Sunteți pe pagina 1din 2

Mann

a) teoria claselor, teoria elitelor, teoria pluralista, teoria confuziei. cum e statul (unitar sau fractionat)? Cum se exercita puterea (dinspre societate spre stat sau invers sau ambele). Cum e definit statul? (functional sau institutional). Raspunsuri: a.1 teoria claselor: unitar, puterea dinspre societate spre stat, definit functional: functia statului e de a reproduce relatiile de putere economica existente in societate. Statul este asociat modului de productie dominant. In feudalism statul este feudal si functia lui e de perpetua oranduirea feudala; in capitalism de a perpetua si de a proteja interesele capitaliste. Poulantzas, Jessop, Offe si Ronge pretind ca statele pot fi definite doar in relatie cu modurile specifice de productie !statele capitaliste! si !statele feudale! sunt concepte posi"ile#, nu ca !state! in general. $ei care definesc !statul! o fac doar in termenii relatiilor intre clase: %Statul este un concept care desemneaza mijloacele concentrate si organizate de dominatie legitima a claselor&. 'eitlin#. a.( teoria elitelor: unitar, puterea dinspre stat spre societate, definit institutional. )efinitie S*ocpol: set de organizatii administrati+e, militare si de mentinere a ordinii interne conduse si coordonate de o autoritate executi+a, o structura autonoma cu o logica si cu interese proprii. Accentueaza asupra puterii distri"uti+e a statului asupra societatii. Statele sunt +azute ca actori ,rasner#. -e+i +ede statele ca pradatori rationali care maximizeaza propriul interes. ,iser si .ec/ter au propus modele in cadrul teoriei alegerii rationale care presupun ca statele sunt actori singulari, unitari si rationali. Puterea distri"uti+a iradiaza de la stat si nu inspre el. 0eoreticienii ade+aratului elitism au o +irtute importanta: aceea de a fi realizat si de a fi conceput statele ca existand intr1o lume de state teoria claselor si cea pluralista nu discuta acest aspect#. a.2 teoria pluralista: unitar, puterea dinspre societate spre stat, definit functional ca mijloc de reglare a conflictului dintre grupurile de interese. $lasele pot fi +azute ca cele mai importante grupuri de interes din spatele partidelor sau doar ca unul dintre numeroasele tipuri de grupuri de interes a caror compozitie +ariaza de la un stat la altul. Putini pluralisti considera ca toate grupurile au o putere egala sau ca democratia partidista ar acorda egalitate politica tuturor. $ei mai multi insa sustin faptul ca democratiile li"erale genereaza suficienta competitie si participare pentru a produce o gu+ernare gu+ernamant# a elitelor care intra in competitie si nu o gu+ernare a unei singure elite. a.3 teoria confuziei fractionat4neunitar, puterea se exercita "idirectional dinspre stat spre societate si in+ers#. 5ste definit institutional: %Statul este un set diferentiat de institutii si persoanl administrati+ personificand centralitatea4reprezentand centrul, in sensul ca relatiile politice radiaza spre si dinspre centru, pentru a acoperi un teritoriu clar demarcat asupra caruia exercita un anumit grad de autoritate, prin crearea unor regului sustinute de o forta fizica organizata&. 0eoria confuziei: 1# a ccepta, de la teoria claselor, faptul ca statul modern este capitalist si ca politica este adeseori dominata de conflicte de clasa insa respinge faptul ca o clasa poate fi determinanta; (# accepta ideea de pluralitate a actorilor, de pluralitate a functiilor statului si o dez+oltare partiala catre democratie, dar respinge pozitia pluralista care considera ca democratia este decisi+a. democratia ca participare populara#. 5xista mai multe forme de putere decat cea a +otului si a normelor impartasite factori culturali# care decid rezultatele. in termeni de politici#; 2# preia de la teoria elitelor ideea ca personalul statului poate fi tratat ca un actor autonom care detine putere da nu si faptul ca puterea ar iradia numai dinspre centru spre societate. b) tipuri de putere la Mann Raspuns: ".1 putere despotica indica centralizarea si monopolizarea puterii ".( putere infrastructurala: indica capacitatea feza"ilitatea# penetrarii statului in teritoriu 1 capacitatea institutionala a unui stat central, despotic sau nu, de a1si patrunde teritoriile si de a implementa decizii exemple:

5xplicarea ta"elului: Imperialismul : 6eudalismul: 7irocratie democratica: 8utoritarismul:

Putere despotica1 influenta puternica Puterea Infrastructurala1 influenta sla"a P despotica 1 influenta sla"a P infrastructurala1 ifluenta scazuta P despotica1 influenta scazuta P infrastructurala1 infl puternica P despotica1 Infl puternica P infrastructurala1 infl puternica

c) tipuri de cristalizari la Mann Raspuns: 9 dimensiuni pe car ese produce cristalizarea statelor moderne: 1# dimensiunea economica statul capitalist#, (# dimensiunea nationala, 2# dimensiunea reprezentarii, 3# dimensiunea militara :# dimensiunea ideologic1moral, si 9# dimensiunea de gen statul ca organizatie politica patriar/ala#, ;ann discuta doar pe ptrimrle 3. Pe rand: 1# capitalismul: Proprietatea pri+ata si acumularile de capital au fost pri+ilegiate. In aceasta perioada +om gasi un conflict redus intre capitalism si miscari feudale. ;ai degra"a feudalismul s1a con+ertit in capitalism in timp. $onflictele apar mai degra"a mai tarziu intre capitalism si opozitia socialista dar aceasta nu a fost o amenintare serioasa pentru capitalism. (# Reprezentarea a adus in discutie cele doua preconditii ale lui )a/l: contestarea si participarea. $ontestarea a inceput ca o lupta impotri+a despotismului monar/al si s1a dez+oltat total cand partide alternati+e puteau forma un gu+ern su+eran. Participarea se referea la care clase comunitati etnice, ling+istice si religioase primesc drept de +ot. -a sfarsitul acestei perioade s1a pus pro"lema dreptului de +ot al femeilor 2# dimensiunea nationala. $at de centralizat, uniform si <national& tre"uie sa fie statul= 0oate statele erau marcate de lupta dintre puterea centralizata +ersus puterea regionala. 8sta s1a intamplat pentru ca au existat doua moduri in care s1a luptat cu despotismul: prin centralizarea puterii democrate sau prin reducerea puterilor statului central si prin explozia democratiei "azate pe partide regionale. $u toate astea, aceasta pro"lema a relatiei dintre puterea centrala si cea regionala a fost complet ignorata de toate teoriile legate de stat celelalte in afara teoriei confuziei# 3# militarismul. -a inceputul perioadei, statele au alocat cel putin trei sferturi din +eniturile lor armatei. Spre sfarsitul perioadei s1a inregistrat o scadere a acestor c/eltuieli dar numai pana la 3>? ceea ce e oricum foarte mult#. Se poate distinge intre militarismul geopolitic extern# si cel domestic intern#. Spre exemplu @S8 s1au implicat foarte putin in geopolitica dar au a+ut o acti+itate intensa de eliminare a nati+ilor americani. ;ilitarismul geopolitic american era scazut dar cel domestic era poate la cel mai inalt grad. @n alt paradox este faptul ca cea mai importanta putere a timpului acel timp# era cea mai pacifista la ni+el domestic. Puterea militarilor a inceput sa fie contestata de catre li"erali si pacifisti socialisti care cautau limitarea represiunilor, a "ugetelor pentru aparare si a raz"oaielor. 0otusi limitarea puterii acestora era dificila deoarece ei adusesera prin raz"oi# profituri mari.