape urmatoarelor obiective specifice:

54

55

Orizont 2013. Determinarea a minimum 3 puncte geodezice din sistemul geodezic national in fiecare perimetru administrativ-cadastral-comunal, obtinute in sistem stereografic 70, ca puncte de sprijin pentru ridicarile din intreg permetrul respectiv; Bornarea limitelor administrativ-cadastrale-comunale pentru stabilirea suprafetei teritoriului comunal folosind coordonatele bornelor de delimitare a hotarelor. O data cu bornarea se intocmesc proceseverbale de vecinatati si de stabilire a pozitiei bornelor de hotar la data delimitarii, urmand ca eventualele litigii sa faca obiectul unor verdicte legale in justitie, iar hotararile definitive si irevocabile sa constituie baza definitivarii limitelor intercomunale si a determinarii suprafetei comunei; Bornarea si delimitarea hotarelor administrativ-judetene, cu intocmirea proceselor-verbale de vecinatati interjudetene, urmand ca eventualele litigii de delimitare sa se solutioneze prin aceeasi procedura; Demararea Cadastrului Economic bonitarea imobilelor in vederea evaluarii imobilelor la valoarea de piata pentru o impozitare corecta si echilibrata; Organizarea unei Carti Funciare pe baza planurilor sporadice, cu numar cadastral provizoriu, la nivel de birou de carte funciara si publicitate imobiliara. Orizont 2020. Bornarea si determinarea limitelor administrative ale Romaniei cu statele vecine si determinarea suprafetei tarii din coordonatele bornelor stabilite in sistem stereografic 70; Delimitarea si determinarea din coordonate, in cadrul perimetrului administrativ cadastralcomunal, a suprafetelor cu destinatie economica sau de interes special: - agricole (lanuri, tarlale, parcele); silvice (parcele, subparcele); - imobiliar-edilitare (sector cadastral,imobile, parcele cu sau fara constructii); - ape (rauri, lacuri, ape subterane, ape maritime,luciu de apa); - cai de comunicatie (rutiere, feroviare, navale si aeriene); - industriale (energetice, miniere etc.); Demararea delimitarii si determinarii din coordonate, pana la nivel de parcela si proprietate, a tuturor suprafetelor cu destinatie economica; Introducerea Cadastrului Imobiliar-Edilitar in toate localitatile: sat, comuna, oras,municiu; Continuarea si actualizarea permanenta a Cadastrului Economic bonitarea imobilelor. Orizont 2030. Continuarea delimitarii si determinarii din coordonate, pana la nivel de parcele si proprietar, a tuturor suprafetelor cu destinatie economica; Definitivarea Cadastrului Imobiliar-Edilitar pentru toate localitatile din Romania; Continuarea Cadastrului Economic, paralel cu Cadastrul General si cel Imobiliar-Edilitar; Organizarea unei Carti Funciare pe baza planurilor digitale la nivelul fiecarui birou de carte funciara si publicitate imobiliara, in functie de datele furnizate de cadastrul tehnic si economic; Informatizarea intregului sistem unic de Cadastru General si asigurarea accesului la acest sistem pentru toti utilizatorii.

CAP.6. DEZVOLTAREA DURABIL PRIN PRISMA LEGII nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul modificat i completat prin OUG nr.7/2011 DE CE S-A IMPUS DE MODIFICAREA LEGII nr.350/2001 prin O.U.G. nr.7/2011 !
Avnd n vedere necesitatea asigurrii condiiilor legislative i instituionale pentru asigurarea dezvoltrii durabile, coerente i integrate a teritoriului naional se impune adoptarea rapid a unor msuri de armonizare a activitilor de planificare urban i teritorial, n conformitate cu principiile europene ale dezvoltrii teritoriale i urbane durabile asumate de Romnia prin semnarea: Agendei teritoriale europene, Cartei de la Leipzig privind oraele europene durabile, Declaraiei de la Toledo privind regenerarea integrat i a Conveniei europene a peisajului. Neadoptarea unor msuri urgente n vederea: a) clarificrii responsabilitilor i atribuiilor administraiei publice de specialitate; b) consolidrii rolului autoritilor publice de garant al dezvoltri durabile i coerente a teritoriului naional, n calitate de responsabil n procesul de planificare i control al dezvoltrii localitilor; c) reducerii drastice a practicilor urbanismului derogatoriu, practici care au dus la un proces de transformare intern incoerent a localitilor i de extindere necontrolat ce a determinat disfuncii i costuri uneori imposibil de suportat pentru comunitile locale, ocupri i desfiinri ale spaiilor verzi, ce au generat probleme grave de mediu, precum i o avalan de situaii litigioase care au afectat securitatea juridic a investiiilor; d) descurajrii i eliminrii practicilor de modificare a reglementrilor urbanistice existente pentru intrarea n legalitate a unor construcii ilegale, executate fr autorizaie de construire sau fr respectarea prevederilor acesteia, fapt ce duce la imposibilitatea aplicrii prevederilor Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului i Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului; e) clarificrii modului de prelungire a termenelor de valabilitate ale planurilor urbanistice generale, n condiiile n care pentru 41% dintre unitile administrativ-teritoriale acestea au fost deja depite, iar n lipsa unor prevederi legale clare hotrrile de consiliu local de prelungire a valabilitii au fost anulate de ctre prefeci, avnd drept consecin lipsirea autoritilor administraiei publice locale de instrumentele legale de gestiune a teritoriului, implicit imposibilitatea eliberrii de ctre acestea a autorizaiilor de construire; f) introducerii unor faciliti pentru localitile mici, care n prezent sunt lipsite de resurse umane i financiare, att n a-i asigura funcionarea structurii de specialitate, ct i n vederea asigurrii finanrii revizuirii documentaiilor de urbanism; g) corelrii nevoilor de dezvoltare a municipiilor i oraelor cu necesitatea dezvoltrii localitilor din imediata vecintate a acestora, prin elaborarea de strategii de dezvoltare teritorial zonal periurban/ metropolitan, asigurndu-se astfel dezvoltarea durabil i echilibrat a localitilor, precum i limitarea extinderii excesive i nejustificate a intravilanului pe terenuri cu valoare ecologic, peisager sau agricol, va avea un impact negativ asupra dezvoltrii armonioase i durabile a teritoriului naional, va duce la afectarea n mod ireparabil a mediului de via al locuitorilor, la distrugerea peisajelor naturale i construite, la pierderea identitii arhitecturale i culturale a localitilor urbane i rurale, elemente care ar conduce la reale dificulti n ceea ce privete o funcionare optim a activitii autoritilor administraiei publice de specialitate, la scderea atractivitii localitilor afectate i la reducerea competitivitii pe plan european a oraelor i regiunilor Romniei. 57

56

RSPUNSUL LA NTREBAREA: DE CE S-A IMPUS DE MODIFICAREA LEGII nr.350/2001 prin O.U.G. nr.7/2011 ?
Neadoptarea unor msuri urgente de modificare a Legii nr.350/2001 ar fi determinat : un impact negativ asupra dezvoltrii armonioase i durabile a teritoriului naional, reale dificulti n ceea ce privete o funcionare optim a activitii autoritilor administraiei publice de specialitate, reducerea competitivitii pe plan european a oraelor i regiunilor Romniei.

1. CLARIFICAREA RESPONSABILITILOR/ATRIBUIILOR ADMINISTRAIEI PUBLICE DE SPECIALITATE; CONSOLIDRII ROLULUI AUTORITILOR PUBLICE DE GARANT AL DEZVOLTRI DURABILE Dezvoltare durabil - satisfacerea necesitilor prezentului, fr a se compromite dreptul generaiilor viitoare la existenta i dezvoltare. (Definire cf. Anexa la Legea 350/2001) Art. 1 al. .4 prevede: Statul, prin intermediul autoritilor publice, are dreptul i datoria de a asigura, prin activitile de amenajare a teritoriului i urbanism , condiiile de dezvoltare durabil i respectarea interesului general Art. 15 prevede: Activitile de amenajare a teritoriului i de urbanism au ca obiect: h) cercetarea n domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului (ATU) i elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor i documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism (DATU) ; i) constituirea, ntreinerea, extinderea i dezvoltarea bazei de date urbane i teritoriale standardizate i compatibile, j) elaborarea strategiilor, politicilor i programelor de dezvoltare urban i teritorial; k) elaborarea documentaiilor de amenajare a teritoriului: PATN, PATJ, PATZ; l) elaborarea documentaiilor de urbanism:PUG, PUZ, PUD m) gestionarea documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism; n) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative n domeniu; Art. 21, 22 Consiliul judeean - coordoneaz activitatea de amenajare a teritoriului i de urbanism (ATU) la nivel judeean. - stabilete orientrile generale privind amenajarea teritoriului i organizarea i dezvoltarea urbanistica a localitilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism. Art. 24^1 Preedintele consiliului judeean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului judeean condus de arhitectul-ef, are urmtoarele atribuii n domeniul ATU: a) asigur elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorial i le supune aprobrii C.J. b) asigur elaborarea pl. de amenajare a teritoriului judeean (PATJ) i le supune aprobrii C.J. c) propune asocierea judeului cu comunele i oraele interesate i coordoneaz elaborarea PATZ e) acioneaz pentru respectarea i punerea n practic a prevederilor DATU aprobate. Art. 25 Consiliul local - coordoneaz i rspunde de ntreaga activitate de urbanism desfurata pe teritoriul UAT - asigura respectarea prevederilor cuprinse n DATU aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitilor componente ale comunei sau oraului. - coopereaz cu consiliul judeean i este sprijinit de acesta n activitatea de ATU Art. 27^1 Primarul prin structura responsabil cu urbanismul condus de arhitectul-ef din cadrul aparatului de specialitate, are urmtoarele atribuii n domeniul urbanismului: asigur elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urban i teritorial i le supune aprobrii CL asigur elaborarea planurilor urbanistice aflate n competena APL, supune aprobrii consiliului local documentaiile de urbanism, indiferent de iniiator; acioneaz pentru respectarea/punerea n practic a prevederilor documentaiilor de urbanism aprobate. 59

CELE MAI IMPORTANTE MODIFICRI /COMPLETRI LA LEGEA 350/2001


1. Clarificrii responsabilitilor i atribuiilor administraiei publice de specialitate; Consolidrii rolului autoritilor publice de garant al dezvoltri durabile 2. Reducera drastic a practicilor urbanismului derogatoriu 3. Introducerii unor faciliti pentru localitile mici, care n prezent sunt lipsite de resurse umane n a-i asigura funcionarea structurii de specialitate. 4. Modul de ocupare a funciei de arh-ef 5. Comisia T.A.T.U : componen , atribuii 6. Introducerii unor faciliti pentru localitile mici, care sunt lipsite de resurse financiare n vederea asigurrii finanrii revizuirii documentaiilor de urbanism; 7. Zonele pentru care este obligatorie elaboraraea de P.U.Z: APL vor stabili zonele pt.care se elaboreaz PUZ Termen 6 luni 8. Ce reglementri se stabilesc prin PUZ i PUD 9. Cerine pt. suportul topografic al DU:PUG, PUZ, PUD Publicitatea imobiliara de ctre OCPI i publicarea D.U. aprobate Regulamentul local de urbanism Iniiativa elaborrii D.U..Finanarea elaborrii D.U. 10. Descurajarea / eliminrea practicilor de modificare a reglementrilor urbanistice existente pentru intrarea n legalitate a unor construcii ilegale, executate fr autorizaie de construire sau fr respectarea prevederilor acesteia. T intrare vigoare 1 ian.2012 11. Termen promovare a DATU pt aprobare i T de aprobare a DATU 12. Anularea hotrrilor de aprobare a DU emise cu nclcarea prevederilor legale 13. S-a modificat Anexa nr. 1 -Categorii de DATU, competene de avizare i de aprobare.

58

AUTORITILE PUBLICE LOCALE: C.JUDEEAN /C. LOCALE mpreun cu PREEDINTELE C.J. / PRIMARII ASIGURA DEZVOLTAREA DURABIL A JUDEULUI PRIN APLICAREA D.A.T.U. APROBATE

2.

REDUCERA DRASTIC A PRACTICILOR URBANISMULUI DEROGATORIU Articolul 32 din Legea 350/2001:

C.Judetean C.Locale PREEDINTE C.J. PRIMARI

(1) n cazul n care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicit o modificare a prevederilor documentaiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv sau dac condiiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiii o impun, autoritatea public local are dreptul ca, dup caz, prin certificatul de urbanism: a) s resping n mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaiilor de urbanism aprobate; b) s condiioneze autorizarea investiiei de elaborarea i aprobarea de ctre autoritatea public local competent a unui plan urbanistic zonal; c) s condiioneze autorizarea investiiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, n condiiile legii, i de aprobarea acestuia de ctre autoritatea public local, numai n situaia solicitrii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de producie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezideniale noi, infrastructur de transport, n situaia extinderii intravilanului localitii cu cel puin 10.000 m pentru funciuni de locuire sau cu cel puin 5.000 m pentru funciuni de servicii sau producie; d) s condiioneze autorizarea investiiei de elaborarea i aprobarea unui plan urbanistic de detaliu; e) s permit ntocmirea documentaiei tehnice pentru autorizaia de construire, n situaia solicitrii construirii pe o parcel n cadrul unui front continuu construit preexistent n care cldirile de pe parcelele adiacente au acelai regim de nlime cu cel solicitat. (2) Pentru situaiile prevzute la alin. (1) lit. c), iniierea planului urbanistic zonal se face dup obinerea unui aviz de oportunitate ntocmit de arhitectul-ef i aprobat, dup caz, cf. competenei, de preedintele consiliului judeean, cu avizul prealabil al primarului localitii, de primarul localitii, respectiv primarul general al municipiului Bucureti (3) Avizul de oportunitate se emite n baza unei solicitri scrise, cuprinznd urmtoarele elemente: a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde: prezentarea investiiei/operaiunii propuse, indicatorii propui, modul de integrare a acesteia n zon, prezentarea consecinelor economice i sociale la nivelul UTR i la nivelul localitii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privai i categoriile de costuri ce vor cdea n sarcina autoritii publice locale; b) piese desenate, respectiv ncadrarea n zon, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat, conceptul propus - plan de situaie cu prezentarea funciunilor, a vecintilor i a limitelor servituilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilitilor. (4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc urmtoarele: a) teritoriul care urmeaz s fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; b) categoriile funcionale ale dezvoltrii i eventualele servitui; c) reglementri obligatorii sau dotri de interes public necesare; d) reglementri privind asigurarea acceselor, parcajelor, utilitilor; e) capaciti i indicatori maximali pentru volumele de marf vehiculate, emisii de noxe (5) Dup aprobarea PUZ sau PUD se poate ntocmi documentaia tehnic n vederea obinerii autorizaiei de construire, exclusiv cu respectarea reglementrilor urbanistice aprobate. 60 61

Prin APLICAREA Strat.Dezv. Terit. DATUaprobate: PATJ PUG PUZ

ASIGUR DEZVOLTAREA DURABIL

3. INTRODUCERII UNOR FACILITI PENTRU LOCALITILE MICI, care n prezent sunt lipsite de resurse umane n a-i asigura funcionarea structurii de specialitate. STRUCTURILE DE SPECIALITATE IN DOMENIUL A.T.U. Art. 36. (1) n cadrul aparatului de specialitate al CJ i primarului se organizeaz i funcioneaz, cf legii, SS-ATU. n cazul judeelor i municipiilor SS se organizeaz ca direcie general sau direcie, n cazul oraelor SS se organizeaz ca direcie sau serviciu, n cazul comunelor SS se organizeaz la nivel de compartiment. (2) Conductorul SS din cadrul aparatelor c. judeene sau primriilor are statutul de arhitect-ef (3) Arhitectul-ef desfoar o activitate de interes public,. (4) Arhitectul-ef nu poate fi subordonat unui alt funcionar public din cadrul aparatului de specialitate

P.A.T.N

P.A.T.J, P.A.T.Z

(5) n activitatea lor, arhitecii-efi sunt sprijinii de Comisia TATU, comisie cu rol consultativ care asigur fundamentarea tehnic de specialitate n vederea lurii deciziilor. (6) Arhitecii-efi coopereaz permanent cu direciile de specialitate din MDRT n vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabil la nivel naional,politicilor sectoriale,programelor naionale, proiectelor prioritare.

P.U.G i R.L.U. aferent


Delimitarea zonelor pentru care se ntocmesc PUZ obligatorii se face, de regul, n PUG. AAPL , cu sprijinul Comisiei TATU, vor identifica zonele pt. care se vor elabora PUZ-uri cf. legii.

(9) n vederea profesionalizrii i asigurrii structurilor de specialitate necesare dezvoltrii coerente i durabile, comunele care nu pot asigura organizarea SS-ATU n cadrul aparatului pot forma asociaii de dezvoltare intercomunitar, constituite n condiiile legii, mpreun cu alte comune sau cu orae, n vederea asigurrii furnizrii n comun a serviciilor publice privind planificarea urban i teritorial, eliberarea certificatelor de urbanism i a autorizaiilor de construire (ADI- ATU) (10) Pentru comunele care nu aparin unei ADI - ATU, atribuiile arhitectului-ef vor fi ndeplinite de ctre un funcionar public din aparatul de specialitate al primarului, avnd cursuri de formare profesional n domeniul urbanismului i autorizrii construciilor. (11) n situaia n care aceast cerin nu este ndeplinit, atribuiile vor fi ndeplinite de ctre structura de specialitate de la nivel judeean, pe baz de convenie. (12) Structura de specialitate condus de arhitectul-ef al judeului, municipiului sau al oraului ndeplinete urmtoarele atribuii principale: a) iniiaz, coordoneaz din punct de vedere tehnic elaborarea, avizeaz i propune spre aprobare strategiile de dezvoltare teritorial urbane i DATU; b) convoac i asigur dezbaterea lucrrilor Comisiei TATU; c) ntocmete, verific din punct de vedere tehnic i propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism i a autorizaiilor de construire; d) urmrete punerea n aplicare a strategiilor de dezvoltare urban, politicilor urbane, DATU e) asigur gestionarea, evidena i actualizarea DATU; f) organizeaz i coordoneaz constituirea i dezvoltarea bncilor/bazelor de date urbane; g) coordoneaz i asigur informarea public i procesul de dezbatere i consultare a publicului n vederea promovrii documentaiilor aflate n gestiunea sa; h) particip la elaborarea planurilor integrate de dezvoltare i le avizeaz dpdv al conformitii cu DATU i) avizeaz proiectele de investiii publice dpdv al conformitii cu DATU aprobate 62 63

P.U.Z. i R.L.U. P.U.Z.-urile detaliaz prevederile P.U.G.


P.U.Z. nu poate modifica P.U.G. Cu excepia sit.cnd solicitant/elaborator e APL-art.32.al.1 lit.b Excepii se pot face i n condiiile preevz. de art.32.al.1 lit.c

P.U.D. P.U.D. detaliaz modul specific de construire PUD nu poate modifica planurile de nivel superior (PUG,PUZ)

5. COMISIA T.A.T.U : COMPONEN , ATRIBUII 4. MODUL DE OCUPARE A FUNCIEI DE ARH-EF S-a introdus articolul 36^1 Art. 36^1. Funcia de arhitect-ef este ocupat, n condiiile legii, de un funcionar public, specialist atestat de Registrul urbanitilor din Romnia, avnd formaia profesional dup cum urmeaz: a) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, absolvent de masterat, la nivelul judeelor, municipiilor reedin de jude, b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licen i master sau studii postuniversitare n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului, la nivelul municipiilor; c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist i inginer n domeniul construciilor absolvent de master sau studii postuniversitare n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului, la nivelul oraelor; d) cel puin de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer n domeniul construciilor, avnd cursuri de formare profesional n domeniul urbanismului i autorizrii construciilor, la nivelul comunelor. ART. 37 (1) n scopul mbuntirii calitii deciziei referitoare la dezvoltarea spaial durabil, n coordonarea preedinilor consiliilor judeene i a primarilor de municipii i orae, respectiv a primarului general al municipiului Bucureti se constituie Comisia tehnic de amenajare a teritoriului i urbanism, ca organ consultativ cu atribuii de analiz, expertizare tehnic i consultan, care asigur fundamentarea tehnic a avizului arhitectului-ef. (1^1) Membrii comisiei sunt specialiti atestai din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum i din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reele edilitare, transport. (1^2) Comisia tehnic de amenajare a teritoriului i urbanism de la nivelul consiliilor judeene i al municipiilor fundamenteaz din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-ef pe baza avizelor emise anterior de instituiile competente. (1^3) Avizul arhitectului-ef este un aviz tehnic care nglobeaz i coreleaz punctele de vedere ale instituiilor avizatoare competente i nu se supune deliberrii consiliului judeean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureti, dup caz. (2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului i urbanism este format din specialiti din domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-ef. (3) Componenta nominal a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului i urbanism i regulamentul de funcionare se aproba de consiliul judeean, consiliul local municipal, orasenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureti, la propunerea preedintelui consiliului judeean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureti, pe baza recomandrilor asociaiilor profesionale din domeniul amenajrii teritoriului, urbanismului, construciilor, instituiilor de nvmnt superior i ale arhitectului-ef. (4) Comisia tehnic de amenajare a teritoriului i de urbanism fundamenteaz din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autoritii locale, desemnat s emit avizul pentru documentaiile de amenajarea teritoriului i urbanism, precum i pentru studiile de fundamentare sau cercetri prealabile, conform competenelor existente, stabilite prin reglementrile n vigoare pentru Comisia tehnic de amenajare a teritoriului i de urbanism. (5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului i de urbanism se supun deliberrii i aprobrii consiliului judeean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureti, dup caz. Alin. (5) al art. 37 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din OUG nr. 7 din 2 februarie 2011 (6) La edinele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului i de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaiilor - proiectelor, supuse avizrii.

ART. V Meninerea n funcie a arhitecilor-efi care nu ndeplinesc condiiile prevzute la art. 36^1 din Legea nr. 350/2001, este condiionat de absolvirea de ctre acetia, n termen de 2 ani, a: masteratelor sau studiilor postuniversitare n domeniul ATU pt. arh.sef judet,municipiu,ora, cursurilor de formare profesional continu de specialitate n dom. ATU, pt. arh.sef de comune

64

65

6. INTRODUCERII UNOR FACILITI PENTRU LOCALITILE MICI, care sunt lipsite de resurse financiare n vederea asigurrii finanrii revizuirii documentaiilor de urbanism; PRELUNGIRE TERMEN VALABILITATE PUG. CONTINUT P.U.G. Art. 46. (1) PUG are att caracter director i strategic, ct i caracter de reglementare i reprezint principalul instrument de pla nificare operaional, constituind baza legal pentru realizarea programelor i aciunilor de dezvoltare. Fiecare UAT are obligaia: - s i ntocmeasc PUG - s i aprobe PUG, - s i actualizeze periodic PUG, la cel mult 10 ani (1^1) Cu cel puin 18 luni naintea datei de depire a termenului de valabilitate a PUG, CL.. este sesizat de primar n legtur cu necesit. actualizrii PUG, la notificarea arhitectului-ef al localitii sau judeului. (1^2) Pe baza referatului de specialitate al arhitectului-ef, primarul va declana: procedura de achiziie a serviciilor de actualizare PUG i procedura de prelungire T valabilitate a PUG n vigoare. (1^3) T valabilitate se prelungete pe baz de HCL pn la intrarea n vigoare a noului PUG dar fr a depi 2 ani de la data depirii termenului de valabilitate. NOTA: T valabilit. PUG. este 10 ani de la emiterea HCL aprobare, dac nu a fost stabilit prin HCL. (1^4) Pentru comune sau oraele sub 10.000 de locuitori, n situaia n care de la aprobarea PUG nu au intervenit schimbri n dezvoltarea UAT care s justifice actualizarea acestuia, cu minimum 18 luni naintea datei de expirare a valabilitii acestuia, primarul va demara procedura de prelungire a valabilitii prin hotrre a consiliului local, cu avizul prealabil al arhitectului-ef al judeului, obinut n baza analizei informaiilor statistice disponibile privind dinamica economic, social i teritorial, precum i strategiilor i programelor de dezvoltare de la nivel judeean i/sau naional aprobate. (1^5) n situaia obinerii avizului favorabil al arhitectului-ef al judeului, primarul va propune consiliului local prelungirea valabilitii PUG pentru o perioad de maximum 3 ani de la data expirrii acestuia. n cazul neobinerii avizului favorabil al arhitectului-ef, primarul propune consiliului local demararea: procedurii de achiziie a serviciilor de actualizare PUG. procedurii de prelungire T valabilitate a PUG n vigoare cu max.2 ani de la expir. T CONTINUT P.U.G. Art. 46^1. Planul urbanistic general cuprinde piese scrise i desenate cu privire la: a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluiei istorice, precum i a previziunilor economice i demografice, preciznd nevoile identificate n materie de dezvoltare economic, social i cultural, de amenajare a spaiului, de mediu, locuire, transport, spaii i echipamente publice i servicii; b) strategia de dezvoltare spaial a localitii; c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia; d) planul de aciune pentru implementare i programul de investiii publice." 66

7. ZONELE PENTRU CARE ESTE OBLIGATORIE ELABORARAEA DE P.U.Z: Art.47 (3) Elaborarea de planuri urbanistice zonale este obligatorie pentru: a) zonele centrale ale localitilor; b) zonele construite protejate; c) parcurile industriale, parcurile de activiti sau tehnologice; d) zonele destinate hipermagazinelor i/sau parcurilor comerciale; e) zonele de producie; f) parcurile culturale; g) zonele de dezvoltare a unor ansambluri rezideniale noi; h) infrastructura de transport; i) zonele supuse restructurrii sau regenerrii urbane; j) zona costier/zonele de protecie a rmului mrii, pe o adncime de minimum 200 m; k) alte zone stabilite de autoritile publice centrale sau locale, potrivit legii, pentru zone omogene din punct de vedere funcional i morfologic sau pentru suprafee mai mari de 10.000 m. (4) Delimitarea zonelor pentru care se ntocmesc PUZ obligatorii se face, de regul, n PUG , Art. VI n termen de 6 luni de la intr.vigoare a OUG 7/2011, AAPL cu sprijinul Comisiei TATU, vor identifica zonele pt. care vor fi elaborate PUZ cf legii, n raport cu strategia de dezvoltare i planurile de investiii. 8. CE REGLEMENTRI SE STABILESC PRIN PUZ;PUD (5) Prin PUZ se stabilesc reglementri cu privire la: regimul de construire, funciunea zonei, nlimea maxim admis, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cldirilor fa de aliniament i distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale cldirilor, materialele admise. PUD: Art. 48. (1) PUD are exclusiv caracter de reglementare specific pentru o parcel n relaie cu parcelele nvecinate. PUD nu poate modifica planurile de nivel superior (PUG, PUZ), ci poate doar detalia modul specific de construire n raport cu funcionarea zonei i cu identitatea arhitectural a acesteia, n baza st. specialitate. (2) PUD reglementeaz : retragerile fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei, accesurile auto i pietonale, conformarea arhitectural-volumetric, modul de ocupare a terenului. (3) PUD se elaboreaz numai pentru reglementarea amnunit a prevederilor stabilite prin PUG,PUZ 67

9. CERINE PT. SUPORTUL TOPOGRAFIC AL DU:PUG, PUZ, PUD PUBLICITATEA IMOBILIARA DE CTRE OCPI I PUBLICAREA D.U. APROBATE REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM INIIATIVA ELABORRII D.U. FINANAREA ELABORRII D.U. Art. 48^1. (1) Toate documentaiile de urbanism se realizeaz n format digital i format analogic, la scara adecvat, n funcie de tipul documentaiei, pe suport topografic realizat n coordonate n sistemul naional de referin Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor msurtori la teren, cu respectarea i integrarea limitelor imobilelor nregistrate n evidenele de cadastru i publicitate imobiliar, puse la dispoziie de oficiile de cadastru i publicitate imobiliar. (2) Limitele propuse prin documentaiile de urbanism se stabilesc n coordonate n sistemul naional de referin Stereo 1970 i vor urmri, de regul, elementele liniare stabile n timp. (3) Baza topografic a DU se avizeaz de OCPI, iar dup aprobarea DU (PUG,PUZ,PUD) n T de 15 zile se nainteaz la OCPI un exemplar pentru preluarea informaiilor n sistemul de eviden de cadastru i publicitate imobiliar. (4) Toate restriciile impuse prin DU legal aprobate se fac publice de ctre APL responsabile cu aprobarea prin publicarea pe site-ul instituiei

10. DESCURAJAREA / ELIMINREA PRACTICILOR DE MODIFICARE A REGLEMENTRILOR URBANISTICE EXISTENTE PENTRU INTRAREA N LEGALITATE a unor construcii ilegale, executate fr autorizaie de construire sau fr respectarea prevederilor acesteia, fapt ce duce la imposibilitatea aplicrii prevederilor Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului i Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului; S-a introdus, art. 56^1, cu intrare in vigoare 1 ian 2012 , vezi Art.VIII Art. 56^1. Nu pot fi iniiate i aprobate DU care au ca scop intrarea n legalitate a unor construcii edificate fr autorizaie de construire sau care nu respect prevederile autorizaiei de construire.

S-a introdus al.5 la art.49 (5) Este interzis avizarea sau aprobarea unor DU ale cror prevederi ref. la amplasament, funciune, volumetrie i aspectul arhitectural, conformarea i amplasarea golurilor, materialele utilizate, nvelitoare, palet cromatic ncalc, dup caz, Codul civil, Legislaia specific privind dreptul de proprietate, sntatea i sigurana populaiei, mediul, protecia patrimoniului de orice natur sau protecia peisajului 11. Termen promovare a DATU pt aprobare i T de aprobare a DATU

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM este f. imp!! Art.49 (2) RLU aferent PUG, sau aferent PUZ, cuprinde i detaliaz prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, modul de amplasare, dimensionare i realizare a volumelor construite, amenajrilor i plantaiilor, materiale i culori, pe zone, n conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite n baza unui studiu de specialitate. Art. 50 Iniiativa elaborrii DATU aparine exclusiv A.A.P., cu excepia : PUZ prevzute la art. 32 alin. (1) lit. c), pentru zonele prevzute la art. 47 alin. (3) lit. c)-h), i PUD care pot fi iniiate i de ctre persoane fizice i juridice interesate, numai n baza unui certificat de urbanism i, dup caz, a unui aviz de oportunitate in cazul PUZ Finanarea elaborrii DU Art. 51. (1) Activitile de ATU se finaneaz din BL ale UAT i BS precum i din alte surse legal constituite. Art. 54 (1) Planurile urbanistice zonale i planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum i pentru zone protejate se finaneaz din bugetul de stat ori din bugetele locale. (2) Planurile urbanistice zonale prevzute la art. 32 alin. (1) lit. c), precum i planurile urbanistice de detaliu, cu excepia celor prevzute la alin. (1), se finaneaz de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate. 68

Art.56 (6) Primarul promoveaz DATU elaborate cf legislaiei n vigoare i care au avizele i acordurile prevzute de lege i solicitate prin certificatul de urbanism, n vederea aprobrii prin HCL n T de max. 30 de zile de la data nregistrrii doc.la registratura pe baza referatului de specialitate al arhitectuluief/resp urbanism (7) n T de max 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice i naintarea expunerii de motive elaborate de primar/preedintele CJ i a raportului de specialitate elaborat de ctre arhitectul-ef, CJ/CL are obligaia s emit o hotrre prin care aprob sau respinge DATU 12. Aanularea hotrrilor de aprobare a DU emise cu nclcarea prevederilor legale Art. 56^2. Anularea hotrrilor de aprobare a DU emise cu nclcarea prevederilor legale se cere, n condiiile legii, - de prefect, n urma controlului de legalitate sau - la sesizarea ISC, arhitectului-ef al judeului sau a autoritilor centrale de specialitate, n termenele prevzute de lege. 13. S-a modificat Anexa nr. 1 -Categorii de DATU, competene de avizare i de aprobare a acestora. Toate DATU se avizeaz de C.judeean

69

CAP.7. PROCEDURA DE AUTORIZARE- PREZENTARE


ART. II Avizarea i aprobarea DU elaborate n baza unui CU sau APO emis nainte de 1 februarie 2011 se vor face n condiiile prevederilor legale aplicabile nainte de intrarea n vigoare a prezentei ordonane de urgen, dar nu mai trziu de 1 februarie 2012. ART. III PUG al cror termen de valabilitate a fost depit la data intrrii n vigoare a OUG 7/2011 i pentru care a fost iniiat procedura de achiziie a elaborrii/actualizrii pot fi prelungite prin hotrre a consiliului local pn la data aprobrii noii documentaii, dar nu mai mult de 2 ani de la data publicrii ordonane de urgen. (T max prelungire valab. 11.02.2013) ART. IV PUG al cror termen de valabilitate a fost depit i pt. care nu a fost iniiat procedura de achiziie a actualizrii, precum i cele al cror termen de valabilitate urmeaz s fie depit n mai puin de 18 luni intr sub incidena art. 46 din Legea nr. 350/2001 cu modificrile i completrile aduse prin OUG 7/2011, cu reducerea termenului de notificare n mod corespunztor. ART. VII Pentru municipiile de rang 0 i 1, elaborarea SDTZ periurban/metropolitan este obligatorie n termen de 3 ani de la intrarea n vigoare a prezentei ordonane de urgen, iar pentru cele de rang 2 i 3 este opional.

LEGEA nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii cu modificrile i completrile ulterioare DEFINIRE AUTORIZAIA DE CONSTRUIRE:
A.C. constituie actul final de autoritate al administraiei publice locale pe baza cruia este permis executarea lucrrilor de construcii corespunztor msurilor prevzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea i postutilizarea construciilor. (Art.2 al.1)

1. TEMEIUL LEGAL PT. EMITEREA A.C : art.2 alin.2 i alin.3:


Autorizaia de construire se emite, n baza documentaiei pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (DTAC), elaborat n condiiile legii, n temeiul i cu respectarea prevederilor: documentaiilor de urbanism (PUG,PUZ,PUD) avizate i aprobate cf. legii, planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii, pentru autorizare: retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor EXCEPTARE, de la prevederile art.2 alin. 2, 3: Se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism (DATU) aprobate, pentru lucrrile menionate ala art.2 al.4

2. PROCEDURA DE AUTORIZARE: art.2 alin. (2^1)


Procedura de autorizare a executrii lucrrilor de construcii ncepe odat cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism n scopul obinerii, ca act final, a autorizaiei de construire i cuprinde etapele men. la art.2 alin. (2^1)

3. COMPETENE DE AUTORIZARE: art. 4 , art.43


(1) Autorizatiile de construire se emit de: presedintii consiliilor judetene, de primarii municipiilor, primarii oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, EXCEPTARE de la preved.art.4 privind COMPETENE DE AUTORIZARE : Art. 43 Autorizarea executrii lucrrilor de construcii: cu caracter militar se face de ctre ministerele .... aferente infrastructurii de transport rutier de interes naional se face de ctre Ministerul Transporturilor i Infrastructurii, n baza certificatelor de urbanism emise de preedinii C.Judeene

4. CONSTRUCIILE I LUCRRILE CARE SE EXECUT NUMAI N BAZA A.C.


Construciile civile, industriale, agricole, cele pentru susinerea instalaiilor i utilajelor tehnologice, pentru infrastructur de orice fel sau de oricare alt natur se pot realiza numai cu respectarea autorizaiei de construire, precum i a reglementrilor privind proiectarea i executarea construciilor, i sunt menionate la atr.3 al.1 EXPEPTARE DE LA AUTORIZARE: art.11 alin.1, alin.2, alin.3

70

71

EXTRAS DIN LEGEA nr.50/1991 PRIVIND PROCEDURA DE AUTORIZARE: 1. TEMEIUL LEGAL PT. EMITEREA A.C : art.2 alin.2 i alin.3:
Art. 2 , alin 2, 3 i 4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de c-ii: (2) Autorizaia de construire se emite n baza documentaiei pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, elaborat n condiiile legii, n temeiul i cu respectarea prevederilor documentaiilor de urbanism, avizate i aprobate potrivit legii. (3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii. (4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru: a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora; a^1) lucrri de supraetajare a cldirilor cu nc un nivel, o singur dat, n suprafa de maximum 20% din suprafaa construit desfurat a cldirilor, cu condiia siturii acestora n afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protecie a monumentelor, dup caz; a^2) lucrri de extindere a cldirilor sociale, de nvmnt, de sntate, de cultur i administrative aparinnd domeniului public i privat al statului i unitilor administrativ-teritoriale, dac extinderea se ncadreaz n prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general - PUG sau planului urbanistic zonal - PUZ, aprobat, n vigoare; a^3) schimbarea folosinei construciilor existente, dac noua folosin corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general - PUG sau planului urbanistic zonal - PUZ, aprobat, n vigoare; b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora; c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice; d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari; e) organizarea de tabere de corturi. 72 73

2. PROCEDURA DE AUTORIZARE: art.2 alin. (2^1)


(2^1) Procedura de autorizare a executrii lucrrilor de construcii ncepe odat cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism n scopul obinerii, ca act final, a autorizaiei de construire i cuprinde urmtoarele etape: a) emiterea certificatului de urbanism; b) emiterea punctului de vedere al autoritii competente pentru protecia mediului pentru investiiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului; c) notificarea de ctre solicitant a autoritii administraiei publice competente cu privire la meninerea solicitrii de obinere, ca act final, a autorizaiei de construire, pentru investiiile la care autoritatea competent pentru protecia mediului a stabilit necesitatea evalurii impactului asupra mediului i a emis ndrumarul conform legislaiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului d) emiterea avizelor i acordurilor, precum i a actului administrativ al autoritii pentru protecia mediului competente privind investiiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului; e) elaborarea documentaiei tehnice necesare pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, denumit n continuare documentaie tehnic - D.T.; f) depunerea documentaiei pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii la autoritatea administraiei publice competente; g) emiterea autorizaiei de construire.

4. CONSTRUCIILE I LUCRRILE CARE SE EXECUT N BAZA A.C.


Art. 3 (1) Construciile civile, industriale, agricole, cele pentru susinerea instalaiilor i utilajelor tehnologice, pentru infrastructur de orice fel sau de oricare alt natur se pot realiza numai cu respectarea autorizaiei de construire, precum i a reglementrilor privind proiectarea i executarea construciilor, pentru: a) lucrri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaie sau de reparare a construciilor de orice fel, precum i a instalaiilor aferente acestora, cu excepia celor prevzute la art. 11; b) lucrri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum i orice alte lucrri, indiferent de valoarea lor, care urmeaz s fie efectuate la construcii reprezentnd monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate n acelai imobil - teren i/sau construcii, la construcii amplasate n zone de protecie a monumentelor i n zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcii cu valoare arhitectural sau istoric deosebit, stabilite prin documentaii de urbanism aprobate; c) lucrri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare i reabilitare privind cile de comunicaie de orice fel, drumurile forestiere, lucrrile de art, reelele i dotrile tehnico-edilitare, branamente i racorduri la reele de utiliti, lucrrile hidrotehnice, amenajrile de albii, lucrrile de mbuntiri funciare, lucrrile de instalaii de infrastructur, lucrrile pentru noi capaciti de producere, transport, distribuie a energiei electrice i/sau termice, precum i de reabilitare i retehnologizare a celor existente; d) mprejmuiri i mobilier urban, amenajri de spaii verzi, parcuri, locuri de joac i agrement, piee i alte lucrri de amenajare a spaiilor publice; e) lucrri de foraje i excavri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice i a prospeciunilor geologice, proiectarea i deschiderea exploatrilor de cariere i balastiere, a sondelor de gaze i petrol, precum i a altor exploatri de suprafa, subterane sau subacvatice; f) lucrri, amenajri i construcii cu caracter provizoriu necesare n vederea organizrii executrii lucrrilor, n condiiile prevzute la art. 7 alin. (1) i (1^3); g) organizarea de tabere de corturi, csue sau de rulote h) lucrri de construcii cu caracter provizoriu: chiocuri, tonete, cabine, spaii de expunere, corpuri i panouri de afiaj, firme i reclame, copertine i pergole situate pe cile i spaiile publice, anexe gospodreti, precum i anexele gospodreti ale exploataiilor agricole situate n extravilan; i) cimitire - noi i extinderi. (2) n vederea simplificrii procedurii de autorizare a executrii lucrrilor de construcii provizorii prevzute la alin. (1) lit. d), g) i h), autorizaia de construire se emite n baza documentaiilor tehnice - D.T. cu coninut simplificat n raport cu coninutul-cadru prevzut n anexa nr. 1

3. COMPETENE DE AUTORIZARE: art. 4 , art.43


Art.4 (1) Autorizatiile de construire se emit de: presedintii consiliilor judetene, de primarii municipiilor, primarii oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, dupa cum urmeaza: a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru lucrarile care se executa: 1. pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale; 2. n extravilanul comunelor ale cror primrii nu au organizate structuri de specialitate; b) de primarii municipiilor, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1; e) de primarii oraelor i comunelor pentru lucrrile care se execut: 1. in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1; 2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (4) si cu avizul arhitectului-sef al judetului; (2) Pentru lucrrile care se realizeaz pe amplasamente ce depesc limitele judeului, autoritatea administraiei publice centrale competente, potrivit legii, va emite un aviz coordonator n baza cruia preedinii consiliilor judeene implicate, vor emite autorizaii de construire pentru lucrrile amplasate n unitile administrativ-teritoriale din aria lor de competen.

Art. 43 Prin excepie de la prevederile art. 4, autorizarea executrii lucrrilor de construcii: a) cu caracter militar se face de ctre ministerele i celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale interesate, n baza unor proceduri stabilite mpreun cu Ministerul Dezvoltrii Regionale i Locuinei; b) aferente infrastructurii de transport rutier de interes naional se face - de ctre Ministerul Transporturilor i Infrastructurii, prin direcia de specialitate, cu respectarea prevederilor legii privind unele msuri prealabile lucrrilor de construcie de drumuri de interes naional, judeean i local i ale normelor metodologice de aplicare a acesteia - n baza certificatelor de urbanism emise de preedinii C.Judeene

74

75

EXCEPTARE DE LA AUTORIZAREA Art. 11

(1) Se pot executa fr autorizaie de construire urmtoarele lucrri care nu modific structura de rezisten i/sau aspectul arhitectural al construciilor:
a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate; b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei, inclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari, cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice, in conditiile legii; c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit; d) zugraveli si vopsitorii interioare; e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor; f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati; g) reparatii si inlocuiri la pardoseli; h) lucrri de reparaii, nlocuiri ori reabilitri fr modificarea calitii i formei arhitecturale a elementelor de faad, dac aceste lucrri nu se execut la construciile prevzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel: 1. finisaje interioare i exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea; 2. trotuare, ziduri de sprijin ori scri de acces; 3. lucrri de reabilitare energetic a anvelopei i/sau a acoperiului - dac nu se schimb sistemul constructiv al acestuia, respectiv teras/arpant - la cldiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau n curs de clasare, respectiv situate n afara zonelor de protecie a monumentelor i/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii; i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente; j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz; k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului. m) lucrri de compartimentare provizorie nestructural. (2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice. (3) Daca lucrarile prevazute la alin. (1), cu exceptia celor prevazute la lit. e) si j), se executa la constructiile mentionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizatiei de construire. 76

www.apsap.ro

77