Sunteți pe pagina 1din 4

Ion. Rebreanu-singurul romancier roman caruia i s-a recunoscut o vocatie constanta de constructor.

Ion este o opera rotunda de un sobru echilibru interior in care secretul unei monumentalitati simple pare inaccesibil analizei. Padurea spanzuratilor transforma drama intr-un adevarat sistem de semne ale structurii, dar in Ion cresterea dramatica coexista cu deschideri mai largi: satul, problemele politice ale Ardealului, poezia marilor momente ale existentei. Prima impresie (la lectura este de suprafata sferica, privirea aluneca din secventa in secventa, de la un detaliu la altul. Impresie inselatoare. In Ion exista un relief al dramei, o selectie si un monta! al detaliilor, organizarea compozitionala a unei infrastructuri simbolice. In centrul romanului sta povestea lui Ion si a setei lui de pamant. Romancierul arhitect reuseste sa dea celei mai sobre si mai necomplicate povestiri- densitate umana, o mare putere de iradiere a intelesurilor din care se umplu reliefurile si incordarea ei. "a lectura nu exista decat ciocnirile de interese, ambitii, pasiuni, acea revarsare de viata, ritmata dramatic de un mare adevar al acumularilor tenace a zbaterilor si a rasturnarilor. Romancierul are gri!a ca persona!ele sa existe, sa aiba un minimum de prezenta directa (hora . #sentialul este spus fara amanari studiate, de o simplitate dezarmanta. Portretul lui Ion este vazut prin ochii Anei, si invers. "a autorul lui Ion, constructia face din fiecare episod, scena, moment o veriga a dramei si totodata o reconfirmare adancita in miscare a esentei caracterelor, a legilor interne. "a inceput, ezitarea intre dorinta de a avea pamant si dragoste nu are inca adancime. $ar, inca de la inceput, se simte atmosfera unei stari de incordare, eroul nu se simte impacat cu niciunul din drumurile care-i stau in fata. Prima infatisare a acestei zbateri este infatisarea unei iritari fara directie precisa, revolta confuza a celui care se vede constrans sa piarda ceva esential. Agresivitatea, violenta sunt aici semnele unei dileme traite elementar. Pana la hotararea de neclintit de a-l sili pe %asile &aciu sa-i dea averea, drumul lui Ion nu e decat o continua intarire a gandului mai vechi. #roul traverseaza un spatiu care nu e atat al indoielilor cat a ezitarii. Inversunarea impotriva parintilor, impotriva satului, a lui insusi sunt semnul zvarcolirilor, Rebreanu avand o preferinta pt starile de criza in care-si inchide eroii. Romancierul foloseste tehnica amanarii. 'eea ce fusese un gand acum devine un plan (#pisodul conflictului cu (imion "ungu . Ana este prinsa in ciocnirea unor vointe si pasiuni nedomolite, e un caracter facut din linii putine si simple. Putina lumina care trece pe chipul Anei vine toata din iubire, in rest, nu este decat suferinta si drumul spre streang. )raieste totul cu suflet inchis si statornic. 'aracter tragic realizat cu o economie de mi!loace exemplara. $rumul Anei-sir de destramari ale tuturor rezistentelor si energiilor ei interioare. Ion nu e ca Ana, un persona! al carui drum sa fie inscris in linii stramte. *neori Ion traieste o instrainare de real, desi era stapanit atat de aprig de logica dura a realitatilor. #xista un amestec de absenta si concentrare in Ion. Ion%asile &aciu seamana, dar in acelasi timp se opun unul altuia fundamental. *n persona! in care solicitarile intrigii se aduna foarte aproape de o limita periculoasa este +eorge: rivalitate, gelozie, crima pasionala. #ste aproape tot timpul foarte departe de rolul care i se rezerva in final. (chimbator, mimetic, neanstare de mari pasiuni, nu are nimic din concentrarea launtrica a celorlalti eroi ai dramei. Romanul nu inseamna numai drama actorilor pricnipali. (atul, viata domnilor, problemele Ardealului se insumeaza spatiului de existenta imaginara din Ion si ii modeleaza in mare masura atmosfera, tonul. %aloarea de subliniere, prin contrapunct a reliefului si a sensului dramei taranesti s-a facut prin cronica intamplarilor marunte din familia invatatorilor, cearta ,erdelenilor cu preotul &elciug. Padurea spanzuratilor: Apostol &ologa e un suflet torturat, constiinta muncita de intrebari carora nu le poate raspunde.In esenta persona!ul este o infatisare a omului pur si simplu in confruntare cu un urias mecanism al razboiului. Intaia infatisarea a eroului e de slu!itor credincios, plin de ravna, al sistemului(al aceluiasi sistem din cauza caruia i se ia lui viata in ultima scena . $rumul sau urmeaza treptele unei eliberari tot mai radicale de reflexele si urmele existentei inautentice, anterioara crizei moral. "a inceput Apostol este inca un automat, reactiile lui exclud indoiala, nuanta, totul e dinainte cantarit, !udecat, inscris in criteriile sumare ale codului. )otusi spanzurarea lui (voboda este de la un capat al altuia o serie de incalcari si defectiuni ale scenariului ideal ("ipseste scaunelul, calaul, caporalul tine loc de calau si trebuie

sa-si scoata tunica, candamnatul nu-si exprima ultima dorinta . )otul este de o silnicie rau ascunsa, evoca atomosfera unei suprimari rusinoase, fara sens si fara autoritate morala. $eschiderea magistrala in care inceputul contine sfarsitul si sugereaza drumul catre el. $iscutia de la popota ofiterilor-unul din momentele-cheie, care infrunta nu putine prime!dii estetice. (e vorbeste prea mult, in fiecare replica este multa retorica:%arga-omul datoriei,,+ross-profetul utopic si violent al unei luni fara state si razboaie, 'ervenco-propovaduitor al iubirii prin suferinta-.aerul de duel de puncte de vedere. )ac:/lap0a-din prudenta si Apostol care pare sa asculte rostit limpede, in afara lui, ceea ce alte voci launtrice ii vor repeta mereu, intrebatoare. Intervine moartea unui om: 1'e intuneric, doamne, ce intuneric s-a lasat pe pamant 2 rosteste el dupa executia ofiterului ceh. #roul are nevoie de un adevar al sau, trait de o descoperire scump platita , de lumina unei credinte interioare puternice. &ologa e singurul care cauta. $estinul ales de persona! trebuie interpretat ca o condamnare a resemnarii si compromisurilor din !urul sau. &ologa nu este nu este un martir,un erou,un sfant dar el dezvaluie ceea ce e ireductibil inalt in insasi conditia umana. 'autatorul de adevar3 bologa, este ofiter in armata austro-ungara. Realitatea istorica e una precisa:cea a primului razboi mondial. Aceasta realitate nu este fundal pentru drama de constiinta, ci terenul ei concret, cu constrangerile lui de neignorat. A. )rebie sa traga in ai sai sau sa dezerteze. Padurea spanzuratilor este drama tensiunii interioare si ezitarii intre doua datorii morale de neimpacat:cea de ostas si cea de roman. #ste chiar mai mult decat atat. A asculta de un impuls mai puternic decat orice, acela de a scapa de datoria, inevitabila in mecanismul sistemului, de a trimite pe altii la moarte. Acum eroul este pe alta treapta:omul care contesta oricarei 'urti 4artiale din lume dreptul de a ucidesi mai ales de a-l face si pe partas la crima. #xista in roman trei mari confruntari cu 4ecanismul si spiritul sistemului(cele trei discutii cu /arg si in fiecare dintre ele eroul e interior altul.de 5 ori ia bologa hotararea de a dezerta si de fiecare data sensul si valoarea hotararii sunt mai depline,crescute.$ialogul &ologa-/lap0a decisiv pentru ritmul intregii cresteri de sens in roman. /lap0a este omul ingenuncheat, infricosat de mecanismul sistemului care este capabil de orice lasitate pt sotie si copii.%ede toata nedreptatea si minciuna lumii sale, fara orbirea dogmatica a lui +ross,dar tema il poate face totisi mai zelos chiar decat %arga./lap0a este un (voboda si un &ologa care s-a salvat din streang. In Padurea spanzuratilor totul participa la o atmosfera care contine premisele coerentei de parabola tragica diseminate in real. 'erul de toamna ca un clobot urias de sticla aburita, spanzuratoarea sfidatoare care ameninta cu bratul ei pe soldatii-gropari, groapa ca o rana a pamantuluiinterpretarea realului de la primele pag. 'alaul este vazut ca un al doilea osandit, miscarile ii sunt diri!ate de dinafara de altii. Adevaratul ciclu al ,allipilor se incheie cu $rumul ascuns. Impresia de ansamblu este de un mare 1tablou2 de familie,ale carui grupuri sunt luminate succesiv in romanele trilogiei. "enora si mosierul ,allipa, #lena, 4i0a-le, declinul Prundenilor, in 6ecioarele despletite . triunghiurile "ina-Rim-sia, 4axentiu-lica-ada, si in alta nota $raganescu-#lena-4arcian in 'oncert...*n alt trio, in $rumul ascuns, sub semnul incestului si al morti: lenora-7alter-coca-Aime. Printre protagonisti sau in prea!ma lor circula persona!e libere: agenti ai intrigii, raisonneuri, aparitii cu functii simbolice. Prim-planul apartine ,allipilor. Procedeul obisnuit la ,ortensia e condensarea reperelor imediate ale socialului direct in fisa biografica a caracterului (summar8 , in timp ce lumina intensa intarzie asupra liniilor de portret psihologic(scene,monolg interior,comentariu analitic . )recutul lui 7alter, istoria unor maria!e(4axentiu-Ada, $raganescu-#lena , cariera lui Rim, sunt evocate sintetic in fisele persona!elor. 9u e interesata de traseele sociale individuale, nici fundamentul lor de epoca, cat mecanismele psihologice si morale care s-au nascut in ele. *n aspect interesant al acestei lumi este ca indivizii nu sunt preocupati de bani decat la inceput, in momentul intrarii in clasa. Ada, 7alter, Rim, elena, 'oca-Aimee ne sunt infatisate dupa castigarea locului lor in societate, mobilizandu-se pentru a obtine recunoasterea unui statut, iluzia stabilitatii. Romanele bengesciene surprind mecanismul unui arivism feminin care constituie obiectul unei viziuni de suprema ironie: femei ambitioase si energice ca Ada, in parte #lena. *n eros este urmarit cu o acuitate a observatiei dusa pana la cruzime si sarcasm. )recerea

"enorei dintr-un maria! in altul, casatoria lui draganescu cu elena acceptata, triunghiul de la palatul 4axentiu, manevrele viitoarei doamne :alter tin de o distribuire a eroilor in perechi dupa o logica a targului, a schimbului. 'anicia creeaza cupluri monstruoase. #ste tratata ca o afacere. 'iclul ,allipilor e o cronica de familie privita foarte de sus, de la mare distanta. %azut de aproape tabloul copleseste printr-o ciudata galerie de portrete. $espre printul de 1Plaesele2 se forbea inca din fecioarele despletite fara ca el sa apara. Adevarata lui intrare in scena este in concert... o data cu prima intalnire "ica-ada;maxentiu. "anga gasperita din docarul rau condus, lica vede un biet cuconas galben ca de ceara, cu gene rosii si cu ochi patati. $in cateva linii masca poate fi vazuta si totodata incepe sa aiba o identitate. $omina un amestec caracteristic de monolog interior relatat (nu auzim direct vocea interioara a eroului ci consemnarea de catre un narator din afara a gandurilor,senzatiilor,reactiilor mute ale persona!ului si comentariu analitic acelasi narator vede miscarile unui trup sufletesc, le comenteaza, le explica. Pe un asemenea fond de ton sunt evocate noptile de febra ale bolnavului(spaime, obsesii, cosmaruri . 4axentiu este o aparitie de un grotesc dureros, automat al simularii eroice, clipa cu clipa. # o expresie decupata nu atat realist a unui caracter. 4. este un adevarat recital de tehnica bengesciana. +esturile lui sunt filmate si tinute sub lupa analizei ironice(scena cand "ica este adus in bioul lui 4. . 4axentiu pare un strigoi grotesc. 4axentiu: printul spotrsman, bolnavul care zace cu voluptate, convalescentul tiran, curand seraficul purificat si bun, si in cele din urma muribundul logodnic mistic. "enora, "ica, (ia sau "ina nu sunt alftel compusi. )ehnica alcatuirii portretului din bucati, frapanta in 6ec.despletite si in 'oncert ramane in intreg ciclul o realitate clara. Iesirea #lenei din rigiditatea ei protocolara e refluxul autocenzurii, inrairea bunei "ina se explica prin stradania ei penibila de a se ascunde, 4axentiu cel care ura pe toti si se iubea pe sine in strigoiul din oglinda si 4axentiu de dupa criza care nu mai iubea pe nimeni indica cheia rasturnarilor de atitudine. #xista insa o arta a deformarii halucinante care cultiva grotescul si caricaturalul. Romanciera ,allipilor se suspecta de mizantropie si e creatoarea unei adevarate falange de monstri. #ste maestra incontestabila a unei veritabile estetici a uratului in arta portretului. 4onstruozitatea fizica este rareori evocate in romanele ,allipilor. $espre fizicul gemenilor ,allipa nu stim mare lucru, sunt portretizati transrealistic cu evident rol grotesc. (unt varianta masculina in dublu exemplar a 4i0ai-"e. Protectorul lor Rim este tratat in aceeasi viziune caricaturala. 4axentiu este vazut ca o masca searbada de carnaval. *ratenia fizica a (iei si a "inei este si icoana sufletului: inainte de a fi ale chipului si ale trupului, trivialitatea si dizarmonia sunt launtrice. $iformul, anormalul, caricaturalul sunt metafora a caracterului, traducerea acestuia in portret fizic. 4ai demn de interes este ceea ce li se intampla eroilor frumosi in ciclul ,allipilor. 6rumusetea mobilizeaza mai mari rezerve de cruzime subtila de insinuare caustica in portret, devine monstruoasa. 4izantropul ironic isi monteaza in spectacol papusi monstri. $istingem fluxul constiintei si monologul interior in teoria romanului. Probabil cea mai antipatica aparitie este Rim, deoarece i se rezerva o permanenta ironie taioasa. %orbirea mintala a lui Rim este supravegheata si intrerupta mereu de interventiile naratorului. (ia- fiinta opaca, cu ganduri putine. 9u exista la ea monolog interior, poate doar o mocnire primara de sentimente. (ufletul rudimentar al (iei se incordeaza in !urul simtamantului pentru "ica. Ada si "ica au o miscare interioara lineara, fara complexitate. 4onologul interior e dominat de interese si calcule. 4ai aproape de conditia unui adevarat monolog interior stau: Rim, #lena si 4axentiu. Rolul monologului este de a dezvalui portretul ascuns. $rumul ascuns reia procedeul compozitiei in contrapunct folosit de!a in 'oncert. Prim-planul romanului e ocupat de mutatiile si manevrele care se produc in trio-ul "enora-7alter-'ocaAimee. $in cand in cand pretexte diferite introduc un plan secund: divortul $raganestilor, scrupulele #lenei, amagirile si sfarsitul lui $raganescu. $octorul 7alter si 'oca-Aimee (exemplare trufase din seria celor marcati de o infirmitate sufleteasca, incapacitate de a trai viata ca o emotie . $rumul ascuns e al vindecarii de un anume complex al trecutului. Pentru 7alter((alema #fraim , dar si drumul ascuns al fiicei impotriva mamei intr-un incest pecetluit

intre 'oca Aimeee si 7alter de moartea "enorei. %isul papusii de portelan este de a se lansa intr-o fastuoasa viata mondena ca stapan a palatului &arodin. $evenita constienta de frigiditatea ei, tanara de o frumusete imobila !oaca totul pe cartea unui pact cu 7alter. $in calcul si cinism erau facuti si Ada sau Rim. $e data aceasta sunt insa doi monstri stilati, pusi fata in fata, in continua panda reciproca, dornici sa se domine unul pe celalalt. #ste in amandoi o ferocitate rece, o cerebralitate uscata lipsita de omenesc. ,rtensia face din romanul ei epopeea unei competitii intre < egali, le refuza de la inceput mastile. 7alter si 'oca se urasc unul pe altul tocmai pentru ca seamana. 'hemata sa indulceasca somptuasa captivitate a "enorei, 'oca nu aduce cu ea gandul de a lua locul mamei in cuplu. Pe romanciera o intereseazatocmai traiectul acesta nevazut facut din ambitii, vanitati si complicitati surdimizante. 'oca este intr-adevar o reusita a scriitoarei, cel mai convingator ca evolutie interioara din persona!ele feminine din 'iclul ,allipilor. 9u e vicioasa sau perversa. (atisfactia ei unica e de a primi de la ceilalti un tribut de admiratie. 'oca poarta niste masti. Aceasta trecere de la exercitiile de diplomatie familiala si cochetarie feminina la planuri mai ambitioase este foarte bine prins in $rumul ascuns. 4icul razboi cu 7alter ii da constiinta puterii ei asupra lui, gustul snob al unei vieti mondene face restul. &oala "enorei si perspectiva mortii ei o duce pe 'oca cu gandul spre succesiune. *rmeaza un itinerar al substituirii. Intrarea in peisa! al ,ildei +ert are un rol insemnat, deoarece totul se desface in < noi triunghiuri: ,ilda-"enora-Aimee, ,ilda-7alterAimee. Astfel, 'oca se simte rivala ,ildei. Aimee vrea sa fie vazuta admirata, vazuta ca un idol, icoana, dar da dovada de o mare uscaciune interioara. 'omplexul persona!ului se naste din virginitate si orgoliu. 'oca urmeaza un drum al clarificarii cu sine, apropierea sfarsitului "enorei o gaseste pe eroina in deruta, dar in final 'oca devine egala lui 7alter. Ultima noapte de dragoste. "a 'P domina eroii de o inepuizabila complicatie sufleteasca, reflexivi, sensibili, a caror viata interioara e facuta din nuante si reactii subtile, imprevizibile. Romanele sunt romane ale tensiunilor si febrei cunoasterii,realitati sociale, comunicarea intre oameni si mai ales iubirea, procesul insusi al in telegerii devin obiectul unei interogatii care cauta sensul. =pera lui P pune problema relatiei dintre ramatismul special al cunoasterii si tectonica discursului literar. *ltima noapte...e un amplu monolog. *n persona! inteligent, cu vocatia introspectiei, vorbeste, ni se dezvaluie, cu incertitudinile si iluziile din care se constituie existenta lui interioara, marcata de doua mari experiente:iubirea si razboiul. Romanul nu va fi numai imaginea a ceea ce a trait si a gandit (tefan, ci si proiectarea inflexiunilor unei voci, eroul este propriul sau narator, va vorbi despre el insusi. 'eilalti exista nunai inclusi monologului. (tefan este de la inceput infatisat ca un erou superior celor care il incon!oara. # din alt aluat decat ceilalti. 4iezul primei parti a romanului e incercarea constiintei eroului de a smulge faptelor si semnelor accesibile ei un adevar ferm. #roul romanului descopera surprins in sotia sa o cu totul alta femeie decat cea pe care se obismnuise s-o vada in existenta lor nterioara imbogatirii. "ocul eroinei intimidata de inteligenta eroului este luat de amatoare de petreceri snoabe, stan!enita de neatentia lui in imbracaminte. $e la primele semne ale schimbarii ei eroul incepe sa se indoiasca de tot ceea ce i-a legat. = excursie 2in banda2 la =dobesti devine pentru +heorghidiu prile! de adevarata tiortura sufleteasca, traita ca o perceptie acuta a degradarii si umulintei. )otul este urmarit cu o suspiciune acuta. Amanuntele sunt urmarite cu o atentie concentrata, pregatita sa primeasca de!a astfel de semne. (+, (t. #la in masina . *milinta barbatului ste agravata de una a ratiunii lui, care asista la trivializarea prin simpla repetitie a descoperirilor si bucuriilor de altadata. Aparent reflexia nu face decat sa urmeze sirul intamplarilor, raspunzandu-le creandu-le la un anumit spatiu de rezonanta interioara. In realitate, succesiunea nu e a momentelor traite, ci a urmelor lasate de ele in suflet. 'hinul lui e acum nu numai de a nu fi inlocuit, ci de-a dreptul ignorat, de prisos. 'ea care traieste la acest nivel trivializat atari momente este numai #la, ea sufera vizibil in fata tradarii lui, ea se razbuna, ea singura e geloasa, cu aceeasi sinceritate plata, fara naunte si fara complicatii, in fiecare din infatisarile ei succesive. +esturile lui stau in relatii mult mai complexe cu atitudinile lui interioare. #l are o viata a constiintei.