Sunteți pe pagina 1din 44

ECHILIBRUL OSMOTIC

Mentinerea compozitiei normale a - lichidelor organismului - echilibrului intra si extracelular determinata de : - echilibrul intre presiunea hidrostatica si coloidosmotica , care actioneaza la nivelul peretelui capilar - efectul osmotic al solvitilor mici ( sodiu , potasiu si clor ) distribuiti de o parte si de alta a membranei celulare Membrana celulara este o structura relativ permeabila, prin care apa trece prin osmoza .

Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient , spre compartimentul unde concentratia solvitilor este crescuta
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA


Osmoza este fluxul de apa printr-o membrana semipermeabila , dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratie crescuta . Se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a particulelor , de o parte si alta a membranei Presiunea osmotica - este data de micromoleculele dizolvate - impiedica osmoza - creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor Osmolul- capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce presiune osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a numarului total de particule

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA


In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm . Activitatea osmotica exprimata in mOsm /kg apa se numest osmolalitate Activitatea osmotica exprimata in mOsm /l apa se numeste osmolaritate La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300 ( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtnem o valoare a presiunii osmotice de 5790 mmHg. Presiunea osmotica(mmHg) = 19,3xosmolalitate(mOsm/Kg apa) Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~ 300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decat in LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelor plasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila decat in LI .
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

OSMOLARITATEA LICHIDELOR ORGANISMULUI


Realizata de substantele osmotic active din : plasma , LI,LIC. 80-90% din totalul osmolaritatii plasmei si LI este conferita de ionii de Na+ si Cl 50% din osmolaritatea intracelulara este data de K+ Alte substante osmotic active din plasma sunt : - hiperlipidemia - hiperproteinemia - hiperglicemia
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

VALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE DE SUBSTANTELE OSMOTIC ACTIVE (mOsm/l)


Indicatorul 1, Activitatea osmolara totala
Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Plasma 302,8

LI 301,5

LIC 302

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila

2.Presiunea osmotica ( mmHg)

5450

5430

5430

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila

a.Tonicitatea unei substante proprietatea acesteia de a determina deplasarea apei in celula ( influx de apa ) sau in afara celulei ( eflux de apa ) In functie de Po EC , se pot produce sau nu modificari ale volumului celular , prin modificarea echilibrului osmotic : - in mediu izoton de ex. intr-o sol de NaCl o,9 % sau glucoza 5% , nu au loc modificari de volum - in mediu hipoton de ex. Intr-o sol de NaCl sub 0,9% , are loc umflarea celulelor - in mediu hiperton de ex. Intr-o sol de NaCl peste 0,9% , are loc ratatinarea celulelor b. Osmolaritatea este data de concentratia solutiei . In functie de concentratia solvitilor , care nu strabat membrana , se disting 3 categorii de medii : - izoosmotic- osmolaritate identica cu a celulei - hiperosmotic osmolaritate superioara fata de mediul normal EC - hipoosmotic osmolaritate inferioara fata de mediul normal EC

Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

MENTINEREA ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE COMPARTIMENTUL IC SI EC

DEZECHILIBRUL OSMOTIC
Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC corectat rapid ( in sec sau minute ) Dezechilibrul osmotic intre compartimentul IC si EC poate avea loc ca urmare a deplasarii accelerate a apei prin membrane sau cand membrana cel. devine impermeabila pentru solviti . Hiperosmolaritatea cauzata de reducerea apei ( deshidratare ) este insotita de o concentratie crescuta a sodiului total . Cauze : - aport insuficient de apa - pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale ) - aport excesiv de sodiu Hipoosolaritatea cauzata de cresterea volumului de apa( hiperhidratare ) este insotita de hiponatremie Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari deficitare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Tulburarea
I.

Forma

Cauze

Hiponatremie (135mEq/l) a. Cu scaderea continutului de Na in organism ( hipoosmolara ) cu deshidratare ( hipovolemica ) secretii digestive ( stenoze, ocluzii , varsaturi , diaree -- pierderi renale -- hiponatremie asimptomatica ingestie crescuta de apa , eliminari defectuase - migrarea Na din EC spre IC : hipopotasemie, soc, inflamatii
--pierderi

izovolemica cu hiperhidratare ( hipervolemica ) b. Cu continut normal de Na in organism

Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

TULBURARILE OSMOLARITATII SI NATREMIEI

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila

TULBURARILE OSMOLARITATII SI NATREMIEI


Tulburarea I. Hiponatremie c. Cu continut crescut de Na in organism II. Hipernatremie a. Cu deshidratare ( hipovolemica ) b. Cu hiperhidratare ( hipervolemica ) c. Fara modificari ale compartimentelor lic. ( euvolemica Ingestie deficitara de apa , pierderi mari de apa -Digestive : la sugar prin diaree - renal : diureza osmotica
-adm

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila

Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Forma

Cauze

Hiperhidratare extracelulara sau migrarea de Na in celula ( IC grava , sindrom nefrotic)

excesiva de sol. saline hipertonice -- tratam cu cortizon Sindr de acumulare de Na, de origine cerebrala-

CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A CONC. DE SODIU


Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 90% din presiunea osmotica a acestui compartiment . Cantitatea de Na+ din LEC determinata de echilibrul intre aportul si excretia de sodiu . Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza trei sisteme de control , independente . 1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic 2. Mecanismul setei 3. Mecanismul apetitului pentru sare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

SISTEMUL OSMORECEPTOR - ADH


1. Cresterea osmolaritatii ( prin exces de ioni de sodiu si de ioni negativi care il insotesc ) stimuleaza osmoreceptorii din hipotalamusul anterior , langa nuc supraoptici 2. Osmoreceptorii stimulati - transmit impulsuri nervoase nuc supraoptici care determina eliberarea de ADH din hipofiza posterioara 3. ADH- este transportat prin tractul hipotalamohipofizar in hipofiza posterioara - este eliberat in sange - actioneaza la nivel renal , pe tubul colector , unde se fixeaza pe receptorii V2, determinand prin intermediul adenilatciclazei eliberarea unui mesager secund AMPc si consecutiv efecte intracelulare .Cresterea reabsorbtiei de apa se realizeaza prin canale stocate in endozomii din celulele tubulare . ADH produce translocarea rapida a acestora spre membrana luminala , unde are loc insertia unei proteine pentru canale de apa, proteina denumita aquaporina 2.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

ACTIUNILE ADH-ULUI
-Creste reabsorbtia de apa , prin cresterea permeabilitatii celulelor epiteliale ( portiunea terminala a tubului distal si tubul colector) - Cresterea permeabilitatii pentru uree , in tubul colector - Cresterea fluxului sanguin in vasa recta - Scaderea reabsorbtiei de sodiu in tubul contort distal , cu eliminarea de sodiu si alte substante osmotic active prin urina

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

REGIUNEA ANTEROVENTRALA A VENTRICULULUI 3 ( AVaV3 )


Arie neuronala pentru controlul osmolaritatii In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista :neuroni : - stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC - inhibati de scaderea osmolaritatii LEC osmoreceptori In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura speciala denumita organ subfornical in partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei terminale . Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple conexiuni nervoase : - cu cele doua organe - cu nucleul supraoptic - cu centrii de control ai presiunii arteriale
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

REGIUNEA AVaV3
Componentele regiunii AVaV3 impiedica difuzia celor mai multi ioni din sange in tesutul nervos, dar absenta unei bariere hemato-encefalice , face posibil ca ionii sa treaca usor din sange in tesutul interstitial local . In acest fel osmoreceptorii raspund rapid la modificarile de osmolaritate a sangelui

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

FUNCTIONAREA MECANISMULUI HORMONAL ADH IN COND SPECIALE


Diureza apei : ingestia unui litru de apa va produce in ~ 45 min eliminarea unei cantitati de urina mai mare decat in conditii de aport hidric normal- ramane la valori crescute doua ore , pana cand osmolaritatea FEC revine la normal . Diureza excesiva este cauzata de: - intarzierea absorbtiei apei din tractul gastrointestinal - timpul necesar distrugerii ADH-ului deja eliberat din lobul posterior hipofizar anterior de ingestia apei Tumorile bronhogenice ale plamanilor secreta ocazional ADH sau hormon similar. - Excesul de ADH produce numai o usoara crestere a vol LEC , in schimb principalul efect este scaderea concentratiei de sodiu ( si a osmolaritatii LEC ) ajungand chiar la 110-120 mEq/l (moarte subita)

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

MECANISMUL SETEI
Setea este primul reglator al aportului de apa . Este definita ca cerinta ( pofta ) constienta pentru apa . Localizare : - Regiunea AVaV3 - Aria preoptica hipotalamica denumite centrul setei Stimulul fiziologic :deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice a LEC prin : - aport hidric deficitar - exces de sodiu - pierderi de poatasiu

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

ROLUL SETEI IN CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI AL CONC DE SODIU


Cand concentratia sodiului creste cu 2mEq/l fata de normal ( sau osmolaritatea creste cu 4 mOsm/l ) se declanseaza mecanismul ingestiei de apa a fost atins un nivel de sete suficient pentru a activa efortul motor necesar pentru a bea pragul setei . Individul bea atat lichid cat este necesar pentru a aduce la normal osmolaritatea LEC pana la starea de satietate. Stimularea centrilor setei produce: - senzatia constienta de sete - elaborarea unui act de comportament psiho-somato-afectiv-vegetativ ( comportament dipsic) - cresterea vol LEC presiunii osmotice disparitia senzatiei de sete incetarea aportului de lichide
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

ROLUL CENTRULUI SETEI


- Corecteaza variatiile presiunii osmotice - Regleaza echilibrul hidric - Regleaza volemia In mecanismul ADH-sete intervin; - reflexul arterial baroreceptor devine activ cand presiunea in cele doua atrii , artera pulmonara creste prin cresterea volemiei secretia de ADH scade - reflexul volum-receptor devine activ cand presiunea din cele doua atrii , artera pulmonara scade sub cea normala (prin scaderea volemiei) activarea sistemului ADH sete

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

RINICHIUL SI ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC


Controlul hormonal al echilibrului hidro-electrolitic 1. Deshidratare scaderea eliminarilor de apa 2. Hiperhidratare cresterea eliminarilor de apa 3. Exces de sare cresterea eliminarilor de sare 4. Deficit in sare dimunuarea eliminarilor de sare

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

REABSORBTIA VARIABILA A SODIULUI-ROLUL ALDOSTERONULUI


Sodiul reabsorbit in : - portiunea terminala a tubului distal - tubul colector Excretia de sodiu poate varia de la 0,1 gr/zi la 20 gr/zi invers proportionala cu cantitatea de aldosteron secretata . Mecanism de actiune al aldosteronului in interiorul celulelor epiteliului tubular renal se combina cu o proteina receptor patrunde in nucleu unde activeaza moleculele de ADN cu formarea unora sau mai multor tipuri de ARNm formeaza proteine enzime sau proteine transportoare necesare transportului sodiului. in primele 45 min. dupa administrare , aldosteronul nu are efect in transportul sodiului dupa acest interval urmeaza cresterea progresiva a reabsorbtiei sodiului pentru cateva ore.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON


Aldosteronul secretat de celulele din zona glomerulara ( localizata in partea externa a corticosuprarenalei ) Controlul secretiei de aldosteron : 1.Cresterea angiotensinei II in sange 2. Cresterea concentratiei de potasiu in LEC 3. Scaderea concentratiei de sodiu in lichidul extracelular Scaderea importanta a vol LEC scaderea presiunii arteriale urmata de stimularea reflexa a sistemului simpatic scade fluxul sanguin renal si este stimulata secretia de renina formare de angiotensina I care este convertita in angiotensina II stimuleaza direct cel. Din zona glomerulara , cu cresterea secretiei de aldosteron Scaderea vol LEC sau conc de sodiu se secreta aldosteron creste reabsorbtia de apa si sodiu la nivelul tubilor uriniferi readucabd la normal : volumul si conc sodiului extracel
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Mecanismul apetitului pentru sare


Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt : 1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC 2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare : - setea apare imediat - apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv Importanta apetitului pentru sare : - demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron) ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc sodiului in LEC si a volemiei stimuleaza dorinta de sare
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila

Factorii -factorul natriuretic atrial (FNA )

Mecanismul si actiunea -actioneaza pe rec. FNA de tip A de la nivel glomerular ; inhiba reabsorbtia de sodiu si secretia de renina, inhiba eliberarea de aldosteron si vasopresina, vasodilatator, hipotensiv actioneaza pe receptorii FNH de tip B ; vasodilatator
--

-factorul natriuretic hipotalamic (FNH) - sistemul prostaglandinic renal ( SPG )

2 renala este produsa la expansiunea LEC ; efect inhibitor asupra transportului tubular de sodiu

--PGE

Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

ALTI FACTORI HORMONALI DE CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU

APARATUL DIGESTIV : CARACTERIZARE GENERALA


Organismele pluricelulare , isi mentin homeostazia ( Walter Cannon1939 ) pastrand intre limite constante proprietatile si compozitia mediului intern ( Claude Bernard 1865 ). Pe de alta parte mentinerea functiilor vitale este posibila numai prin asigurarea aportului de substante cu rol plastic, energetic si functional provenite din mediul extern . Aparatul digestiv ( AD ) este o importanta interfata intre mediul extern cu compozitie variabila si mediul intern controlat de mecanisme homeostazice . Segmentele sale asigura : ingestia , digestia si absorbtia principiilor nutritive eliminarea componentelor reziduale nedigerate sau neabsorbite bariera fiziologica de aparare impotrive agresiunilor mentinere a echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic in cooperare cu alte aparate si organe

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

COMPONENTELE APARATULUI DIGESTIV


ELEMENTE DE STRUCTURA FUNCTIONALA

Sunt tubul digestiv si glandele anexe Tubul digestiv alcatuit din mai multe segmente care se succed intre orofaringe si anus. In structura peretilor acestor segmente tubulare intra cateva tunici : mucoasa , submucoasa, musculara mucoasei, musculara si seroasa . 1.Mucoasa este alcatuita din : - celule epiteliale cu functie exocrina dispuse ca : - epiteliu de suprafata - organizate in glande exocrine cu sediul mai mult sau mai putin profund in submucoasa si cu deschidere la nivelul epiteliului de suprafata Epiteliul digestiv este sediul unor importante mecanisme de secretie si absorbtie . Mecanismele de secretie si absorbtie difera numai prin sensul transportului pe care il asigura . Ele sunt active si pasive
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

MECANISMELE DE TRANSPORT
Mecanismele active - asigura transportul unor compusi impotriva unui gradient electrochimic , cu consum de O2 si ATP care furnizeaza energia necesara invingerii gradientelor ; sunt asigurate de pompe enzimatice prezente in plasmalema cel epiteliale sau in sistemul de citomembrane incluse in structura acestor celule . Mecanismele secundar active - depind de consumul de energie al celor active , fara sa necesite ele cheltuieli suplimentare - dispun de molecule specifice cu rol de caraus ( carrier ) si determina transportul cuplat a doua sau mai multe substante , fie in acelasi sens (simport) , fie in sensuri opuse ( antiport ) . Mecanismele pasive - asigura transferul transepitelial in sensul unui gradient electrochimic si nu presupun consum energetic , deoarece se bazeaza pe legile fizice ale difuziunii si osmozei
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

CELULELE EPITELIALE CU FUNCTIE EXOCRINA


CARACTERISTICI GENERALE
Un numar mare de cel epiteliale de suprafata sau din structura glandelor au capacitatea programata genetic de a sintetiza enzime ( hidrolaze ). Enzimele : - sunt responsabile de digestia chimica a principiilor alimentare - pot fi secretate sub forma activa - pot fi secretate sub forma de precursori inactivi ( zymogene ) Activarea precursorilor si activitatea enzimelor necesita conditii : - pH optim - hidrosolubilitate - un grad corespunzator de prelucrare mecanica a substratului - temperatura - debit secretor adecvat - prezenta unor activatori specifici Cel epiteliale exocrine prezinta numerosi receptori specifici pentru o mare varietate de liganzi
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Celulele epiteliale cu functie endocrina


Sunt raspandite difuz, fara a fi organizate in glande. Secreta hormoni care au structura variata si ajung la receptorii lor specifici de la nivelul unor celule tinta epiteliale sau musculare pe cai diferite : pe cale circ sanguine si limfatice prin contactul direct ,nemediat de circulatie , cu receptorii unor celule invecinate ( secretie paracrina ) sau cu receptorii situati pe membrana propriei celule de origine ( secretie autocrina ) . Modalitatea de actiune paracrina sau autocrina explica de ce o serie de hormoni nu se gasesc in circulatie in cursul digestiei si absorbtiei .

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

MECANISME FUNDAMENTALE DE SECRETIE ALE CELULELOR GLANDULARE


1. Secretia substantelor organice a. materialul nutritiv pentru sinteza produsului de secretie difuzeaza sau este transportat activ din capilar la nivelul polului bazal al cel glandulare b. mitocondriile situate la polul bazal al celulei utilizeaza energia oxidativa pentru a sintetiza ATP c. energia din ATP utilizata pentru sinteza substantelor organice ( are loc la nivelul reticulului endoplasmic si a complexului Golgi ) d. produsul de secretie este transportat prin sistemul tubular al reticulului endoplasmic in 20 min pana la veziculele din complexul Golgi e. in complexul Golgi , materialul este prelucrat, concentrat si descarcat in citoplasma sub forma de vezicule secretorii depozitate la polul apical al celulei secretorii f. veziculele raman stocate pana cand un impuls nervos ori hormonal comanda expulzarea continutului lor prin membrana apicala ( creste permeabilitatea membranei pentru calciu , care intra in celule si determina fuzionarea veziculelor cu membrana apicala , urmata de ruperea portiunii externe a acestora si golirea continutului lor exocitoza

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

SECRETIA APEI SI A ELECTROLITILOR


Impulsul nervos determina traversarea celulei de catre o mare cantitate de apa si saruri , care , in acelasi timp , spala si substantele organice aflate la polul apical a. stimulul nervos efect specific asupra membranei bazale a celulei cresterea transportului de Cl spre interiorul celulei b. accentuarea electronegativitatii intracelulare determina influx pasiv de ioni pozitivi c. excesul de ioni din celula forta osmotica care trage apa spre interiorul umflarea celulei d. cresterea presiunii in interiorul celulei produce mici rupturi la nivelul marginii secretorii fuga apei , electrolitilor si substantelor organice prin polul secretor in lumenul glandular
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

SECRETIA SALIVARA
STRUCTURA FUNCTIONALA A GALNDELOR SALIVARE
Glandele salivare mari sunt de tip racemic . Fiecare glanda salivara mare este acoperita de o capsula conjunctiva din care se desprind septuri care impart glanda in lobi si apoi in lobuli . Lobulii reprezinta unitatea morfo-functionala a glandei salivare si sunt formati dintr-un sistem de canalicule intralobulare , din care se desprind canalele intercalare terminate cu acini. Lobulul glandelor salivare are : - irigatie sanguina si limfatica proprie - inervatie proprie - este drenat de un canal unic
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

STRUCTURA FUNCTIONALA A GLANDELOR SALIVARE


Acinii salivari : - au structura diferita in diversele glande salivare si chiar in aceeasi glanda - unii sunt formati numai din celule seroase sau mucoase - altii sunt micsti si contin atat celule seroase cat si mucoase Ductele salivare : - acinii se continua direct cu ductele intercalare ( pasaje Boll ) - urmeaza ductele intralobulare ( canale striate sau canale Pflugger ) - urmeaza ductele interlobulare sau excretoare Structura canalelor excretoare se mentine pana aproape de terminarea lor in gura , cand epiteliul devine stratificat si exfoliativ.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

STRUCTURA PRINCIPALELOR GLANDE SALIVARE


Glandele parotide : - cele mai mari greutate= 25-30 gr. - sunt glande seroase -produsul de secretie este eliminat la exterior prin canalul Stenon , in vestibulul bucal, in dreptul celui de al doilea molar superior Glandele submaxilare -greutate 8-19 gr. Fiecare ( nuca turtita ) -mixte - raport cel seroase mucoase = 4/1 -localizate in vecinatatea unghiului int al mandibulei -produsul de secretie se elimina prin canalul Wharton , lateral de fraul limbii Glandele sublinguale - greutate 2-3 gr. fiecare -predominant mucoase rap cel seroase mucoase = -localizate deasupra planseului bucal - produsul de secretie este drenat de 10-15 canale mici si scurte , ducturile Rivinius care se deschid in apropiere de fraul limbii
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

VASCULARIZATIA GLANDELOR SALIVARE


Fluxul sanguin ce iriga glandele salivare intr-o secretie maximala este de aprox 10 ori mai mare decat fluxul care iriga o masa musculara egala in timpul contractieie . In lobuli , arteriolele formeaza un prim plex in jurul ducturiloe intralobulare , iar ramuri din acest plex formeaza un nou plex capilar in jurul acinilor . Cea mai mare parte a irigatiei arteriale se face in contracurent cu directia fluxului salivar Plexurile capilare din jurul ducturilor si al acinilor se colecteaza in venule care insotesc canalele excretoare

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

COMPOZITIA SALIVEI
Secretia salivara este continua, fiind intretinuta de numerosi stimuli nervosi In repaus, in lipsa stimularii , debitul salivar = 0,3-0,5ml/min. Dupa stimulari reflexe , debitul salivar = 1,5-2,3ml/min Cantittea de saliva secretata zilnic este cuprinsa intre 1000 1500 ml Saliva contine : 99,4 % apa 0,6% reziduu uscat , reprezentat de : - substante organice ( 0,4%) - substante anorganice ( 0,2%)

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

SUBSTANTELE ORGANICE SALIVARE


Proteinele : Pot fi de provenienta serica de provenienta glandulara Proteine de provenienta serica Reprezinta 20% din proteinele salivare . Prin imunelectroforeza s-a precizat ca in saliva se gasesc : prealbumine, albumina, -1 glicoproteine, 1 antitripsina, ceruloplasmina, -2 macroglobulina, transferina, imunoglobuline din clasa IgG,IgA,IgM , lactoferina ( proteina fixatoare de fier care se gaseste in lapte, avand rol in protejarea mucoasei bucale impotriva infectiilor, preluand din mediul bucal fierul necesar cresterii bacteriilor )
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

PROTEINE DE PROVENIENTA GLANDULARA


Amilaza salivara ( ptialina ) -glicoproteina depozitata in conditii de repaus secretor in granulele de zimogen din celulele seroase acinare - pH optim de actiune = 6,9 - temperatura optima = 37-38 grade - necesita pentru activare clor si calciu - actioneaza asupra amidonului preprat si asupra glicogenului hidrolizand legaturile 1-4 de la mijlocul lanturilor- este o 1-4 glicozidaza Rezulta : maltoza, maltotrioza , dextrine limita polimeri ramificati care contin in medie 8 molecule de glucoza si o legatura de tip 1-6 care nu poate fi hidrolizata de ptialina.
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

PROTEINE DE PROVENIENTA GLANDULARA


Lipaza linguala : hidrolizeaza trigliceridele rezultand ac grasi si 1,2 DAG Lizozimul : mucoproteina care desface legaturile ozidice intre Nacetilglucozamina si acidul N-acetilmuranic. Aceste zaharuri se gasesc in lanturile polizaharidice ale membranei unor bacterii lizozimul exercita actiune bacteriolitica asupra unor germeni ( streptococi , stafilococi ) Kalikreina : enzima proteolitica ce se gaseste in plasma si in tesuturile glandulare exocrine sub forma de precursori inactivi ( kalikreinogeni ) este activata prin proteoliza , in timpul activitatii secretorii salivare de un activator prezent in parotide Actioneaza hidrolitic asupra unor glicoproteine plasmatice ( kininogeni ) eliberand : kalidina si bradikinina , peptide cu actiune puternic vasodilatatoare cresc fluxul sanguin local
Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

PROTEINELE DE PROVENIENTA GLANDULARA


Mucinele salivare : amestec de macromolecule polizaharidice si proteine Rol : aderare la constituentii alimentari favorizand formarea bolului alimentar , protejarea mucoasei bucale prin lubrefiere Antigenele de grup sanguin : sunt glicoproteine - prezente in saliva a 80% din oameni ( subiecti secretori ) - absente la 20% din oameni ( subiecti nesecretori )
-

In saliva glandelor sublinguale concentratia aglutinogenelor sistemului ABO este superioara celei plasmatice sugereaza ca ele sunt secretate de celulele mucoase.

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Proteinele de provenienta glandulara


Substantele cu rol de aparare Bactericidina : implicata in protectia impotriva cariilor dentare Substante de crestere Parotina : stimuleaza calcificarea dentinei din incisivi Factorul de crestere al nervilor ( NGF) : in culturi de tesut mareste anabolismul neuronal prin stimularea oxidarii glucozei si a incorporarii amac in proteine datorita activarii sintezei de AND si ARN actiuni similare cu ale insulinei

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

SUBSTANTE ORGANICE SALIVARE


Glucidele : in cantitati mici in saliva Lipidele : colesterolul liber si esterificat , mono , di si trigliceride, ac grasi si fosfolipide

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Substantele anorganice din saliva


Sodiul 8,7-23,9 mEq/l Potasiul 12,8-16 mEq/l Calciu 2,3-5,5 mEq/l Clorul 8,4-17,7 mEq/l

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

Catedra de Fiziologie, UMF Carol Davila Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005