Sunteți pe pagina 1din 11

www.formaremedicala.

ro

Introducere in BPOC
Lectia 2: Fiziologia aparatului respirator
Aceasta lectie se va concentra asupra functiei normale a sistemului respirator pentru a va permite ulterior sa intelegeti alterarile aparute in functionalitatea plamanului in BPOC. Sef lucrari Dr. Dragos Bumbacea autor Dr. Daciana Toma referent Dr. Razvan Miftode referent Prof. Dr. Miron Bogdan coordonator cursuri BPOC

Sumar
In aceasta lectie vom aborda urmatoarele subiecte: 1. Etapele respiratiei, cu descrierea etapei pulmonare a procesului -ventilatia pulmonara si schimbul de gaze. 2. Reglarea nervoasa a miscarilor ventilatorii si a fluxului de aer din caile aeriene. 3. Volume si capacitati pulmonare.

1
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Etapele respiratiei
Se descriu trei etape ale respiratiei: Etapa pulmonara sau respiratia pulmonara care cuprinde: Ventilaia pulmonara Perfuzia pulmonara si difuziunea alveolo-capilara (schimbul de gaze)

Etapa sanguina sau functia respiratorie a sangelui realizeaza transportul oxigenului spre tesuturi si al bioxidului de carbon spre plamani. Etapa tisulara sau respiratia tisulara reprezinta asigurarea unui aport continuu de oxigen pentru ca celulele sa poata realiza oxidarea substratelor necesara activitatii lor.

Ventilatia pulmonara
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare, antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior. Ventilatia se realizeaza prin miscarile cutiei toracice sub influenta muschilor respiratori, plamanii avand doar un rol pasiv. Variatiile ciclice ale volumului toracopulmonar induc diferente de presiune intre aerul atmosferic si cel intrapulmonar. Se produc doua miscari de sens opus: inspiratorie si expiratorie.

2
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Inspiratia
In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice in trei dimensiuni si o crestere secundara a volumului pulmonar (expaniunea pulmonara). Expansiunea plamanilor in cursul inspiratiei determina scaderea presiunii aerului intrapulmonar, cu aparitia unui gradient de presiune (aprox 23 mmHG) fata de aerul atmosferic, cu patrunderea aerului in plamani.

Expiratia
La sfarsitul inspirului, prin relaxarea musculaturii inspiratorii (diafragm si muschi intercostali) are loc si reculul fibrelor elastice din peretii alveolari cu expulzia aerului din plamani. Expirul reprezinta astfel un proces care se realizeaza cu un consum energetic minim. In BPOC, din cauza distrugerii fibrelor elastice din peretii alveolari acest proces este afectat. Expirul se realizeaza astfel cu dificultate necesitand un efort crescut.

3
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Musculatura implicata in miscarile ventilatorii


Muschii respiratori implicati in miscarile cutiei toracice sunt: Inspiratori Diafragmul si intercostalii externi in inspiratia de repaus In efort se mai adauga scalenul, sternocleidomastoidianul, pectoralii, trapezul sau dorsalii

Expiratori Expirul este un act pasiv in respiratia de repaus. Devine activ in expirul fortat proces in care contribuie muschii respiratori accesoriabdominali, intercostalii interni, patratul lombelor, tringhiularul sternului.

Schimbul de gaze - hematoza pulmonara


Oxigenarea sangelui din capilarele pulmonare poarta numele de hematoza pulmonara. In repaus sangele arterial transporta sub forma de HbO2 97,5% din cantitatea totala de O2 . Datorita fierului bivalent pe care il contine, hemoglobina se combina foarte rapid cu O2 , fiecare din cei 4 atomi de fier ai gruparilor hem putand fixa o molecula de oxigen.

4
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Schimbul de gaze - gradienti de concentratie


La nivel pulmonar schimburile gazelor se realizeaza datorita difuziunii si presiunilor partiale ale O2 si ale CO2 in cele doua medii separate de membrana alveolo-capilara: aerul alveolar si sangele din capilarele pulmonare. In aerul alveolar presiunea O2 este mult mai mare (100 mmHg) decat in sangele venos capilar (40 mmHg), deci va trece din aerul alveolar in sange pana se echilibreaza cu O2 din aerul alveolar. va urma un drum invers, trecand din sangele venos, unde se gaseate la o presiune de 47 mmHg, in aerul alveolar, unde presiunea sa partiala este de 40 mmHg.

Schimbul de gaze - factori esentiali


Schimbul de gaze intre sange si aerul atmosferic se realizeaza prin difuzie. O serie de factori contribuie in acest proces: a) suprafata mare de schimb. Astfel, datorita existentei alveolelor pulmonare care au forma de sac, se obtine o suprafata pulmonara de aproximativ 70-80 , la adult. b) cale de difuzie foarte scurta. Din acest motiv, peretele alveolar are o grosime ce permite trecerea rapida a gazelor dintr-o parte in alta. c) existenta gradientilor de concentratie pentru oxigen si dioxid de carbon. In BPOC prin distructia peretilor alveolari suprafata de schimb gazos este mult diminuata afectand schimbul de gaze.

5
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

2. Reglarea nervoasa a ventilatiei si afluxului de aer in caile aeriene


Desi miscarile ventilatorii reprezinta un proces involuntar, automat, o serie de muschi pot fi controlati voluntar avand ca efect modificarea ritmului natural al succesiunii inspirului si expirului. Reglarea fluxului de aer in caile aeriene este un proces automat in totalitate care nu poate fi controlat voluntar fiind realizat de catre sistemul nervos vegetativ.

Reglarea nervoasa a ventilatiei


Interactiunea intre controlul voluntar si involuntar al respiratiei este complexa, implicand o serie de elemente: Chemoreceptori ce sesizeaza modificari in concentratiile de O2 si CO2 din sange si le trasmit catre trunchiul cerebral. Mecanoreceptori ce monitorizeaza activitatea de la nivelul musculaturii respiratorii si cailor aeriene (receptori de intindere, iritativi). Maduva spinarii si neuronii motori care transmit impulsuri catre musculatura respiratorie. Trunchiul cerebral (bulb si punte) unde se gasesc cei doi centri respiratori inspirator si expirator - ce realizeaza controlul automat al ventilatiei). Centri nervosi superiori la nivelul carora se realizeaza controlul voluntar al ventilatiei.

6
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Controlul automat al ventilatiei

Centrii nervosi din trunchiul cerebral contin populatii neuronale care au rolul de a initia impulsuri nervoase care genereaza ritmul ventilator. Maduva spinarii si neuronii motori trimit implusurile la nivelul musculaturii respiratorii care prin contractie/relaxare intervin in derularea succesiunii automate intre inspir si expir. Ritmul si amplitudinea miscarilor ventilatorii sunt reglate prin mecanism de feed-back de catre informatiile culese de receptorii aflati la nivelul diferitelor structuri (tesut nervos, vase de sange, plamani).

Sistemul nervos vegetativ (autonom)


Sistemul nervos vegetativ reprezinta parte a sistemului nervos periferic cu rol in reglarea automata, involuntara a functiei organelor interne. Cele doua componente ale sistemului nervos vegetativ simpatic si parasimpatic actioneaza in antagonism, sistemul nervos vegetativ simpatic controland activitatea organelor interne in conditii de stress (fuga sau lupta) in timp ce sistemul nervos parasimpatic restabileste echilibrul. La nivel pulmonar sistemul nervos autonom contribuie la reglarea bronhomotricitatii, actionand asupra musculaturii netede din peretele bronhiilor. 7
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Sistemul nervos vegetativ (autonom)


Contractie/relaxarea musculaturii netede din peretii bronhiolari ajusteaza fluxul aerian la nivelul acinilor pulmonari. Reglarea bronhomotricitatii este realizata prin intermediul sistemului nervos vegetativ astfel: Sistemul nervos vegetativ simpatic realizeaza relaxarea musculaturii netede din peretii bronhiilor Sistemul nervos vegetativ parasimpatic realizeaza contractia mulsculaturii netede din peretii bronhiilor

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC - SNVS


Mediatorii chimici (neurotransmitatorii) prin intermediul carora actioneaza SNVS sunt: - Adrenalina - Noradrenalina Acesti neurotransmitatori actioneaza la nivelul celulei efectoare (ex: fibra musculara neteda) asupra receptorilor specifici SNVS, receptorii adrenergici. Receptorii adrenergici se impart in: Alfa beta 1, beta 2 si beta 3

La nivel pulmonar mai raspanditi sunt receptorii adrenergici beta 2: in muschiul neted, mastocite, glandele bronsice, celulele epiteliale. (Receptorii adrenergici beta 1 sunt mai frecventi la nivelul cordului, iar beta 3 in tesutul gras). 8
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC - SNVP


Actiunea SNVP la nivel pulmonar este mediata de catre nervul vag. Mediatorul chimic al SNVP este reprezentat de acetilcolina (ACH) care actioneaza asupra receptorilor SNVP, receptorii colinergici. Receptorii colinergici la nivelul plamanului sunt muscarinici de tip: M1 care stimuleaza eliberarea ACH>contractie M2 care inhiba eliberarea ACH -> dilatatie M3 care stimuleaza eliberarea ACH >contractie Receptorii muscarinici sunt mai larg raspanditi in caile aeriene largi de unde eficacitatea lor scazuta in astmul bronsic in care cel mai tare sufera caile aeriene mici.

3. Volumele si capacitatile pulmonare


In cursul miscarilor ventilatorii, patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta, de sex, de postura, etc. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar. Evaluarea volumelor se face prin spirometrie cu ajutorul spirometrelor.

9
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Volumele si capacitatile pulmonare

Concluzii
Respiratia reprezinta un proces complex alcatuit din trei faze (pulmonara, sanguina si tisulara) Faza pulmonara este reprezentata de ventilatia pulmonara si schimbul de gaze la nivel pulmonar. Schimbul de gaze se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare ce ofera un perete extrem de subtire (difuziune rapida) si o supafata mare de schimb prin gradient diferit de concentratie pentru O2 si CO2 intre cele doua medii (aerul alveolar si sangele capilar). Ventilatia pulmonara este reprezentata de totalitatea miscarilor respiratorii care asigura transportul aerului in si din plamani, fiind reglata de catre centrul respirator din bulb ce actioneaza in principal la stimulii chimici (nivelul de O2 si CO2 din sange). Bronhomotricitatea este reglata neuroumoral prin intermediul sistemului nervos vegetativ (simpatic produce relaxarea bronsica prin adrenalina actionand pe receptorii adrenergici de la nivelul fibrelor musculare netede; parasimpatic produce constrictia bronsica prin acetilcolina actionand pe receptorii colinergici muscarinici de la nivelul musculaturii netede bronsice).

10
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

www.formaremedicala.ro

Referinte
1. HARRISONs Principles and Practice of Internal Medicine, 17th Edition (2008). 2. HAULICA Fiziologia Umana, editia a II-a, Ed. Medicala, 2002. 3. Clancy J, McVicar A. The respiratory System. Physiology and anatomy: a homeostatic aproach. London, Edward Arnold. 4. Stevens A, Lowe J.- Respiratory system. Human hystology, Barcelona, Mosby.

11
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor. Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor