Sunteți pe pagina 1din 2

Moara cu noroc.

~ nuvela psihologica de factura realista~ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881 , in volumul de debutNovele din popor , reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. Nuvela Moara cu noroc este o proza realista de analiza psihologica. Este o nuvela, adica o specie epica in proza , cu o constructie riguroasa , un fir narativ central; personajele relativ putine pun in evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivizare a perspectivei narative la persoana a III-a, atitudinea detasata in descriere. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizare a personajuli si de investigare psihologica, natura conflictului ( interior). Naratiunea realista este obiectiva realizata la persoana a III-a de catre un narator omniscient, omniprezent, neimplicat. Cu toate acestea relatarea evenimentelor nu se realizeaza tocmai in mod linear. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste ale dorintei de imbogatire. Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspective. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social ; din perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramatice ale setei de avutie si din perspectiva psihologica , nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care este sfasiat de doua tendinte contradictorii: una de a ramane om cinstit, si cealalta de a se imbogati alaturi de Lica. Titlul nuvelei este mai degraba ironic, Moara cu noroc insemnand de fapt moara cu ghinion. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sf.Gheorghe pana la Paste. Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de mama-soacra : omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia , ci linistea colibei tale te face fericit. Batrana este adepta pastrarii traditiei , in timp ce Ghita doreste schimbarea, bunastarea materiala. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc pentru a castiga rapid niste bani. Carciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii. In expozitiune este descris drumul care merge la Moara cu noroc si a locului care se afla. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. Simbolistica initiala a drumului se completeaza, in final, cu sugestia drumului vierii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copiii si pleca mai departe. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc ,un personaj ciudat, carismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Cu toate ca Ghita isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, acesta nu se poate sustrage influentei malefice pe care o exercita asupra lui, si nici tentatiei imbogatirii. Insa din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. Datorita generozitatii Samadaului , starea materiala a lui Ghita devine tot mai infloritoare, numai ca omul incepe sa-si piarda increderea in sine. Tocmai de aceea devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. Prin faptul ca jura stramb la proces acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la crima. Se hotaraste sa il dea in vileag cu ajutorul lui Pintea. Nu e sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii va aduce pieirea.

Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care , orbit de furie este dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, isi arunca sotia , la sarbatorile Pastelui, drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia. Dezgustata insa de lasitatea lui Ghita, care se instrainase de familie, intrun gest de razbunare , Ana i se daruieste lui Lica, deoarece, in ciuda nelegiuirilor comise, Lica eom , pe cand Ghita nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti. Dandu-si seama ca sotia l-a inselat, Ghita o ucide pe Ana. La randul lui Ghita este ucis de Raut , din ordinul lui Lica. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii, fiintele cu adevarat morale si inocente din carte. Nuvela se incheie in mod simetric cu vorbele batranei.: asa le-a fost data. In nuvela accentul cade pe complexitatea personajelor. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici , al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire. Personajul evolueaza de la tipicitate( sub determinare sociala, carciumar dornic de avere) la individualizare( sub determinare psihologica si morala). El parcurge un traseu al dezumanizarii , cu framantari sufletesti si ezitari. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana ( valorile familiei, iubirea, linistea colibei) si de Lica ( bogatia, atractia malefica a banilor). Lica este egal cu sine , un om rau si primejdios. In schimb Ana sufera transformari interioare , care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine. Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de incordare, consemnandu-le gesurile, limbajul,prezentand relatiile dintre ele(caracterizarea indirecta). De asemenea , realizeaza portrete sugestive ( caracterizare directa); Stilul nuvelei este sobru, concis , fara podoabe. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul naratic. Descrierea initiala are pe langa rolul de descriere spatiala si functia de anticipare . Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor. Monologul interior, de factura traditionala, monologul interior adresat, stilul indirect liber sunt principalele mijloace de investigare psihologica a personajului principal. Opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica , deoarece are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul interior al personajului principal, urmareste procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.