COMUNICARE PROFESIONALA

Suport de curs

Definitia comunicarii, stabi irea emitatoru ui, receptoru ui si a caii de transmisie! Lumea exterioara, natura in varietatea ei, ca si nenumarati indivizi, semeni ai nostri, si uneori noi insine, cu totii emitem semnale, in afara sau spre propria noastra persoana. Ni se intampla, apoi, sa adunam, sa primim sau sa captam aceste semnale, pentru a le da, gratie raportarii lor la experiente sau constructii anterioare, valoare de semne: devenim prin urmare, receptori ai unor informatii pe care le-am interceptat din intamplare, chiar daca nu ne erau direct destinate. Comunicarea este prezenta in tot ce facem in viata si este esentiala pentru a putea munci si trai. Comunicarea se defineste ca fiind un transfer de informatii de la un emitent (expeditor) la un primitor (destinatar), in conditiile realizarii acelorasi semnificatii a continutului mesajului la cei doi su iecti. Comunicarea poate avea loc in multe forme si include: gesturi, expresii faciale, semne, voce (tonuri, inflexiuni), in completarea comunicarii scrise si vor ite. Comunicarea "erba a si non"erba a Comunicarea "erba a Comunicarea ver ala reprezinta modalitatea cel mai des intalnita de comunicare. Comunicarea nonver ala o insoteste pe cea ver ala, definindu-se in relatia cu aceasta intr-un mod aparte, in sensul sprijinului pe care ea il furnizeaza prin elemente de intarire, nuantare si motivare a mesajului (de exemplu acelasi mesaj explicat de un profesor in sala de clasa sau difuzat la radio). Comunicarea orala are in centrul demersului sau lim ajul. Lim ajul reprezinta mai mult decat un mijloc de transmisie, el este si un tip aparte de conduita a individului (conduita ver ala) ce implica activitati diverse (vor ire, ascultare, retinerea mesajelor sonore). !entru "# els si $eaver (%&'&), lim ajul reprezinta un ritual( este vor a despre un ritual care se petrece atunci cand ne aflam intr-un anumit mediu in care un raspuns conventional este asteptat de la noi. )e exemplu, cineva care merge la o nunta va ura ,,casa de piatra**, iar cineva care merge la o inmormantare va spune ,,)umnezeu sa-l odihneasca**, si nu invers. +ceste ritualuri ale lim ajului sunt invatate din copilarie, deoarece ele depind de anumite o iceiuri direct raportate la o anumita cultura si comunitate. )e asemenea, sunt invatate o iceiurile de lim aj corecte si incorecte (de exemplu, cuvintele indecente pe care copilul le foloseste pentru prima data sunt reprimate sever de catre parinti). ,lterior, individul
1

invata sa foloseasca cuvintele in functie de mediul in care se afla (cu parintii, un tip de lim aj, la scoala sau la locul de munca, un alt tip de reguli de folosire a lim ajului, iar cu grupul de prieteni, un al treilea tip). -andirea si lim ajul se dezvolta impreuna. +sa cum modul de a gandi al fiecarei persoane este unic, si modul de a vor i este unic. +ceasta unicitate a lim ajului legata de fiecare persoana in parte poate fi inglo ata su denumirea de stil ver al. !entru a im unatati eficienta comunicarii ver alizate, "# els si $eaver recomanda focalizarea atentiei asupra urmatoarelor idei: Ce dorim sa comunicam. Chiar daca raspunsul pare simplu, nu tre uie sa omitem faptul ca, de multe ori, pornim o comunicare inainte de a fi reflectat indeajuns la totalitatea ramificatiilor pe care comunicarea noastra le poate avea in percepria celuilalt( Cum dorim sa o facem. /ai precis, ce lim aj vom folosi, lim aj direct adaptat pu licului-tinta( Cui ne adresam. 0mitatorul va tine seama de experienta anterioara, directa a pu licului cu astfel de mesaje.

Comunicarea scrisa poseda un numar insemnat de avantaje de care tre uie sa tinem seama: dura ilitatea in raport cu forma orala a comunicarii textul poate fi vazut1citit de mai multe persoane poate fi citit la un moment potrivit si poate fi recitit.

!asii in comunicarea scrisa sunt similari celor din structurarea unui discurs, cuprinzand: faza de pregatire (sta ilirea o iectivelor, a rolului si a audientei) faza de redactare (in primul rand, ideile principale sunt dezvoltate urmarind o serie de indicatori precum: claritate, credi ilitate, concizie( in al doilea rand, sunt folosite cele trei parti ale unei redactari: o introducere care pregateste cititorul, un cuprins care reprezinta partea fundamentala ce face posi ila atingerea o iectivelor si o incheiere care evidentiaza concluziile).

Comunicarea non"erba a Comunicarea nonver ala (lim ajul trupului) este o forma importanta de comunicare, un lim aj natural, inconstient, care transmite sentimentele si intentiile reale ale unei persoane. +tunci cand oamenii interactioneaza unii cu altii, isi transmit si primesc semnale nonver ale.

2oate comportamentele nonver ale, de la gesturile pe care le facem, postura, cat de repede sau cat de tare vor im, la contactul vizual, transmit mesaje puternice, iar aceste mesaje nu se opresc atunci cand nu mai vor im. Chiar si atunci cand doua persoane sunt tacute, comunica nonver al. )eseori, ceea ce spunem si ceea ce comunicam prin lim ajul trupului sunt doua lucruri total diferite. +tunci cand oamenii se confrunta cu aceste semnale mixte, ascultatorul tre uie sa decida care dintre mesaje este mai important, mesajul ver al sau cel nonver al. 0xista multe tipuri diferite de comunicare nonver ala. 3mpreuna, atat lim ajul ver al cat si cel nonver al ajuta la transmiterea de informatii si sentimente, astfel: E#presii e facia e 4ratorul roman, Cicero, spunea: ,,Chipul este oglinda sufletului**. 5ata umana este extrem de expresiva, capa ila sa exprime diverse emotii fara sa se transmita vreun cuvant. 6pre deose ire de unele forme de comunicare nonver ala, expresiile faciale sunt universale. 0xpresiile faciale pentru manifestarea fericirii, furiei, surprizei, fricii sau dezgustului, sunt aceleasi in majoritatea culturilor. Miscari e si postura corpu ui /odul in care o persoana sta, merge pe jos, se ridica sau isi mentine pozitia capului, poate influenta perceptia celorlalti. +cest tip de comunicare nonver ala include postura, pozitia, miscarile su tile si modul in care se deplaseaza o persoana. $esturi e -esturile fac parte din viata de zi cu zi a unei persoane. +tunci cand o persoana vor este, gesticuleaza, face diverse miscari cu ochii sau capul, gesturile sale exprima destul de multe lucruri. Cu toate acestea, gestica poate fi diferita, in functie de cultura si regiune, deci este important sa se evite interpretarile gresite. Contactu "i%ua Contactul vizual este un tip foarte important de comunicare nonver ala pentru majoritatea oamenilor. /odul in care o persoana se uita la alta, poate comunica multe lucruri, de la interes, afectiune sau ostilitate, pana la atractie. Contactul vizual este important in mentinerea conversatiei si pentru a evalua raspunsul interlocutorului. Atin&eri e 4amenii comunica mult prin atingeri, isi strang mana, se at pe umar, se im ratiseaza, se consoleaza cu diverse gesturi care implica atingerea. Distanta

4ricine are nevoie de spatiu fizic, iar necesitatea distantei dintre doua persoane difera in functie de cultura, de situatie si de natura relatiei. +propierea fizica dintre doua persoane poate fi utilizata in diverse situatii, pentru a comunica mesaje diferite, nonver ale, inclusiv semnale de intimitate, agresivitate, dominanta sau afectiune. 'ocea +ceasta nu este importanta doar pentru transmiterea de mesaje ci si pentru modul in care sunt transmise acestea. Cand vor im, celelalte persoane interpreteaza si acorda importanta inclusiv vocii noastre, nu doar cuvintelor. 6e acorda atentie ritmului vocii, tonului si inflexiunii acesteia, onomatopeelor, etc. ,nele sunete pot indica sarcasmul, altele furia, afectiunea sau adeziunea. Scopu comunicarii 3n procesele de comunicare in care sunt angajati, oamenii urmaresc atingerea unor scopuri. )upa opinia lui N. 6tanton (%&&7), prin intermediul procesului de comunicare se urmaresc intotdeauna patru scopuri principale: sa fim receptionati (auziti sau cititi)( sa fim intelesi( sa fim acceptati( sa provocam o reactie (o schim are de comportament sau de atitudine).

0. La /onica (%&&8) retine urmatoarele noua scopuri care, izolat sau com inate intre ele, pot fi regasite in orice proces de comunicare: %. a invata, transmite sau primi cunostinte( 9. a influenta comportamentul cuiva( :. a exprima sentimente( 8. a explica sau a intelege propriul comportament sau al altora( 7. a intretine legaturi cu cei din jur1a te integra intr-o colectivitate sau un grup social( ;. a clarifica o pro lema( <. a atinge un o iectiv propus( '. a reduce tensiunile sau a rezolva un conflict( &. a stimula interesele proprii sau a celor din jur. Comunicarea in practica medica a

Comunicarea este procesul cheie in medicina, fie ca e vor a de comunicarea dintre medic si pacient, fie intre diversi profesionisti si pu lic in general. Cea mai importanta este comunicarea intre cadrele medicale si pacient intrucat ea furnizeaza, in una parte, datele necesare sta ilirii diagnosticului. !entru multe oli cronice comunicarea este, virtual, unica forma de tratament: sfatul, suportul, informatia fiind esentiale in a ajuta olnavii sa se adapteze la un stil de viata mai limitat impus de oala. )e aceea insusirea unei inalte competente comunicative tre uie sa constituie o prioritate pentru profesionistii din domeniul sanatatii, in special pentru cadrele medicale. 3n cadrul relatiei de comunicare cadre medicale-pacient, cadrele medicale sa poate recunoaste si descifra corect mesajele ver ale si nonver ale transmise de pacient. Lucrul acesta presupune ca, in cadrul relatiei de comunicare, cadrele medicale sa poata recunoaste si descifra corect mesajele ver ale si non-ver ale transmise de pacient, sa utilizeze si modalitatile ver ale si nonver ale de comunicare cele mai adecvate pentru a transmite informatii pacientului, in functie de situatia de comunicare existenta (gravitatea olii, tipul pacientului, urgenta). Efecte e comunicarii adec"ate 0xista dovezi clare in legatura cu efectele enefice pe care le are comunicarea intre cadrele medicale si pacient, atat asupra raspunsului fiziologic si psihologic al pacientului in procesul terapeutic, cat si in privinta respectarii indicatiilor medicale si a o tinerii unui grad inalt de satisfactie, in legatura cu ingrijirea primita. Contro u durerii postoperatorii )urerea este in esenta un fenomen fiziologic relativ identic la toti indivizii. /anifestarile ei nu comporta doar ,,senzatia de durere** cu raspunsurile ei imediate, ci comporta o serie de stari afective asociate, concretizate in ceea ce se numeste ,,experienta durerii**. )e exemplu, nervozitatea este legata de trairea durerii in asa masura, incat reducerea nervozitatii poate diminua durerea. 4 parte importanta a efectelor unor analgezice vizeaza reducerea nervozitatii. Cercetarile sugereaza existenta unei conexiuni inverse (feed ac=) intre durere si anxietate (care la randu-i este generata de incertitudine, de lipsa de informatie si control). 6-a dovedit ca reducerea anxietatii prin informatii si instructiuni postoperatorii contri uie la reducerea nivelului durerii postoperatorii. Reducerea an#ietatii si stresu ui preoperator 0ste stiut ca nelinistea de dinaintea interventiei chirurgicale poate influenta atat de mult starea pacientului, incat sa-i fie necesara o doza mai mare de anestezie pentru a se produce anestezia. !rin urmare, ,,directionarea** anxietatii preoperatorii este cateodata necesara nu doar pentru a reduce doza de anestezie, ci pentru a optimiza starea fiziologica generala a pacientului inaintea interventiei.
5

6tudii la scara redusa au evidentiat faptul ca ingijirea acordata de un asistent medical pregatit special pentru comunicarea cu pacientul duce la reducerea stresului inregistrat de pacient si la o scadere a complicatiilor somatice care survin dupa operatie. +ceste efecte enefice ale comunicarii pot fi o tinute si datorita rudelor apropiate. 3n mod o isnuit pacientul este informat despre variatele procedee prin care va trece inainte si dupa operatie, de exemplu: dezinfectia cutanata, consecintele anesteziei, hranirea intravenoasa prin perfuzie etc. Cei mai multi pacienti sunt foarte interesati de asemenea detalii, dar o mica parte nu sunt interesati, fie pentru ca se cred un cunoscatori, fie pentru ca ei considera ca orice informatie este suparatoare. !entru ca informarea pacientului sa ai a efectul scontat, tre uie incorporata in cadrul instructiunilor complementare specifice. 3nformarea in sine are valoare prin reducerea anxietatii, pornind de la minimalizarea sau suprimarea grijilor pe care le are pacientul.

http:11>>>.scoalacantemir.ro1ro1suport-curs