Citologie animala

Notiuni generale despre celule Celula eucariota si procariota

Celulele atat cele care reprezinta oraganisme de sine statatoare cat si cele componente ale organismelor pluricelulare se impart in functie de complexitatea planului lor general de organizare in 2 tipuri: a-procariote b-eucariote Diferentierea in cele 2 tipuri de baza are consecinte importante in clasificarea organismelor.

Celula procariota Procariot=pro(anterior,inainte de) + carion(nucleu) Dintre procariote fac parte bacteriile si algele albastre-verzi(cianobacterii). Majoritatea covarsitoare a procariotelor sunt organism unicelulare (protiste).Aceste celule prezinta dimensiuni reduse si un plan de organizare foarte simplu. Principalele caracteristici: -nu au nucleu adevarat(nu are membrana nucleara) ci prezinta un necleoid alcatuit dintr-un cromozom raspandit difuz in citoplasma (echivalent nuclear) -reproducere:fisiune binara(sciziparitate) -citoplasma relative omogena;nu au organite celulare adevarate

-sunt delimitate de membrane plasmatica -materialul nuclear :o singura macromolecula de AND de forma circulara -> unicul cromozom -inmultirea:forme simple de diviziune directa ;fisiune binara(sciziparitate) -nu se distinge un sistem dezvoltat de membrane interne care sa delimiteze organite celulare adevarate cu exceptia ribozomilor care sunt organite celulare universal -celulele procariote sunt circumscrise de o membrane plasmatica (plasmalema) care nu difera fundamental dpdv structural si functional de cea a plantelor -peste plasmalema se diferentiaza si se constituie un perete celular al carui constituient characteristic este un peptide-glican format din acid N-acetin muranic(acid mureinic) -locomotia se realizeaza prin flageli in special dar cu o structura foarte simpla

Celula eucariota Eucariot=eu(adevarat)+carion(nucleu) Dpdv systematic eucariotele cuprind restul lumii vii:plante animale fungi. Dintre eucariote fac parte atat org. unicelulare (protozoare si unele alge) cat si org. pluricelulare (animale metazoare metafite) Celulele eucariote au dimensiuni mai mari comparative cu cele procariote , aprox. de 10 ori si filogenetic au evoluat din procariote prin complicarea structurii acestora Caracteristici : -celulele eucariote prezinta un nucleu adevarat delimitat printr-o membrane dubla poroasa

-in interiorul nucleului se disting1-2 nuceoli precum si cromatina nucleara (o nucleoproteina (formata din AND protein histonice si nonhistonice ) care dintre perioada a 2 diviziuni successive (interfaza) e prezinta sub forma laxa despiralizata iar in cursul diviziunii se condenseaza puternic sub forma a mai multor perechi de cromozomi -se multiplica prin forme complexe de diviziune :div. indirecta ce prezinta 2 variante fundamentale :div. mitotic si meiotic -citoplasma eucariotelor prezinta un sistem dezvoltat de endomembrane ce delimiteaza compartimente cu functie si structura caracteristica Ex:REn,REg,aparatul golgi,mitocondrii,lizozomi Restul citoplasmei necuprinsa in organitele celulare nucleu si plasmalema =>citosol sau matrice citoplasmatica sau hialoplasma si are o organizare proprie constituita din elemente fibrilare de natura proteica ce alcatuiesc impreuna CITOSCHELETUL. Functiile citoscheletului: -mecanice -locomotia celulara -transport intracellular de organite si molecule -sunt delimitate de plasmalema ce nu difera fundamental de membrane celulara a procariotelor , in unele cazuri :celule vegetale si fungice ,peste plasmalema se dif. Un perete celular adevarat format in principal din polimeri polizaharitici Unele celule animale nu poseda un perete celular veritabil , ci sunt acoperite de un invelis vascos filamentos format din catenele oligozaharidice laterale ale oligopeptidelor membranare ,invelis numit =GLICOCALIX , invelis dulce cu rol important in recunoasterea si adezivitatea celulara -celulele eucariote prezinta forme variate si complexe de locomotie care pot fi sistematizate in 2 categorii mari de miscari:

->interne celulare ,celulele nu se deplaseaza in mediu(contractia muscular din timpul div. celulare) ->externe celulare ,celulele isi modifica pozitia (miscare de locomotie amoeboidiana)

Virusuri Virusurile sunt entitati ce se gasesc la limita dintre viu si neviu.Ele nu au organizare celulara. Au o organizare simpla alcatuita din 2 componente de baza:un invelis protector de natura prioteica :CAPSIDA , compus din subunitati proteice repetitive (capsomere) si un miez de acid nucleic. In functie de AND : -cu AND :adenovirusuri -cu ARN :ribovirusuri retrovirusuri Deoarece nu pot exista sau reproduce decat in interiorul celulei gazda pe care le paraziteaza utilizand informatia genetic a acestora , virusurile sunt considerate paraziti intracelulari.

Forma , numarul si dimensiunile celulelor eucariote Deoarece acesti parametric sunt extrem de diversificati in lumea animala ->homo sapiens. Numarul celulelor din corpul uman este de departe de a putea fi exprimat cu precizie . Cele mai numeroase celule umane sunt cele sangvine (hematiile) care sunt in numar de zeci de mii de miliarde

->100 de miliarde de hepatocite ->un numar aprox. egal de neuroni In general nr. De celule al unui organism variaza in functie de specie varsta sit alia organismului. Formele extreme de variate Desi initial dupa diviziune forma celulelor organismelor pluricelulare este sferica , pe parcursul maturarii si dif. Lor , forma celulara se modifica adaptandu se functiei pe care o indeplinesc. Astfel fibrele muscular sunt in general fusiforme sau alungite. Celulele cu functie de conductibilitate (neuronii) au numeroase prelungiri. Exista celule mature sfrice(ovocitele celulele adipoase) Forma discoidala prezenta la hematii Cubice, cilindrice,poliedrice ->celulele epiteliale Stelate-> neuronii Flagelate->spermatozoizii Piriforme->neuronii purkinje Paneras->celulele secretoare Dimensiunile celulare difera in functie de specializarea functionala specie gradul de evolutie al org. si alti factori La om celulele au dimensiuni medii liniare cuprise intre 20-30 microni Exista celule mici :3-4 microni (unii neuroni cerebelosi) 2-7 microni(hematii) 125-150 microni(unii neuroni piramidali)

Aprox. 250 microni(ovocitele umane ) Daca se ia in considerare si axonul unor neuroni pot depasi si un metro.

Comparatie intre celula animala sic ea vegetala

Desi planul general de organizare este genral similar se constata ca in ansamblu celula vegetala are o structura mai complexa decat cea animala.Acest lucru este rezultatul unei evolutii divergente a celor 2 regnuri cat si a rolului de producator primar de substanta organica si energie pe care il au plantele in lantul trofic al lumii vii. Principalele diferente intre celula animala sic ea vegetala sunt: -celulele vegetale sunt circumscrise de un perete celular rigid format in principal din polizaharide complexe:protein lipide celuloza etc. -peretele celular confera rigiditate cel. Veg. contribuind la det. Formei acestora -celulele animale sunt lipsite de perete celular , totui in anumite tesuturi unele celule prezinta la suprafata o formatiune asemanatoare cu un perete constituit din catenele oligozaharidice ale oligopeptidelor si glicoproteinelor membranare.Aceasta structura poarta numele de invelis dulce care ajuta in recunoasterea celulara -celulele vegetale comunica intre ele prin plasmodesme (punti citoplasmatice) la nivelul punctuatiilor existente in peretii a 2 celule adiacente -in schimb adezivitatea celulei animale este asigurata de o gama larga de structuri ce rezulta din diferentierea plasmalemei care se numesc jonctiuni celulare. -in timp ce in membrane plasmatica a celulei vegetalepredomina glicolipidele , plasmalema celulei animale contine fosfolipide.

Tipuri de tesuturi animale

Celulele org. pluricelulare interactioneaza si sunt structurate pe nivele de integrare din ce in ce mai complexe:tesuturi aparate organe sisteme care in final constituie organismul. TESUTUL=celule similar grupate ,celule care prezinta o anumia origine ,aspect,structura .specializare functional. La majoritatea org. pluricelulare sunt 4 categorii de tesut fundamental -eptelial -conjuctiv -nervos -muscular

Tesutul epithelial
-fie la suprafata corpului , nivel la care formeaza epiderma dar tapeteaza si lumenul organelor interne cavitare unde formeaza mucoase -se disting 3 varietati de t. epithelial: 1.de acoperire :protective mecanica dar si absorbant 2.secretoriu:ce intra in general in alcatuirea glandelor endocrine sau exocrine formate din celule ce elaboreaza dif. Produsi de secretie :hormoni sucuri digestive sebum 3.senzoriale:celule specializate in receptionarea stimulilor din mediul extern sau intern si transf. acestora in potentiale de actiune.

Tesut nervos
-format din 2 tipuri de celule :neuroni(specializati in generarea transmiterea si prelucarea impulsurilor nervoase) si celule gliale (care sustin si regenereaza unele parti ale neuronilor)

Tesut conjunctiv
-realizeaza legaturi dintre alte tesuturi si organe asigura rezistenta mecanica , contribuie la termogeneza , genereaza elemente figurate ale sangelui etc In functie de consistenta substantei fundamentale (materialul acelular prezent printer celulele conjuctive ) si in functie de celulele caracteristice se disting 4 tipuri de t. conjunctiv 1.reticulat 2.elastic 3.fibros 4.adipos

Tesut muscular
-alcatuit din fibre muscular -prin proprietatea lor de contractilitate asigura miscarea org. pluricelulare =>component active a aparatului locomotor -3 tipuri de fibre: 1.striate->musculature somatica a corpului ce are contractie coluntara 2.netede->intalnite in peretii viscerelor cavitare si a vaselor de sange mari , au contractie involuntara

3.cardiace->prezente in structura muschiului inimii au contractie ritmica si automata Organismele glandelor superioare constituite din 3 sisteme tisulare de baza : 1.tesut dermic 2.parenchimatos 3.vascular(conducator)

Compozitia chimica a celulelor Compozitia elementara a materiei vii

Dpdv calitativ compozitia atomica a materiei vii este identica cu cea a intregii nature.Materialul viu de orice provenienta ar fi nu contine elemente specific organismelor ci aceleasi elemente care se gasesc in celelalte invelisuri terestre . Proportia de reprezentare a acestor elemente in material vie:in general in organism predomina elementele usoare in timp ce in scoarta terestra predomina elementele grele (ex:siliciu aluminiu) Din acest pdv materia vie seamana cu Cosmosul in ansamblu deoarece si spatiile interstelare sunt formate din elemente usoare . Exista si o singura exceptie He foarte abunddent in Cosmos nu se gaseste deloc in organisme. Materia vie concentreaza enorm o serie de elemente chimice naturale:C107x si N171x.Aceasta situatie este consecinta faptului ca org. vii extrag din mediu si concentreaza in mod selectiv elemente necesare vietii si reproducerii lor. In toate organismele vii analizate sunt prezente obligatoriu 21 de elemente esentiale pt. viata din cele peste 60 care au fost identificate in materialul viu.

In functie de abundenta lor in celule aceste elemente pot fi claificate in 3 grupe majore: 1.elemente abundente(macroelemente):H C O N(2-60% atomi) 2.elemente putin abundente (microelemente):Na K Ca Mg S Cl P(0,02-2% atomi) 3.elemente rare (oligoelemente):Fe Cu Mn Zn I F Daca macroelementele si microelementele au in principal rol plastic intrand in alcatuirea structurilor celulare si a matricei extracelulare , oligoelemtele joaca rol catalytic intrand in compozitia si influentand essential activitatea unor enzyme.

Micromoleculele
In celula si in general in tesuturi se gasesc numeroase molecule de dimensiuni mici->micromolecule :aminoacizi oligopeptide monozaharide acizi grasi nucleotide vigtamine hormone. Acesti compusi prezinta roluri variate : -rol de monomer din care se constituie macromolecule -rol de cofactori (coenzyme) din alcatuirea unor enzyme

Macromoleculele
Proteinele polizaharidele si acizii nucleici sunt purtatorii fenomenelor vitale celulare la nivelul lor manifestandu se caracteristici specifice viului.Orice structura sau ultrastructura celulara reprezinta o ultrastructura ordonata a unui nr. De macromolecule diferite.

Proteinele(polipeptidele)

Rolul biologic este eential.Diversitatea structurilor si a fenomenelor biologice se bazeaza in special pe varietatea moleculelor proteice existente .De ex. Protein enzimice functioneaza ca reglatori ai tuturor activitatilor celulare. Unele protein sunt implicate in transportul de ioni sau in transportul si fixarea gazelor respiratorii:hemoglobin si mioglobina. Actina si miozina fac parte din grupul moleculelor contractile care asigura contractia musculara si alte tipuri de miscari celulare .Unele molecule proteice confera protective imunologica organic functionand ca anticorpi (imunoglobuline), genereaza si transmit influx nervos (rodopsina) , intervin in diviziunea celulara mentin presiunea osmotica si Ph mediului intracellular. Ovalbumina are rol nutritiv iar hormonii de natura polipeptidica controleaza procesele metabolice ale celulelor. Multe proteine au rol plastic intrand in constitutia substantelor fundamentale a tesuturilor conjunctive (colagenul elastina) a peretilor vasculari a unor straturi ale epidermei etc. Compozitia chimica Dpdv al compozitiei proteinele sunt formate prin policondensare a 20 de aminoacizi esentiali. L-alfa-aminoacizi(L-alfa-Aa) Acestia sunt uniti prin legaturi polipeptidice in macromolecula proteica . Aminoacizii esentiali din proteinele cunoscute sunt foarte diferiti intre ei:dpdv al hidrofobicitatii ai polaritatii ai maselor moleculare etc Dpdv al complexitatii compozitia lor se disting 2 clase de proteine : -holoproteine -heteroproteine

Holoproteinele sunt formate exclusiv din aminoacizi :protamine si histonele >proteine bazice ce intra in alcatuirea cromozomilor. Heteroproteinele sunt proteine ce contin pe langa aminoacizi si o grupare neproteica (gr. Prostetica) ce este atasata la restul moleculei fie puternic ed:glicoproteinele fosfoproteinele sau slab atasata de ex:nucleoproteinele sau lipoproteinele Gruparea prostetica a proteinelor confera posibilitati crescute de variabilitate structurala si functioneaza pentru intreaga molecula.

Structura
Proteinele au o compozitie chimica complexa .La majoritatea speciilor proteice cunoscute se disting 4 grade de organizare structurala care sunt:structura : -primara -secundara -tertiara -cuaternara Structura primara :reprezentata de secventa molecule proteice sau ordinea de succesiune a L-alfa-Aain catena proteica , aminoacizi legati intre ei prin legaturi peptidice. Legatura peptidica este covalenta si stabila.Particularitatea acestei legaturi de mare importanta biologica consta in aceea ca ea dispune de 2 centre puternice de electronegativitate , respective de H si Osi un atom de H electropozitiv capabil sa formeze in continuare punti de H. Structura secundara:aranjarea spatiala tridimensionala a molecule proteice conferite de puntile legaturilor de H dintre atomii de O al unui aminoacid si atomii de N al unui aminoacid Se cunosc 2 tipuri de structure proteice secundare:

-structura de alfa-helix -structura de beta-helix(foaie pliata) Structura de alfa-helix apare prin rasucirea lantului polipeptidic in jurul unui ax invizibil rezultand o arhitectura spatial ce poate fi incadrata intr-un cilindru rigid consolidate prin punti de H.Aceasta structura exista in anumite regiuni scurte al proteinelor globulare si in unele regiuni scurte ale proteinelor fibrlare:alfacheratina din epiderma. Structura de beta-helix formeaza regiuni extinse in zona centrala a majoritatii proteinelor globulare .Intre portiunile catenei polipeptidice care sunt apropiate in aceste regiuni apar structure de foaie pliata care au orientare antiparalela. Structurile in foaie pliata sunt foarte rigide stabile datorita multiplelor punti de H perpendicuare pe lanturile vecine. Structura tertiara :urmare a impachetarii in spatiu a molecule polipeptidice datorita legaturii electrostatice care se stabilesc intre diferite regiuni.In cadrul acestei structuri unele molecule proteice inglobeaza si o grupare prostetica :hemul din hemoglobina si fragmente glucidice.Fiecare molecula proteica poate prezenta si o structura tertiara. Structura cuaternara:asocierea ,agregarea a 2 sau mai multe structuri primare secundare si tertiare caracteristice. In formarea structurilor cuaternare pot participa si molecule neproteice :lipide Prin interactiunea tuturor acestor molecule in structura cuaternara se constituie ansambluri macromoleculare foarte complexe de tipul actomiozinei a cromozomilor a membranelor lipoproteice.

Acizi nucleici -macroolecule formate prin policondensarea nucleotidelor

Nucleotidele ce reprezinta monomerii sau constituientii A.N sunt unitati tripartite formate din o baza azotata o pentoza si un radical fosfat. Bazele azotate sunt responsabile cu stocarea informatiei genetice sub forma codificata in moleculele ambilor A.N Unitatea de codificare a acestei informatii este reprezentata de o succesiune de 3 nucleotide ->triplet sau codon ,numar total al combinatiilor celor 4 nucleotide din molecula fiecarui AN fiind de 64 de codoni. In functie de structura lor chimica se disting doua tipuri de baze azotate:purinice(A,G) pirimidinice(C,Tsau U) Pentozele sunt monozaharide care asigura legatura dintre radicalul fosfat si baza azotata. Moleculele de pentoza sunt diferite in AN si totodata le dau numele: Riboza(ARN) si dezoxiriboza(AND) Radicalul fosfat prin intermediul puntilor fosfo-diesterice realizate cu pentozele din 2 nucleotide diferite successive asigura condensarea acestora in catena polinucleotidica. Acizii nucleici macromoleculari cu cele mai mari dimensiuni cunoscute . De ex. La unele microorganisme unica molecula de AND prezenta are o greutate molecular cuprinsa intre 10 la a 6 a si 10 la a 9-a daltoni. A.N in celule au functii esentiale in stocarea si exprimarea informatiei genetice necesare sintezei proteinelor.
Structura moleculara a A.N corespunde functiilor indeplinite de acestia .Astfel AND ul are o structura spatiala caracteristica de dublu helix costituit din 2 catene

complementare cu orientare antiparalela unita prin 2 punti de H realizate intre legaturi azotate complementare din fiecare catena in parte. Legaturi duble:A si T Legaturi triple :C si G Molecula de AND este liniara ca forma si foarte stabile architectural. AND ul este localizat atata in nucleu cat si n citoplasma :AND nuclear si extranuclear. AND ul nuclear este prezent atat in cromozomi cat si asociat nucleolului. AND ul citoplasmatic este prezent in unele organite celulare (cloroplaste mitocondrii) atestand originea procariota cat si la bacteria formand asa numitele plasmide bacteriene. ARN ul :mlecula monocatenara cu portiuni bicatenare mai mult sau mai putin extinse pe baza lor. Tipuri de ARN:-mesager -ribozomal -de transfer Arn mesager transporta informatia genetica copiata prin complementaritate dintr o catena de AND la ribozomi. Impreuna cu ribozomii ARNm formeaza un lant de margele insiruite pe un fir=>poliribozomi. Arn transfer (solubil) activeaza si transporta aminoacizii din citoplasma la nivelul poliribozomilor.Aici se incorporeaza treptat succesiv in structura primara a lantului polipeptidic in curs de formare pe baza corespondentei specific dintr un codon de ARNm si un anticodon din ARNt.

Arn ribosomal are rol structural intrand in structura substantei ribozomale alaturi de proteinele caracteristice.Impreuna formeaza granule ribonucleoproteice.

Lipidele
-o clasa de compusi chimici insolubili in apa dar solubili in solvent :benzene etc si care nu se incadreaza printer compusii macromoleculari. Dpdv chimic lipidele prezinta legaturi esterice si au in compozitie acizi grasi cu catena lunga si un alcool superior. In celule indeplinesc 3 roluri: -energetic , combustibil cu cea mai ridicata valoare caloric -plastic , intrand in alc. Membrane celulare -reglator vitamine hormone steroizi Structura :lipidele se impart in : 1.lipide simple:formate in urma esterificarii numai din alcooli si acizi grasi:gliceridele 2.lipide complexe:care contin in afara de acizi grasi alcooli un radical fosfat:monozaharide

Fosfolipidele
Componentele principale ale membrane celulare avand o structura ce corespunde perfect functiei indeplinite.Ele sunt derivati al unui compus de baza :acid fosfotidic cu diferiti alcooli amine sau aminoacizi combinatii care determina si marea diversitate a clasei Este amfipatica prezentand astfel un cap polar hidrofil si o coada hidrofoba . In mediu apos moleculele fosfo. Se asociaza formand aggregate cu structura si complexitati diferite

Forma cea mai stabila a acestor aggregate este cea de dublu strat lipidic.

Colesteridele
-esteri ai colesterolului cu un acid gras :au character predominant hidrofob. Raportul dintre cholesterol si acizii grasi dintr o membrana este foarte important dpdv functional deoarece controleaza permeabilitatea membranei si deasemeni gradul inhibitei cu apa. Atunci cand valoarea acestui raport creste hidratarea tesutului scade si invers.

Glucidele
Celulele animale sunt relative sarace in glucide in comparatie cu celulele vegetale. In celula animala glucidele sunt reprezentate fie de zaharuri simple:mono si oligozaharide fie de polizaharide. Dintre monozaharide glucoza este principalul combustibil celular deoarece energia sa eliberata prin degradari successive este stocata in finala in ATP Utilizarea glucozei ca material preferential de catre celula rezulta din particularitatile sale molecular:existent unei cantitati de energie in leg. Chimice intramoleculare si solubilitatea crescuta in apa Polizaharidele in functi4 de complexitatea comp. chimici : -homopolizaharide(au un singur tip de radicali de monozah. Care se repeat de un nr. Foarte mare de ori in macromol.polizaharidica) -heteropolizaharide(au o compozitie mai heterogena fiind formate din 2 tipuri de monozaharide diferite care constituie monomeri dizaharidici repetitivi) Dintre homopolizaharide glicogenul polizaharide de rezerva al celulei animale este format din resturi de glucoza ce sunt unite intre ele prin leg.glicozidice. Alfa-1,4-glicozidic(catena principala)

De pe catena principala de regula odata la 6 radicali de glucoza pleaca catene sau ramificatii laterale atasate in pozitia alfa-1,6-glicozidic Structura tridimensionala a glicogenului corespunde perfect functiei de depozit a acestei macromolecule:fiind o molecula mare glicogenul nu poate difuza prin membrana celulara si se stocheaza in citosol. Moleculele de glucoza incatenate in glicogen nu maresc presiunea osmotica a citoplasmei problema care apare atunci cand aceste molecule sunt in stare libera si ramificatiile microoleculei de glicogen permit enzimei glicogenolitice si glicogenogenetice sa actiioneze simultan la capetele ramificate permitand mentinerea homeostaziei glucozei. Heteropolizaharidele :polizaharide ale caror monomeri sunt derivati aminati si acetilati ai monozaharidelor(N-acetil-glucozamina , N-acetil-galactozamina) si acizi uronici(acid iduronic) Heteropolizaharidele se intalnesc frecvent la suprafata membranelor celulare intervenind in schimburile transmembranare sau recunoasterea celulara. Polizaharidele cele mai importante :chitina formata din resturi de N-acetilglucozamina si prezimta o catena neramificata. -chitina intra in alcatuirea straturilor protectoare la insecte crustacee. Acidul hialuronic:format din reziduri glicouronice si N-acetil-glucozamina Prezinta o catena neramificata cu greutate moleculara mare El este un constituient de baza a substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. Acidul controlitin sulfuric alcatuit din monomeri de acizi uronic si N-acetilglucozaminsulfat.Este asociat cu proteinele in special colagenul in subst fundamentala a t conj. http://vrajiutile.blogspot.ro/2012/09/pentru-obtine-dragostea-uneipersoane.html