Sunteți pe pagina 1din 275

SPANIA

GEOLOGIE

RELIEF

PENINSULA IBERIC

Peninsula Iberica reprezinta extremitatea occidentala a vestului Europei, distanta fata de celalalt continent ,Africa fiind de 14 km de la Gibraltar.

MESETA SPANIOLA- Meseta Central

se afla situata n partea central a Spaniei ncadrata de culmile muntilor Pirinei, ai provinciei Basce a Cantabricilor i Galiciei de nord, iar n sud de Sierra Morena. Meseta reprezint un podis dezvoltat n limitele structurilor paleozoice fcnd parte din cutrile hercinice. a funcionat ca un soclu relativ rigid nregistrnd micari epirogenetice pozitive sau negative. Definitivarea prin eroziune diferentiata a reliefului inclusiv prin modelare glaciar (circuri i creste)(Sierra de Estrela, Gredos n Culmea Almanzor 2502);

Alctuit din granite i gnaise n vest, roci sedimentare n est (argile i calcare), divizat de un sistem montan numit Cordiliera Central alctuit din sierre: Sierra de Guadarrama (2430 m), Sierra de Gredos (2592 m), Sierra de Gata (1735 m); sierrele au orientare NE-SV, pornesc dinspre M-tii Iberici i se termin pe litoralul atlantic al Portugaliei; acestea sunt rezultatul micrilor de cutare ale Alpilor (aici s-au produs ample dislocri); definitivarea lor s-a realizat prin eroziune difereniala, au altitudini cuprinse ntre 1400 -2500 m. Meseta mai cuprinde platourile Castliei Vechi (din nord), mai nalte 700-1000 m, drenate de Duero i paltourile Castiliei Noi (n sud), mai joase 600-700m drenate de Tajo i Guadiana; CASTILIILE au funcionat n Teriar-Q sub form de lacuri; n prezent - relieful de playa, cu lacuri temporare, izolate i drenate de canale artificiale; Ctre sud Castilia Nou se continu cu Sierra Morena care prezint un versant impuntor spre Guadalquivir.

Las Medulas - El Bierzo (Len) vechi mine de aur n Castilia Veche nordul Mesetei Spaniole

Aezare rural - Leon

Castilia La Mancha - Sud

La Mancha sudul Mesetei Spaniole - Castilia Nou

Sierra de Gredos Vf. Pico Almanzor, 2592 m - Modelare glaciar; - alctuit predominant din granite i gnaise;

Sierra de Gredos face parte din Sistemul Central Vf. Pico Almanzor, 2592 m

Circul glaciar Gredos

Circul glaciar Pealara cel mai mare din Sierra de Guadarrama

Vf. Pealara (2428 m) cel mai nalt din Sierra de Guadarrama

Sierra Morena

Sierra Morena separ Meseta de valea Guadalquivirului. Comunicarea ntre cele dou se face n principal prin defileul Despeaperros.

Finca- ferm tipic n Sierra Morena

Munii Iberici

Se desfoar ntre oraul Burgos n vest i rul Jucar n est; aparin cutrilor armoricane i sunt formai din gnaise, cuarite, gresii i calcare acestea din urm alctuind largi sinclinale. Prima subunitate situat n nord-vest cuprinde Sierra de la Demanda i Sierra Moncayo - formate din roci paleozoice (blocuri vechi) i roci sedimentare mezozoice; se ntind pn la rul Jalon (afluent al Ebro); A doua subunitate situat n sud-est cuprinde: Serrania de Cuenca, Pearroya, Javalambre formate din sediemntar mezozoic, separate pe direcie N-S de rul Turia
22

Sierra de la Demanda - Munii Iberici

Sierra de Moncayo

Picos de Urbion 2228 m

Situat la sud de Sierra Demanda

Serrania de Cuenca

Parcul Natural Serrania de Cuenca - Hoz de Tragavivos

Serrania de Cuenca

Nacimiento del Ro Cuervo monument natural


rul se formez ntr-o zon alctuit din tufuri vulcanice, apa din izvoare dispare n sorburi i reapare sub forma unei cascade la suprafa; n spatele cderii de ap sunt peteri;

Serrania de Cuenca

Lacurile Caada del Hoyo


Complex de lacuri carstice; Compus din grupul lacurilor mari: Lacul Gitana/Cruz i Tejo) i al celor mici: lacurile Parra, Cardenillas, Tortugas i Llana. Situate n bazinul rului Guadazan, n Serrana de los Palancares, n Montes de Cuenca; Declarate monument natural n 1999; Fiecare dintre lacuri are o culoare aparent diferit datorit unor microorganizme care schimb culoarea apei la vizita ochiului uman.

Lacul Parra

Serrania de Cuenca Lacul Ua s-a format n urma crerii digului natural de pe rul Arroyo del Rincn, afluent al Jcar-ului.

Serrania de Cuenca

Serrania de Cuenca

El Tormo Alto, exemplu de eroziune diferenial - Ciudad Encantada de Cuenca.

Serrania de Cuenca

Los Callejones (lapiezuri) de Las Majadas, roci calcaroase de vrst


cretacic erodate - forme curioase: arcade, monolii, poduri

Serrania de Cuenca

Los Callejones de Las Majadas

MUNTII PIRINEI

Lant muntos aflat la grania cu Frana, ce se ntind de la G. Biscaya la Marea Mediteran. Prezint un abrupt pronunat spre Cmpia Aquitaniei i unul mai domol catre valea Ebro; Fac parte din cutrile alpine, din faza pirenean, puin mai veche dect cea alpina; Sunt puternic fragmentai, cu vi adnci i neuri, care permit o bun comunicare ntre Frana i Spania (San Sebastian-Biaritz/ Barcelona-Perpignan); Numeroase circuri i creste glaciare n care cantoneaz gheari de tip pirenean (gheari de tip circ). Cel mai nalt vf. este Pico dAneto, aflat n Pirineii Centrali, dezvoltat pe cristalin, 3404m; Caracteristice sunt relieful glaciar i cel fluviatil. Actioneaza ca o adevarata bariera orografica. Diferene foarte mari ntre vegetaia din V (pduri ) i cea din E unde versnii sunt golai; Cascade, canioane, izvoare termale, Parcul Naional ORDESA.

35

Pic dAneto / Masivul Maladeta

Aneto Cascada Aigualluts

CULMILE GALICIEI
Galicia este o zona cu un relief puternic lefuit i unde altitudinile nu depesc 1000 m, puternic flexurata, relieful ei avnd un trend general de coborare catre Oc. Atlantic. rmul galician este unul tipic, cu riass, caracterizat prin culmi separate de golfuri, aproximativ perpendiculare pe linia rmului, formate din roci dure (granite, cuarite).

47

MUNTII CANTABRICI

Cutri hercinice, roci dure dar n N se ntlnesc i roci sedimentare, au alt. de peste 2000 m (Masivul Picos de Europa 2648 m). Grad mare de fragmentare, au fost afecati de glaciaiune, de aceea multe creste sunt rezultatul aciunii ghearilor pleistoceni; Ebro-ul izvorte din aceti muni; Aici se ntalnesc specii precum gorunul, stejarul pedunculat, fagul, fiind un culoar de penetrare a speciilor central-europene i odat cu acestea ursul brun i lupul.

52

Munii Cantabrici Masivul Picos de Europa (partea central a Cantabricilor), cel mai nalt din Cantabrici (Vf. Torre de Cerredo 2648 m)

53

Masivul Picos de Europa

Vf. El Naranjo de Bulnes ( 2519 m)

CORDILIERA BETICA/Munii Andaluziei


Cutri alpine datorate apropierii platformei afrinane de Meseta Spaniol; Versanii sunt asimetrici, cel nordic fiind domol iar cel sudic, datorit unor sisteme de falii este abrupt; n parte central-nordic, mai precis Sierra Nevada, Sierra de Alcazar ntalnim cristalinul ceea ce determin i altitudinile mari. Cel mai nalt vf. este Mulhacen 3478m .

Oraul Granada, ultmul bastion al maurilor, cucerit n sec XV, este situat n valea rului Genil, ntr-o depresiune uor suspendata.
n sudul cordilierei se afla cmpia litorala a Malagi, Campia Guadalhorcel (Costa del Sol). Vegetaia - stejar de plut (Q. suber), Pinus silvestris, tufiuri de mattoral - Q. coccifera, formaiuni vegetale numite Tomilares asociate cu palmito i iarba alfa (Stipa tenacissima). Masele de aer sahariene, fierbini i uscate biciuiesc aceast regiune care are caracter de semideert (ian.11C, iul.28C / pp. 350-600mm/an).

Sierra Nevada - Vf. Mulhacen 3478 m

Sat n Andaluzia

CAMPIA ANDALUZIEI

Este ntins de-a lungul Guadalquivirului; S-a format prin colmatarea unui vechi golf n Teriar-Q, care n prealabil fusese barat de cordoane litorale; La contact cu cordiliera i cu Sierra Morena, aceasta prezint o treapt colinar propice pentru agricultur (vit-de-vie, citrice, maslini); Are o extindere foarte ampl la S de Sevilla unde rul se despletete, ntr-o regiune mltinoas numit Las Marismas, care se suprapune peste P.N. Donana.

DEPRESIUNE EBRO-ULUI (ARAGON)


Este un bazin de scufundare, alt. 200-700m, relief colinar. Ebro curge pe o falie;

La iesirea din depresiune, Ebro-ul traverseaza culmile Cataloniei printr-un sector de chei, pt. ca mai apoi sa se verse printr-un sector de delta.

Tierras malas /bad lands

Parcul natural Delta Ebru-lui

Muntele Montserrat/Muntele Sfiinit - Catalonia


Masiv izolat, alctuit din gresii modelate de agenii externi (relief ruiniform); Vf. Saint Jerome 1236 m; Vrfurile cele mai nalte apar ca nite degete, acestea fiind rezultatul eroziunii care a luat natere datorit duritii diferite a rocilor;

Eroziune facilitat de existena unor falii verticale;


Parc natural din 1987;

Localizarea Muntelui Montserrat

Imagine aerian

Montserrat -

Climate

Climatul temperat-oceanic N, NV Spaniei Green Spain;

Precipitaii 1000 mm\an, temp ian. 9 grade C, iulie 21 grade C;

Cliamtul semiarid - SE Spaniei, provinciile: Granada (Guadix), Alicante, Murcia, Almeria (Deertul Tabernas); veri fierbini, ierni reci; precipitaii 150 200 mm\an n Cabo de Gata, cel mai uscat loc din Europa; Valea Ebrului unde fehnul este principala cauz a cantitii reduse de precipitaii; Climatul tropical - specific Ins. Canare; Climatul montan specific unitilor muntoase; Cliamtul continental ocup cea mai mare parte din Pen. Iberic, regiunea Castiliilor foarte uscat, veri calde, ierni friguroase i forte uscate; iarna 5 grade C, vara peste 23 grade C, precipitaii 350-550 mm/an; Climatul mediteranean Andaluzia i toat zona litoral E pornind de la Alicante spre grania cu Frana; n ianuarie se nregistreaz 11 grade C, n iulie 28 grade C, precipitaii 350-600 mm/an;

Formarea fehn-ului

HIDROGRAFIE

Raurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penisulei Iberice in functie de clima si de conditiile orografice. Cele mai mari artere sunt tributare Atlanticului: Duero, Tajo, Guadiana, Guadalquivir etc. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafata din peninsula. In est, Ebro dreneaza Depresiunea Aragonului si se varsa in Mediterena, dupa ce strabate printr-un frumos defileu munti de pe coasta. Dintre raurile mai mari ale estului trebuie remarcat si Jucar.

In general, raurile din peninsula Iberica au vai bine dezvoltate, cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. Din cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief, raurile peninsulei iberice nu prezinta importanta pentru navigatie; in schimb, ele sunt amenajate pentru irigatii si pentru obtinerea energiei electrice.

89

SOLURI
Solurile se diferentiaza de la o regiune la alta datorita deosebirilor de clima si vegetatie. n Spania umeda sunt raspandite solurile brune si podzolite, intre care se remarca o varietate locala numita terra frusca. In Andaluzia sunt raspandite soluri negre cu o fertilitate ridicata. Pe intreaga suprafata a peninsulei sunt raspandite, pe areale discontinue, soluri galbene, slab evoluate, care par a se fi format pe locul padurilor defrisate.
91

Pe

calcare s-au format rendzine, mai precis xerorendzine. Numeroase sunt si suprafetele salinizate. In sud vestul Mesetei, la periferia Campiei Andaluziei si in regiunile litorale din sud si est, suprafete importante sunt acoperite cu terra rosa.

92

VEGETATIE

Vegetatia Spaniei poarta amprenta climei, dar si a factorului


social- economic Paduri dense, mezofile, de tip central european, sunt raspandite in nord si nord vest si sunt alcatuite din fag, stejar, pin, castan comestibil, frasin, artar, ulm, mesteacan, brad s.a. In restul regiunilor din nord si nord vest, suprafetele necultivate sunt acoperite cu pajisti. In sudul Peninsulei Iberice si intr-o oarecare masura in centrul sau, padurea acopera suprafete foarte mici si este alcatuita din elemente xerofitice. Fagul lipseste, iar stejarul isi reduce talia. Suprafetele fara padure si care nu sunt cultivate din zona centrala si de sud est, au caracter stepic sau sunt acoperite de garriga. Pe litoralul sud estic al peninsulei sunt raspandite formatiunile de palmito si tomilares. In aceste regiuni secetoase creste cunoscuta iarba alfa, din care se fabrica hartia de calitate superioara.

95

96

FAUNA

In Spania, fauna este de tip mediteranean, cu o larga raspandire a reptilelor, amfibienilor si pasarilor. Aici traieste unicul reprezentant al maimutelor din Europa- magotul, care populeaza in zona Gibraltarului.

97

98

POPULATIE

In 2004 se inragistra o populatie a Spaniei de 40.281.000 locuitori. Procentul de natalitate este 10.1 la mie, procentul de mortalitate 9.5 la mie, cel de spor natural 0.6 la mie, iar speranta de viata la nastere 70,0 ani la cea masculina si 82,9 ani la cea feminina. Populatia urbana detine un procent de 76,5% (in 2003). In 2004 au fost inregistrati 2, 4 milioane straini (390.000 pop din Ecuador, 378.000 din Maroc, 244.000 columbieni, 161.000 britanici, 137.000 romani- nr romanilor este insa mai mare depasind 300.000 de personae; 129.000 de germani, 109.000 argentiniei si altele.

100

Cele mai populate regiuni sunt cele dinspre Marea Mediterana (Catalonia avand drept centru polarizator Barcelona, Valencia, Andaluzia), precum si Castilia Noua (cu capitala, Madrid). Cele mai putin populate sunt regiunile din interior (Castilia Veche, Extremadura, Leon) si regiunile montane inalte. Culte: catolicism 96%, islamism, protestantism, iudaism.

Previziuni pentru 2050

Aspecte economice actuale Industria actual din zonele: - Barcelona Tarragona reconversie - Zaragoza expansiune -Valencia Castellon legate de : - dispariia unor activiti reprofilare o nou specializare.

CARBUNE - Cantabrici, Iberici, Culmile Subpireneene, Sierra Morena.

PETROL - import peste 50 mil tone anual datorita faptului ca rezervele sunt f. reduse sau nca n faza de prospectie ( ex. platforma continentala de la S de Tarragona). Principalele rafinarii sunt cele de la: Tarragona, Cartagena, Algesiras, Puertollano, Malaga, Bilbao, La Coruna, aprovizionate fie prin cai ferate si sosele fie prin conducte. Alte resurse sunt : Hg, Au, Ag, paduri, sol productiv, ape amenajate, Resurse de minereuri feroase si neferoase se intalnesc in : Cordiliera Betica, Sierra Morena, M. Iberici, M. Cantabrici. Siderurgia fierului: Santander, Gijon, Segundo, Valencia; Siderurgia aluminiului: La Coruna; bauxita la Valladolid; Siderurgia Cuprului: Culoarul Quadalquivir (Linares, Cordoba, cu exploatari in Sierra Morena), Santander, Bibao, Murcia.

CENTRALE ATOMOELECTRICE ex. Confrentes pe Jucar.


Zona industriala de maxima importanta pentru Spania: Catalonia, compusa din centrele industriale Barcelona, Badalona, Segundo, Hospitalet si Taraggona. Aceasta este o zona industrialagrara complexa, bazata pe ind. traditionala: ind. textila, pielarie, incaltaminte, portelan, ceramica, dar si pe industrii mai noi, industria constructiilor de masini (nave, autovehicule, industria spatiala). zona se afl ntr-un amplu proces de reconversie industrial.

Regiunile administrative (Provincii):


a. Catalonia (orae: Barcelona, Tarragona, Gerona, Hospitalet, Bodolona, Lerida, Sabadel); - Industria energetic crbunele (Munii Cantabrici); petrol - platfoma Mrii Mediterane, dar import cantiti mari; rafinrii : Tarragona. b. Valencia (Valencia, Sagunto, Castelln); - Industria siderurgic Fe - Sagunto (Valencia); - important productor de Fe, Cu, Hg pe plan european. c. Murcia (Murcia, Cartagena, Elce, Alicante); - siderurgie, Cu Cartagena; - I.C.M. Murcia; - nave, avioane: Murcia. d. Andaluzia (parial) (Sevilla, Cordoba, Linares, Cadiz, Malaga, Granada, Algeciras); - oraul Zaragoza; - economie montan. e. Aragon - graviteaz spre spaiul mediteranean; Cmpia Aragonului pe rul Ebro.

Turism

cea mai mare densitate a populaiei i oraelor (n zona litoral mediteranean) funcii complexe: activiti industriale, comerciale, de transport, financiarbancare, activiti agricole bazate pe irigaii regiune endodinamic, alturi de Madrid i Valea Quadalquivir turismul - foarte bine reprezentat prin: litoralul mediteranean, de la N la Sud se identific: - Costa Brava, Costa Dorada Catalonia - Costa Alzahar Valencia - Costa Blanca Murcia - Costa del Sol, Costa de la Luz - Andaluzia insular (mediteranean) - zone de recreaie : - Insulele Baleare - turism predominat de var - Insulele Canare - turism predominant de iarn - sejur hivernal - cu tradiie, n Valencia-Almeria - orae turistice : - Algeciras - primul ora spaniol cucerit de arabi - Granada - arhitectur musulman din sec.XIII-XIV-lea - Sevilla - palate - Cordoba - moschee - Zaragoza - vestigii romane - Malaga - fortreaa maur

1. Barcelona denumit PARISUL SPANIEI - 1,6 mil.loc. ; (4,6 mil.cu aglomeraia urban) - al doilea ora al rii dup Madrid (capitala rii) - important port al Mediteranei Occidentale - economie complex (importuri) - industrie - comer - administraie - cultur (muzeu de art catalan) - turism - orae satelit : Bodalona, Mataro, Sabadel, Terrassa, Hospitalet 2. Valencia - >750.000 locuitori ; circa 2 mil. cu aglomeraia urban - comer, porturi - turism de prim rang 3. Murcia i Cartagena - nucleu al industriei siderurgice - petrochimie - construcii navale - Murcia i Andaluzia anterior erau regiuni de exod astzi sunt zone de atracie datorit : - dezvoltrii serviciilor - ramuri industriale noi - turismul - produse destinate exportului

4. Alicante, Almeria i Malaga - orae litorale - I.C.M. - industrie uoar - petrochimie 5. Zaragoza - <600.000 loc. - situat ntr-un culoar agricol irigat (Canalul Imperial de Aragon) - nucleu industrial - construcii de avioane - industrie textil - industrie alimentar - important nod de comunicaii (spre Barcelona)

AGRICULTURA

Cereale-monocultura, neirigate (La Mancha); Policultura mediteraneana: cereale, vita de vie i mslin. Castilla Veche + Estremadura culturi cerealiere +cresterea animalelor; Cele mai importante zone pt. cresterea animalelor sunt: Pirineii, Galicia, Cantabricii, in principal ovine - merinos (transhumanta) si bovine care au inceput sa castige teren in ultimii ani.

Cele mai importante zone pentru cultura vitei-de-vie sunt: La Mancha, Murcia, Andaluzia, Valea Ebrului, Catalonia si Castilla Veche. ampania Cava Catalonia - fcut dup aceeai reet tradiional ca i ampania franuzeasc;
Alte culturi practicate sunt : maslinul, citricele, curmalul s.a. Sistemul agrar tipic spaniol este HUERTA, practicat mai ales in zona Valencia (pe circa 100 km de-a lungul litoralului), Murcia, Andaluzia, Valea Ebrului. Se folosete fie apa rurilor care nu seac vara pentru irigaii, fie apa din precipitaiile de iarn captate n bazine de retenie, care mai apoi sunt utilizate fie pentru producerea de electricitate fie pentru irigaii;

112

Cultura viei-de-vie - Ciudad Real

Huertas-urile sunt etajate pe diferite nivele: etajul maslinului n


partea superioara, apoi cel al arborilor ( portocali, mandarini, lmi, piersici, caii) i ultimul, n special n vale unde terenurile sunt cvasiorizontale un etaj unde cele mai ntalnite culturi sunt cele de: orez, leguminoase, zarzavaturi, porumb, sfecl de zahar. Iarna, n huerta se cultiv gru i legume. n regiunea atlantica a Spaniei nu cresc mslini.

Huera grdini etajate se asigur irigare permanent

Huerta de Murcia

Rul Segura i multitudinea de canale de irigaie din regiunea Murcia;

citrice
migdali smochini curmali

rodii
Trestie de zahr

in

nmugurire
tiere resdire

semnat

odihn

Sistemul circular al apei n huerta, apele uzate sunt preluate de canale colectoare dup care spre aval se ntorc n ru;

Canale de irigaie moderne pe piloni suspendai

Culturi intensive (moderne) de tomate n apropiere de Alicante

dud

Levantul spaniol coasta mediteranean ngust evoluia ocuprii terenurilor Culturi irigate regado; Culturi neirigate secano;

Huertas (grdini) pe valea Ebro

DEHESAS/MONTADO

Sistem agroforestier mixt; Pune cu arbori dispersai folosit n general pentru creterea animalelor; Arborii: stejar de plut, stejar de stnc; A derivat din ecosistemul forestier mediteranean; Exploatarea dehesei corespunde cu zonele care ar putea fi numite marginale, datorit potenailului productiv sczut (sol mai puin productiv) i a lipsei esuturilor industriale (ind. agroalimentar); Dehesas cuprinde aproape 20.000 de kilometri ptrai n Peninsula Iberic, n special n: Spania la extremitile/marginile provinciilor: Crdoba Extremadura Salamanca Sevilla Sierra Morena Sierra Norte de Huelva Portugalia: Alentejo Algarve

Dehesa n Extremadura

Spania Bullullos Par del Condado, Huelva

Jamon iberic/jambon

ORAE I COMUNITI
MADRID

Puerta del Sol-o piata ovala; Muzeo del Prado - picturi - artisti consacrati: El Greco, Velasquez, Goya, Picasso; Parcul Retiro; Basilica San Francisco el Grande; Catedrala Nuesta Senora del Buen Consejo; Palatul Regal, Gradinile Sabatini; Plaza de Espania - statuile lui Don Quijote si a lui Sancho Panza; Palacio de Longoria - opera lui Gaudi modernism catalan, artnouveau organic, imita vegetatia, animalele s.a.

Palatul Regal i Catedrala Almudena, Madrid

Palatul Regal

Iglesia de San Jernimo el Real

Plaza de Cibeles/Zeia roman a naturii


Palacio de Comunicaciones/ Palatul Comunicaiilor

Muzeul Prado/pajite

Arhitectur baroc

Plaza Mayor stil baroc

Plaza De Espaa

Iglesia de San Manuel y San Benito

Statuile lui Don Quijote si Sancho Panza

Torrespaa

Cartierul AZCA District financiar, centru de afaceri al Madridului supranumit Manhattan-ul din Madrid

Arhitectura sec. XXI CTBA Bussines Park, Madrid

Turnurile Poarta Europei

Parcul Retiro Monumentul lui Alfonso al XII-lea

Parcul Retiro Palatul de Cristal

SEVILLA - locul unde au fost create mai multe personaje imaginare tipice: Don Juan (personaj romantic tipic), creat de catre Byron; - Barbierul din Sevilla al lui Rossini; - Carmen din Sevilla a lui Bizet. - mormantul lui Columb; - Castelul Alcazar, cu minuntele lui gradini cu portocali, trandafiri si palmieri, a fost resedinta lui Ferdinand de Aragon si a Izabelei de Castilla, in timpul campaniei lor impotriva maurilor din Andaluzia; - Casa lui Pilat, faimosul magistrat biblic, precum si podul roman fiind alte obiective importante intalnite n Sevilla.

SEVILLA

Palatul San Telmo faada principal arhitectur baroc

GRANADA

Ultima fortareata maura care a cedat in 1478 in fata crestinilor in razboiul de Reconquista. Cel mai important complex architectonic, simbolul Granadei, construit din caramida rosie este Alhambra. Declarat neoficial una din marile minuni ale lumii el cuprinde de fapt mai multe palate: Palatio Nasrid si Alcazaba, gradinile Generalife. Gradinile Alhambrei sunt dispuse n terase (,,Curtea Leilor), fntni antice.

163

Honeycomb," "stalactite," sau mocarabe"

CORDOBA
a fost sediul Califatului de Cordoba. aici se gasesc opulente, cartiere musulmane si evreiesti, case ale caror ziduri sunt vopsite in alb si au foarte multe muscate la ferestre, porti si grilaje la ferestre din fier forjat, zidul maur s.a. Moscheea din Cordoba, supranumita si ,,MESQUITA - mare moschee a califilor omeiazy, realizare artistica de amploare care ,,i-a scutit pe locuitorii orasului de marea calatorie la Mecca (singura din lume de aceeasi dimensiune si importanta). - capodopera a artei maure. -crestinii au construit in centrul moscheei o capela crestina, iar evreii erau considerati de musulmani o rasa superioara, educata, bogata.

Moscheea din Cordoba - ,,MESQUITA

CASTILLIA Y LEON
Denumita

si Vechea Castillie, este una din principalele zone de cultivare a maslinului, graului si a vitei de vie. Este situata in partea C-NV a Spaniei, si are capitala la Valladolid. Salamanca- oras construit din gresie de culoarea mierii, oras universitar,Universitatea din Salamanca fondata in 1218. Obiective turistice: Plaza Mayor - ,,Casa de Los Conchas, Universitatea, Catedrala San Esteban.

Salamanca - Catedrala San Esteban

Valladolid Catedrala San Pablo Arhitectur gotic - fost capital a Spaniei

Castelul Simancas gazduieste a doua biblioteca dupa marime din Europa, dupa cea din Vatican (peste 30 mil de documente).

Catedrala din Leon - renumit pentru vitraliile sale

Catedrala din Burgos stil gotic

Burgos - locul de bastina al eroului national El Cid (Rodrigo Diaz de Bivar), nobil si cavaler in timpul dominatiei maure, care, cu o armata minuscula a reusit sa-i invinga pe mauri in diferite razboaie, ce-a mai mare realizare a lui fiind cucerirea Valenciei. Obiective: Mausoleul dedicat lui El Cid, Catedrala Burgos.

Segovia - Apeduct roman - cel mai mare monument roman din Spania

Cadiz

Catedrala din Cadiz faad baroc

ARAGON

Castillio de la Aljaferia arhitectur maur - Zaragoza

NAVARRA - PAMPLONA

SRBTOAREA DE SAN FERMIN

TARA BASCILOR Provincie autonoma, situata in partea N a Spaniei, in care se vorbeste limba ,,euskera, o limba care nu apartine familiei indo-europene ( se crede ca bascii sunt descendentii omului de CroMagnon). Limba a fost pastrata de familiile de la tara in timpul lui Franco, si poseda o foarte restransa litaratura. Este predata alaturi de castilliana in scolile basce. In Tara Bascilor nu s-a manifestat influenta romana. Numeroase pesteri, dolmene preistorice. Sunt considerati cel mai religios popor din Spania ( ,,catolicismul bascilor).

Bilbao oraul podurilor

Puente de Zubizuri

Muzeul Guggenheim art contemporan. Puente de la Salve

CANTABRIA
Capricho, castel construit n 1883 conform planurilor arhitectului Gaudi n oraul Comillas, Cantabria; Atrag atenia crmizile smluite i decoraiunile cu motive florale.

CATALONIA

Regiune situata in partea NE a Spaniei, cu capitala la Barcelona. Trasaturi- Barcelona- oras bilingv (catalana si castilliana). Limba catalana se inrudeste cu provensala, din Franta. Catalanii au fost din totdeauna un popor cu valente culturaleconomice distincte fata de restul Spaniei, de unde a rezultat si lupta pt autonomie. In prezent exista un Guvern catalan autonom, limba catalana a fost recunoscuta ca si limba oficiala, se preda in scoli si este folosita in mass-media.

BARCELONA

Diagonal Mar unul dintre cele mai noi cartiere

Parcul Gell

Domeniu public, decoraiuni din piatr, mozaicuri pline de culoare, motive polpulare catalane i mistice.

Sala Hipostila

Viaduct

Portico de la Lavandera

Detaliu din Parcul Gell - dragon

Casa Mila

Faad ondulat, balcoane curbate, asemnat cu o carier de sare - Couri de fum - nalte

Espai Gaudi/Spaiul lui Gaudi mic muzeu dedicat lui Gaudi, situat pe terasa i n podul cldirii (Casa Mila); Spaiul mai este cunoscut drept La Pedrera dup asemnarea cu o carier de piatr.

Casa Batllo
-Decoraiuni din ceramic i mozaic, totul pe un fundament gotic; - balcoane curbate, mult fier, couri de fum, coloane, o faad ce pare fcut din solzi uriai de zidrie.

Casa Batlo

Casa Vicens faada ornamentat cu plcue ceramice n culori vii i cu modele inspirate din natur, cum ar fi floarea soarelui.

Se pot identifica dou stiluri arhitecturale: 1. Nivelul inferior - stil tradiional spaniol; 2. 2. Nivelul superior arhitectur maur.

Barcelona - Spitalul Santa Creu i Sant Pau

Sagrada Familia- Faada Pasiunii

Piaa Monumental

Turnul Agbar simbol reprezentativ al Barcelonei

Piaa Cataluna

MURCIA - Catedrala Santa Maria din Murcia arhitectur baroc

MURCIA - Cartagena

Teatrul Roman din Cartagena

CORIDA

Corida este sport national; Isi are radacinile din Roma antica; Pentru toreador prima lovitura este cea mai importanta;

Cei care nu reusesc nici din a 3 lovitura isi atrag dezaprobarea publicului. Corida este contestata de activisti drepturilor animalelor. Ilegala in unele orase din Spania.

FLAMENCO
Dans

specific;

Arta

regionala creata de cei saraci si marginalizati; pasiunea, tristetea impletita cu pofta de viata;

Evidentiaza

Flamenco este improvizat si nu vei vedea acelasi dans de 2 ori. Iubitori de flamenco se aduna anual la Festival de Jerez.

274

Insulele Baleare

275

S-ar putea să vă placă și