Vitamine liposolubile

A, D, E, K

Caracteristici

Solubile in grasimi si in solventii acestora Principala sursa o reprezinta alimentele grase Se absorb in tubul digestiv in prezenta bilei, ciscula in singe legate de proteine Sunt depozitate in lipidele tisulare si la nivel hepatic Surplusul de aport determina tezaurizari cu risc de efecte toxice Deficitul de aport apeleaza la depozite, de aceea efectele avitaminozei apar tardiv Participa la procese anabolice

Vitamina A prima vitamina liposolubila identificata

Doua forme: A1- retinol (axeroftol) depozitat in ficat de unde este eliberat in sange, se transporta in celule si se transforma in forme active : retinal si acid retinoic A2 dehidroretinol Formele alcool se oxideaza la aldehide sau alcooli Se gasesc doar in alimente de orig. animala, iar in vegetale se gasesc precursori-caroteni. Exista peste 600 caroteni, dar numai 50 sunt provitamine, cel mai important fiin betacarotenul

Rol in nutritie

In structura pigmentilor retinieni, rodopsina (bastonase) si iodopsina(conuri), care se descompun la lumina. Aport insuficient- scade vederea la lumina slaba (hemeralopie) Integritatea cel epiteliale din tegumente si mucoase Rol antiinfectios prin:pastrarea structurii si functiilor specifice tegumentelor si mucoaselor, activarea limfocitelor T Rol in hematopoeza prin mobilizarea fierului din depozite Se exprima in unitati internationale

Aport insuficient

cheratinizare, aplatizare, descuamare, ulceratii ale epiteliu cornean. Hipercheratoza in jurul folicul pilos Reducerea secretiei lacrimale si de sebum prin metaplazia cel glandulare. Modificari similare si in mucoasa tub digestiv, respirator, cai urinare si genitale. Apar frecvente infectii tegumentare si la nivelul mucoaselor. tulburari de osificare, sinteza de proteine, dezvoltarea embrionilor Azoospermie, avorturi spontane

Ratia de vitamina A ( UI) 1 UI = 0,3mcg retinol

Copii 0-6ani 2000-2500 7-12ani 3500-4500 adulti 4500-5000 gravide 6000 femei care alapteaza 8000 Excesul de vit A prin medicatie: tulb de somn iritabilitate, anorexie, prurit, descuamare piele, dureri osoase Surse alimentare: ficat, lapte, unt, smantana, galbenus, peste Caroteni: morcovi, salata, spanac, tomate, capsuni, visine, banane

Vitamina D
D2-ergocalciferol in ciuperci si drojdii D3-colecalciferol din 7-dehidrocolesterol component din sebum se activeaza in prezenta RUV-B Activarea vit D: Vit D din sange se depoziteaza in ficat unde se hidroxileaza( hidrxilaza) = 25-hidroxicolecalciferol de 2-5 ori mai activ ca D3 A doua activare tot prin hidroxilare in tubi renali sub influenta parathormon secretat cind scade calcemia.

Rol in nutritie
Metabolismul calciului-absorbtia intestinala, reabsorbtia Ca la nivel renal si depunere in oase, cartilajul de conjugare diafizoepifizar se ingroasa prin proliferare de celule. Ratia de vitamina D Sugari si copii mici 400UI/zi si 800 la cei alimentati artificial 1mg vit D3 =40.000 UI

7 ani si adolescenti 100-200UI/zi gravida 600UI/zi alaptare 600-800UI/zi La adult expunerea la soare 10-15 min a fetei, gat, maini, asigura sinteza in piele a 90% din necesar Carenta de vitamina apare in expunere redusa la UV, poluarea aerului, alimentatia exclusiv vegetariana, obezitate, sindrom de malabsorbtie, afectiuni hepato renale(ciroza, insuficienta renala)

Carenta de vitamina D

Rahitismul la copil: Rx imagine in dinti de ferastraucapat diafiza excavat in cupa, compacta osului cu trabecule rare si subtiri, oasele se deformeaza. Hipotonie musculara, transpiratii, spasmofilie, tulb digestive. Scade calcemia, fosforul organic, creste fosfataza alcalina. Scade rezistenta la infectii. In rahitism se acumuleaza tesut osteoid necalcificat. La adulti osteomalacie, mai ales la femei, cand se pastreaza matricea organica, dar se pierd elementele minerale. Apar fracturi , dureri osoase, hipotonie musculara

Intoxicatia apare la doze de 100 ori mai mari fata de cele recomandate: tulb digestive, calcifieri aberante (stenoza aortica la tineri, nefrolitiaza). Hipercalcemie, calciurie, fosfaturia Surse: ficat, lapte, unt, smantana, galbenus, ulei din ficat de peste, icre

Vitamina E
Are in structura un ciclu benzenic cu o grupare oxidril care determina proprietati antioxidante In natura sunt mai multi izomeri: alfa, beta, gama, delta. Cel mai activ este alfa-tocoferolul Rol in nutritie: efect in mentinerea functiei de nutritie efect antioxidant, previne oxidarea lipidelor din membranele celulare si LDL asigura troficitatea musculaturii cu aparitia de tesut fibros, pigment galben-brun din acizii grasi polinesaturati. Scade creatina din muschii striati si se elimina in cantitati mari prin urina. Experimental la animale apar leziuni ale maduvei si SNC. Apare anemie macrocitara

rol in sinteza acizilor nucleici rol antiagregant si vasodilatator rol in apararea imunitara si inflamatie impreuna cu seleniu sintetizeaza factorul III cu efect hepatoprotector impiedeca oxidarea acizilor grasi nesaturati si vitamina A scade riscul oncogen rol profilactic in :bcv, asc, cataracta, diabet, dementa este folosit ca aditiv alimentar fiind antioxidant ( E307)

Ratia de vitamina E
Ratia de vitamina E este in functie de aportul alimentar de acizi grasi 5-10 mg in aport scazut de acizi grasi 15-20mg in aport crescut de acizi grasi 5-6mg pentru copii efectele carentei vitaminice: neurologice: neuropatie periferica, retinopatie pigmentara anemie prin hemoliza datorita scaderii rezistentei membranei eritrocitelor surse alimentare: se concentreaza in grasimile din seminte, deci in uleiul extras; fructe oleaginoase, legume frunze painea neagra, fasole uscata in cantitati mici in ficat, unt, branzeturi grase

Vitamina K

Derivati de metil naftochinona: K1=fitochinona sintetizata in frunzele verzi K2 =farnochinona sintetizata de microorganisme(Escherichia, proteus, streptococus fecalis) K3 =menadiona este un produs farmaceutic hidrosolubil Inactivata prin congelare si rancezirea grasimilor

Rol in nutritie

In coagularea sangelui prin sinteza a patru factori:

- protrombina (II) - proconvertina (VII) - factorul Christmas (IX) - factorul Stuart (X) Carenta de vit K prin: -aport alimentar scazut - reducerea florei intestinale in urma antibioterapiei indelungate - scaderea absorbtiei intestinale ( icter mecanic, insuf lipaza pancreatica - trece greu prin placenta si nn are un risc mare hemoragic pana la formarea microorganismelor la niv colonului Ratia si sursele alim: 2mg/zi (exact nu se stie fiind 50%sinteza endogena intest) Legume verzi (spanac, urzici, salata, loboda..), cartofi, brocoli, conopida, ficat, carne, galbenus