Nursing in Reumatologie Ingrijirea pacientilorcu afecfiuni reumatismale Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele afectand oasele si articulable.

Aces te boli constituieuna din cauzele de suferinje fizice si pierderi economice pe m otiv de boala prin incapacitateatemporara de munca pe care o creeaza. Ele implic a probleme ale individului, familiei sicomunitatji.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacienjilor cu aceste suferinje prezinta particularitati inraport cu cauza si evolujia acestor imbolnaviri: Boli reumatismale inflamatorii cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)-cu evolu|ie cronica PR, SA (pol iartrita reumatoida,spondilita anchilozanta) Boli reumatismale degenerative artroze - gonartroza, coxartroza, spondiloza Boli reumatismale abarticulare PSH (periartrita scapulohumerala), nevralgie sciatica,nevralgie cervico-brahiala ,mialgii miozite, tendinite, bursite. Boli reumatismale metabolice guta EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR REUMATISMALE Asistenta medicala din cabinetele medicilor de familie si specialisti, prin acti vitatea sa,contribuie la prevenirea formelor inflamatorii si a formelor cronice degenerative de reumatism, catsi la aparitia unor complicatiie grave, cu modific ari scheletice invalidante. Masuri de profilaxie primara Pentru profilaxia reumatismului articular acut: efectuarea de controale in unitajile de ingrijire a copiilor (crese, leagane, gr adinije), pentrudepistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic pr in examenul bacteriologic alexsudatului faringian depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta Pentru prevenirea artrozelor: educarea populatiei pentru o alimentatje echilibrata, care sa determine pastrare a greutajiicorporale ideale si sa previna tulburarile metabolice; evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici - posturi vicioase, suprasoli citari fizice.Acordarea unei aten{ii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lom bare Masuri de profilaxie secundara Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:-prezentarea la contr oale periodice clinice si de laborator (de exemplu, in RAA examenulASLO)-evitare a factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeaza aparitia puseelor acute ale bolilor degenerative reumatismale-tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine-evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari-contin uarea tratamentului prescris, medicamentos si fizioterapic de recuperare1 Masuri de profilaxie ter|iara - se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante:- inva tarea pacientului cu coxartroza sa foloseasca bastonu! pentru sprijin- pregatire a pacientului pentru intervenfie chirurgicala ortopedica corectiva (protezare de sold,genunchi)-recomandarea de noi profesiuni pacientjlor cu poliartrita reumat oida, spondilita anchilozanta, pentru integrarea lor sociala. EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR

Examene de iaborator Examenul sangelui: -VSH - in toate bolile reumatice-ASLO - in reumatismul articular acut-proteinemi e-proteina C reactiva-fibrinogen-analiza factorului reumatoid (reactia latex si reacjia Waller-Rose)In artritele reumatoide:-celule lupice Examenul exsudatului faringian-pentru evidentjerea streptococului beta hemolitic Examenul lichidului sinovial:macroscopic, morfologic si bacteriologic Examenul radiologic osteoarticular - poate evidentia procesul de osteoporoza (rarefierea osului), de osteoscleroza (condensare osoasa);osteofitoza (prezenja osteofitelor) si pensarea discului int ervertebra Examenul endoscopic (artroscopie l- vizualizeaza suprafejele articulare, cartilagiul hialin, mem-branele si vasel e sinoviale, cu scopuldecelarii sinovitelor reumatismale sau de alta natura (mec anice, hipertrofice) Examenul mobilitatii articulare - evidentiaza mobilitatea activa articulara si, separat, pe cea pasiva; examinar ea se fac cugoniometrul, lucrandu-se cu blandete, pentru a evita rezistenja musc ulara

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTA

Spondilita anchilozanta este o boala cronica progresiva care afecteaza n principa larticulatiile sacroiliace si articulatiile coloanei vertebrale, cu evolutie spr e anchiloza vertebrala.Face parte din categoria bolilor reumatice autoimmune. Af ecteaza barbatii tineri (20 - 40 de ani).. Culegerea datelor Cicumstante de aparitie: s-au incriminat infectiile streptococice, tuberculoase, gonococice, enterice;uni i cercetatoricred ca microorganisme n mod normal inofensive, care se regasesc n in testinele tuturor persoanelor, provoaca aceasta reactie autoimuna a sistemului imunitar. este posibila si predispozitia genetica;se presupune implicarea mai multor gene, dintre carecea mai cunoscuta este HLA-B27 (Human Leucocyte Antigen B27). 90% di ntre bolnavii despondilita anchilozanta au gena HLA-B27, dar nu toti care au ace asta gena se si mbolnavesc. Lasfrsitul anului 2007, cercetatorii britanici de la Wellcome Trust au reusit sa identifice doua genenoi, care au un rol semnificativ n aparitia boli i. Aceste gene sunt: ARTS1 si IL23R. recent se discuta rolul fosfatazelor acide prostatice cu rol in mobilizarea calc iului osos; exista relatii cu traumatismele, psoriazisul, enterita regionala.Se fac urmatoar ele investigatii pentru spondilita anchilozanta:radiografia coloanei vertebrale si a pelvisului , pentru a se observa modificarile osoase care apar (eroziuni osoase, fuziuni al

e vertebrelor, calcificari ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor sacroil iace. Radiografia coloanei lombo-dorsale releva prezenta sindesmofitelor -punti osoase longitudinale care contureaza discurile intervertebrale, realizand in stadiile a vansate aspectul de coloana de bambus". Osificarea ligamentelor inter-vertebrale f ace sa apara radiologie o liniemediana si doua laterale, constituind semnul trole ibuzului". Cand sunt prezente numai osificarilelaterale, imaginea sugereaza linii le de tramvai".ecografia siRMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii initiale ale bolii -teste genetice(prin recoltare de sange) se pot face pentru a determina daca est e prezenta o genespecifica HLA-B27, asociata de cele mai multe ori cu spondilita anchilozanta;. Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile): - durere lombara inferioara si redoare, datnd de peste luni, necalmata de repausdureri coxofemurale sau scapulohumerale (n 20-40% din cazuri)- postura caracteri stica de schior" (bolnavul flecteaza genunchii, pentru a-si mentineortostatismul) - pozitie n scandura (coloana vertebrala rectilinie) daca boala a fost corect tra tata;- reducerea capacitatii functionale prin anchiloza- durere si redoare torac ica- limitarea miscarilor coloanei vertebrale- limitarea expansiunii toracice- i rita- rigiditate- subfebrilitatea, astenia, cresterea V.S.H., usoara anemie norm ocroma, leucocitoza moderata potaparea in puseurile evolutive- in stadiul avansa t, durerea scade in intensitate. Daca boala nu a fost corect tratata, deformaril esunt mari, realizand aspectul in Z" sau in pozitia de bun schior" (cifoza, capul proiectat anterior,stergerea lordozei lombare, flexiunea in solduri si genunchi) .- in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclit a), cardiace (insuficientaaortica, insuficienta cardiaca), neurologice (prin com presiune), amiloidoza, colita ulceroasa

Probleme de dependenta: - dureri:- lombare, care se accentueaza nocturn- coxofemurale sau scapulohumeral emobilitate redusa, mergand pana la posturicaracteristice -reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare,cauzata de anchiloza articulatiil or costo-vertebrale-risc de pierdere treptata a capacitatiifunctionale- risc de complicatii: oculare, cardiace,neurologice si infectii intercurente - incapacitate de autongrijire (n stadiileavansate)

Obiective : sa fie diminuatea durerile lombare si articulare sa se mentina mobilitatea coloanei vertebrale sa fie prevenite deformarile si anchilozele coloanei vertebrale sa fie mentinut unui maxim de independenta n capacitatea functionala a pacientulu i

pacientul sa se reintegreze intr-o activitate utila pacientul sa-si recapete increderea in sine

Interventii Asistenta asigura ngrijirea pacientului n spital si prin activitatea de cabinet me dicina defamilie, la domiciliu. asigura repausul pacientului pe un pat tare si neted (scndura sub saltea) in pozi tie decubit dorsalsau ventral, fara perna sub cap; repausul este necesar n perioa dele acute, dureroase, faraexagerare; repausul la pat se alterneaza cu repaus n p ozitie seznd pe un scaun dur cu spatarulnalt; recamandamentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expan siune a cutieitoracice; supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, temperatura, sesiznd aparitia unor mod ificari aleacestora, determinate de complicatii cardiace sau infectii intercuren te administreaza tratamentul antialgic si antiinflamator (AINS) prescris saucortico izi, asigura alimentatia pacientului n functie de nevoile cantitative si calitative al e organismului nvata pacientul sa execute exercitii posturale si respiratorii: 3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 minute, n decubit dorsal de cteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si calciele n c ontact cu peretele) mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor exercitii respiratorii, dimineata si seara-kinetoterapeutul nvata pacientul sa ef ectueze exercitii de gimnastica pentru ntarirea centurilor si cresterea amplitudi nii articulare asistenta educa pacientul sa continue singur la domiciliu aceste exercitii recomanda pacientului sa practice sporturi ca: not, baschet, volei, tenis, sportu ri care presupunmiscari si pozitii convenabile coloanei vertebrale recomanda rencadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari n activitati cu efort redus