1.

Definiti notiunea procesul penal In literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de orgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in skopul konstatarii la timp si in mod komplet a acelor fapte care konstituie infractiuni in asa fel incit orice persoana care o savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fie atrasa la raspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus. Conform legislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala procesul penal reprezint activitatea organelor de urmrire penal i a instanelor judectoreti cu participarea prilor n proces i a altor persoane, desfurat n conformitate cu prevederile prezentului cod si are ca scop protejarea persoanei, societii i statului de infraciuni, precum i protejarea persoanei i societii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcii de rspundere n activitatea lor legat de cercetarea infraciunilor presupuse sau svrite, astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal i condamnat. 2.Ilustrati evolutia formei procesuale in cadrul formelor istorice ale procesului penal Formele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice care definesk pe acesat ca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare asocietatii tinind cont de rolul acelor organe care desfasoara anumite activitati procesuale, de mijloacele de pro a, si aprecierea acestora, de sarcina pe care o are pro atiunea in procesul penal si alti factori deose im ca forma a procesului penal! privat" acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mi#ta. $entru fiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iar una dinele este cea dominanta. De e#emplu in procesul penal sklavagist" forma privat acuzatoriala, iar in cel feudal" inkizitoriala. Procesul privat acuzatorial % catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest proces se deklanseaza iar invinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urma infractiunii sau de catre orice cetatean. &ici procesul nu poate fi intentat din oficiu de catre judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea procesului se efectua cu vointa partilor. Invinuitul se afla de regula in stare de li ertate, isi pregatea apararea singur sau prin intermediul judecatorului. $rocedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele pro e care erau necesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu procesul penal actual al '( si anume prin principiul contradictorialitatii si inceperea urmarii penale la plingerea preala ila a victimei. Procesul inkizitorial % aici se e#clue egalitatea partilor si se neaga drepturile principale ale invinuitului kare este supus anumitor kinuri. )lementului procesulu inkizitorial se foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuire o steasca. * trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacarea preala ila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in aza plingerii victimei. 'ecunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces era important si era considerat ca regina pro elor iar pentru o tinerea acestora se foloseau kinurile. +a fel nu se aplica principiul prezumtiei de nevinovatie iar invinuitul tre uia sa dovedeaska nevinovatia. &cesta e#clude contradictorialitatea si e#clude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial % se acorda procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii. Incadrul acestui proces se trece la pro ele legale adika la principiul li erei aprecieri a pro elor. ,arcina pro atiunii le revenea procurorului si partiicivile care aveau o ligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii si prejudiciiul cauzat. Daca nu se dovedea invinuitul putea eneficia de prezumtia de nevinovatie. Procesul contradictorial. -rmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuirii si de pe pozitia pararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie de masuri ku karacterde constringere .aducerea fortata, arest/. &udierea martorilor la urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiului si acuzatorului. *rganele de stat care desfasoara urmarirea penala nu au o ligatia sa adune pro e in favoarea invinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaska nu se desfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat pro esuficiente persoana era akitata. ,pecific mai era posi ilitatea de inkeia un akord de rekunoastere a vinovatiei si care presupunea ca akuzarea va califica fapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa rekunoaka ka a savirsit aceasta. Forma mixta a procesului care provine de la procesul

inkizitorial care este nepu lic, scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesului contradictorial. In '( procesul penal este contradictorial. 3.Estimati oportunitatea respectarii formei procesuale in cadrul procesului penal Formele reglementate de lege in cadrul careise desfasoara procesul penal se numesk forme procesuale. Forma proceusale a procesului penal include o totalitate de konditii indicate in legea procesuala pe aza carora are lok desfasurarea procesului penal la general si adoptarea a unor 0otariri in cauza care determina raportul si succesiunea actiunilor efectuate cu solutiile date. Forma procesuala e#clude arti trariul in proces si sta ileste un regim juridik imperativ in kare se desfasoara aceasta activitate incluzinduse ka o garantie contra a uzurilor. Forma generala a procesului penal include efectuarea actiunilor procesuale in aza acelor reguli unice si parcurgerea succesiva a tuturor fazelor o ligatorii ale procesului penal pentru a garanta o desfasurare ec0ita ila a procesului. De asemenea este oportun de a respecta formele speciale in cadrul procesului penal.De e#emplu in cazul infractiunilor savirsite de catre minori fata de acestia se aplika garantii suplimentare la cele generale. (inorul ca o garantie suplimentara nu poate fi retinut mai mult de 1 luni, audierea acestuia se face doar in prezenta reprezentantului legal, aparatorul si psi0ologul si nu poate dura mai mult de 2 ore fara intrerupere si 1 ore pe zi pentru a garanta respectarea drepturilor minorilor, pentru a nu fi influentat de e#terior, si aflinduse la o virsta frageda sar putea aduce un naumit prejudiciu psi0icului minorului. * alta forma speciala este procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti. Daca ar lipsi forma in cauza sar produce incalcari grave din partea organelor de urmarire penala sau u instanta de judecata fapt care ar influenta justa solutinare a cauzei. 4.Definiti notiunea de proba in procesul penal In procesul penal dovezile poarta denumirea de pro e care conform codului de procedura penala snt elemente de fapt do ndite n modul sta ilit de prezentul cod, care servesc la constatarea e#istenei sau ine#istenei infraciunii, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei, precum i la sta ilirea altor mprejurri importante pentru justa soluionare a cauzei. $ro ele sint elemente ku relevanta informativa asupra tuturor laturilor cauzei penale. 3.Proiectati o situatie kind in procesul penal o informatie a fost administrata prin alta modalitate dekit prin mi locul le!al Conform Codului de $rocedura penala nu pot fi admisein calitate de pro e informatiile o tinute prin aplikarea violentei, prin amenintare, incalcarea dr anuitului, invinuitului, inculpatului, prin incalcarea dr la interpret, traducator etc. , dintro sursa care nu poate fi verificata in timpul sedintei si altele. Drept o situatie concreta poate fi cazul kind procurorul profitind de starea luide serviciu si aflinduse in relatiile ostile ku invinuitul l"a supus pe acesta violenetei ku skopul de a o tine de la acesta din urma declaratia de recunoastere a vinovatiei. Invinuitul su influenta constringerii procurorului a fost impus sa recunoasca vinovatia fapt care a fost demonstrat in instanta de judecata prin e#aminarea medicala a invinuitului si prin declaratiile acestuia ca in timpul aflarii su arest preventiv lui i sa cauzat vatamari corporale. &stfel acordul de recunoastere nu poate fi admis in calitate de pro a deoarece a fost o tinuta prin mojloace ilegale de pro a. ".Definiti functiile procesual penale Functiile in procesul penal si interactiunea dintre ele sint elemente de azade realizare a principiului egalitatii in fata legii si a principiului contradictorialitatii. Daca acest ec0ili ru se incalca e#ista posi ilitatea de a depasi limitele unui proces ekita il si contradictoriu in cardul caruia judecatorul infaptueste justitia, procurorul acuza iar avocatul apara interesle persoanei invinuite. )#ista 4 funtii in procesul penal! functia apararii, acuzarii si functia judecarii. Functia aprarii care consta ca apararea e#ista si se realizeaza de catre avocati pentru asigurarea unui proces penal ec0ita il. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insa laacest proces mai contri uie si organele de urmarire penala. $rocurorul conduce urmarirea penala, fiind acuzator de stat si reprezinta acuzarea

in numele statului. Functia judecatii % este reazlizatanumai de catre instantele judecatoresti, organe de stat care datorita organizarii si functionarii realizeaza o activitate desolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de C$. #.Divizati functiile procesuale in dependenta de fazele procesului penal $rocesul penal este divizat in urmatoarele faze! urmarirea penala, judecarea cauzei in prima instanta , e#ecutarea sentintei. In fiecare din aceste faze o ligatorii ale procesului penal se desfasoara functiile procesual penale. &stfel in faza urmarii penale functia acuzarii este realizata de catre procuror care este acuzatorul de stat si reprezinta interesele acestuia. )l conduce urmarirea penala, este responsa il de administrarea si verificarea pro elor, recunoaste persoana in calitate de anuit, pune su invinuire peersoana, transmite cauza instantei de judecata sustinind acuzarea. Functia apararii in faza urmarii penale se realizeaza prin faptul ca anuitului sau invinuitului i se garanteaza dreptul la un aparator numit din oficiu sau ales la propria dorinta, care va participa la audierea anuitului, invinuitului, s fac o iecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea o ieciilor sale n procesul"ver al respectiv, s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal etc. +a urmarirea penala functia judecarii este realizata de catre judecatorul de instructie cu acordul caruia se efectueaz aciunile de urmrire penal legate de limitarea inviola ilitii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenei, convor irilor telefonice, comunicrilor telegrafice i a altor comunicri, precum i alte aciuni prevzute de lege. Cu autorizarea judectorului de instrucie pot fi aplicate msuri procesuale de constrngere, i anume! amnarea ntiinrii rudelor despre reinerea persoanei pn la 52 ore6 aplicarea amenzii judiciare6punerea unurilor su sec0estru6. In fazajudecarii cauzei functia acuzarii si apararii se realizeaza de catre procuror si respectiv aparator care actioneaza in proces pe aza principiului contradictorialitatii. &stfel am ele parti au dreptul de a prezenta pro e, de a face o iectii, de a adresa intre ari martorilor, partii vatamate, inculpatului, specialistului, e#pertului si altor persoane participante laprocess. In faza judecarii cauzei functia judecarii este realizatade catre judecator sau judecatori in functie de cauza e#aminata. 7udecatorul este independent, impartial si inamova il si are sarcina de a solutiona cauza penala. In faza e#ecutarii sentintei instanta solutioneazac0estiunea privind aminarea e#ecutarii sentintei, eli erarea depedeapsa din kauza olii, e#ecutarea sentintei kind e#iste si alte sentinte nee#ecutate, solutionarea cererilor de stingere si rea ilitare inainte de termen. &paratorul la rindul are dreptul sa ceara li erarea condiionat de pedeaps nainte de termen, nlocuirea prii nee#ecutate din pedeaps cu o pedeaps mai linda, li erarea de la e#ecutarea pedepsei penale a persoanelor grav olnave, amnarea e#ecutrii pedepsei pentru femeile gravide i femeile care au copii n vrst de pn la 8 ani. $.Proiectati o situatie de incalcare a functiei procesuale in raport cu unele principii ale procesul p. -n e#emplu de incalcarea functiei procesuale de acuzare ar fi situatia in care organul de urmarire penala in mod a uziv, fara ordonanta procurorului sau inc0eierea judecatorului de instructie patrunde ilegal in domiciliul persoanei pentru a efectua perkezitia. In cazul dat are lok incalcarea functiei procesuale de acuzare lezind principiul legalitatii si inviola ilitatii domiciliului. Daca e sa ne referim la functia apararii o situatie de incalcare a acestei functii aducindu"se atingere a unui principiu al procesului penal ar fi cazul in care procurorul sau organul de urmarire penala neacordind posi ilitatea anuitului, invinuitului de a eneficia de dreptul sau legitim de aparare, acestuia nu i se acorda un aparator dinoficiu sau posi ilitatea de a alege un aparator la propria dorinta. Incazuldat se incalca principiul legalitatii si principiul asigurarea dreptului la aparare. In fine daca e sa ne referim la functia judecarii o incalcare a acesteia ar fi in cazul in care judecatorul printr"o inc0eiere nemotivata, neintemeiata a decis desfasurarea procesului in sedinta inc0isa. De asemenea a pronuntat sentinta in sedinta inc0isa. In cazul dat s"a incalcat principiul pu licitatii in sedinta de judecata conform caruia judecarea cauzei n edina nc0is tre uie argumentat i

efectuat cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.9n toate cazurile, 0otrrile instanei de judecat se pronun n edin pu lic. 1%.Dati definitia admisibilitatii probelor si criteriile de apreciere a admisibilitatiii $otrivit prevederilor C$$ sunt admisi ile pro ele pertinente,concludente,si utile administrate conform C$$.$entru ca o pro a sa fie admisi ila in primul rind ea tre uie sa fie administrata de catre un su iect competent.&dica pro a poate fiadministrata de catre organele de urmarire penala,de parti sau de instanta de judecata la cererea partilor.In al doilea rind pro a tre uie sa fie administrata prin mijlocul de pro a,cum ar fi de e#emplu pentru ca o declaratie sa fie ca pro a ea tre uie depusa in cadrul procesului penal. In al treilea rind este ca pro a pentru a fi admisi ila tre uie administrata conform procedurii cuvenite,cum ar fi de e#emplu sa se respecte procedura ce tine de termenii procesuali sau de e#emplu se interzice de a audia in calitate de invinuit persoana fata de care nu sa emis ordonanta de punere su invinuire si nu sa inaintat acuzarea.In a paatrulea rind pro a nu tre uie sa cada su incienta prevederii de fructul pomului otravit"este neadmisi ila pro a care a fost o tinuta din alta pro a cu incalcarea procedurii.In al cincilea rind este regula inadmisi ilitatii pro elor care contin date de provenientanecunoscuta.&ici poate fi considerata pro a doar acele date a caror autenticitate poate fi verificata. 11.Divizati subiectii procesuali in sarcina carora este pusa probarea inadmisibiliatii probelor C0estiunea admisi ilitii datelor n calitate de pro e o decide organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea prilor, ori, dup caz, instana de judecat. Dac administrarea pro elor a fost efectuat cu respectarea dispoziiilor prezentului cod, argumentarea inadmisi ilitii pro elor se face de ctre partea care cere respingerea lor. 9n caz contrar, o ligaia de a argumenta admiterea lor revine prii care le"a administrat sau prii n favoarea creia au fost administrate pro ele. 12.Proiectati un caz cind se poate observa fructele pomului otravit ,ituatia in care la audiere pentru a o tine declaratii de la anuit,invinuit acesta este supus violentei,amenintarilor si a altor mijloace de constringere. 13.Definiti !arantiile procesuale in procesul penal ,unt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si o ligatiilor in procesul penala ale tuturor su iectilor..*rice elemente carecontri uie la rezolvarea cauzei conform legii,conform adevarului si conform scopului politicii penale.In sens restrins prin garantii procesuale se intelege acele mijloace legale care permit e#ercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cu interesele legitime ale fiecarei persoane. 14.&lasificati !arantiile procesuale Dupa natura lor pot fi clasificate in! 5. mijloace care asigura posi ilitatea e#ecutarii o ligatiilor si imputernicirilor de catre organele statului si persoane cu functie de raspundere pentru realizarea scopului procesului penal. 2. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale si pararea intereselor si li ertatilor legitime ale cetatenilor. :arantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal! a/ Caracterul o ligatoriu al ordonantelor procurorului sau 0otaririlor instanttei in legatura cu desfasurarea procesului pt toate pers fizice si juridice / &tri utiile organelor de urmarire penalace actiuni de urmarire penala independent c/ &tri utiile org de urmarire dea retine persona ;2 ore fara mandatul instantei d/ &tri utiile org de urmarire de a cita si ascultia orice persoana ca martor e/ &tri utia procurorului de a permiten actiunile de urmarire penala ce limiteaza dreptul de a parasi localitatea

f/ &tri utiile instantei de a aplica amenda judiciara g/ 'eglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea o ligatiilor procesuale de catre martori,partea vatamata,e#pert :arantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei! a/ * ligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiint aparticipantii despre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarea lor / * ligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei su toate aspectele c/ * ligatia org de urmarire si a instantei de a emite 0otariri legale,intemiate si motivate d/ )#ercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penala de procuror si instanta e/ &tri utia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea in drepturi a persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire penala si ofiterilor de urmarire penala f/ &tri utia instantei de a aanula unele 0otariri ilegale ale org de urmarire penala g/ $osi ilitatea partilor de a ataca 0otaririle si actiunile organelor de urmarire penala la judecatorul de instructie, in instanta si in cea ierar0ic superioara. 0/ Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant. i/ Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in posesisa unei copii a unei 0otariri procesuale j/ Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul actiunilor org de urmarire penala si a instantei k/ 'eglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul a aterilor disciplinare care sunt savirsite de persoanele care desfasoara procesul penal. 1'.Proiectati o situatie in care sunt afectate !arantiile procesuale )ste situatia cind persoane datorita faptului ca persoana eneficiaza de dreptul la aparare, in cazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de la momentul retinerii. 1(.Definiti notiunea de obiect probatoriu $rin o iect pro atoriu se intelege totaltatea circumstantelor care urmeaza a fi dovedite intr"o cauza penala. Constatarea acestor circumstante nepermite sa efectuam o justa solutionare a cauzei si de a realiza in fiecare caz aparte sarcina unui proces ekita il. $rin circumstante se intelege potrivit C$$ fenomenele lumii materiale, care includ fapte si imprejurari de fapt. 1".Distin!eti elementele componente ale obiectului probatoriu Conform C$$ primul element al o iectului pro atoriu sint! 5/ faptele referitoare la e#istenta elementelor infractiunii si kauzele kare inlatura caracterul penal al faptei. Intro cauza penala este necesar ase dovedi mai intii daka a e#istat fapta infractiunii si daca a avut lok in realitate un asemenea fenomen si este necesar de a sta ili daca cele comisein realitate corespund cu elementele componentei de infractiune din norma penala. 2/ Circumstante prevazute de lege care atenueaza sau agraveaza raspunderea. In toate cauzeel kind se sta ileste o imprejurare care ar putea sa influenteze asupra pedepsei ea tre uie indicata. 'ecunoasterea unei imprejurari ca fiind o circumstanatatenuanta sau agravanta se face de instanta sau de organul deurmarire penala. +a constatarea acelor circumstante este necesar de pro at depsre faptul daca cel invinuit a constientizat aceste imprejurari 4/ Datale personale care caracterizeaza inculpatul si victima care au o importanta pentru sta ilirea pedepsei si pentru e#ecutarea acesteia deoarece lasta ilirea pedepsei se ia in consideratie situatia materiala a condamnatului, e#istenta minorului laintretinere, comportamentul postinfractional etc. 1/ Caracterul si marimea daunei cauzate prin infractiune. Dauna include prejudiciul moral,material sau fizic. De cele mai multe ori calificarea corecta se face in dependenta de

consecintele faptei. Daca victima considera ca isa kauzat in prejud moral atunci imprejurarea tre uie inclus in o iectul infractiunii. </ )#istenta unurilor destinate sau utilizate pentru savirsirea infractiunii sau do indite prin infractiune indiferent de faptul cui ele au fost transmise. &ici seinclud si o iectele si avantajele sau veniturile care au fost primite de faptuitor sau de alta persoana in urma savirsirii infractiunii 3/ Circumstante relevante la sta ilirea pedepsei. &cele pro e care sint incluse in o iectul pro atoriului tre uie sa asigure pronuntarea unei pedepse ekita ile. Concomitent cu circumstanele care urmeaz s fie dovedite n procesul penal, tre uie s fie descoperite cauzele i condiiile care au contri uit la svrirea infraciunii. 1#.)eneralizati situatiile le!ale prevazute de le!ea procesuala si in practica cind circumstantele cauzei sint constatate prin anumite mi loace de proba 9n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de pro , urmtoarele circumstane! 5/ cauza decesului % prin raportul e#pertizei medico"legale6 2/ caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind infraciunile grave, deose it de grave i e#cepional de grave % prin raportul e#pertizei medico"legale6 4/ incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudicia ile, de a"i da seama de aciunile sau inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei oli mintale sau a unei dereglri psi0ice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau de ilitii % prin raportul e#pertizei psi0iatrice6 1/ incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza penal, ca urmare a unei oli mintale, unei dereglri psi0ice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a de ilitii % prin raportul e#pertizei psi0iatrice6 </ atingerea de ctre partea vtmat, nuit, nvinuit, inculpat a unei anumite vrste, dac aceasta are importan n cauz % prin certificat de vrst, iar n caz de incapacitate legat de vrst % prin raportul e#pertizei medico"legale sau psi0iatrice6 3/ prezena antecedentelor penale ale nuitului, nvinuitului, inculpatului % prin certificat de cazier judiciar sau, dup caz, prin copii de pe 0otrrile judectoreti de condamnare devenite definitive. Fapte i circumstane care nu tre uie dovedite. ,e consider fapte i circumstane care nu tre uie dovedite! 5/ faptele unanim recunoscute" care sint faptele evidente sau cele notorii. Faptele evidente sint cunostintele din lumea inconjuratoare, dovedite prin e#perienta vietii si care nu necesita a fi dovedite. De e#emplu nu tre uie dovedit ca la un anumit timp este zi sau este noapte. Faptele notorii sunt kunoskute de un cerc larg de personae. De e#emplu capitala unei tari, sau strada pe care se afla o anumita institutie. 2/ veridicitatea metodelor moderne de cercetare, unanim acceptate, n domeniul tiinei, te0nicii, artei i meseriei. 1$.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale dr proc penal $rin izvor al dr proc penal se intelege acel ansam lu de normejuridiceo ligatorii careinintregul lor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurarea procesului penal, competenta instantelor de judecata, dr si o lig partilor si altor persoane participante la proces. Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in 2 mari categorii! interne si e#terne Izvoarele interne ale dr proc pen sint ! Constitutia '( care este legea suprema si nici olege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica6 Codul de procedura penala6 +egea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la process, organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoarele e#ternefac parte! tratatele internationale la care 'm este parte . Conventia pt aparare dr omuluisi li ertatilor fundamntale/In cazul judecarii cauzelor instantele de judecata tre uie sa verifice daca legea sauactul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si li ertatile garantate de Conventie sint compati ile cu prevederile acesteia, in cazde incompati ilitate instnta va aplica direct prevederile Conventiei mentionind aceasta in 0otarirea sa. Conform Constitutiei '( seo liga sa respectecarta

*=- si tratatele lacare este parte si sasi azeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoskute ale dr international. 2%.&lasificati si explicati formele de interpretare anormelor uridice procesual penale Din punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate fi legala, care este facuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeaza in cadrul actului legislativ in care se afla norma juridica. Interpretarea legala este o ligatorie iar forta normei interpretative este aceasi ca si a normei interpretate. Interpretarea judiciara se realizeaza de instantele judecatoresti la aplicarea normei juridice procesuale fara ca sa ai a un caracter o ligatoriu si pentru alte instante judiciare. &ceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si are un caracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti, cercetatori in domeniul dreptului. &ceasta se azeaza pe argumente stiintifice si se include in manuale,monografii, articole stiintifice. Din punct devedere a metodei interpretarea poate fi! gramaticala care include e#plicarea continutului normelor juridice, prin intelegerea e#acta a intelesului termenelor folositi. &ceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre partile unei propozitii. Interpretarea sistematica care contri uie la intelegerea continutului unei norme juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasi ramura sau alte ramuri de drept. Interpretarea logica care include e#plicarea intelesului unei norme juridice pe aza rationamentelor logice. Dupa rezultat interpretarea poate fi! declarativa" se face prin redarea fi#a a te#tului de lege interpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa6 restrictiva" este atunci kind se konstata ka in te#tul legii interpretate sa spus mai mult dekit sa dorit6 e#tensiva" este atunci kind se konstata ka te#tul legii spune mai putin dekit a dorit sa spuna. 21.Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare al exceptiei de neconstitutionalitate in procesul penal Dac, n procesul judecrii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz a fi aplicat sau care a fost deja aplicat este n contradicie cu prevederile Constituiei 'epu licii (oldova, iar controlul constituionalitii actului normativ este de competena Curii Constituionale, instana de judecat este n drept s sesizeze, n conformitate cu prevederile Codului jurisdiciei constituionale, Curtea Constituional pentru a verifica constituionalitatea actului respectiv. ,esizarea Curii Constituionale de ctre instana de judecat este admisi il numai n cazul n care actul normativ este aplicat sau urmeaz a fi aplicat conform opiniei instanei n pricina concret pe care o e#amineaz. Din momentul emiterii de ctre instan a nc0eierii cu privire la ridicarea e#cepiei de neconstituionalitate i pn la adoptarea 0otrrii de ctre Curtea Constituional, procedura de e#aminare a cazuei sau de e#ecutare a sentintei pronunate se suspend. Daca Curtea Constitutionala admite e#ceptia, norma juridica asupra careia a fost ridicata nu va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridice pentru viitor " te#tul de lege devine >mort>. 22.Definiti notiunea de probatoriu $ro atoriu este o totalitate de actiuni intreptate spre sta ilirea circumstantelor cauzei care sint efectuate de catre instanta si de catreparti. $otrivit C$$ pro atoriul include invocarea de pro e si propunerea lor, admiterea si administrarea lor in skopul de constatare acelor circumstante care sint importante pentru cauza. $ro ele administrate se verifica si se apreciaza de catre organul de urmarire penala si de catre instanta de judecata. 23.*nalizati atributiile subiectilor procesuali in cadrul probatoriului Conform C$$ pro ele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de urmrire penal sau instan. 9n scopul administrrii pro elor, aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept s solicite i s prezinte o iecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convor iri cu persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul sta ilit de lege6 s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le eli ereze n modul sta ilit6 n interesul

asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care o apr, opinia specialistului pentru e#plicarea c0estiunilor care necesit cunotine speciale. ?nuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsa il i reprezentanii lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise, o iecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de pro . Instnta de judecata este limitata in activitatea de stringere a pro elor, iar aceasta activitate este posi ila de e#ecutata doar la cererea partilor. Instanta are o ligatia de a verifica pro ele propuse de catre parti pntru a constata admisi ilitatea, pertinenta si concludenta lorFiecare pro urmeaz s fie apreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitii ei, iar toate pro ele n ansam lu % din punct de vedere al coro orrii lor. 'eprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz pro ele conform propriei convingeri, formate n urma e#aminrii lor n ansam lu, su toate aspectele i n mod o iectiv, cluzindu"se de lege. =ici o pro nu are o valoare dinainte sta ilit pentru organul de urmrire penal sau instana de judecat.Instana pune la aza 0otrrii sale numai acele pro e la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur. 24.+edactat o cerere la &ED, kind un sibiect a incalcat atributiile saleI. P-r.ile +eclamantul/+eclamanta 5. :0eorg0ita @asile, se# masculin, cetatean al '(, profesia inginer in constructie, nascut la data de A1.AB.5B;A in satul Cruzesti raionul Caraclia, cu domiciliul in municipiul C0isinau, stradaFlorilor 1D2, ap 1< tel A22438144 II. Expunerea faptelor +a data de 52.A3.2AAB )u :0eorg0ita @asile am fost supus t torturii si am fost detinut in conditii inume si degradante in timpul arestului preventiv in $rocuratura sectorului Centru. Cimp de 8 zile am fost detinut intr"o celula care in conditii de umezeala inalta si am fost 0ranit in decurs de 8 zile doar kite o ukata de piine pe zi. &ceste actiuni indreptate impotriva mea au fost cu scopul de a o itne de la mine recunoasterea vinovatiei asupra unei fapte care in realitate nu am savirsito. III. Expunerea pretinsei sau pretinselor viol-ri ale &onven.iei 0i/sau a Protocoalelor1 precum 0i a ar!umentele 2n spri inul acestor afirma.ii In virtutea celor mentionate conform art. 4 din Conventie a fost incalcat principiul interzicerii torturii potrivit caruia =imeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradanteI3. Expunerea 2n le!-tur- cu prevederile art. 3'/ din conven.ie Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta de conamnare cu pedeapsa inc4isorii pe un termen de 12 ani. 5a examinarea cauzei in *pel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare. 58. Decizia intern definitiv a Curtii ,upreme de 7ustitie a fost condamnarea la privatiune de li ertate pe o perioda de 5A ani conform art 51< alin 5 C$. Cererea nu a fost e#aminat anterior de ctre Curte sau supus unei alte instane internaionale. 3. Expunerea obiectului cererii 0i a preten.iilor provizorii 2n vederea unei satisfac.ii ec4itabile solicit ree#aminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de 5A.AAA euro. 3II. 5ista documentelor a/ uletinul de identitate

/ c/

sentinta de condamnare raportul de e#pertiza

3III. Declara.ia 0i semn-tura 2<. Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de cerere sunt e#acte. ,emntura (reclamantului sau a reprezentantului) [...] 2'.Definiti principiul le!alitatii in procesul penal Conform principiului legalitatii procesul penal se desfoar n strict conformitate cu principiile i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional, cu tratatele internaionale la care 'epu lica (oldova este parte, cu prevederile Constituiei 'epu licii (oldova i ale prezentului cod. Dac e#ist neconcordane ntre prevederile tratatelor internaionale n domeniul drepturilor i li ertilor fundamentale ale omului la care 'epu lica (oldova este parte i prevederile prezentului cod, prioritate au reglementrile internaionale. Dac, n procesul judecrii cauzei, instana sta ilete c norma juridic naional ce urmeaz a fi aplicat contravine prevederilor tratatelor internaionale n domeniul drepturilor i li ertilor fundamentale ale omului la care 'epu lica (oldova este parte, instana va aplica reglementrile internaionale n direct, motivnd 0otrrea sa i informnd despre aceasta autoritatea care a adoptat norma naional respectiv i Curtea ,uprem de 7ustiie. Eotrrile Curii Constituionale privind interpretarea Constituiei sau privind neconstituionalitatea unor prevederi legale snt o ligatorii pentru organele de urmrire penal, instanele de judecat i pentru persoanele participante la procesul penal. 2(.Distin!eti situatii cind urisprudenta este o parte componenta a sistemului de drept $recedentul judiciar poate deveni izvor dedrept in situatia in care acesta nu va contraveni prevederilor legale si va avea ca scop interpretarea detaliata a normelor procesuale si materiale. Cea mai mare importanta precdentul judiciar poate avea in pro atiunea penala in special in acele cazuri legate de asigurarea drepturilor acelor su iecti care sint implicati in administrarea pro elor si solutionarea pro lemelor ce tin de aceasta administrare. $recedentul judiciar este eficace din punct devedere al pronuntarii unei solutii in aza unor cauze similare e#aminate anterior. 2$.*nalizati modalitatile de administrare a probelor decatre aparator 9n scopul administrrii pro elor, aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept! 5/ s solicite i s prezinte o iecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convor iri cu persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul sta ilit de lege6 2/ s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le eli ereze n modul sta ilit6 4/ n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care o apr, opinia specialistului pentru e#plicarea c0estiunilor care necesit cunotine speciale. .4/ ?nuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsa il i reprezentanii lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise, o iecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de pro . &paratorul este in drept s prezinte documente sau alte mijloace de pro pentru a fi ane#ate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat6 3%.Estimati in ce masura atributiile aparatorului in cadrul probatoriului se conformeaza cu principiul e!alitatii armelor In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pet o a t a durata desfasurarii procedurii in fata unui tri unal, fara ca una dintre ele sa f i e avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. &cest principiu decurge inmod

direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in mod ec0ita il.$ r i n c i p i u l este un element esential al dreptului la un proces ec0ita il. &cest p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere posi ilitatea rezona ila de a"si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr"o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca e#igentaFegalitatii armelorG in sensul unui just ec0ili ru intre parti are, in principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele penale.&stfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor. *rice inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata in numele acestui principiu. $artile tre uie sa ai a posi ilitatea de a prezenta in mod egal mijloacele de pro a de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii armelor tre uie sa fie respectat intimpul e#ercitarii cailor de atac. &cuzatul conform art 3 al Conventiei are dr s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cHnd interesele justiiei. 31.6tabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie $ersoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat atta timp ct vinovia sa nu"i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod, ntr"un proces judiciar pu lic, n cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniile necesare aprrii sale, i nu va fi constatat printr"o 0otrre judectoreasc de condamnare definitiv. $rezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa o ligatieiunei persoane de asi demonstra nevinovatia. +egea procesual penala sta ileste ca rasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Coate du iile n pro area nvinuirii care nu pot fi nlturate, n condiiile prezentului cod, se interpreteaz n favoarea nuitului, nvinuitului, inculpatului. 32.)eneralizati constatarile &edo in cauza Popovici vs 7oldova $etru $opovici .:Hlc/, supranumit F(icuG, a fost arestat n 2AA5, fiind nvinuit c ar fi dirijat o organizaie criminal ce ar fi comis zece omoruri, 54 tentative de omor i alte crime grave. $e parcursul urmarii penale, el a negat categoric c ar cunoate pe cineva dintre mem rii gruprii i c ar fi participat la infraciunile incriminate. +a ; octom rie 2AA4, Curtea de &pel a '( i"a ac0itat pe (icu i pe :uzun " una dintre persoanele loiale acestuia " pe toate capetele de acuzare, din lips de pro e. $rocurorii au atacat decizia de ac0itare la C,7, care l"a condamnat pe el i pe :uzun la detenie pe via. -ltimul fugise n :ermania, ar care refuz pHn azi s"l e#trdeze. Ii de data asta, (icu a jucat strlucit " a refuzat s asiste la decizia de condamnare, pentru ca s invoce, mai tHrziu, la C)D*, c dosarul a fost e#aminat n lipsa lui. +a finele lui 2AA;, C)D* i d dreptate lui (icu, inclusiv n privina nclcrii confidenialitii dintre el i avocai, a lipsei de imparialitate a judectorilor, a condiiilor de detenie degradante, precum i a lipsei unei audieri n faa C,7. 9ntr"adevr, potrivit Conveniei )uropene a Drepturilor *mului, dup ac0itarea unei persoane n prima instan, procurorul tre uie s solicite audierea inculpatului i a principalilor martori n instana de recurs i s prezinte pro e noi n susinerea acuzaiilor. 9n cazul (icu, C,7 l"a condamnat pe via doar n aza recitirii declaraiilor iniiale ale celor audiai. F9n aza acelorai materiale prin care fusese ac0itat, C,7 l"a condamnat la detenie pe via. ,urprinztor, n ianuarie 2A5A, aceast instan l"a ac0itat pe (icu pe cele mai grave capete de acuzare, nvinuindu"l doar de antaj, samavolnicie i falsificarea de acte. Iar termenul de detenie i"a fost sczut de la nc0isoare pe via la 54 ani, pe cHnd :uzun a fost ac0itat totalmente. Eotarirea Ct)D* a 0otarit ca $opovici se afla in condiii de detenie inumane si degradante n ID$ Direciei :enerale de Com atere a Crimei *rganizate i Corupiei. +ipsa motivelor suficiente si rezona ile pentru detenie, inclcarea dreptului la un proces ec0ita il pe motiv c C,7 a anulat sentina de ac0itare dat in prim instan, fr a"l audia, Declaraia lui @. :ur ulea c Dl. $opovici .(icu/ este eful unei grupri criminale a constituit o nclcare a prezumiei nevinoviei. &stfel '( a fost condamnata la recuperarea pagu ei fata de $opovici in suma de 1'.'%% euro.

33.&ompuneti anumite re!uli care trebuie respectate deor!anul de urmarire penala in relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalce prezumtia de nevinovatie *rganul de urmarire penala in relatiile ku mass media tre uia sa actioneze in asa mod incit sa nu incalce prezumtia de nevinovatie a anuitului, invinuitului, inculpatului. &stfel functionarii organului de urmarire penala nu tre uie sa declare ca anuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat de comiterea infractiunii la fazadeurmarire . &ceasta poate fi dovedita numai intr"un proces ec0ita il si numaide catre instantele de judecata. 34.Definiti declaratiile persoanei acuzate Declaratiile persoanei acuzate poate fi definita ca o marturisire, o afirmare deskisa a unor convingeri data de catre anuit, invinuit, inculpat. Declaratiile sint depuse incadrul urmaririi penale sijudecarii cauzei sisunt recunoscute ca mijlok de pro a doar daca au fost depuse incadrul actiunilor procesuale respective. Declaraiile nuitului, nvinuitului, inculpatului snt informaiile orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu C$$ referitor la circumstanele care au servit temei pentru a"i recunoate n aceast calitate, precum i la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc. 3'.*r!umentati necesitatea confirmarii recunoasterii vinovatiei cu alte probe in cauza penala 'ecunoastere vinovatiei sint declaratiile in care anuitul invinuitul, inculpatul recunoaste savirsirea faptei imputate, si e#plica circumstantele comiterii acestei fapte. In acest sens are valoare pro anta nu insasi recunoasterea faptei dar dateledefapt pe care le relateaza faptuitorul. 'ecunoasterea vinovatiei sustinuta de declaratii cu privire la fapta savirsita va avea valoare pro anta cindva fi confirmata de totalitatea pro elor din cauza penala. Faptulrecunoasterii vinovatiei nu da dreptulperosanei care face mrarireapenala sa intrerupa adiminstrareapro elor iar instntei sa inceteze e#aminarea altor pro e. 'ecunoasterea vinovatiei tre uie confirmata cu alte pro e in cauza penala pentru a sta ili daca intr"adevart persoana care sia recunoskut vinovatia este vinovata de comiterea faptei si daca aceste declaratii au fost e#puse fara constringerea sau amenintarea anuitului, invinuitului, inculpatului din partea organului de urmarire penala sau de catre alte persoane interesatein cauza. 'ecunoasterea vinovatiei tre uie confirmata cu alte pro e pentru a sta ili adevarul si pentru justa solutionare a cauzei, pentru a pedepsi vinovatul si de a resta ili ekitatea sociala. 3(.Proiectati o situatie cind &ED, va constata o violare a dr omului in functie de aprecierea incorecta a declaratiilor persoanei acuzate -na din modalitatile de apreciare a pro elor este veridicitatea acesteia. * situatie de apreciare incorecta a declaratiilor persoanei acuzate ar fi situatia in care anuitul, invinuitul la audieredeclara ca el nu a comis fapta respectiva si ka kunoaste o potenitala persoana care cunoaste informatia necesara despre adevaratul faptuitor. *rganul de urmarire penala considerind ca aceste declaratii au fost e#puse pentru a scapa de o eventuala raspundere neverificind veridicitatea declaratiilor acestuia a intocmit rekizitoriul si la transmis spre judecare instantei de judecata. 3".+eproduceti continutul uridic al cerinte e!alitatei tuturor in fatale!ii si autoritatilor Conform principiului egalitatii tuturor in fata legii toi snt egali n faa legii, a organelor de urmrire penal i a instanei de judecat fr deose ire de se#, ras, culoare, lim , religie, opinie politic sau orice alt opinie, origine naional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sau orice alt situaie. &utoritatile pu lice implicate in procesul penal tre uie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminare intre ele. )ste interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane si manifestarea unei atitudini indulgenet fata de altele. Condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de persoane care eneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigur n aza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale, prezentului cod i altor legi.

3#.Demonstrati esenta principiului e!alitatii armelor 9n jurisprudenta C)D*, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii n fata unui tri unal, fara ca una din ele sa fie avantajata n raport cu cealalta parte din proces. &cest principiu nu e prevazut e#pres de legea interna. )l rezulta insa, din art. 3 .5/, C)D*, fiind impus de necesitatea respectarii ec0itatii in procesul penal. &ceasta egalitate de arme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala a oricareia dintre partile procesului. $rincipiul egalitatii de arme o liga la inserarea in legislatia interna a unor dispo" zitii menite sa garanteze e#ercitarea drepturilor si o ligatiilor procesuale. )galitatea de arme in procesul penal inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile procesului penal sa ai a posi ilitatea de a"si sustine cazul in mod egal cu partea cu interese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa in vreo situatie de avantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. * aplicatie practica in materia cailor de atac "6 ) inec0ita il ca o parte sa enefi"cieze de mai multe cai de atac decat cealalta parte. 3$.8ustificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul e!alitatii In '( ligislatia sta ileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratament diferentiat. Dat fiind faptul ca anumite persoane in virtutea anumitor circumstante se pot afla intro situatie de inegalitate in comparatie cu altele. De e#emplu acelei persoane care nu cunoaste lim a in care are lok procesul i se ofera interpret. )#ceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumite persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de asta ili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea activitatii profesionale a acesteia si a garanta una infaptuire a justitiei. C$$ mentioneaza ca condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de persoane care eneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigur n aza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale, prezentului cod i altor legi. Dupa parerea mea sint justificate aceste e#ceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumita functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aproteja informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul. 4%.Descrieti procedura de audiere a banuitului1 invinuitului si inculpatului &udierea nuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unui aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic garantat de stat, imediat dup reinerea nuitului sau, dup caz, dup punerea su nvinuire, dac acesta accept s fie audiat. $ersoana care efectueaz urmrirea penal, nainte de a"l audia pe nuit, nvinuit, l ntrea numele, prenumele, data, luna, anul i locul naterii, precizeaz cetenia, studiile, situaia militar, situaia familial i persoanele pe care le ntreine, ocupaia, domiciliul i alt informaie necesar pentru identificarea persoanei lui n cauza respectiv, dup aceea l ntrea dac el accept s fac declaraii asupra nuielii sau nvinuirii care i se incrimineaz. 9n cazul n care nuitul, nvinuitul refuz s fac declaraii, aceasta se menioneaz n procesul"ver al al audierii. Dac nuitul, nvinuitul accept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntrea dac recunoate nuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac n scris e#plicaii asupra acesteia, iar dac nuitul, nvinuitul nu poate scrie sau refuz s scrie personal declaraia, aceasta se consemneaz n procesul"ver al de ctre persoana care efectueaz audierea. Declaraiile nuitului, nvinuitului se consemneaz n procesul"ver al al audierii, ntocmit n conformitate cu prevederile. 41.*nalizati constatarile &ED, in cauza 3aleriu si 9icolae +osca vs +7 'eclamanii @aleriu si =icolae 'osca s"au plns su aspectul &rticolului 4 din Convenie despre rele tratamente aplicate de poliie i anc0etatori la 55 mai 2AA5 n Comisariatul de poliie a sectorului Centru, precum i despre refuzul procurorilor de a iniia o investigaie penal cu privire la pretinse rele tratamente din acea zi. +a fel, reclamanii s"au plns, conform aceluiai &rticol, despre

rele tratamente din 54 iunie 2AA5 n Comisariatul de poliie raionului Ialoveni i despre tergiversarea procedurilor referitoare la plngerile acestora despre maltratri din acea dat. &rticolul 4 din Convenie declar! J =imeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.G 'eclamanii s"a de asemenea s"au plns su aspectul &rticolelor 4 i 8 din Convenie, referitor la condiiile inumane de detenie precum i de cenzurarea corespondenei lor. $artea relevant a &rticolului 8 din Convenie stipuleaz urmtorele! J5. *rice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a corespondenei sale.GCurtea a hotarit c a avut loc violarea &rticolului 4 din Convenie n ce privete rele tratamente aplicate reclamanilor6 vizavi de omisiunea ,tatului de a se conforma o ligaiunilor procedurale de investigare a relelor tratamente ale reclamanilor precum i de a asigura o impunere a unei pedepse impaciente asupra persoanelor responsa ile6 ct i privitor la condiiile de detenie inumane6 Curtea constat nclcarea &rticolului 4 din Convenie cu privire la condiiile de detenie a reclamanilor n prezenta cauz. Hotrte .a/ c statul reclamat tre uie s ac0ite reclamanilor, n decurs de trei luni de la data la care 0otrrea va deveni definitiv, potrivit &rticolului 11 K 2 din Convenie, urmtoarele sume, care urmeaz a fi convertite n lei moldoveneti la rata aplica il la data ac0itrii! .i/ )-' 5<,AAA .cincisprezece mii/ pentru fiecare reclamant, plus orice ta# care poate fi aplicat, cu titlu de compensare a prejudiciului moral6 .ii/ )-' 2,AAA .dou mii/ am ilor reclamani cu titlu de compensare a costurilor i c0eltuielilor, plus orice ta# care poate fi aplicat6 42.Estimati mecanismele procesuale de asi!urare a dreptului invinuitului in cadrul audierii C$$ contine un sir de mecanisme procesuale de asigurare a dr invinuitului in cadrul audierii. &stfel conform art 5A1 C$$ audierea, nvinuitului se face numai n prezena unui aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic garantat de stat, imediat dup reinerea nuitului sau, dup caz, dup punerea su nvinuire, dac acesta accept s fie audiat. =u se permite audierea, nvinuitului n stare de o oseal, precum i n timpul nopii, dect doar la cererea persoanei audiate n cazurile ce nu sufer amnare, care vor fi motivate n procesul"ver al al audierii. De asemenea audierea nvinuitului, nu poate ncepe cu citirea sau reamintirea declaraiilor pe care acesta le"a depus anterior. Invinuitul nu poate prezenta sau citi o declaraie scris mai nainte, ns poate utiliza notele sale asupra amnuntelor greu de memorizat. Dac nvinuitul nu are posi ilitate de a se prezenta pentru a fi audiat, organul de urmrire penal procedeaz la audierea acestuia la locul aflrii lui, daca nu se demonstreaza ca se esc0iveaza ku rea credinta de la prezentarea in fata organului de urmarire penala.

43.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime1 inuman si de!radant Cortura este un tratament inuman care are ca scop o tinerea informatiei sau a unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. Cratamentul inuman este acel tratament de as0a natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte mintale sau fizice. Cratamentul degradant este un tratament care umileste grav pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointei sale. 44.&orsacov vs 7oldova 'eclamantul s"a plins de incalcarea articolului 4 al Conventiei, care reglementeaza urmatoarele!J=imeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.G. .a/ Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei

<3. =u poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s"a aflat su controlul politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i"au fost cauzate leziuni corporale. <;. )senta declaratiilor :uvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului cind el a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie <8. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre :uvern si considera ca acesta a omis sa prezinte o e#plicatie plauzi ila despre modul cum reclamantului i"au fost cauzate leziuni corporale. )a noteaza ca e#pertiza medicala, intocmita de catre o comisie independenta constituita din 1 medici legisti cu e#perienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede faptul ca leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr"o cadere a acestuia, dar prin lovituri cu un o iect contodent. )a mai noteaza de asemenea ca, constatarile comisiei medicale nu au fost puse la indoiala in procedura nationala si ca :uvernul nu a prezentat nici o pro a Curtii, care sa puna la indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. $rin urmare, Curtea considera ca acest raport are o valoare pro atorie puternica in ceea ce priveste modul in care reclamantului i"au fost cauzate leziunile corporale. 3A. In aza tuturor materialelor prezentate, Curtea conc0ide ca :uvernul nu a reusit sa prezinte pro e care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului intr"un alt mod decit aplicarea unui tratament rau pe parcursul aflarii sale in arest. 35. )#pertiza medicala arata ca reclamantul a fost atut cu o iecte contodente in cap si la talpa piciorului sau sting. ,e pare ca in rezultatul acestor atai reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie6 el avea numeroase vinatai pe fata, in jurul urec0ii drepte si pe talpa piciorului sau sting6 el a avut o perforare a mem ranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate care i" au cauzat surzenie rusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea capacitatii de auz ,e pare ca, leziunile cauzate reclamantului s"au deteriorat pina la invaliditate de gradul II. Curtea a decis ca statul pirit sa ac0ite reclamantului, in decurs de trei luni de la data la care 0otarirea devine definitiva in conformitate cu articolul 11 K2 al Conventiei 2A.AAA )uro .douazeci de mii de )uro/ in calitate de prejudiciu moral si 5.AAA )uro .o mie de )uro/ in calitate de costuri si c0eltuieli, care sa fie convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplica ila la data e#ecutarii 0otaririi, plus orice ta#a care ar putea fi incasata. 4'.+edactati in calitate de avocat o plin!ere pe numele procurorului despre incalcarea art 3 al &ED, in roivinta clientului dvs Conform C$$ $lngerea tre uie s cuprind! numele, prenumele, calitatea i domiciliul petiionarului, descrierea faptei care formeaz o iectul plngerii sau denunului, indicarea fptuitorului, dac acesta este cunoscut, i a mijloacelor de pro . $lngerile mpotriva aciunilor i inaciunilor organului de urmrire penal i ale organului care e#ercit activitate operativ de investigaii se adreseaz procurorului care conduce urmrirea penal. 9n cazul n care plngerea se refer la procurorul care conduce urmrirea penal sau e#ercit nemijlocit urmrirea penal n cauza respectiv, acesta este o ligat s nainteze plngerea depus, nsoit de e#plicaiile lui, n termen de pn la 21 de ore, procurorului ierar0ic superior.. *rice declaraie, plngere sau alte circumstane ce ofer temei de a presupune c persoana a fost supus aciunilor de tortur, tratament inuman sau degradant urmeaz a fi e#aminate de ctre procurer n procedur separat. $lngerea se e#amineaz de ctre procurorul ierar0ic superior n termenul i n condiiile prevzute de lege. 4(.Definiti notiunea declaratiile martorului Declaratiilemartorului sint date depuse de catre acesta in cadrul audierii asupra oricaror circumstante care urmeaza a fi constatate in cauze. Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii n condiiile prezentului cod, asupra oricror circumstane care urmeaz s fie constatate n cauz, inclusiv asupra persoanei nuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia.

4".Evidentiati erorile care pot inflkuenta asupra declaratiilor martorului fidel In cadrul urmarii penale fidelitatea martorului se efectueaza prin semnarea procesului ver al de audiere de catre acesta iar la faza judecarii martorul este o ligat sa depuna juramintul si sa semneze procesul ver al referitor ca a fost prevenit depsre raspunderea pentru declaratiile 4#/Estimati corespunderea le!islatiei nationale cu standerdele &ED, privind declaratiile anonime Curtea recunoaste ca toate pro ele tre uie e#aminate cu prezenta persoanei akuzate in proces pu lic cu repsectarea principiului contradictorialitatii si admite utilizarea declaratiilor martorilor ca pro e c0iar si in situatia cind aceste declaratii nu sint facute intro sedinta de judecata. -tilizarea declaratiilor o tinute in faza urmaririi penale ca pro e nu este incalcare a art 3 C)D* insa cu conditia ca dr apararii se respecta. &ceste dr include ca se acorda posi ilitatea de acontesta si interoga martorul opozitiei in momentul depunerii marturiilor sau dupa proces. Conform C)D* sentinta de condamnare nu tre uie sa se intemeieze doar pe declaratiile martorului anonim. Dac e#ist motive temeinice de a considera c viaa, integritatea corporal sau li ertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui snt n pericol n legtur cu declaraiile pe care acesta le face ntr"o cauz penal privind o infraciune grav, deose it de grav sau e#cepional de grav i dac e#ist mijloacele te0nice respective, judectorul de instrucie sau, dup caz, instana poate admite ca martorul respectiv s fie audiat fr a fi prezent fizic la locul unde se afl organul de urmrire penal sau n sala n care se desfoar edina de judecat, prin intermediul mijloacelor te0nice prevzute n prezentul articol. 4$.Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in care limitarea libertatii este le!ala *rice persoan are dreptul la li ertate i la siguran. =imeni nu poate fi lipsit de li ertatea sa, cu e#cepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale ! a. dac este deinut legal pe aza condamnrii pronunate de un tri unal competent 6 . dac a fcut o iectul unei arestri sau deineri legale pentru nerespectarea unei 0otrHri pronunate de un tri unal, conform legii, ori n vederea garantrii e#ecutrii unei o ligaii prevzute de lege 6 c. dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente, atunci cHnd e#ist motive verosimile de a se nui c a svHrit o infraciune sau cHnd e#ist motive temeinice ale necesitii de a"l mpiedica s svHreasc o infraciune sau s fug dup svHrirea acesteia 6 d. dac este vor a de detenia legal a unui minor, 0otrHt pentru educaia sa su supraveg0ere sau despre detenia sa legal, n vederea aducerii sale n faa autoritii competente 6 e. dac este vor a despre detenia legal a unei persoane suscepti ile s transmit o oal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui to#icoman sau a unui vaga ond 6 f. dac este vor a despre arestarea sau detenia legale ale unei persoane n scopul mpiedicrii ptrunderii ilegale pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n'%.6tepuleac vs 7oldova 9n cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, :0eorg0e ,C)$-+)&C, este directorul Cantal ,'+, o companie ce ofer servicii de securitate. 'eclamantul a fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul c reclamantul a fost identificat de ctre o victim i c el putea influena martorii sau victima. Dup eli erarea sa, reclamantul a dat un interviu n care a menionat c arestul i detenia sa au constituit rezultatul eforturilor (inisterului &facerilor Interne de a monopoliza piaa serviciilor de securitate.'eclamantul a fost arestat din nou i deinut pHn la 24 mai 2AA3.Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 3 &ED, n privina condiiilor de detenie n ID$ al Direciei :enerale de Com atere a Crimei *rganizate i Corupiei al (&I, a insuficienei asistenei medicale acordate reclamantului n acest centru de detenie i a lipsei unei anc0ete adecvate din partea autoritilor privind pretinsa intimidare a reclamantului n celul6 i violarea art. ' : 1 &ED, .legalitatea deteniei/ deoarece cele dou arestri ale reclamantului au avut loc fr a

e#ista motive verosimile c el ar fi comis o infraciune. Curtea a acordat reclamantului E;+ 121%%% cu titlu de daune morale i E;+ 31%%% cu titlu de costuri i c0eltuieli. '1.redactati o cerere I. P-r.ile +eclamantul/+eclamanta 5. :0eorg0ita @asile, se# masculin, cetatean al '(, profesia inginer in constructie, nascut la data de A1.AB.5B;A in satul Cruzesti raionul Caraclia, cu domiciliul in municipiul C0isinau, stradaFlorilor 1D2, ap 1< tel A22438144 II. Expunerea faptelor +a data de 52.A3.2AAB )u :0eorg0ita @asile am fost retinut fara motive intemeiate de catre cola oratorii organului de urmarire penala si am fost retinut la sectorul de politie din sectorul ?otanica. In perioada de retinere numi s"au adus la cunostinta temeiurile retinerii si am fost privat de dreptul de a dispune de un aparator. III. Expunerea pretinsei sau pretinselor viol-ri ale &onven.iei 0i/sau a Protocoalelor1 precum 0i a ar!umentele 2n spri inul acestor afirma.ii In virtutea celor mentionate conform art. < din Conventie a fost incalcat principiul Dreptul la libertate 0i la si!uran.- astfel *rice persoan arestat tre uie s fie informat, n cel mai scurt termen i ntr"o lim pe care o nelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa. Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta de conamnare cu pedeapsa inc4isorii pe un termen de 4 ani. 5a examinarea cauzei in *pel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare. 58. Decizia intern definitiv a Curtii ,upreme de 7ustitie a fost condamnarea la privatiune de li ertate pe o perioda de 4 ani conform art 51< alin 5 C$. Cererea nu a fost e#aminat anterior de ctre Curte sau supus unei alte instane internaionale. 3. Expunerea obiectului cererii 0i a preten.iilor provizorii 2n vederea unei satisfac.ii ec4itabile solicit ree#aminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de 5A.AAA euro. 3II. 5ista documentelor a/ / c/ uletinul de identitate sentinta de condamnare procesele ver ale de audiere a martorilor

3III. Declara.ia 0i semn-tura 2<. Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de cerere sunt e#acte. ,emntura (reclamantului sau a reprezentantului) [...] '2.Definiti declaratia partii vatamate ca mi locdeproba Decl partiivatamate sunt date orale sauscrise depuse deacesta in cadrul audierii in conditiile cpp asupra oricarei circumst care urmeaza a fi constatate inclusiv asupra pers anuitului inv inculpatului

si relatiei cu acestea. In declaratiile partii vatamate sunt iclusenudoar imprejurarile faptei ca si incele ale unui martor dar si diferite opinii, pozitii alesale. +a determinarea continutului declaratiilor parti vatamate este necesar de luat in consideratie si faptul ca legea octorteste viata privata a persoanei. '3.Distin!eti declaratiile partii vatamate de cele ale martorului ,pre deose ire de martor partea vatamataare unstatut special determinatde faptul ca este o persoana careia i sa cauzat un prejudiciu si are uninteres in cauza. +a audiere partea vatamata in instanta de judecata in general kunoaste toate materialele cauzei in komparatie ku martorul avind dr sa ia kunostinta de materiale la finisarea urmaririi. ,pre deose ire demartor partea vatamata este o ligata si are dr sa depuna declaratii dat fiind faptul ca prin aceasta isi promoveaza interesele sale si isi ocroteste un interes legitim al sau. Daca victima infractiunii renunta la contituirea partii vatamate aceasta nu va fi o ligata sa depuna o ligatii. +a audierea partii vatamate se aplica dispozitiile ku privire la declaratiile si audiereamartorilor. &udierea partii civile si a partii civilmente responsa ile se efectueza conform dispozitilor referito la audierea invinuitului. &ceasta inseamna ca numai partea vatamata este o ligata sa depuna declaratii veridice inclusiv juramintul. $artea civila si cea civilmente responsa ila nu sint o ligate sa depuna declaratii. )le pot fi audiate in kalitate demartori. In declaratiile partii vatamate nu sint incluse doar imprejurartile faptei ca si in cele ale unui martor, dar si diferite opinii ale sale. '4.Proiectati o situatie cind in anumite cate!orii de infractiuni apararii i se interzice de a pune anumite intrebari directe partii vatamate +a determinarea continutului declaratiilorpartii vatamate este necesar de luat in consideratie si faptul caL legea ocroteste viata privata a persoanei. Din aceste considerente, art 555 C$$ sta ileste ca in cazul unor infractiuni se#uale se interzice inculpatului sau aparatorului prezentarea anumitor pro e despre pretinsul caracter sau istoria personala a victimei. &ceste date pot fiprezentate in urma unui demers inaintata instantei care estee#aminat doar insedinta inkisa lakare participa inkulpatul si procurorul avind dr sa se e#puna asupra acestor imprejurari. &dmiterea demersului poate avea lok doar in cazulincare omiterea acestor date prezentate de inculpat ar putea sa prejudicieze ac0itarea inculpatlui. Cotusi nu toate pro ele vor fi prezentate insa numai acelea pe care le va considera presedintele sedintei posi ile de administrat. &ceasta regula se refera la datele prezentate de aparare si la intre ari eventuale care pot fi adresate partii vatamate. ''.Definiti inviolabilitatea domiciliului Inviola ilitatea domiciliului este garantat de lege. 9n cursul procesului penal, nimeni nu este n drept s ptrund n domiciliu contrar voinei persoanelor care locuiesc sau dein sediu n ele, cu e#cepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod. .2/ $erc0eziiile, cercetrile domiciliului, precum i alte aciuni de urmrire penal la domiciliu, pot fi ordonate i efectuate n aza unui mandat judiciar, cu e#cepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod. 9n cazul efecturii aciunilor procesuale fr mandat judiciar, organul a ilitat s efectueze aceste aciuni, imediat, dar nu mai trziu de 21 de ore de la terminarea aciunii, prezint instanei de judecat materialele respective pentru controlul legalitii acestor aciuni. '(.)utu contra 7oldovei 9n cauza Guu c. Moldovei reclamanta, Catiana :-M-,. Fiul su minor (., care avea 52 ani la acea dat, era adesea nuit de comiterea unor furturi mici i era des luat la secia de poliie. =ici o procedur penal nu a fost iniiat mpotriva lui din cauza vHrstei. )l s"a plHns de cHteva ori c a fost tut de poliiti. i mama sa a depus plHngeri contra acestora. 'eclamanta a adresat o cerere $rocurorului :eneral n care solicita atragerea la rspundere a poliitilor pentru maltratarea fiului su la. )a susinea c ei au intrat n grdina casei sale i c au supus"o tratamentelor inumane i degradante, solicitHnd $rocurorului :eneral de a iniia proceduri penale mpotriva acestora. $rocurorul :eneral a refuzat iniierea procedurilor penale contra celor doi ofieri de poliie deoarece

e#ista o 0otrHre judectoreasc definitiv n care a fost constatat comiterea contraveniei administrative prevzut de art. 5;1 K 5 al CC&, astfel aciunile poliitilor nu puteau fi considerate ilegale. 9n faa Curii, reclamanta s"a plHns de violarea art. 4 al Conveniei .interzicerea torturii/ n urma maltratrii de ctre poliiti care au mpins"o jos n noroi i ulterior au nctuat"o, datorit condiiilor din celula n care a fost reinut i a fost impus de a aprea a doua zi n faa judectorului n aceleai 0aine murdare. 'eclamanta mai pretindea violarea art. < K 5 al Conveniei .dreptul la li ertate/ deoarece a fost reinut timp de apro#imativ 52 ore fr temeiuri legale6 a art. 3 K 5 al Conveniei deoarece nu a fost citat pentru edina de judecat i deoarece pe parcursul procedurii nu i"a fost permis s propun citarea martorilor i nu a fost asigurat cu un avocat. Curtea )uropean a constatat, n unanimitate, violarea art. ' : 1 al &onven.iei. Curtea a notat c reclamanta a refuzat s"i nsoeasc pe poliiti deoarece nu a fost citat, reclamanta i fiul su puteau fi adui silit la secia de poliie doar dac ei refuzau s se prezinte dup citare. (ai mult, potrivit prevederilor C$$, anc0eta preliminar urma s fie efectuat numai dup pornirea procesului penal. $rin urmare, reinerea reclamantei pe motiv c ea nu s"a supus ordinelor legale ale poliitilor nu poate fi considerat FlegalG. Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. ( : 1 al &onven.iei deoarece reclamanta nu a fost citat pentru prezentare la edina6 violarea art. # al &onven.iei deoarece intrarea poliitilor n ograda casei reclamantei a constituit o ingerin n dreptul ei la respectarea domiciliului i nu a urmrit nici un scop legitim. Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 13 al &onven.iei n privina drepturilor garantate de art. < i 8 ale Conveniei. $reteniile reclamantei privind violarea art. 4 n conjuncie cu art. 54 ale Conveniei i 3 K 2 al Conveniei au fost respinse ca nentemeiate.Curtea a acordat reclamantei E;+ '1%%% cu titlu de daune morale i E;+ 11'%% cu titlu de costuri i c0eltuieli. '".Proiectati o situatie in care perc4ezitia la domiciliu este posibilafara mandat udiciar Conform C$$ in caz de delict flagrant, perc0eziia se poate efectua n aza unei ordonane motivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 21 de ore de la terminarea perc0eziiei, materialele o inute n urma perc0eziiei efectuate, indicndu"se motivele efecturii ei. 7udectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni procesuale. * situatie in care perkezitia la domiciliului este posi ila fara mandat judiciar ar fi cazul kind un functionar al organului de urmarire penala deplasinduse la serviciu a auzit 2 impuskaturi. Convinginduse ca impusakturile proveneau din casa lui N a intrat in domiciliul acestuia cu scopul de a verifica arma din care a fost efectuata impuskatura. In urma perkezitiei s"a constat ca arma lui N nu era inregistrata si ca posesorul o detinea ilegal. In virtutea celor descoperite impotriva lui N a fost pornit un dosarpenal fiind invinuit de comiterea infractiunii prevazaute de art 2BA C$ si anume $astrarea si utilizarea ilegalaa armelor. In acest sens persoana care a efectuat perkezitia in termen de 4 ore a prezentat materialele o tinute in urma perkezitiei judecatorului de instructie. '#.Definiti notiunea de audiere a martorului si descrieti procedura audierii &udierea martorului se efectueaza in urma citarii. Citarea se efectueaza conform C$$. In cazul incare persoana e#ecuta o pedeapsa privativa de li ertate sau este detinuta instare de arest in alta cauza penala se citeaza in calitate de martor prin intermediul administratiei institutiei de detentie care asigura prezenta persoanelor la lokul citarii. (artorul nu tre uie citat in zilele de odi0na, noapte cu e#cceptia cazurilor cind nu sufera aminare. In cazul neprezentarii persoana poate fi adusa silit, insa kind persoana nu poate sa se prezinte in fata organului din anumite motive intemeiate ea tre uie sa informeze aceste organe. Ca motive pot firecunoscute oala, primirea tardiva a citatiei sau alte imprejurari. (inorul este citat prin intermediul parintilor sau reprezentantilor legali. Conform regulii generale audierea se efectueaza in lokul desfasurarii urmaririi penale sau al cercetarii judecatoresti. In caz de necesitate audierea poate fi efectuata la lokul de trai sau la lokul de serviciu. &udierea martorului se face su prestare de juramint doar in cazul e#aminarii cauzei in instanta de

judecata. In cadrul urmaririi penale asigurarea fidelitatii martorului se efectueaza prin semnatura acestuia in procesul ver al de audiere iar la judecare martorul fiind o ligat pe linga juramint sa semneze in procesul ver al mentiunea referitor la prevenire depsre raspunderea penala pentru declaratii false. '$.Doorson vs ,landa In cazul Doorson v. *landa .Doorson v. *landa, 2B noiem rie 5BB4, D' ;<, p.245./, Comisia a tre uit sa decida daca ingerinta in viata privata care a rezultat din prezentarea fotografiei .e#trase din dosarul politiei/ reclamantului tertilor era justificata in sensul articolului 8 .2/. 7udecatorii de la ,tras ourg au estimat ca aceasta ingerinta, care viza prevenirea criminalitatii, era proportionala acestui scop conform urmatoarelor motive! " fotografia nu a fost utilizata decit in cadrul anc0etei6 " ea nu a fost accesi ila pu licului larg6 " ea a fost facuta legal de catre politie in cursul unei arestari precedente si, in consecinta, fara intruziunea in viata privata a persoanei interesate. (1.Enumerati mi loacele procesuale prin intermediul carora persoana poate fi limitata in exercitarea dr la proprietate sau privata de proprietate $ersoana fizic sau juridic nu poate fi lipsit n mod ar itrar de dreptul de proprietate. =imeni nu poate fi privat de proprietatea sa dect din motive de utilitate pu lic i n condiiile C$$ i conform principiilor generale ale dreptului internaional. $unerea su sec0estru a unurilor este o msur procesual de constrngere, care const n inventarierea unurilor i interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz de necesitate, de a se folosi de aceste unuri. ?unurile pot fi puse su sec0estru numai n aza 0otrrii judectoreti. Dup punerea su sec0estru a conturilor i a depozitelor ancare snt ncetate orice operaiuni n privina acestora prin care. $rin urmare punerea su seckestru a unurlor limiteaza dr deproprietate in directia ca se interzice instrainarea acestora iar atuncikind unurile sec0estrate sint ridicate sau sigilate este interdictia de a folosi acestea. ?unurile ridicate n cursul aciunii procesuale se descriu n procesul"ver al al aciunii respective, iar persoanei de la care acestea au fost ridicate i se nmneaz copia de pe procesul" ver al al acestei aciuni. (2.&ebotari contra 7oldovei 9n cauza Cebotari c. Moldovei, reclamantul, (i0ail C)?*C&'I, era directorul ntreprinderii de stat F(oldtranselectroG. el a fost recunoscut n calitate de nuit ntr"un dosar penal instrumentat de ctre CCC)C cu privire la pretinsa sustragere a avutului statului n proporii deose it de mari de ctre ,'+ F*ferta $lusG. 'eclamantul a fost nuit de depirea atri uiilor de serviciu prin faptul c a cerut :uvernului 'epu licii (oldova s emit pe numele ,'+ F*ferta $lusG o o ligaiune trezorerial nominativ .*C=/ n valoare de (D+ 2A,AAA,AAA pentru energia electric consumat de ctre instituiile ugetare. pe numele reclamantului a fost eli erat mandat de arest i el a fost deinut su arrest pina, cHnd a fost eli erat pe cauiune. * perioad din detenia sa el a fost deinut n Izolatorul de Detenie $rovizorie al CCC)C. Camera pentru ntrevederi ntre avocat i client din ID$ al CCC)C era dotat cu un perete de sticl care i separa. 9n timpul ntHlnirilor n aceast camer, avocatul nu putea transmite sau primi documente de la client. Datorit imposi ilitii de a o semna personal fr a fi citit de angajaii ID$, cererea reclamantului la Ct)D* a fost semnat de ctre soia lui. +a 2; iulie 2AA;, dl Ce otari a fost ac0itat integral de ctre 7udectoria Centru. 9n faa Ct)D*, reclamantul pretindea violarea art. < K 5 C)D* .legalitatea deteniei/ com inat cu art. 58 C)D* .limitarea drepturilor pentru un alt scop decHt cel prevzut de C)D*/, deoarece lipsirea sa de li ertate a reprezentat o consecin a refuzului su de a da depoziii convena ile urmririi penale i a fost a uziv. Ct)D* a constatat, n unanimitate, violarea art. ' : 1 &ED, combinat cu art. 1# &ED,, pe motiv c urmrirea penal mpotriva dlui Ce otari nu putea fi disociat de cea intentat mpotriva directorului ,'+ F*ferta $lusG, aceste dou proceduri penale au coincis n timp

i au fost instrumentate de aceiai anc0etatori penali. Din acest motiv, constatrile din 0otrHrea F*ferta $lusG ,'+ c. (oldovei sunt vala ile i pentru aceast cauz. $rin urmare, arestarea reclamantului a fost fcut n lipsa unor motive verosimile de a nui reclamantul c a svHrit o infraciune. 9n lumina constatrilor prin prisma art. < K 5 C)D* com inat cu art. 58 C)D*, Curtea nu a gsit necesar s e#amineze separat preteniile reclamantului formulate n temeiul art. < KK 4 i 1 C)D*. Ct)D* a constatat, n unanimitate, violarea art. 34 &ED,, deoarece prezena peretelui de sticl ddea suficiente temeiuri unui o servator independent de a crede c ntrevederile nu erau confideniale .c convor irile erau interceptate/, ceea ce afecta eficiena asistenei avocatului.Ct)D* a acordat reclamantului E;+ 1%1%%% cu titlu de daune morale i E;+ 21'%% cu titlu de costuri i c0eltuieli. (3.cerere &ED, I. P-r.ile +eclamantul/+eclamanta 5. :0eorg0ita @asile, se# masculin, cetatean al '(, profesia inginer in constructie, nascut la data de A1.AB.5B;A in satul Cruzesti raionul Caraclia, cu domiciliul in municipiul C0isinau, stradaFlorilor 1D2, ap 1< tel A22438144 II. Expunerea faptelor +a data de 52.A3.2AAB )u :0eorg0ita @asile am fost retinut decatre ofiterul N in aza unei anuielirezona ile de comiterea unei infractiuni. Imediat dupa retinere in urma unei perkezitii corporale mi s" au ridicat telefonul mo il model =*OI& N3 si o rata de aur. Dupa semnarea procesului ver al al perkezitiei si dupa e#pirarea termenuluide retinere organul de urmarire penala neavind pro e de a ma retine in kontinuare a fost nevoit sama eli ereze. Dupa adresarea mea catre organul de urmarire penala de a imi intoarce unurile ridicate acesta din urma nu sia indeplinit o ligatia de restituire a unurilor. III. Expunerea pretinsei sau pretinselor viol-ri ale &onven.iei 0i/sau a Protocoalelor1 precum 0i a ar!umentele 2n spri inul acestor afirma.ii In virtutea celor mentionate conform art. 5 din Conventie a fost incalcat principiul Dreptul la libertate 0i la si!uran.- astfel *rice persoan arestat tre uie s fie informat, n cel mai scurt termen i ntr"o lim pe care o nelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa. Instanta care a examinat cauza in fond a emis o 4otarire de acordare a cisti!ului de cauza colaboratorului or!anului de urmarire penala 5a examinarea cauzei in *pel instanta nu a anulat decizia instantei de fond raminind aceasi 4otarire 58. Decizia intern definitiv a Curtii ,upreme de 7ustitie a fost condamnarea respingerea pretntiei. Cererea nu a fost e#aminat anterior de ctre Curte sau supus unei alte instane internaionale. 3. Expunerea obiectului cererii 0i a preten.iilor provizorii 2n vederea unei satisfac.ii ec4itabile solicit ree#aminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de organul de urmarire penala in forma de <AAAeuro. 3II. 5ista documentelor a/ / c/ uletinul de identitate 0otarirea instantelor de apel si recurs procesul ver al al perc0ezitiei

3III. Declara.ia 0i semn-tura 2<. Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de cerere sunt e#acte. ,emntura (reclamantului sau a reprezentantului) [...] (4.Explicati esenta notiunii de verificare a declaratiillor la fata locului &cesta este un procedeu special de o tinere a declaratiilro care consta in verificarea si precizarea unor declaratii anteriaore ale martorilor partii vatamate, anuitului, invinuitului in faza de urmarire cu scopul de a sta ili veridicitatea acestor declaratii. $ersoana audiat arat calea spre locul svririi infraciunii, descrie circumstanele i o iectele despre care anterior a fcut declaraii i rspunde la ntre rile reprezentantului organului de urmrire penal. @erificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia de a nu leza demnitatea i onoarea persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a nu pune n pericol sntatea lor. ('.Demonstrati deosebirea intre verificarea declaratiilor la fata locului de audiere si recontituirea faptei ,pre deose ire de verificarea declaratiilor la fata locului, reconstituirea faptei care este un procedeu pro atoriu care consta in reconstituirea totala sau partiala a faptei la fata lokului ku participarea faptuitorului si reproducerea de catre acesta a unor actiuni sau circumstante in care sa produs fapta in scopul de a verifica si preciza date prin reproducerea aciunilor, situaiei sau a altor circumstane n care s"a produs fapt. @erificarea declaratiilor la fata locului se poate face si fara participarea anuitului,invinuitului,inculpatului pe cind la reconstituirea faptei participarea acestuia este o ligatorie. Daca e sa facem o komparatie intre verificarea la fata locului si audiere acestea sint 2 mijloace pro atorii diferite. &udierea se face de regula dupa citarea persoanei respective in modul sta ilit de lege. @erificarea declaratiilor are drept scop verificarea veridicitatii declaratiilor o tinute inclusiv prin audiere. ((.Proiecati o situatie in care au fost incalcate dr invinuitului participant la verificarea declaratiilor la fata locului Conform C$$ @erificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia de a nu leza demnitatea i onoarea persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a nu pune n pericol sntatea lor. (artorul i partea vtmat pot cere ca la efectuarea acestei aciuni procesuale s participe i avocatul lor. * situatie concreta in care sar incalca dr invinuitului la verificarea declaratiilor la fata locului ar fi situatia cind un cola orator a organului deurmarire penala cu scopul de a verifica veridicitatea declaratiilor invinuitului nu ia acordar posi ilitatea acestuia de a dispune de un aparator numit din oficiu sau un avocat ales la propria dorintsa. (ai mult ca atit el nu a oferit posi ilitatea de a dispune de un aparator la cererea invinuitului aceasta fiind o incalcaregrava a principiului asigurarea dreptului la aparare din C$$ precum si principiul consacrat in Conventie. 9n caz cnd persoanele nu cunosc lim a n care se desfoar procesul, particip interpretul. De asemenea poate constituie o incalcare a dr invinuitului participant la verificarea declaratiilor la fata locului cind organul de urmarire penala in mod a uzis nu acorda posi ilitatea invinuitului de a dispune de un traducator sau interpret. ("/Explicati esenta si importanta principiului secretului corespondentei Dr la respectarea corespundentei este posi iliattea de a comunca cu persoane terte fara a fi intrerupt fara cenzura. Constitutia garanteaza secretul scrisorilor si a telegramelor. Conform C$$ dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convor irilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. 9n cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat n acest drept. In cazde necesitate pt a proteja securitatea nationala, ordinea pu lica, si pentru a preveni infractiunile se permite sa fie limitat acest drept in conditii legale.

(#. ,strovar vs 7oldova 'eclamantul, s"a nascut in 5B;1 si este domiciliat in mun. C0isinau. )l a activat in calitate de ajutor superior al $rocurorului sectorului Centru mun. C0isinau. reclamantul a fost arestat de ,erviciul de Informatie si ,ecuritate al 'epu licii (oldova, fiind acuzat de luare de mita. (ai tirziu acuzatiile au fost recalificate in trafic de influenta. Cri unalul mun.C0isinau a dispus arestul preventiv al reclamantului pentru o perioada de treizeci de zile. 'eclamantul pretinde ca a fost detinut intr"o celula de 2< de m2 in acelasi timp impreuna cu mai mult de douazeci de persoane. In celula se gaseau 2A de paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau cuverturi, iar accesul la paturi nu era intotdeauna posi il din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat cererea sa in fata Curtii, el a fost transferat intr"o celula mai mica de 5< m2, unde, din spusele reclamantului, detinutii tre uiau sa doarma pe rind din cauza suprapopularii si unde conditiile erau mult mai rele decit mai inainte. =u a e#istat o asistenta medicala adecvata. Celula era asigurata cu apa doar timp de 5A ore pe zi, uneori c0iar si mai putin. &ccesul la apa calda era limitat la doar o singura data in 5< zile. =u e#istau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul 0ainelor. Detinutii erau nevoiti sa"si usuce 0ainele in celula. DI= &C),C) C*=,ID)')=C), C-'C)& a Declart! .a/ ca ,tatul reclamat tre uie sa ac0ite reclamantului in decurs de trei luni de la data la care 0otararea va deveni definitiva in conformitate cu prevederile articolului 11 K2 din Conventie, 4AAA .trei mii/ )uro in calitate de prejudiciu moral, si 5<AA .o mie cinci sute/ )uro pentru costuri si c0eltuieli, care urmeaza sa fie ac0itate in valuta nationala a statului reclamat la rata de sc0im aplica ila la data e#ecutarii 0otaririi, plus orice ta#a care tre uie incasata6 . / ca din momentul e#pirarii celor trei luni sus mentionate pana la data e#ecutarii tre uie ac0itata o rata simpla a do anzii la sumele de mai sus egala cu rata minima de imprumut a ?ancii Centrale )uropene pentru perioada de intirziere plus trei procente6 ($.Proiectati o situatie incare considerati ca este nevoiede limitat secretul corespundentei Conform C$$ limitarea dreptului lasecretul corespondentei se admite numai n aza unui mandat judiciar. In cadrul unui proces penal necesitatea adcultarii, interceptarii sc0im ului de informatii dintre persoane seface in legatura cu administrarea pro elor in provcesul urmaririi. -n e#emplu in care sar permite limitarea ceestui drept ar fi situatia cind organul de urmarire penala cu scopul de a depista reteaua de traficanti si locul aflarii victimelor traficului de fiinte umane adecis interceptarea comnicarilot comunicarilor telefonice a unui din anuiti, asupra caruia e#ista o anuiala rezona ila ca este traficant. Interceptarea comunicarilor telefonice a fost confirmata de catre judecatorul de instructie printrun mandat. "%.6tabiliti procedura de prezentare spre recunoastere Dac este necesar de a prezenta o persoan spre recunoatere martorului, prii vtmate, nuitului, nvinuitului, organul de urmrire penal i audiaz pe acetia asupra circumstanelor n care au vzut persoana, precum i asupra semnelor i particularitilor distinctive dup care ar putea s o recunoasc. Despre aceasta se ntocmete un proces"ver al. $ersoana care tre uie recunoscut este prezentat celui care urmeaz s o recunoasc n afara spaiului vizi ilitii celui care urmeaz a fi recunoscut, mpreun cu cel puin 1 asisteni procedurali de acelai se#, asemntori la e#terior. +a prezentarea spre recunoatere se aplic fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre recunoatere i a asistenilor procedurali vor fi ane#ate n mod o ligatoriu la procesul"ver al. 9n cazul n care prezentarea persoanei spre recunoatere este imposi il, recunoaterea se poate face dup fotografia acesteia, prezentat mpreun cu fotografiile a cel puin 1 alte persoane ce nu se deose esc esenial ntre ele. Coate fotografiile se ane#eaz la dosar. "1.Distin!eti calitatile persoanelor si a obiectelor prezentate spre recunoastere

Ca persoana prezentata spre recunoastere poate fi oricepersoana inclusiv faptuitorul. Ca persoana c0emata spre a rcunoasteparticia acea persoana care a urmarit fenomenul infractiunii in circumstante pertinente. $ersoana se prezinta spre recunoastere atunci kind declara ca in anumite circumstante a o servat opersoana pe care nu a cunoscuto pina atunci insa pe care a memorizato. )ste necesar ca persoana o servata sa nege acel fapt ca este cunoscuta cu cel prezentat. Daca am ele persoane spun ca ele se kunosc prezentarea nu se efectueaza. &cea persoana care este kemata in calitate de a recunoaste esteprevenita depsre raspunderea penala pentru declaratii false sau pentru refuzuk de a depune declaratii in situatia in care aceasta din urma este martor sau aprte vatamata. &ceasta persoana se audiaza numai asupra acelor circumstante in care a facut cunostinta cu persoana prezentata spre recunoastere. Daca e sa ne referim la prezentarea o iectelor spre recunoastere putem spune ca o iectul ce urmeaz a fi recunoscut se prezint mpreun cu cel puin alte 2 o iecte omogene. $ersoana care recunoate o iectul este o ligat s e#plice dup care semne sau particulariti l"a recunoscut. ,e considera o iecte omogene acele o iecte care au aceasi denumrie, destinatie, dimensiuni, forma,model culoare tip. +a prezentarea spre recunoatere a cadavrului sau a unor pri ale lui, sau a o iectelor de anticariat, precum i a altor o iecte pentru care este imposi il de a alege i prezenta analogul, recunoaterea se face dup e#emplar unic. 9n caz de prezentare spre recunoatere a cadavrului unei persoane, pe care cel c0emat de a o recunoate o tia din via, se permite efectuarea toaletei cosmetice respective a decedatului.

"2.Evaluati le!islatia nationala in materie deprotectie a persoanei in cadrul prezentarii spre recunoaster< Conform C$$ $ersoana care tre uie recunoscut este prezentat celui care urmeaz s o recunoasc n afara spaiului vizi ilitii celui care urmeaz a fi recunoscut. &ceasta masura este aplicata pentru a garanta securitatea persoanei care urmeaza sa efectueze recunoastere. "3.Definit conceptele de viata privata1 viata intima si viata familiala @iata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei. 'espectarea vietii private tre uie sa include dr persoanei de a sta ili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu caracterprofesional sau de afaceri. @iata familiala inclde relatii care apar in cadrul unei familii fondate o data cu casatoria sau acelor relatii ce apar in urma maternitatii sau paternitatii indiferent daca aceste raporturi au aparut in urma unei casatorii legale si indiferent de raporturile care e#ista intreparinte si copil. @iata intima include acele aspecte ale vietii familiale sau private manifestate prin dr persoanei de a ramine singura. "4.Iordac4e vs 7oldova 9n aceast cauz, reclamanii sunt < mem ri ai organizaiei non"guvernamentale F7uritii pentru drepturile omuluiG .,nejana C0itic, @ictor Constantinov, @ladislav :ri incea, @italie Iordac0i i @italie =agacevsc0i/ " o organizaie din 'epu lica (oldova cu sediul n C0iinu specializat n reprezentarea persoanelor n faa Curii.$otrivit reclamanilor, dup venirea la putere a $artidului Comunitilor, numrul violrilor drepturilor omului a crescut semnificativ. 9n acel conte#t, a fost creat organizaia, a crei scop era protejarea drepturilor omului prin asistena persoanelor care doreau s depun cereri la Curte. &stfel, reclamanii au considerat c ei au cauzat daune serioase :uvernului n urma prejudicierii imaginii sale i a pierderilor financiare ca rezultat al constatrii violrilor n cauzele reprezentate de ei n faa Curii. 'eclamanii au susinut c, datorit legislaiei n vigoare i avHnd n vedere activitatea acestora, ei erau supui unui risc serios ca convor irile lor telefonice s fie interceptate. )i nu au pretins de a fi victime ale unor interceptri concrete, telefonice sau potale, i nici nu au iniiat proceduri judectoreti n acest sens.

9n faa Curii, reclamanii au invocat violarea art. 8 C)D* .dreptul la respectarea vieii private i de familie/.Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. # &ED,. Curtea iniial a constatat c a avut loc o ingerin n dreptul reclamantului, iar ulterior a conc0is c aceast ingerin nu a fost >prevzut de lege>9n aza constatrilor de mai sus, Curtea a constatat c legislaia moldoveneasc nu acord o protecie adecvat mpotriva a uzului puterii de stat n domeniul interceptrii convor irilor telefonice.Curtea a acordat E;+ 31'%% cu titlu de costuri i c0eltuieli. Compensaii cu titlu de daune materiale i morale nu au fost solicitate. "'.Proiectati o situatie de limitare le!ala a inviolabilitatii vietii private +a efectuarea aciunilor procesuale nu poate fi acumulat fr necesitate informaie despre viaa privat i intim a persoanei. +a cererea organului de urmrire penal i a instanei de judecat, participanii la aciunile procesuale snt o ligai s nu divulge asemenea informaii i despre aceasta se ia un angajament n scris. $ersoanele de la care organul de urmrire penal cere informaie despre viaa privat i intim snt n drept s se conving c aceast informaie se administreaz ntr"o cauz penal concret. $ersoana nu este n drept s refuze de a prezenta informaii despre viaa privat i intim a sa sau a altor persoane su prete#tul inviola ilitii vieii private, ns ea este n drept s cear de la organul de urmrire penal e#plicaii asupra necesitii o inerii unei asemenea informaii, cu includerea e#plicaiilor n procesul"ver al al aciunii procesuale respective. * situatie de limitare legala a inviola ilitatii vietii private ar fi cazul cind in procesul acumularii pro elor intro cauza privind violul victimei, organul de urmarire penala cere de la aceasta informatii cu privire la relatiile sale ku faptuitorul, daca anterior a mai intretinut relatii se#uale cu acesta, si alte date personale alevictimei pentru deskoperirea tuturor circumastantelor si solutionare justa a cauzei. "(.Descrieti procedura de cercetare la fata lokului 9n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a mijloacelor materiale de pro pentru a sta ili circumstanele infraciunii ori alte circumstane care au importan pentru cauz, organul de urmrire penal efectueaz cercetarea la faa locului a terenurilor, ncperilor, o iectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr permisul persoanei creia i se limiteaz dreptul prevzut n art.52 se efectueaz n aza ordonanei motivate a organului de urmrire penal, cu autorizarea judectorului de instrucie. * iectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se e#amineaz la locul efecturii acestei aciuni i rezultatele e#aminrii se consemneaz n procesul"ver al al aciunii respective. Dac pentru e#aminarea o iectelor i documentelor se cere un timp mai ndelungat, precum i n alte cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal le e#amineaz n sediul organului de urmrire penal. $entru aceasta, o iectele i documentele se mpac0eteaz, se sigileaz, pac0etul se semneaz i despre aceasta se face meniune n procesul"ver al. "".Evidentiati atributiile or!anului de urmarire penala in cadrul cercetarii la fata lokului Conform C$$ *rganele de urmrire penal au sarcina de a efectua msuri operative de investigaii, inclusiv de a utiliza nregistrri audio i video, filmri, fotografieri, cercetarea lafata locului i de a efectua alte aciuni de urmrire penal, prevzute de prezentul cod, n scopul descoperirii indicilor infraciunii i persoanelor care au svrit"o, constatrii datelor faptice, fi#rii procesuale a acestor aciuni, care pot fi folosite n calitate de pro e n cauza penal dup verificarea lor n conformitate cu legislaia procesual penal. *rganul de urmrire penal cerceteaz o iectele vizi ile, iar n caz de necesitate, permite accesul la ele n msura n care nu se nclc drepturile omului. 9n anumite cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal, dac este necesar, e#ecut diferite msurri, fotografieri, filmri, ntocmete desene, sc0ie, face mulaje i tipare de pe urme de sine stttor sau cu ajutorul specialistului n materia respectiv. +ocul cercetrii poate fi nconjurat de cola oratorii organelor de meninere a ordinii pu lice. *rganul de urmarire penala are dr de a face cercetarea la fata locului nu numa dupa pornirea umraririi penale ci si pina la intentarea acestuia.

"#.Proiectati o situatie in care la efectuarea cercetarii la fata locului pot fi afectate dr prote ate de &ED, Conform C$$ in cazul in care la cercetarea lafata locului participa anuitul sau invinuitul participarea aparatorului este o ligatorie. * situatie in care sar incalca drepturile garantate de C)D* la efectuarea cercetarii la fata locului si anume dr la aparator sau interpret ar fi cazul kind organul de urmarire penala impreuna cu anuitul, invinuitul sau prezentat pentru a face cercetarea la fata locului in lipsa aparatorului sau interpetului. +a solicitarea anuitului, invinuitului de a dispune de un aparator sau un interpret organul de urmarire penala a neglijat cererea acestuia din urma. &stfel a fost incalcat principiul dreptul la un proces ec0ita il prevazut la art 8 C)D* care prevede ca orice acuzat are, dreptul ! a. s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr"o lim pe care o nelege i n mod amnunit, despre natuta i cauza acuzaiei aduse mpotriva sa 6 c. s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cHnd interesele justiiei o cer 6 "$.Definiti conceptul aplicarii principiului utilizarii limbii in care se desfasoara procesul penal. Conform C$$ in desfurarea procesului penal se utilizeaz lim a de stat. Conform C$$ si C)D* persoana care nu posed sau nu vor ete lim a de stat are dreptul s ia cunotin de toate actele i materialele dosarului, s vor easc n faa organului de urmrire penal i n instana de judecat prin interpret. $entru a e#clude participarea formala a interpretului in procesul penal este necesar de a face verificarea a ilitatea profesionala care tine de calitatea de interpret despre e#perienta profesionala si aprecierea posi ilitatilor sale de a traduce complet si corect. Dr la interpret se e#tindesi a supra mutilor, surzilor si surdo"mutilor care inteleg lim a semnelor. Folosirea interpretului este gratuita daca inculpatul nu cunoaste lim a de procedura indiferent de cetatenia lui sau daca este locuitor al statului unde se defsasoara procesul si daca are posi ilitatea sa cunoasca mai mult sau mai putin lim a respctiva. #%.*r!umentati necesitatea includerii principiului utilizarii limbii procesului intrun proces ec4itabil. $otrivit art 3 din C)D* orice acuzat are dreptul s fie asistat gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vor ete lim a folosit la audiere. &ceasta prevedere se e#pune asupra desfasurarii unui proces ekita il datorita faptului ca inculpatul nu stie lim aincare se desfasoara procesul el este pus la curent cu materialele cauzei in lim a pe care o cunoaste, prin aceasta asigurinduse un proces ekita il. $rin intermediul interpretului inculpatul are posi iliattea de a intelege intre arile adresate acestuia si de a da raspuns la ele, de a face o iectii impotriva declaratiilor marotrului, partii vatamate si de aduce la cunostina alte circumstante pe care le cunoaste. #1.Proiectati o situatie incare se va face o detasare de la principiul limbii in care se desfasoara procesul. Conform C$$ in desfurarea procesului penal se utilizeaz lim a de stat. $rocesul penal se poate, de asemenea, desfura n lim a acceptat de majoritatea persoanelor care particip la proces. 9n acest caz, 0otrrile procesuale se ntocmesc n mod o ligatoriu i n lim a de stat. -n e#emplu in care sar face o detasare de la principiul dat ar fi situatia in care in timpul unei sedinte de judecata atit procurorul, martorii, inculpatul cit si partea vatamata cunosc lim a rusa. $resedintele sedintei de judecata poate, printro inc0eiere motivata sa 0otarasca desfasurarea procesului in lim a cunoscuta de majoritatea participantilor. 9n acest caz, 0otrrile procesuale se ntocmesc n mod o ligatoriu i n lim a de stat. #2. Definiti institutia examinarii corporale s4i scopul acesteia.

)#aminarea corporala este o actiune procesuala care in esenta constituie o modaliate a cercetarii insa cu specificul ca o iectul de cercetare este corpul omenesc. * iect de cercetare poate fi corpul invinuitului, anuitului, inculpatului, martorului sau al partii vatamate. &tit persoanele mentionat cit si aparatorul pot inainta o cerere privind efectuarea e#aminarii, la efectuarea e#aminarii corporale se emite o o ordonanta a organului de urmarire penala si se solicita autorizarea judecatorului de instructie. In cazul unui delict flagrant e#aminarea poate fi efectuata fara autorizatia judecatorului de instructie care este ins0tiintat in termen de 21 de ore. In caz de necesitate la e#aminarea corporala poate participa medicul , participarea medicului este o ligatorie in cazul in care va fi supusa e#aminarii o persoana de se# opus , cind este necesara dez racarea acesteia. ,copul e#aminarii corporale este de a constata daca pe corpul persoanei e#ista urme ale infractiunii sau e#ista semne particulare. In urma e#aminarii pot fi descoperite urme de infractiuni, componente c0imice, zgirieturi , cicatrici, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constitutiei corpului , semne congenitale, s.a. ,e prezuma ca in cele mai multe cazuri e#aminarea corporala este o actiune la care persoana participa enevol, dar in unele cazuri e#ceptionale cind nu e#ista o alta posi ilitate de a o tine date importante pt cauza , e#aminarea corporala poate fi efectuata fortat. In toate cazurile insa nu se admit actiuni care ar injosi demnitatea persoanei e#aminate sau ar pune in pericol sanatatea acesteia. #3.Demonstrati in care situatii poate fi efectuata fortat examinarea corporala. )#aminarea corporala se face de regula enevol, dar pote fi efectuata fortat in unele cazuri e#ceptionale , cind nu e#ista o alta posi ilitate de a o tine date importante pt cauza si astfel in urma efectuarii eaminarii corporale vor fi gasite unele urme ale infractiunii, componente c0imice, zgirieturi ,cicatrice tatuaje, etc, care ar ajuta organul de urmarire penala . #4.Estimati o situatie cind poate fi afectate dr persoanei participante la examinarea corporala. Drepturile persoanei care participa la e#aminarea corporala pot fi incalcate in situatia cind este supusa e#aminarii o persoana de se# opus si este necesar sa fie dez racata, iar organul de urmarire penala nu ia asigurat participarea medicului la e#aminare. #' Indicati mecanismele procesuale de asi!urare a dr la aparare. Dreptul la aparare este stipulat e#pres in Codul de procedura penala a '( s0i in Conventia )uropeana pt apararea Drepturilor *mului, s0i anume ca orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apare singura sau sa fie asistata de un aparator ales de ea, iar daca nu dispune de mijloace necesare pt a"l plati, poate fi asugurata in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cind interesele justitiei o cer. In Eotarirea $lenului Curtii supreme de 7ustitie cu privire la practica aplicarii legilor pt asigurarea dreptului la aparare in procedura penala a anuitului, invinuitului s0i inculpatului sint sta ilite criteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului! a/ in caz de comple#itate sporita a cauzei / in functie de capacitatea anuitului, invinuitului,inculpatultui de a se apara singur" urmeaza a fi luate in consideratie capacitatile ,cunos0tintele s0i priceperea fiecarei persoane in parte c/ in functie de importanta s0i pericolul faptei de comiterea careia este anuita sau invinuita persoana. $rinciupiul asigurarii dreptului la aparare o liga organul de urmarire penala si instanta sa asigure anuitului, invinuitului, inculpatului dreptul la asistenta juridica calificata din partea unui aparator ales de el sau de catre un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat , independent de aceste organe. . Dreptul de aparare implica s0i dreptul persoanei de a se apara singur, insa sint enumerate cazurile de participare o ligatorie a aparatorului! 5 cind aceasta o cere anuitul,invinuitul,inculpatul 2 cind persoana nu se poate apara singura din cauza unor afectiuni fiziologice sau mintale

4 cind anuitul,invinuitul,inculpatul nu cunoas0te lim a de procedura, este militar in termen, este minor, cind I se incrimineaza o infractiune grava,deose it de gravasau e#ceptional de grava s.a cazuri prev. de lege. #(. *nalizati constatarile &ED, in cauza &atraveti vs &ED,. In cauza Castravet contra (oldovei C)D* a declarat cererea admisi ila ##.Indicati cazurile de efectuare a confruntarii. Confruntarea se efectueaza in cazul in care organul de urmarire penala constata ca e#ista divergente intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, astfel deasemenea o tinindu"se noi date utile pentru rezolvarea cauzei penale. #$.Distin!eti instituutia confruntari cu institutia audierii si prezentari spre recunoastere.Confruntarea consta in audierea concomitenta a doua persoane cu scopul inlaturarii divergentilor in declaratiile anterioare. In legatura cu aceasta este inadmisi il ca la confruntare sa participe o persoana care nu a fost anterior audiata . daca in declaratiile anterioare referitoe la unele s0i aceleas0i fapte s0i circumstante sunt a sente divergentele , confruntarea nu se efectueaza. Confruntarea poate fi efectuata intre oricare su iect care a depus declaratii,totus0i in anumite situatii pt a proteja starea emotionala a minorului, se interzice a o liga acesta sa participe la confruntare cu persoana invinuita de infractiuni contra integritatii lui fizice s0iDsau morale.)ste important ca intre participanti sa nu e#iste o comunicare necontrolata in timpul confruntarii, o influenta unul supra altuia , intelegeri preala ile, etc. In timpul confruntarii nu pot fi date citirii declaratiile anterioare ale participantilor sau reproducerea inregistrarilor video sau audio. &ceasta se admite doar dupa ce au fost depuse toate declaratiile s0i consemnate in processul"ver al. Intrucit confruntarea se efectueaza cu respectarea dispozitiilor referitoare la audiere , pe parcursul acesteia pot fi prezentate de catre persoana care efectueaza confruntarea anumite corpuri delicte, documente s0i alte mijloace de pro a. +a efectuarea confruntarii se intocmes0te un proces"ver al conform prevederilor generale. &udierea este o actiune procesuala care se efectueaza imediat dupa retinere sau aplicarea unei masuri preventive sau dupa emiterea unei ordonante de recunoas0tere in calitate de anuit, cit s0i dupa inaintarea acuzarii invinuitului. &udierea se face numai in prezenta unui aparator ales sau numit din oficiu. &udierea poate avea loc doar cu acordul persoanei, renuntarea la depunerea declaratiilor poate fi determinata nu numai de refuzul de a coopera cu organul de urmarire dar s0i de starea de o oseala.=u se admite audierea in timpul noptii e#ceptie fiind doar in cazul cind nu sufera aminare, spre e#emplu in cazul unui flagrant delict, cind e#ista tentative de a ascunde sau distruge pro ele. &udierea persoanei in faza de urmarire penala poate fi efectuata si in alte locuri decit locul de plasament al organului de urmarire, acestea pot fi locul de trai, locul de serviciu sau locul comiterii infractiunii, s.a.(artorul se audiaza la locul desfasurarii urmariri penale,in caz de necesitate poate fi audiat la locul aflarii lui. $rezentarea spre recunoas0tere constituie un procedeu de o tinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane I se prezinta alte persoane sau o iecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deose irilor cu persoanele sau o iectele o servate in imrejurari ce au legatura cu o iectul pro atoriului. In calitate de persoana prezentata spre recunoas0tere poate fi orice persoana nu numai faptuitorul, in caliatate de persoana c0emata spre recunoas0tere participa persoana care a urmarit fenomenul infractional in circumstante pertinente pt cauza. $ersoana care tre uie recunoscuta este prezentata in afara spatiului vizi ilitatii impreuna cu patru asistenti procedurali de acelasi se#, asemanatori la e#terior. $ersoana c0emata pt recunoas0tere tre uie sa indice particularitatile certe pt identificarea persoanei prezentate,in caz contrar recunoasterea va fi considerata neintemeiata. De remarcat ca prezentarea spre recunoas0tere spre deose ire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata o singura data cind participa acelleasi persoane. In situatia cind persoana este data in urmarire sau este grav olnava sau in alte cazuri cind prezentarea acesteia este imposi ila se admite prezentarea dupa fotografia acesteia.

9r. $1 Indicati importanta publicitatii si cazurilor cind poate sa se faca o exceptie de la aceasta.$u licitatea sedintei de judecata este importanta pt a demostra ca in orice situatie cind are loc o infractiune faptuitorul este judecat intotdeauna in conditiile legii. Faptul ca sedintele de judecata sint pu lice este prevazut s0i de Constitutia '(, s0i de codul de procedura penala s0i de Conventia europeana pt apararea drepturilor omului. &stfel acestea prevad ca orice persoana are dreptul la o judecata ec0ita ila si pu lica, efectuata de catre o instanta independenta si impartiala si 0otarirea tre uie sa fie pronuntata in mod pu lic. )#ceptie de la aceasta regula pot fi in cazurile cind este afectata moralitatea, ordinea pu lica sau securitatea nationala, deasemenea cind o cere interesul minorilor sau protectia vietii private a partilor. (ai sunt si alte cazuri cind sedinta poate avea loc cu usile inc0ise si anume atunci cind datorita unor imprejurari speciale, pu licitatea ar putea prejudicia interesele justitiei, in acest caz aceasta decizie tre uie argumentata fiind respectate toate normele procedurii judiciare. 9r. $2. analizati necesitatea publikitatii ca un principiu al procesului penal. )ste necesara prezenta pu licitatii ca un principiu al procesului penal fiindca in asa mod este satisfacut interesul mem rilor societatii, care este un interes de influenta reciproca si utila pt societate. $rezenta acestui principiu asigura transparenta justitiei intro societate democratica, si are rolul educativ general al procesului de infaptuire a justitiei. Fiind pu lice sedintele societatea stie ca orice fapta ilegala este sanctionata si poate urmari insus0i procesul de infaptuire a justitiei, deasemenea judecatorii acorda o atentie sporita modului in care judeca si motiveaza 0otaririle atunci cind sedinta este desc0isa sau cind se inregistreaza pt mass"media. 9r. $3.8ustificati necesitatea de limitare a principiului publicitatii. +imitarea principiului pu licitatii este necesara intro anumita masura pt a asigura inviola ilitatea vietii private a persoanei care nu dores0te sa fie pu lica pt ca tine e#clusiv de viata intima a ei. ,au atunci cind prin pu licitatea sedintei se aduce prejudiciu moral minorilor sedinta poate avea loc cu us0ile inc0ise, deasemenea in interesul moralitatii, al ordinii pu lice sau securitatii nationale. &cest principu necesita a fi limitat si in cazul cind pu licitatea sedintei prejudiciaza interesele justitiei, atunci cind devin cunoscute tuturor anumite materiale legate de proces si care in acest fel pericliteaza mersul acestuia. +imitarea acestui principiu este reflectata e#pres s0i in codul de procedura penala unde se stipuleaza ca in procesul in care un minor este victima sau martor, instanta de judecata va asculta declaratiile acestuia intro sedinta inc0isa. 9r. $4. reconstruirea faptei de experiment si actiuni procesuale. *rganul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea participanilor n proces, precum iinstana de judecat, la cererea prilor, considerHnd c este necesar pentru verificarea i precizarea unor date, pot proceda la reconstituirea, integral sau parial, a faptei la faa locului,cu participarea fptuitorului, prin reproducerea aciunilor, situaiei sau a altor circumstanencare sa produs fapta. Cu acest prilej, n cazurile necesare se pot face msurri, filmri , fotografieri, ntocmi desene i sc0ie.9n scopul verificrii i precizrii datelor ce au importan pentru cauza penal i care pot fi reproduse n condiiile efecturii unor e#perimente i a altor activiti de investigaii, organul de urmrire penal este n drept s efectueze un e#periment n procedura de urmrire penala. &stfel putem face distinctia intre e#periment si reconstituire ! reconstituirea este efectuata la locul faptei, iar e#perimentul poate fi efectuat si in alte locuri 6in cadrul reconstituirii este antrenat in mod activ faptuitorul , adica anuitul sau invinuitul, iar in cadrul e#perimentului participa si alti su iecti ai procesului penal. )#peeimentul nu presupune reproducerea faptei ci doar a imprejurarilor in care aceasta a avut loc. 'econstituirea s0i e#perimentul aduc un aport semnificativ la solutionarea justa a celor mai variate aspecte legate de infractiune sau de faptuitorul acesteia si anume su 2 aspecte ! 5. ca mijloc de

verificare a pro elor o tinute prin cele mai variate activitati si mijloace de pro a . cercetari la fata locului, perc0ezitii, declaratii ale invinuitului, martorului,etc./ 62. ca mijloc de o tinere a unor pro e noi. $' .evedentiati cercur de subiecti care pot participa la reconstruirea faptei in functie de fazele procesului penal. +a reconstituirea faptei in faza de urmarire participa faptuitorul si alti su iecti la discretia organului de urmarire penala. $".Definiti principiul accesului liber la ustitie in cadrul procesului penal. $rincipiul accesul li er la justitie in procesul penal este prevazut de conventia europ. $t apararea dr. omului, s0i de constitutia '( s0i de codul de proced. $enala a 'm s0i presupune ca orice persoana are dreptul la e#aminarea si solutionarea cauzei sale in mod ec0ita il , in termen rezona il, de catre o instanta independenta,impartiala, legal constituita care va actiona in conformitate cu legislatia. Dreptul la justitie este un drept fundamental al persoanei, si corespunde o ligatiei instantei ca in conditiile legii sa se pronunte asupra cererii. +egea determina cadrul procedural de realizare a accesului li er la justitie, astfel posi ilitatea sesizarii instantelor judecatores0ti pt apararea dr.,li ertatilor si intereselor legitime se va realiza pe cale inaitarii cererii directe. &ccesul li er la justitie se poate realiza integral numai printrun tri unal independent si impartial organizat. &cest principiu este asigurat de institutia incompati ilitatii in procesul penal, scopul acestei institutii este asigurarea impartialitatii instantei de judecata si posi ilitatea oferita partilor , invocind cazurile de incompati ilitate, de a e#clude prin intermediul recuzarii de la infaptuirea justitiei judecatorul, cit s0i procurorul,ofiterul de urmarire penala care este direct sau indirect interesat in solutionarea cauzei. 9r.$#.*nalizati constatarile &ED, cauza &iorap vs 7oldova. In cauza Ciorap contra (oldovei C)D* a 0otarit ca a fost incalcat art. $rivind conditiile de detentie a reclamantului s0i cel privind alimentarea silita a lui, deasemenea constata ca a fost incalcata cenzura corespondentei sale si conditiile in care tre uia sa se intilneasca cu vizitatorii sai, la fel declara ilegal si refuzul instantei de judecata de a e#amina recursul reclamantului pe motiv de neplata a ta#ei de stat. si 0otaras0te a I se plati de catre stat prejudiciile morale s0i c0eltuielile de judecata in valoare de apro#imativ 22,AAA euro. 1%3.Enumerati criterile dupa care se stabileste respectarea termenului rezonabil. Criteriile de apreciere a termenului rezona il de soluionare a cauzei penale snt! 5/ comple#itatea cazului include circumstantele lui atit de fapt cit side drept luate in ansam lu .nr participantilor la proces,nrepisoadelor infrctionale incriminate etc./ 2/ comportamentul prilor la proces este aplicat pentru a se sta ili e#istenta vinovatiei statuluiin depasirea termenelor rezona ile si gradul acesteai vinovatii.4/ conduita organului de urmrire penal i a instanei de judecat consta in rapiditatea cu care aceastea solutioneza intre arile si efectuiaza actiunele procesuale necesare pt a misca cauza penala spre o solutionre mai definitiva.&cest criteriu tine si o ligtiastatului sa orgnizeze sistemul legal in asa fel incit sa permit organele competente sa asigure termenul rezona il.1/ vrsta de pn la 58 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor persoane ,anume prin accelerarea instrumentari cauzei. 1%4.*nalizati cauzele de apreciere a respectarii termenilor rezonabili. +ezonabilitatea duratei procedurilor tre uie sa fie apreciata prin prisma circumstantelor cauzei concrete tinindu"se cont de criteriile sta ilite de lege si anume comple#itatea cazului,conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecata , comportamentul partilor si virsta de pina la 58 ani a victimei. &onduita or!anului de urmarire penala= tine de rapiditatea cu care acestea solutioneaza intre arile si efectueaza actiunile proceduale necesare pentru a misca cauza penala spre o solutionare definitive. ,tatul raspunde atit pentru conduita organelor mentionate , cit si a altor personae care au fost atrase

in cadrul procesului pentru a contri ui la solutionarea cauzei.&omplexitatea cazului! include toate circumstantele lui atit de fapt cit si de drept luate in ansam lu .&omportamentul partilor este aplicat pentru a se sta ili e#istenta vinovatieie statului in depasirea termenelor rezona ile si gradul acestei vinovatii.3irsta victimei a fost introdusa pentru a oferi o protectie mai mare acestor personae anume prin accelerarea instrumentarii cauzei. 1%(.Indicati temeiurile pentru efectuarea perc4izitiei. Cemei pentru efectuarea perc0izitiei poate constitui presupunearea organului de urmarere penala azata pe pro e administrate in cauza penala respectiva sau materiale de investigatie operativa.$ro ele care reprezinta temei de efectuare a perc0izitiei tre uie, deasemenea ,administrate cu respectarea legii procesua l penale, iar materile de investigatie operative tre uie tranmise cu respectarea prevederilor legislatiei procesual penale.$erc0izitia poate fi efectuata la orce etapa a urmariri, in functie de prezenta temeiurilor. 1%"1 112. *nalizati normele procedurale cu referinta la perc4izitie. $Hn la nceperea perc0eziiei sau ridicrii de o iectei documente, reprezentantul organului de urmrire penal este o ligat s nmHneze, su semntur, persoanei la care se face perc0eziia sau ridicarea copia de pe ordonana respectiv. +a ridicarea deo iecte i documente, dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de urmrire penal cere s i se predea o iectele sau documentele care urmeaz a fi ridicate, iar n caz de refuz purcede la ridicarea lor forat. Coate o iectele i documentele ridicate, sHnt prezentatetuturor persoanelor care particip la perc0eziie sau ridicrii. * iectele i documentele descoperiten timpul perc0eziiei sau ridicrii, a cror circulaie este interzis de lege, tre uie ridicate,indiferent de faptul dac au sau nu legtur cu cauza penal.9n cadrul perc0eziiei sau ridicrii de o iecte i documente, persoana care efectueaz urmrirea penal, are dreptul s desc0id ncperile i depozitele ncuiate dac proprietarul refuzs le desc0id enevol, evitHndu"se deteriorarea nejustificat a unurilor. $e parcursul perc0eziiei pot fi utilizate mijloace te0nice, fapt ce va fi menionat n procesul"ver al. 9n privina o iectelor i documentelor care urmeaz a fi ridicate tre uie s se menioneze dac au fost predate enevol sau ridicate forat, precum i n ce loc i n ce mprejurri ele au fost descoperite. Coate o iectele i documentele ridicate tre uie s fie enumerate n procesul"ver al sau n lista ane#at, indicHndu"se e#act numrul, msura, cantitatea, elementele lor caracteristice i, pect e posi il, valoarea lor. Procesul>verbal de perc0eziie sau ridicare este adus la cunotin tuturor persoanelor care particip la efectuarea acestor aciuni procesuale i sHnt prezente la efectuarea lor, fapt care esteconfirmat prin semntura fiecreia dintre ele.* iectele i documentele ridicate tre uie, pe cHt e posi il, s fie mpac0etate i sigilate c0iar la locul perc0eziiei sau ridicrii, despre ce se face meniune n procesul"ver al respectiv.$ac0etele sigilate sHnt semnate de persoana care a efectuat perc0eziia sau ridicarea. 1%$ Explicati esenta principului liberttii de marturisire impotriva sa. =imeni nu poate fi silit s mrturiseasc mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei sau s"i recunoasc vinovia. $ersoana creia organul de urmrire penal i propune s fac declaraii demascatoare mpotriva sa ori a rudelor apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei este n drept s refuze de a face asemenea declaraii i nu poate fi tras la rspundere pentru aceasta.=erespectarea acestor prevederi va duce la faptul ca datele o tinute prin audierea martorului nu va fi admise ca pro e si nu vor putea sa fie puse aza sentintei sau altor 0otariri judecatoresti.Deasemenea & doua regul se refer la li ertatea de mrturisire mpotriva sa sau de a"i recunoate vinovia.?nuitul, nvinuitul, inculpatul tre uie s fie o ligatoriu informat de ctre organul de urmrire penal procuror, instana privitor la dreptul su de a tcea i nu de a mrturisi mpotriva sa, precum i s primeasc e#plicaii asupra dreptului dat. $ersoana creia organul de urmrire penal i propune s fac propuneri demascatoare mpotriva sa este n drept s refuze de a le face. (otivele recunoaterii dreptului de a tcea in n special de protecia acuzatorului mpotriva aplicrii forei coercitive a uzive mpotriva statului. 9n particular

dreptul de a nu contri ui la propria sa incriminare presupune c, ntr"o cauz penal acuzaia caut s"i ntemeieze argumentaia fr a recurge la elementele pro ante, o inute prin constrngere sau presiuni, n pofida voinei acuzatului. 11%.Distin!eti cazurile cind nu este efectat dreptul la tacere. De pild dac celui arestat sau reinut i se aduce lacunotin nvinuirea n lipsa aprtorului, atunci invinuitulsau inculpatul are dreptul s nu rspund la nvinuirile ce ise aduc, pentru c singur nu i poate e#ercita dreptul laaprare. -n drept la tcere al funcionarului pu lic i al autoritii este i acel dreptcare n aza legii i a o ligaiei de aprare a secretului economic sau secretului de stat, presupune posi ilitateade a refuza motivat comunicarea informaiilor pe care le"a clasificat sau pe care le consider i sunt secrete economice potrivit legii.Dreptul la tcere alfuncionarului pu lic fundat pe secretul de stat, secretul economic i secretul profesional, nu poate fi invocat fa de cei care potrivit legii .ca temei i condiii/ au undrept de acces la aceste secrete. Dar acest drept nu seconfund cu dreptul la tcere pe care l are i funcionarulpu lic n calitate de invinuit sau inculpat. n care este prevzut secretulcorespondenei care presupune dreptul de atcea i de a nu divulga secretulcorespondenei al celor care au luat lacunotin legal sau ntmpltor despre acesta6de menionat c un astfel de drept este nacelai timp i o o ligaie de serviciu pentrufuncionarul i demnitarul pu lic. 111.Estimati cate!oriile de persoane care au dreptul de a nu depune declaratii in funtie de rationamentul si scopul principiului dat. Martorul, nu poate fi silit s fac declaraii contrare intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate ct i s refuze de a prezenta o iecte, documente, mostre pentru cercetare comparativ sau date dac acestea pot fi folosite ca pro e care mrturesesc mpotriva sa sau a rudelor sale apropiate.(artorul este eli erat prin lege de a face declaratii impotriva invinuitului, anuitului, inculpatului daca nu accepta sa faca declaratii in sedinta de judecata. nvinuituli sau Inculpatului i seaduce la cunotin fapta care formeaz o iectul cauzei,dreptul de a avea un aprtor, precum i dreptul de a nuface nici o declaraie, atrgndu"i totodat atenia cceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa. 11'.Definiti continutul principiului dreptului de a nu fi urmarit1 udecat sau pedepsit de mai multe ori. Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este un principiu al reglementrii raporturilor de Drept i procedur $enal. )ste logic ca o persoan care i"a ispit o dat pedeapsa pentru o fapt s nu mai fi pus n situaia de a fi pedepsit nc o dat pentru aceeai fapt. &cest drept include n sine i interdicia urmririi sau judecrii repetate, din motiv c sunt aciuni insepara ile de procedura atragerii la rspundere penal. )ste suficient repetarea nentemeiat a urmririi penale n privina unei persoane pentru a fi nclcat acest principiu. $rincipiul de a nu fi urmrit judecat sau pedepsit de mai multe ori este cuprins i se respect i n cazul cnd o persoan a fost sancionat pentru o infraciune ntr"un stat strin. $ro lema recunoaterii 0otrrilor judectoreti strine implic deducerea termenilor de detenie preventiv dintr"un alt stat, iar n caz de ncepere a e#ecutrii pedepsei sau e#ecutrii totale a ei persoana nu mai este supus pedepsei repetate pentru aceeai fapt. 11(.*nalizati 4otarirea &urti &onstitutionale cu privire la constitutionalitatea art.(3.&PP. Curtea Constituional a constatat necorespunderea alin..3/ art.34 C$$ cu principiul constituional privind accesul li er la justiie, raportat la victim .partea vtmat/. Incertitudinea generat de alin..3/ art.34 C$$ i lipsa unui act doveditor privind ncetarea de drept a calitii de nuit nu permite persoanei"victime de a fi informat cu privire la ncetarea urmririi penale, de a contesta actul ine#istent i de a reclama, n caz de necesitate, organul de urmrire penal. De asemenea, nu permite organului statal s constate c s"a desfurat o anc0et eficient, e#igen naintat fa de orice procedur penal finalizat.

9n aza celor e#puse, Curtea Constituional apreciaz c alin..3/ art.34 C$$ ngrdete dreptul de acces li er la justiie i este neconform cu art.2A din Constituie. &stfel, Curtea Constituional relev c prin sintagma Fn cazul acumulrii ulterioare a pro elor suficienteG din propoziia a doua a alin..3/ art.34 C$$ legiuitorul nu numai a neglijat normele te0nicii legislative, dar, contrar prevederilor art.22 i art.28; C$$, a permis organelor de urmrire penal s pun persoana su nvinuire pentru aceeai fapt. &ceast sintagm, fiind mult mai general dup coninut, intr n contradicie cu prevederea Fapar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente de natur s afecteze 0otrrea pronunatG din art.22 i art.28; C$$. =eavnd ca suport o procedur reglementat clar de C$$, ea permite reluarea urmririi penale i dup ncetarea calitii de nuit a persoanei, n aza pro elor do ndite n procedura precedent deja finalizat. &stfel, dac pentru organul de urmrire penal sintagma Fn cazul acumulrii ulterioare a pro elor suficienteG poate nsemna continuarea urmririi penale, pentru persoana suspectat aceasta nseamn urmrire penal repetat, ceea ce este contrar principiului non is in idem. 9n aza celor e#puse, Curtea Constituional constat c sintagma Fn cazul acumulrii ulterioare a pro elor suficienteG ncalc dreptul de a nu fi urmrit sau judecat de mai multe ori pentru aceeai fapt, consacrat de art.25 din Constituie, articol care o lig autoritile pu lice competente s asigure persoanei suspectate de svrirea unei infraciuni toate garaniile necesare aprrii sale. 11".Evaluati le!islatia nationala in ceea ce priveste dr de a nu fi urmarit1 udecat sau pedepsit de mai multe ori. In legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a fi urmarit , judecat sau pedepsit de mai multe ori fiind evedentiat in Curtea ,uprema de justiei , in Eotarirea $lenului nr 5; ceea ce priveste aplicarea in practia judiciara de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pt apararea dr omului si li eratilor fundamentale.Deasemenea fiind stipulat in noul C$$ al '(.ce acorda valoare de principiu al procedurii penale dreptului de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.Deasemenea in legea penala a '.(.acest principiu este cuprin in al..2/ art ; din C.$. ce prevede ca nimeni nu este supus de doua ori urmariri penale si pedepsei penale pt una si aceeas fapta.In codul de procedura penala 11/art.3 este definit, viciul fundamental in cadrul procedurii precedente, care a afectat 0otarirea pronuntata, ca fiind o incalcare esentiala a dr si li ertatilor garantate de Conventie pt apararea dr omului si a li ertatii fundamentale., de alte tratate internationale, de Constitutia 'm. ,i alte legi nationale. 11#.Definiti procedura de sec4estrare a corespondentii . ,ec0estrarea corespondenei potale este stipulat C$$ care arat cn cazul n care e#ist temeiuri rezona ile de a presupune c corespondena potal a nuitului,nvinuitului, e#pediat de ctre ei sau e#pediat lor de ctre alte persoane poate conine informaiice ar avea importan pro atorie n cauza penal pe una sau mai multe infraciuni deose it de gravesau e#cepional de grave i dac prin alte procedee pro atorii nu pot fi o inute pro e, organul deurmrire penal este n drept s sec0estreze corespondena potal a persoanelor indicate. Despre sec0estrarea corespondenei potale procurorul care conduce sau efectueaz urmrirea penal ntocmete ordonana, care este prezentat judectorului de instrucie sau dup caz, instanei judectoreti pentru autorizare, n ordonan tre uie s fie n particular indicate!motivele dispunerii sec0estrrii corespondenei, denumirea instituiei potale asupra creia sedispune o ligaiunea de a reine corespondena, numele i prenumele persoanei sau persoanelor,corespondena crora tre uie s fie reinut6 adresa e#act a acestor persoane6 genul corespondeneicare se sec0estreaz i durata aciunii. ,ec0estrarea corespondenei potale poate fi anulat de ctre organul de urmrire penalcare a emis ordonana respectiv, de ctre procurorul ierar0ic superior, de ctre judectorul deinstrucie, dup e#pirarea termenului de sec0estru sta ilit, dar n orice caz nu mai trziu determinarea urmririi penale.

11$1 124. Distin!eti procedura de sec4estrare a corespondentei de interceptare a comunicarilor.Interceptarea comunicrilor .convor irilor telefonice, prin radio sau altor convor iri cuutilizarea mijloacelor te0nice/ se efectueaz de ctre organul de urmrire penal cu autorizaia judectorului de instrucie, n aza ordonanei motivate a procurorului numai n cauzele cu privirela infraciunile grave, deose it de grave i e#cepional de grave dac din pro ele acumulate sau dinmaterialele de investigaie operativ rezult o nuial rezona il privind svrirea acestora.9n caz de urgen, dac ntHrzierea o inerii autorizaiei, ar provoca prejudiciu activitii de administrare a pro elor, procurorul poate dispune, prin ordonan motivat, interceptarea i nregistrarea comunicrilor, informHnd despre aceasta imediat, dar nu mai tHrziu de 21 de ore.7udectorul de instrucie care, n cel mult 21 de ore, se va pronuna asupra ordonanei procurorului i, dac o confirm, va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea n continuare, iar dac nu o confirm, dispune ncetarea imediat a interceptrilor i nimicirea nregistrrilor efectuate. Interceptarea comunicrilor n cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o durat de cel mult 4A de zile. Interceptarea poate fi prelungit n aceleai condiii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire nu poate depi 4A de zile.Durata total a interceptrii comunicrilor nu poate depi 3 luni. 12'. &azul Iordac4e 'eclamanii au pretins n particular, n conformitate cu &rticolul 8 din Convenie, precum c dreptul lor la li era coresponden nu a fost respectat din momentul n care legea nationala, care reglementeaz nregistrarea convor irilor telefonice, nu conine suficiente garanii mpotriva a uzurilor din partea autoritilor naionale. 'eclamanii s"au plns c dreptul lor la coresponden nu a fost respectat din momentul n care legea care guverneaz nregistrarea i interceptarea convor irilor telefonice nu conine suficiente garanii mpotriva a uzurilor din partea autoritilor naionale. Dumnealor nu au reclamant n mod special precum c au fost victimele unei interceptri concrete a convor irilor sale telefonice. Convenia stipuleaz inacest sens! P *rice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a corespondenei sale. Q'eclamanii au declarat c au avut statutul de victim i respectiv a avut loc ingerina n drepturile sale garantate de &rticolul 8 din Convenie. C0iar dac nu toi din reclamani posed licene pentru practicarea profesiei de avocat oferite de (inisterul 7ustiiei, totui toi reprezint interesele altor reclamani la Curtea )uropean a Drepturilor *mului 9n concluzie, Curtea consider c legislaia (oldovei nu ofer protecie adecvat mpotriva a uzurilor autoritilor n sfera interceptrii convor irilor telefonice. Ingerina n drepturile reclamanilor conform &rticolului 8, prin urmare nu a fost n corespundere cu noiunea Fprevzut de legeG. &vnd n vedere aceste concluzii, nu este necesar aprecierea dac ingerina a corespuns altor deziderate ale celui de al doilea paragraf al &rticolului 8. Ca rezultat a avut loc violarea &rticolului 8 din Convenie n prezenta cauz. 12( Estimati le!islatia nationala cu re!ulile &tED, in materie de intrerpretare a comunicarilor. @iznd etapa iniial a procedurii de interceptare, Curtea constat c, dup anul 2AA4, legislaia 'epu licii (oldova aparent a devenit mai clar n ceea ce privete interceptarea comunicrilor persoanelor suspectate de fapte penale. &devrat, normele e#plicit au stipulat precum persoanele suspecte de infraciuni grave, deose it i e#cepional de grave, risc n anumite circumstane s fie supui msurii interceptrii. (ai mult ca att, legislaia modificat actualmente stipuleaz c autorizaiile cu privire la interceptare urmeaz s fie eli erate e#clusiv dejudectori. Cotui, n opinia Curii, natura infraciunilor pentru care poate fi autorizat msura interceptrii convor irilor telefonice nu este suficient de clar definit n legislaia n domeniu. 9n particular, Curtea noteaz c mai mult de jumtate din infraciuni prevzute de Codul penal fac parte din categoria faptelor pasi ile pentru aplicarea interceptrii convor irilor. (ai mult, Curtea este ngrijorat de faptul c legislaia n domeniu nu definete suficient de clar categoriile persoanelor pasi ile de a fi su iecii unei interceptri i nregistrri a convor irilor telefonice.

&lt punct de vedere necesar de a fi menionat n acest sens este lipsa aparent a reglementrilor cu un nalt grad de precizie i care ar orndui maniera n care se face filtrarea datelor secrete o inute prin aceste msuri operative de investigaii, sau procedurile prin care s"ar pstra integritatea i confidenialitatea acestora, fie reguli de distrugere a acestora. Curtea este alarmat de a sena regulilor clare despre consecinele interceptrii, de e#emplu, a unei discuii ntre client i avocatul su. 9n concluzie, Curtea consider c legislaia (oldovei nu ofer protecie adecvat mpotriva a uzurilor autoritilor n sfera interceptrii convor irilor telefonice. 12" 6electati elementele constitutive ale contradictorialitatii pr penal 5. ,eparaia funciilor nvinuirii .i susinerii aciunii civile/6 aprrii .i respingerii aciunii civile/ i judecrii6 2. 9nzestrarea prilor cu drepturi procesuale egale pentru realizarea funciilor sale6 4. $oziia diriguitoare a instanei de judecat i dreptul e#clusiv al acesteia de a lua 0otrHrea n cauza penal. 12# Distin!eti contradictorialitatea de e!alitatea armelor Contrdictorialitatea ca metoda de reglementare a raporturilor procesuale penale este totalitatea mijloacelor juridice prin care statul reglementeaza conduita su iectilor,participanti la rap. 7uridice, contri uind la realizarea procesului penal contradictorial.$e cind egalitatea armelor re acest principiu nseamn c fiecare parte la un procestre uie s ai anse egale de a"i susine cauza i niciuna dintre prinu ar tre ui s se ucure de vreun avantaj su stanial fa de parteadvers&cest principiu se aplic atHt procedurilor civile, cHt i celor penale, inclusiv recursurilor i procedurilor su ordonate, cum ar fi cele referitoare la c0eltuielile de judecat. 9n cauzelele penale, dreptul la Fegalitatea armelorG a fost e#aminat n special cu privire la rolul pe care acest drept l are n jurisdiciilecare utilizeaz un avocat general sau un magistrat similar, mai ales nprocedurile de apel, n faa curilor de casaie i a curilor supreme, situaii n care Curtea )uropean a Drepturilor *mului a constatat nclcareaart. 3.5 din cauza nedezvluirii n avans fie a susinerilor ofieruluirespectiv sau a celor coninute n raportul judectorului ce a avut ca efectincapacitatea persoanelor afectate de a rspunde la acestea. 9n jurisprudena european, principiul egalitii armelor semnifica tratarea egal a parilor pe toat durata desfurrii procedurii n faa unui tri unal, fr ca una dintre ele s fie avantajata n raport cu cealalt parte sau celelalte pri n proces. &cest principiu decurge n mod direct din faptul c orice persoan are dreptul la soluionarea cauzei sale n mod ec0ita il. $rincipiul de egalitate a armelor este deose it de important ntrucHt se su nelege respectarea dreptului la aprare sau c0iar necesitatea unei dez ateri contradictorii, garanii puternice n care se integreaz din ce n ce mai mult i a cror efectivitate este necesar s fie protejat. Curtea )uropean a Drepturilor *mului a amintit ca elementele de pro tre uie s fie n principiu prezentate n fata justiia ilului, n edina pu lic, n vederea unei dez ateri contradictorii 12$ Estimati care principii asi!ura contradictorialitatea pr penal -nii autori consider c principiul contradictorialitii nu e#ist de facto, se nglo eaz n coninutul altor principii independente ale procesului penal. Ca e#emplu de astfel de principii pot servi! principiul nfptuirii justiiei e#clusiv de instanele judectoreti, prezumia nevinoviei, principiului asigurrii dreptului la aprare, principiul egalitii prilor n instana de judecat . &lti autori insa sustin o alt aopinie si argumenteaz prin faptul c contradictorialitatea este modul de realizare a procesului penal, care garanteaz la toate etapele egalitatea acuzrii i aprrii. )i enumr urmtoarele principii ale contradictorialitii! 5. $rincipiul realizrii justiiei .inclusiv adoptarea altor 0otrHri ce influeneaz soluionarea cauzei penale/ numai de ctre instana de judecat6 2. $rincipiul realizrii urmririi penale numai de partea acuzrii6

4. $rincipiul asigurrii nvinuitului dreptul la aprare6 1. $rincipiul egalitii prilor. Din moment ce 'epu lica (oldova s"a declarat ca fiind stat de drept au tre uit s fie ntreprinse i unele sc0im ri eseniale n cadrul sistemului de drept. &stfel, prin reformele aduse sistemului judectoresc situaia a fost modificat pozitiv i anume! la A3.A;.5BB< $arlamentul adopt +egea 'epu licii (oldova cu privire la organizarea judectoreasc nr.<51"NIII. &rt.5A al acestei legi pentru prima dat n istoria 'epu licii (oldova prevede e#pres n al..4/ c! F7udecarea cauzelor se efectueaz pe principiul contradictorialitiiG. &ceast realizare este una care nu poate fi nicidecum neglijat, ns ea nu a fost i una deplin. 13% Proceduta inre!istrarii ima!inii Inregstrarea imaginii poate fi efectuata doar dupa pornirea urmaririi penale in aza unei ordonante a procurorului cu autorizatia judecatorului de instructie. Inregistrarea de imagini este efectuata de catre specialisti, care pot fi audiati in instanta de judecata.+a dosar se ane#eaza si inregistrarile effectuate , inclusive fotografiile sau imprimarile video inregistrate prin mijloace te0nice.Inregistrarea imaginii se efectueaza in aza unei ordonante cu autorizarea judecatorului de instructie,rezultatele fiind inscrise in procesul ver al.+a process ver se ane#eaza materialele o tinute.foto,casete video/Inregistrarile se verifica prin ezpertiza te0nica dispusa la cererea partilor sau instanta.'aportul de e#pertiza te0nica va avea aceeasi valoare pro anta ca si alte pro e administrate in faza de urmarire penala 131 Distin!eti inre!istrarea de ima!ini de interceptari Inregistrarea imaginii consta in fi#area, prin intermediul mijloacelor te0nice a anumitor fapte, actiuni importante pentru cauza penala. $e cind interceptarea comunicarilor este o interventie in viata private. 132 3alori prote ate de &ED, ce pot fi afectate de proceduta inre!istrarii ima!inilor $ermisi ilitatea nregistrarii unor convor iri sau a unor imagini n vederea a tinerii de pro e n procesul penal, n lumina prevederilor Codului de procedura penala, ridica pro lema de a sti daca se ncalca sau nu dispozitiile imperative cuprinse n art. 8 din Conventia europeana de la ,tras ourg si n articolele din Constitutia 'omHniei, care consacra principiul secretului corespondentei si a vietii private, n general.5&stfel, potrivit art. 8 din Conventia europeana privind protectia drepturilor omului si a li ertatilor fundamentale .C)D*/, ratificata de 'omHnia prin +egea nr. 4A din 58 mai 5BB1, >orice persoana are dreptul la respect pentru viata sa privata si de familie, domiciliul si corespondenta sa>.De principiu, art. 8 paragraful 5 al C)D*, protejHnd viata privata a persoanei, interzice ascultarile telefonice2R3S .interceptarea comunicatiilor, nregistrarile audio"video/. 9n paragraful urmator al articolului amintit mai sus, se stipuleaza! >=u este admis amestecul unei autoritati pu lice n e#ercitarea acestui drept decHt n masura n care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, ntr"o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta pu lica, unastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, sau protejarea drepturilor si li ertatilor altora>. 133 Independenta udecatorilor Independena judectorilor nu este o prerogativ sau un privilegiu, n propriul lor interes, ci n interesul statului de drept i al celor care caut i cer nfptuirea justiiei, motiv pentru care aceast valoare pe care o numim independen, reprezint, deopotriv, o condiie o ligatorie pentru e#istena statului de drept i o garanie fundamental a unui proces ec0ita il. 9n cadrul activitii lor, judectorii vor asigura dreptul oricrei persoane la un proces ec0ita il. &cetia vor promova dreptul oricrei persoane la un proces ec0ita il i pu lic, ntr"o perioad de timp rezona il, n faa unei instane independente i impariale, constituit conform legii, n
5 2

vederea sta ilirii drepturilor i o ligaiilor civile ale acesteia sau n cazul oricrei acuzaii penale mpotriva sa. Independena judectorului este indispensa il unei justiii impariale, n conformitate cu legea. &ceste dou noiuni sunt indivizi ile. Coate instituiile i autoritile, naionale sau internaionale, tre uie s respecte, protejeze i apere aceast independen 134 *nalizati criteriile care demonstreaza independenta udecatorilor " independena funcional6 " independena material6 " independena profesional. independen.a func.ional-! recrutare, selecie, numire, promovare, delegare, detaare, transfer, eli erare din funcie.+a nivel te0ic, legislativ, constatm c, factorul politic a fost eliminat din cadrul acestor proceduri. =ici un magistrat nu poate susine astzi, cu temei, imi#tiuni de tip politic n sfera competenelor sale.'elativ la independen.a material- a judectorului, prevede c Fremunerarea judectorilor tre uie garantat prin legeG i Ftre uie s fie corespunztoare demnitii profesiei i responsa ilitilor pe care le auG. &cestei recomandri i se adaug cele cuprinse n Carta )uronean privind ,tatutul 7udectorilor R1S, apro at de Curtea de 7ustiie a Comunitilor )uropene.CHt privete independen.a profesional- a judectorilor, analiza de coninut se a#eaz pe cele trei tipuri de competene pe care tre uie s le posede un judector! competene profesionale, competene sociale i competene umane, cu valoare i pondere egal n configurarea portretului unui magistrat. +a nfptuirea justiiei n cauzele penale, judectorii snt independeni i se supun numai legii.7udectorii judec cauzele penale pe aza legii i n condiii care e#clud orice presiune asupralor.7udectorul nu tre uie s fie predispus s accepte concluziile date de organul de urmrirepenal n defavoarea inculpatului sau s nceap o judecat de la ideea preconceput cacesta a comis o infraciune ce constituie o iectul nvinuirii. 13' proiectati o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea principiului independentei udecatorului Independena judectorilor este unul dintre principiile fundamentale ale organizrii i realizrii justiiei. 9n aplicarea legii, independena judectorilor e#clude noiunea de ierar0ie, su ordonare. &vHnd rolul de a trana litigiile n mod o iectiv, conform legii, i fiind o putere prin ei nii, judectorii nu pot primi ordine, instruciuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor judiciar, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciar-nui judector i se sugereaz de ctre preedintele instanei o anumit soluie care ar tre ui pronunat ntr"o cauz aflat pe rol. Dei judectorul cauzei nu este sigur c aceasta ar fi soluia corect i tie c intervenia preedintelui instanei este nelegal, el d curs sugestiei care i se face deoarece nu este sigur cu privire la modul n care tre uie interpretate i aplicate dispoziiile legii n acel dosar. 13(. 9otiunea de constatare te4nico stiintifica si medico>le!ala Constatarea te0nico"tiinific i medico"legal este o activitate efectuat de ctre specialist n cadrul aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru e#plicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate. Constatarea te0nico"tiinific i medico"legal se efectueaz la ordonarea organului de urmrire penal, a instanei judectoreti, a organului mputernicit s e#amineze cazurile cu privire la contraveniile administrative, precum i la cererea persoanei fizice i juridice. 13" Distin!eti constatarile te4nico>stiintifice si medico le!ale de expertize )#pertiza judiciar este o activitate tiinifico"practic i const n efectuarea de ctre e#pert, n scopul aflrii adevrului, a unor cercetri privind o iectele materiale, organismul uman, fenomenele

i procesele ce ar putea conine informaii importante despre circumstanele cauzelor e#aminate de organele de urmrire penal i de instana judectoreasc. Constatarea te0nico"tiinific i medico"legal este o activitate efectuat de ctre specialist n cadrul aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru e#plicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate. Constatarea te0nico"tiinific i medico"legal se efectueaz la ordonarea organului de urmrire penal, a instanei judectoreti, a organului mputernicit s e#amineze cazurile cu privire la contraveniile administrative, precum i la cererea persoanei fizice i juridice. Constatarea te0nico"stiintifica si constatarea medico"legala, desi enumerate ca mijloace de pro a n cuprinsul., sunt mai degra a procedee de pro atiune, adica, >moduri de a opera asupra anumitor mijloace de pro a>, n vederea sta ilirii e#acte a valorii lor pro atorii>.Constatarea medico"legala se dispune n caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cHnd este necesara o e#aminare corporala nvinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora e#istenta urmelor infractiunii. Constatarea te0nico"stiintifica si constatarea medico"legala se pot dispune daca! s"a nceput urmarirea penala n cauza6 organul de cercetare penala a ridicat si asigurat mijloacele materiale de pro a ori poate sa puna la dispozitia specialistilor persoanele implicate. )#pertiza criminalistica poate fi definita ca o activitate de cerceta"re stiintifica a urmelor si mijloacelor materiale de pro a, n scopul identificarii persoanelor, animalelor, o iectelor, su stantelor sau fenomene"lor, al determinarii anumitor nsusiri sau sc0im arii intervenite n continutul, forma si aspectul lor.9n principiu, e#pertiza este facultativa, fiind dispusa de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere sau din oficiu, atunci cHnd, pentru lamurirea unor fapte sau mprejurari ale cauzei, n vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui e#pert )ste o ligatorie efectuarea unei e#pertize psi0iatrice n cazul infractiunii de omor deose it de grav, precum si atunci cHnd orga"nul de urmarire penala sau instanta de judecata are ndoieli asupra starii psi0ice a nvinuitului sau inculpatului.9ntre e#pertiza si constatarea te0nico"stiintifica e#ista unele deose iri .e#pertiza se poate efectua numai dupa punerea n miscare a actiunii penale6 la e#pertiza pot participa si e#perti recomandati de parti/6 ntre cele doua mijloace de pro a e#ista totodata asemanari evidente n plan te0nic criminalistic. 13$ Indicati asupra mecanismului liberii aprecieri a probelor +egea procesual penala a adoptat regula li erei aprecieri a pro elor potrivit careia pro ele nu au o valoare dinainte sta ilita, ci sunt supuse aprecierii organului de urmarire penala si instantei de judecata. Coate pro ele se apreciaza li er. &precierea unei pro e se face de organul de urmarire penala si de instanta de judecata in urma e#aminarii tuturor pro elor administrate si potrivit convingerii lor si conducandu"se dupa constiinta lor. Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a pro elor, de moralitatea si una credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovi ilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deli erarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret. +i era apreciere a pro elor permite ca un organ judiciar care"i formeaz o convingere s nu fie inut vreodat de evaluarea dat pro elor de ctre un alt organ judiciar. & considera convingerea li er, dar a o su ordona contiinei generale impuse din afar i de o factur e#clusivist presupune o contradicie, care anuleaz n mare parte posi ilitatea unei convingeri interne n adevratul sens al cuvHntului, aa cum gHndirea juridic democrat i li er a conturat acest concept. 14%. Evidentiati particularitatile sinta!mei 11propria convin!ere?? Codul de procedura penala a ridicat teoria li era apreciere a pro elor la nivel de principiu, prevazind ca judecatorul si persoana care efectueaza urmarirea penala apreciaza pro ele in conformitate cu propria lor convingere, formata in urma cerecetarilor tuturor pro lemelor administrate.&stfel instantei de apel nu i se impune convingerea primei instante asupra valorilor pro ante a unei sau altei pro e. . Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a pro elor, de moralitatea si una credinta, de

respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovi ilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deli erarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret 141 Estimati conformitatea principiului liberii aprecieri a probelor cu situatia in care anumite circumstante se dovedesc prin anumite mi loace de proba $rincipiul li erei aprecieri a pro elor se afla in conformitate cu situatia cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de pro a. +egea procesual penala a adoptat regula li erei aprecieri a pro elor potrivit careia pro ele nu au o valoare dinainte sta ilita, ci sunt supuse aprecierii organului de urmarire penala si instantei de judecata. Coate pro ele se apreciaza li er.In cazul cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de pro a care sunt e#0austiv enumerate in in codul de procedura penala releva faptul ca unele circumstante pot fi constatate doar prin anumite mijloace de pro a.*dat ajuns cauza la instana de judecat, aceasta este o ligat s constate dac nvinuirea adus inculpatului prin actul de sesizare este ntemeiat i, totodat, tre uie s constate toate mprejurrile referitoare la fapt i la inculpat care pot contri ui la soluionarea cauzei .Constatarea acestor fapte i mprejurri de fapt se realizeaz prin activitatea de pro aiune, n cursul creia autoritile judiciare, dar i prile din proces se servesc de pro e, o inute prin mijloacele de pro . 142 .Indicati temeiurile pentru dispunerea si efectuarea expertizei )#pertiza se dispune in cazurile n care pentru constatarea circumstanelor ce pot avea importan pro atorie pentru cauza penal snt necesare cunotine speciale n domeniul tiinei, te0nicii, artei sau meteugului. $osedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre judector nu e#clude necesitatea dispunerii e#pertizei. &adar, dispunerea unei e#pertize criminalistice este justificat numai atunci cHnd, pentruclarificarea unor aspecte ale cauzei, sHnt necesare cunotine de specialitate dintr"un domeniu saualtul de activitate. 9mprejurarea c cei ce ndeplinesc atri uiile organelor de urmrire penal au c u n o t i n e d e s p e c i a l i t a t e n d o m e n i u l c r i m i n a l i s t i c i i n u n l t u r n e c e s i t a t e a d i s p u n e r i i u n e i e#pertize. Dispunerea e#pertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire penal. $otrivit C.pr.pen. e#pertiza este dispus i se efectueaz,n mod o ligatoriu, pentru constatarea!5/ cauzei morii62/ gradului de gravitate i a caracterului vtmrilor integritii corporale64/ strii psi0ice i fizice a nuitului, nvinuitului, inculpatului"n cazurile n care apar ndoieli cu privire la starea de responsa ilitate sau la capacitatea lor de a"i apra de sine stttor drepturile i interesele legitime n procesul penal61/ vHrstei nuitului, nvinuitului, inculpatului sau prii vtmate"n cazurile n careaceast circumstan are importan pentru cauza penal, iar documentele ce confirm vHrsta lipsescsau prezint du iu6</ strii psi0ice sau fizice a prii vtmate, martorului dac apar ndoieli n privina capacitii lor de a percepe just mprejurrile ce au importan pentru cauza penal 143. Distin!eti subiectii procesuali competenti de dispunerea expertizei Dispunerea e#pertizei este o actiune procesuala interprinsa de catre organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea partilor,cit si de catre instanta de judecata din oficiu in vedrerea soluTionatii unor c0estiuni care include in o iectul pro atoriului si care necesita cunostinte speciale. 14'. Indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului oficialitatii $otrivit acestui principiu desfasurarea procesului tre uie sa fie asigurata pe tot parcursul acestuia , prin interventia activa a organelor judiciare competente. $rocurorul i organul de urmrire penal au o ligaia, n limitele competenei lor, de a porni urmrirea penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de prezentul cod, c s"a svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n vederea constatrii faptei penale i a

persoanei vinovate.Instana de judecat efectueaz aciunile procesuale din oficiu, n limitele competenei sale, n afar de cazul cnd prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea prilor.* ligatia de a porni urmarirea penala atunci cind sunt temeiurile si motivele legale de a efectua actiuni necesare pentru constatarea faptei penale si a persoanei vinovate reiese din scopul procesului penal de a proteja persoanele statul de infractiuni. Conform principiului oficialitatii instanta de judecata efectueaza din oficiu actiunile procesuale in limitele competentei sale, in afara de cazul cind prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea partilor. 14" .Evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in perspective reformarii le!islatiei. Intr"un sir de cazuri legea face e#ceptii de la pr oficialitatii si anume in acele cazuri indicate in art.2;3,, urmarirea penala se porneste numai in aza plingerii preala ile a victimei. In aceste cazuri procurorul poate porni urmarirea penala numai daca victima din cauza incapacitatii , a starii de neputinta sau dependenta fata de anuit nu este in stare sa"si apere drepturile si interesele legitime. In toate cazurile prevazute la acest articol este posi ila impacarea partii vatamate cu anuitul invinuitul sau inculpatul.Impacarea inlatura raspundere penala si rezulta in o ligatia organelor de urmarire penala de a inceta procesul. 14( Distin!eti institutia oficialitatii cu cea a disponibilitatii in procesul penal $otrivit principiului oficialitatii actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, in afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. &stfel procurorul si organele de urmarire penala, de indata de au cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, au o lig sa efectueze din oficiu urmarirea penala. De asemenea, si instanta de judecata, dupa ce a fost sesizata cu judecarea unei cauze penale, indeplineste din oficiu toate actele ce intra in atri utiile ei. *ficialitatea procesului penal nu se aplica in cazul cand legea conditioneaza desfasurarea procesului penal de e#istenta plangerii preala ile facuta de partea vatamata .disponi ilitatea actiunii penale sau principiul disponi ilitatii/. ,olutionarea actiunii civile in procesul penal este guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagu ita este li era sa decida daca declanseaza actiunea civila. $rincipiul disponi ilitii cuprinde n coninutul su prerogativa dreptului prilor de a determina limitele cererii de c0emare n judecat sau ale aprrii i o ligaia instanei de a se pronuna, n limitele nvestirii, numai cu privire la persoanele care au fost c0emate n judecat i asupra o iectului pricinii, sta ilite de reclamant prin cererea de c0emare n judecat, de pHrHt prin cererea reconvenional, de oricare dintre prile iniiale, prin cererile de intervenie forat ori de terii intervenieni, prin cererile de intervenie voluntar. 14# Formele de expertiza in procesul penal expertiza criminalistic- , c a r e , l a r H n d u l e i , p o a t e f i d e m a i m u l t e f e l u r i , i a n u m e ! e#pertiza dactiloscopic, traseologic, alistic, te0nic a actelor, grafic, iocriminalistic62.expertiza medico>le!al- , prin care pot fi lmurite pro lemele privind asfi#ia mecanic,moartea su it, violul etc.64.expertiza psi4iatric- , prin care pot fi lmurite pro lemele privind tul urrile psi0ice,ca! sc0izofrenia, oligofrenia, depresiunea maniacal. 1. expertiza contabil- , p r i n c a r e s e l m u r e s c a s p e c t e p r i v i n d c o n t r o l u l i r e v i z i a conta il6<.expertiza te4nic- , c u a j u t o r u l c r e i a p o t f i l m u r i t e a n u m i t e p r o l e m e n c a z u l accidentelor de circulaie, n cazul infraciunilor contra proteciei muncii.)#pertizele mai pot fi clasificate ca! e#pertiza de comisie, e#pertiza comple# e#pertizasuplimentar, contrae#pertiza.Expertiza de comisi e"sHnt efectuate de ocomisie din cHiva e#peri de acelai profil. +a cererea prilor, n componena comisiei de e#peri pot fi inclui e#perii invitai de ele. )#perii se consult ntre ei i, ajungHnd la o opinie comun,ntocmesc un raport unic, pe care ei toi l semneaz . Expertiza complex. 9n activitatea de soluionare a unor cauze penale organele judiciarese confrunt cu o multitudine de pro leme, a cror natur depete sfera de preocupare a uneitiine, impunHndu"se consultarea unor specialiti din diferite

domenii, cum ar fi! criminalistic,te0nic, medical, conta il, art, etc., care s formuleze concluzi n cadrul raportului de e#pertiz. 14$ *nalizati situatiile de efectuare a expertizei suplimentare ,e efectueaza in cazul cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata considera ca raportul de e#pertiza nu este sufficient de clar. )#pertiza suplimentara se efectueaza de acelasi e#pert sau e#perti.9n cazul n care concluziile e#pertului nu trezesc ndoieli, dar snt insuficient de clare sau incomplete ori n urma unor cercetri incomplete au aprut ntre ri suplimentare care au importan pentru sta ilirea adevrului, se dispune efectuarea unei e#pertize suplimentare dectre acelai sau alt e#pert. Dac concluziile e#pertului nu snt ntemeiate sau e#ist ndoieli privind veridicitatea,e#actitatea i argumentarea acestora, sau dac e#ist contradicii ntre concluziile mai multor e#peri, se dispune efectuarea e#pertizei repetate de ctre alt e#pert .ali e#peri/. Dac concluziile e#pertizei repetate nu corespund concluziilor primei e#pertize, e#pertul este o ligat s indice n raportul de e#pertiz cauzele acestei necorespunderi. 9n cazul ordonrii unei e#pertize suplimentare sau a unei e#pertize repetate, se indic, n modo ligatoriu, motivele. +a ordonarea e#pertizei repetate se prezint raportul primei e#pertize sau procesul"ver al privind imposi ilitatea ntocmirii lui, precum i toate materialele suplimentareaflate la dispoziia ordonatorului e#pertizei judiciare. 1'%.Proectati o situatie in care este necesara efectuarea contraprestatiei. In luna ianuarie N fost victima unei agresiuni.am fost lovit pe la spate in cap de mai multe ori cu o > Hta de ase all/,si a fost internat 5<zile la spitalul de urgenta unde a fost operat la cap. Diagnosticul la e#ternare a fost >!raumatism cranio"cere ral #rad II $ &ertificatul medico le!al = 4'>'% zile in!ri iri medicale 1mentionam ca leziunile traumatice nu au pus in prime die viata victimei1 dar prin pierderea de substanta osoasa sa constituit o infirmitate fizica permanenta.Dr. legist intentionat a dat su 3A de zile ,si a spus ca nu a fost pusa viata in pericol,victima a ramanind cu mana dreapta paralizata si cu B ucati de oase scoase prin operare,prin urmare victima doreste sa faca o contrae#pertiza la certificatul medico"legal. &ontraexpertiza! (ijloc de pro a concretizat intr"o noua e#pertiza ceruta de partea din proces nemultumita de felul cum a fost efectuata e#pertiza admisa si ordonata de instanta la cererea celeilalte parti. Contrae#pertiza poate fi efectuata de un singur e#pert, altul decat cel care a facut prima e#pertiza sau de catre o comisie de e#perti. Din componenta comisiei de e#perti poate face parte si e#pertul a carui e#pertiza este contestata. Ca forta pro anta contrae#pertiza nu se deose este de prima e#pertiza, sau de orice alta e#pertiza. 'evine instantei rolul de a aprecia si de a lua in considerare prioritar, una sau alta dintre cele doua pro e egale ca valoare, e#pertiza si contrae#pertiza. 1'1.Indicati componenta functionala instantelor de udecata. )ste determinate de atri utiile specifice conferite de lege instantelor judecatoresti in desfasurarea procesului penal si de modul particular in care se realizeaza activitatea procesualain diferite faze ale cauzeiori in raport cu caracterul deose it al unor institurii.+egiuitorul sta ileste categoriile de activitati pe care le descfasoara un anumit organ judecatoresc.&numite organe judeca o cauza in prima instanta si altele in apel sau recurs.,unt organe care nu realizeaza decit unele forme procesuale si de e#Ujudecatoriile nu judica decit prim instanta.dupa cum sunt cazuri cind o anumita activitate este data in competenta functionala e#clusive numai unui singur organ e#U judecarea recursului in anulare, in orce cauza, este de componenta e#clusive a Curtii ,upreme de 7ustitie.Componenta functionala este criteriul care diferentiaza organelle judecatoresti su aspectul functilor in procesul penal, si su aspectul atri utilor generale pe care acestea le au indeplinit in acest cadru.Componenta functionala proprie fiecarui organ din sistemul judiciar este strict reglementata prin dispozitiile C$$. 1'2.Distin!eti diferentele sfecifice dintre componenta materiala si componenta teritoriala.

Componenta materiala este determinata de o iectul cauzei penale, este acel fapt juridic care a produs conflictul de drept penal si legatura prin care se desfasoara activitatea judiciara. $e cind componenta teritorala a unei instante judecatoresti este capacitatea o iectiva a instantei respective de a solutiona cauzele penale in raport cu raza teritoriala in care instanta isi e#ercita atri utiile functionale.Criteriu de aza la am ele componente este diferita, in componenta materiala criterile care se iau in vedere sta ilire componentei materiale cum ar fi natura si gravitatea infractiunii ori comple#itatea cause, pe cind criteriu de aza a componentei teritoriale este cel territorial, anume ce prevede numarul si localitatile de resedinta a judecatoriilor, judecatoriei militare si a curtii de apel.Deasemenea in vederea sta ilirii competentei teritoriale au fost alese repere diferite , in functie de faptul unde a fost savirsita infractiunea, in strainatate ori in tara.Ceea ce priveste componenta materiala din punct de vedere te0nic repartizarea cauzelor penale are loc prin urmatoarele metode 5/ determinare a stracta " potrivit caruia judecatoria judeca in prima instanta cauzele penale prevazute in $artea ,peciala a C.$. si 2/ determinarea concreta . In aceste 2 componente este o diferenta vadita din conte#tul e#pus mai sus, c0iar si deose irea din o iectul cauzei si c0iar locul , teritoriul unde a fost savirsita infractiunea. 1'3.Proectati o situatie in care va fi necesara stramutarea cauzei penale. parte vtmat considera c e#ist motive temeinice care s justifice strmutarea judecrii cauzei la o alt instan pentru c la actuala instan se constat e#istena unei lipse de o iectivitate, de imparialitate mpotriva mea, datorit influenei .temerii sau presiunii/ e#ercitat de climatul n care se desfoar procesul penal, iar faptele pe care se sprijin aceast susinere sunt urmtoarele6 " mi s"a respins cererea prin care am solicitat s se constate c plHngerea preala il a fost tardiv introdus6 " martorii au fost intimidai6 " s"au fcut consemnri denaturate n nc0eierile de edin din data de .......... privind pro atoriile administrate cu privire la susinerile pe care le"am fcut6 " tolerarea unor nendepliniri de procedur la termenul din data de ........6 " acordarea de amHnri fr real justificare, la cererea celeilalte pri6 " ncuviinarea de pro e n rate, de natur s duc la tergiversarea judecii, care pun la ndoial o iectivitatea i imparialitatea instanei i face s se nasc inevita il suspiciunea de nencredere6 " instana a mai avut de rezolvat un asemenea caz, .dosar nr. ......... datorit unor influene din afar, a pronunat o soluie nelegal i netemeinic, soluie pe care o ntrevd i n acest dosar. De aceea, consider c n astfel de cazuri strmutarea judecrii cauzei la o alt instan de judecat de acelai grad devine un imperativ.

1'4.Defini.i no.iunea importan.a 0i sarcinile m-surilor procesuale de constr2n!er e. (surile procesuale de constrHngere sunt mijloacele prevzute de lege de care se folosesc organele judiciare pentru a asigura desfurarea normal a procesului penal, e#ecutarea pedepsei, repararea pagu ei produse prin svHrirea infraciunii i pentru a preveni svHrirea de noi fapte antisociale. $rin intermediul msurilor procesuale de constrHngere se urmrete una desfurare a procesului penal, atingerea scopului imediat al acestuia, respectiv,constatarea la timp i n mod complet a faptelor ce constituie infraciuni, astfel ca orice persoan care a svHrit o infraciune s V e pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu V e tras la rspundere penal.(surile procesuale de constrHngere se dispun numai n cazul n care din pro ele administrate rezult c s"a comis o infraciune i fptuitorul urmeaz s V e tras la rspundere penal.*dat apelHnd la acestea, organele competente de urmrire penal i judecat consider c numai prin intermediul lor activitatea

procesual se poate desfura n al ia normalitii i se poate realiza tragerea la rspundere penal i civil a persoanei vinovate. (surile procesuale de constrHngere nu fac parte din activiti principale ce se desfoar n cadrul procesului penal, ele V ind activiti adiacente celei principale. De asemenea, aceste msuri au un caracter provizoriu, facultativ i de constrHngere.

1''.&lasifica.i m-surile procesuale de constr2n!ere. In ,istemul msurilor procesuale de constrHngere au fost incluse urmtoarele categorii! 5/ reinerea6 2/ msurile preventive i 4/ alte msuri
procesuale de constrHngere.

(surile procesuale de constrHngere pot fi clasificate dup anumite criterii! 5/Dup su iectul care este a ilitat s aplice anumite msuri!a/msuri aplicate de organul de urmrire penale
.reinere, aducere silit, o ligarea de a se prezenta/6 /msuri aplicate de procuror .msurile preventive neprivative de li ertate, msurile procesuale aplicate de organul de urmrire penal/6c/msuri aplicate de instana judectoreasc .judectorul de in strucie/, msurile preventive privative de li ertate, amenda judiciar, punerea su sec0estru a unurilor, suspendarea provi zorie din funcie, ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, msuri speciale n privina persoanei juridice/.

2/Dup su iectul fa de care se aplic! a/msuri aplicate

nuitului, nvinuitului, inculpatului .toate msurile procesuale de constrHngere, cu e#cepia amenzii judiciare/6 /msuri aplicate martorilor, prii vtmate i altor participani .o li garea de a se prezenta, aducerea silit, amenda judiciar/.

4/Dup valoarea social asupra creia se 9ndreapt acestea!

% a/ msuri personale .reinerea, aducerea silit, o ligarea de a nu prsi localitatea, arestarea preventiv i altele/6 / msuri reale .sec0estrul unurilor, amenda judiciar, li erarea pro vizorie pe cauiune, depunerea unei cauiuni de persoan juridic/.

1/Dup natura lor!>a/msuri preventive .msuri prevzute n alin. .4/ al art. 5;< din C$$/6
unurilor/.

/msuri asigurtorii .sec0estrul

</Dup gradul de constrHngere a anumitor drepturi fi li erti! a/msuri privative de li

ertate .reinerea, arestarea preventiv, internarea ntr"o instituie medical, arestarea la domiciliu/6 /msuri restrictive de drepturi i li erti .o ligarea de a nu prsi localitatea sau ara, ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport, li erarea provizorie su control judiciar, suspendarea provizorie din funcie, punerea su sec0estru a unu rilor, aducerea silit, controlul judiciar al unei persoane juridice/.

1'".Defini.i no.iunea de incompatibilitate. Incompatibilitatea const n mprejurarea n care un judector este oprit s participe la judecarea unei cauze n cazurile e#pres prevzute de lege. 1'#.Distin!e.i cazurile de incompatibilitate a diferitor subiec.i procedurali. &.proc.pen. sta ilete o serie de temeiuri care fac imposi il participarea su iectului oficial legal investit cu competen a desfura ulterior careva aciuni n cauza penal dat. &stfel Incompati ilitile se refer la! WXCalitatea de soi sau rude a judectorilor mem ri ai aceluiai complet de judecat6 WX7udectorul personal, soul sau, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau surorile si copiii acestora, afinii si persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum si alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate in proces6 WXdaca judectorul este parte vtmata sau reprezentant al ei, parte civila, parte civilmente responsa ila, so sau ruda cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so sau ruda cu nvinuitul, inculpatul in proces ori cu aprtorul acestuia6 WXdaca judectorul a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanelor
3
)ri+orc )4. @4eodoru. op. cil.' vol. II1 p. 1$2.

cauzei sau a participat la adoptarea unei 0otrHri referitoare la aceasta cauza in orice organ o tesc sau de stat. Indiferent daca este in cursul sau in afara procesului penal, prerea tre uie sa fie e#primata anterior dez aterilor judiciare i pronunrii 0otrrii6 WXdaca e#ista alte circumstane care pun la ndoiala rezona ila imparialitatea judectorului6 WXin cazul in care judectorul a mai participat n aceeai calitate la e#aminarea aceleiai cauze in prima instana. 1(%.Defini.i no.iunea de re.inere. Conform C$$ ,retinerea persoanei consta in privarea de li ertate a persoanei anuite,invinuite de savirsirea unei infr pentru care legea prvede o pedeapsa cu inc0isoare pe un termen mai mare de 5 an ,pe o perioad scurt de timp, dar nu mai mult de ;2 de ore, n locurile i n condiiile sta ilite prin lege , si anume in izolatoarele de detentie provizorie a organelor afacerilor interne ,printr"o 0otarire a organ de urmarire penala.

1(1.*naliza.i esen.a Ab-nuelii rezonabileB. * nuial tre uie intotdeauna s fi e autentic. In 0otrarea (urraT v. 'egatul -nit, Curtea a su liniat c dac sinceritatea i temeinicia unei nuieli constituiau elementele indispensa ile ale rezona ilitii sale, aceast nuial nu putea privit ca una rezona il decat cu condiia ca ea s fi e azat pe fapte sau informaii, care ar sta ili o legtur o iectiv intre suspect i infraciunea presupus. &r tre ui deci s e#iste dovezi ale aciunilor, documente sau date medico"legale, care ar implica in mod direct persoana vizat. In consecin, nici o privaiune de li ertate nu se poate aza pe impresii, intuiie, o simpl asociere de idei sau de prejudeci .etnice, religioase sau de alt natur/, indiferent de valoarea lor, in calitate de indiciu al participrii unei personae la comiterea unei infraciuni. &ceasta nu inseamn c pentru a justifT cao condamnare sau c0iar o simpl acuzare ar putea fi sufi cient o singur pro . ,implul fapt c persoana a comis o infraciune % sau ceva asemntor % in trecut nu este suficient pentru a oferi un caracter rezona il unei nuieli, fapt indicat elocvent de judectorii de la ,tras ourg. 1(3.Defini.i statutul ofi.erului de urm-rire penal-. *fierul de urmrire penal este persoan cu funcie de rspundere din (inisterul &facerilor Interne, ,erviciul de Informaii i ,ecuritate, Departa mentul @amal, Centrul pentru Com aterea Crimelor )conomice i Corupiei, mputernicit n numele statului s efectueze urmrirea penal n cauze penale. In calitatea sa de su iect al procesului penal ofierul de urmrire penal este unul dintre participanii prii acuzrii.Ca si procuroru are o ligaia de a lua toate msurile prevzute de lege pentru cerceta rea su toate aspectele, complet i o iectiv, a tuturor circumstanelor care dovedesc vinovia nuitului, nvinuitului, cHt i cele care l dezvinovesc . 1('.Evalua.i prevederile le!ale privind asi!urarea drepturilor victimelor unor cate!orii de infrac.iuni 2n cadrul procesului penal. -nul din drepturile centrale ale victimei const n nregistrarea imediat a sesizrii despre infraciune.*rganul de urmrire penal care a primit sesizarea, inclusiv cea declarat oral, eli ereaz imediat victimei un certificat, n care se vor conine date privitor la numrul de nregistrare, numele, prenumele petiionarului .denumirea persoanei juridice/, funcia i numele celui care a primit sesizarea, denumirea i adresa organului de urmrire penal, telefonul de serviciu i timpul cHnd acestea au fost nregistrate.+a

necesitate, victima este n drept s adreseze o cerere suplimentar pri vitor la vtmarea intereselor sale. @ictima persoan fizic, care a suportat daune morale, fizice ori mate riale de pe urma infraciunii, este n drept s cear recunoaterea calitii sale de parte vtmat. @ictima este n drept s solicite i s eneficieze n modul sta ilit de msuri pentru asigurarea securitii personale, a mem rilor familiei ori a rudelor apropiate, n cazul cHnd aceste persoane pot fi sau sunt ameninate cu moartea, cu aplicarea violenei, cu deteriorarea sau distrugerea unurilor ori cu alte acte ilegale.$entru denunare calomnioas, victima poate fi atras la rspundere conform prevederolor C$. 1((.6tabili.i condi.iile 1 temeiurile 0i circumstan.ele care se iau 2n considera.ie la aplicarea m-sirilor prevative. Conform prevederior C$$, msurile preventive se aplic numai fa de nuit, nvinuit inculpat, prima condiie pentru luarea oricrei msuri preventive este e#istena pro elor c o anumit persoan a svHrit o fapt prevzut de legea penal, fiind atras n calitate de nuit, pus su nvinuire sau trimis n judecat cu actul de inculpare .rec0i zitoriu/. & doua condiie general necesar pentru aplicarea msurilor preventive este e#istena temeiurilor rezona ile de a presupune c nuitul, nvinuitul sau inculpatul ar putea s se ascund de organul de urmrire penal sau de in stan, s mpiedice sta ilirea adevrului n procesul penal ori s svHreasc alte infraciuni. &ici prin >temeiuri rezona ile> nelegem datele o inute n urma activitii procesuale penale sau activitii de investigaie operativ, care presupun survenirea acelor consecine negative ale desfurrii procesului penal (surile preventive, de asemenea, pot fi aplicate de ctre instana de judecat pentru asigurarea e#ecutrii sentinei i n lipsa oricror date care ar presupune esc0ivarea inculpatului de la e#ecu tarea pedepsei.
&stfel, instana de judecat aplic msura preventiv n funcie de gravitatea infraciunii svHrite, iar la pronunarea sentinei de condamna " re " de gravitatea pedepsei sta ilite. $entru aplicarea msurilor preventive neprivative de li ertate, legea pro cesual nu prevede anumite condiii privind gravitatea infraciunii, prin ur mare, acestea pot fi aplicate atHt n cazul infraciunilor sancionate cu pedepse nonprivative de li ertate, cHt i n cazul svHririi infraciunilor pedepsite cu nc0isoare.

1(".*naliza.i constat-rile &ED, 2n cauza Carban 7oldova. 9n cauza Iar an c. (oldovei, Curtea a notat c, n conformitate cu 'egistrul medical prezentat, n perioada deteniei n Izolatorul de detenie provizorie al (&I .52"5B noiem rie 2AA1, 2A decem rie 2AA1 % 5B ianuarie 2AA</, reclamantul a fost e#aminat doar o singur dat .cu toate c sufer de trei maladii medicale grave/. & fost respins, fr e#plicaii, cererea de a fi consultat de ali medici c0iar dac reclamantul s"a plns de durere n regiunea cervical a coloanei verte rale i de amorire a degetelor i a minilor. )l a fost e#aminat de neurolog doar o singur dat, iar recomandarea neurologului de a fi e#aminat de un neuroc0irurg nu a fost urmat. $entru c0emarea unei am ulane era nevoie de decizia CCC)C, o decizie dificil de luat n a sena unui medic profesionist. 9n timpul edinelor de judecat el era inut ntr"o cuc, n ctue. (edicul a tre uit s" i msoare tensiunea printre gratii. 1($. Identifica.i momentul 2ncet-rii calit-.ii de b-nuit. Calitatea de nuit nceteaz din momentul eli errii reinutului, revocrii msurii preventive aplicate n privina lui ori, dup caz, anulrii ordonanei de recunoatere n calitate de nuit i scoaterii lui de su urmrire, sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal a ordonanei de punere su nvinuire. 1"'.Enumera.i actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscut- 2n calitate de b-nuit1 2nvinuit1 inculpat1 condamnat1 ac4itat. Danuit"5/ procesul"ver al de reinere6 2/ ordonana sau nc0eierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de li ertate6 4/ ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de nuit. Invinuit %ordonanta de punere su invinuire Inculpat"din momentul tramsmiterii rec0izitoriului in instanta de judecata

1"(.Distin!e.i statutul procesual al 2nvinuitului de cel al inculpatului. Invinuit poate fi numai o persoan fizic. (omentul n care persoana fizic capt calitatea de nvinuit este ales de ctre procuror din oficiu sau la propunerea organului de urmrire penal i coincide cu e#istena temeiurilor care rezult din totalitatea pro elor de vinovie administrate n cauz. &ctul procedural prin care se confer calitatea de nvinuit este ordonana de punere su nvinuire. CHt privete naintarea acuzrii, aceasta se va face de ctre procuror n prezena
avocatului n decurs de 18 de ore din momentul emiterii ordonanei de punere su nvinuire, dar nu mai tHrziu de ziua n care nvinui tul s"a prezentat sau a fost adus n mod silit.

9nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete in culpat. Crimiterea in judecat a cauzei se efectueaz de ctre procurorul care a ntocmit rec0izitoriul, dar nu nainte de a"i prezenta nvinui tului i aprtorului lui materialele de urmrire penal t de a soluiona cererile in legtur cu terminarea urmririi penale. $e
parcursul procesului penal, nvinuitul .inculpatul/ n calitatea sa de su iect al prii aprrii are numeroase drepturi.$rintre cele mai importante se nscrie dreptul de a ti pentru ce fapt este nvinuit. $rocurorul este o ligat n decurs de 18 de ore din momentul emiterii ordonanei de punere su nvinuire, dar nu mai tHrziu de.ziua n care nvinui tul s"a prezentat sau a fost adus n mod silit, s"i aduc la cunotin nvinuirea i s"i e#plice coninutul ei.

1"".6tabili.i condi.iile aplic-rii !aran.iei personale 0i !aran.iei unei or!aniza.ii. )aran.ia personal- este o msur preventiv de influen psi0ologic din partea garaniilor asupra nuitului, nvinuitului sau inculpatului c acesta va respecta urmtoarele o ligaii! 5/ nu se va sustrage de la urmrirea penal sau judecat6 2/ se va prezenta la orice citaie6 4/ nu va mpiedica aflarea adevrului6 1/ va comunica despre orice sc0im are a domiciliului6 </ va respecta ordinea pu lic .nu va svri contravenii sau alte infraciuni/. :arania personal se azeaz att pe ncrederea garanilor fa de cel nuit sau nvinuit precum i a procurorului sau instanei de judecat fa de garani i persoana nvinuit. :aranii tre uie s fie persoane demne de ncredere adic s fie persoane cunoscute cu o reputaie iresponsa il i cu capaciti reale de a influena pozitiv asupra comportamentului celui nuit sau nvinuit. )aran.ia unei or!aniza.ii. 9n calitate de garant n cadrul acestei msuri preventive pot fi organizaiile de stat, neguvernamentale, comerciale sau de alt natur unde de regul activeaz nuitul, nvinuitul sau inculpatul n cauz. :arania unei organizaii se aplic n aceleai condiii ca i garania personal, adic numai la demersul organizaiei i cu acordul celui nuit sau nvinuit. 1"#.Distin!e.i condi.iile aplic-rii m-surilor preventive fa.- de minori. $otrivit articolului 5A al 'egulilor de la ?eijing din clipa n care un minor este arestat sunt informai prinii sau tutorele imediat sau dac aceasta nu este posi il, n cel mai scurt timp. &celasi act sta ilete c n cazul n care minorii se afl n arestul poliiei, se va lua n considerare statutul lor de minori, vHrsta, gradul de vulnera ilitate i de maturitate. )i tre uie informai despre drepturile i garaniile lor n mod prompt i ntr"o manier foarte accesi il.De asemena legislatia nationala a '( sta ilete unele cerine speciale la reinere sau la aplicarea msurii preventive fa de minor! reinerea sau arestarea poate avea loc doar n cazul svHririi unor infraciuni grave, deose it de grave sau e#cepional de grave6Despre reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat prinii sau ali reprezentani legali6 la soluionarea c0estiunii privind aplicarea msurii preventive n primul rHnd se pune n discuie posi ilitatea transmiterii minorului su supraveg0ere6 la soluionarea c0estiunii privind aplicarea msurii preventive sunt luate n considerare i aa mprejurri ca vHrsta persoanei, starea sntii, starea familial, activitatea, etc. 1"$.+edacta.i o cerere de contestare a m-surii obli!atorii de a nu p-r-si localitatea. Cerere 'og instanta sa revoce interdictia de a nu parasi localitea ,din considerentele ca aceasta masura imi complica situtia financiara de care depinde toata familia mea !sotia si 2 copii minori,si anume

prin faptul ca locul meu de munca se afla in localitatea vecina ,respectiv prin masura o ligatorie aplicata nu pot parasi localitatea in care imi am domiciliul pDru a"mi onora o ligatiunile contractuale de munca. 1#1. Distin!e.i procedura de renun.are la ap-r-tor de procedura de 2nl-turare a ap-r-torului din procesul penal. 'enunarea la aprtor poate avea loc la orice etap a procesului penal numai din iniiativa nuitului, nvinuitului, inculpatului i numai n cazul n care i"au fost create posi iliti reale pentru participarea avocatului la proces.'enunarea la aprtor se face prin cerere scris, ane#at la materialele cauzei. 9n cerere se vor descrie, n mod detaliat, cauzele n virtutea crora nuitul, nvinuitul, inculpatul a renunat la aprtor.&stfel, dac renunarea la aprtor este naintat personal de ctre nuit, nvinuit, inculpat6 enevol, adic fcut de unvoie, nesilit6 din proprie iniiativ, adic fr a fi ndemnat sau silit de altul6 n prezena aprtorului care ar putea fi numit din oficiu. De asemena tre uie sa mentionam ca organul de urmrire penal, procurorul sau instana de judecat pot respinge cererea de renunare la aprtor n cazurile n care interesele justiiei cer asistena o ligatorie a aprtorului. 9n Cod procedur penal sunt reglementate e#0austiv temeiurile i procedura nlturrii aprtorului din procesul penal.&stefel aprtorul nu are dreptul s participe la procesul penal daca!dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu persoana care a participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei6 dac el a participat n aceast cauz n calitate de!a/persoan care a efectuat urmrirea penal6 / procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal6d/ grefier, interpret, traductor, specialist, e#pert sau martor. 9nlturarea aprtorului din procesul penal poate avea loc la cererea nuitului, nvinuitului, inculpatului ori din oficiu la iniiativa organului ce desfoar procesul penal. 9n acest sens organul de urmrire penal i procurorul emite ordonan motivat, iar instana % nc0eiere motivat. Eotrrea este definitiv, nefiind suscepti il de a fi atacat. 2%%.+edacta.i o ordonan.- de recunoa0tere a persoanei 2n calitate ca reprezentant le!al . ,+D,9*9EF de recunoa0tere 2n calitate de reprezentant le!al al b-nuitului minor mun. &4i0in-u ( noiembrie 2%%$ $rocuror in $rocuratura sectorului Centru, municipiul C0iinu, jurist de rangul II, Ignat &ndrian ,e#aminand materialele cauzei penale nr. 2AA3118B;1 asupra faptului sustragerii pe ascuns a unurilor altei persoane i luand in consideraie c nuitul (ocanu Igor este minor i lipsit parial de capacitatea de e#erciiu al drepturilor prevzute de Codul de procedur penal, in aza prevederilor art. ;<, ;3 i ;; din Codul de procedur penal, DI6P;9= 'ecunoaterea lui (ocanu *leg, tatl nuitului (ocanu Igor, in calitate de reprezentant legal al nuitului minor. Procuror in Procuratura sect. &entru1 urist de ran!ul IIsemntura I#nat (ndrian. 2%1.Indica.i condi.iile aplic-rii arest-rii la domiciliu. &restarea la domiciliu poate fi aplicata de ctre procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n care e#ist suficiente temeiuri rezona ile de a presupune c nuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s mpiedice sta ilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan pentru asigurarea e#ecutrii sentinei.De regul arestarea la domiciliu se dispune n privina nuitului, nvinuitului sau inculpatului care a depit vrsta de 3A ani, care este invalid de gradul I, femeilor

gravide i femeilor care au la ntreinere copii n vrst de 8 an pentru svrirea oricror infraciuni, cu e#cepia infraciunilor e#cepional de grave. $entru alte persoane de ct cele artate mai sus aplicarea acestei msuri este posi il numai pentru infraciunile care se pedepsesc cu cel mult 52 ani nc0isoare. 2%2.*naliza.i prevederile le!ale privind restric.iile puse 2n fa.a persoanei arestate la domiciliu. &restarea la domiciliu const n izolarea nuitului, nvinuitului, inculpatului de societate, dar nu i de mem rii familiei care locuiesc mpreun cu acesta. &restarea la domiciliu este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele restricii! 5/ interzicerea de a iei din locuin6 2/ limitarea convor irilor telefonice, recepionrii i e#pedierii corespondenei i utilizrii altor mijloace de comunicare64/ interzicerea comunicrii cu anumite persoane i primirea pe cineva n locuina sa6 $ersoana arestat la domiciliu poate fi supus o ligaiilor! 5/ de a menine n stare de funcionare mijloacele electronice de control i de a le purta permanent6 2/ de a rspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmrire penal sau la instana de judecat la timpul fi#at. 2%4.Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent procedural si enumerati cazurile in care acestea participa laprocesul penal &sistentul procedural este persoana care nu are interes personal n cauz, nu este angajat al organului de urmrire penal i particip la prezentarea persoanei spre recunoatere. &stfel asistent procesual poate fi orice persoana cu respectarea anumitor conditii ! a/ persoana sa fie neutra ,sa nu fie interesata in cauza si sa nu fie cunoscut persoanei c0emate sa faca recunoasterea,sa nu fie angajat al organului de urmarire penala / sa fie de acelasi se# si asemanator la e#terior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. In cazul prezentarii spre recunoastere la aceasta procenura urmeaza a fi antrenati 1 asistenti procedurali care sa corespunda acestor criterii si particularitati.&sistentii procedurali pe linga prezentarea spre recunoastere mai pot participa la reconstituirea faptei sau la efectuarea e#perimentului cind prezenta acestora este considerata o ligatorie. 2%'.Distin!eti statutul asistentului procedural de statutul martorului (artorul este persoana care poseda informatii cu privire la vreo circumstanta care urmeaza sa fie constatata in cauza. $e cind asistentul procedural e persoana care nu are nici un interes personal in cauza ,nu e angajat a organului de urmarire penala, si participa la prezentarea spre recunoatere de regula. Calitatea de martor se do indeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume! 5 e#istenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire penala sau in instanta62persoana tre uie sa cunoasca informatii cu privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 4citarea persoanei in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se do indeste prin c0emarea unei persoane ca martor in procesul penal. $e cind asistent procedural poate fi orice persoana care nu are interes in cauza si care este de acelasi se# si asemanator la e#terior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. ,tatutul martorului se deose este de cel al asistentului procedural prin faptul ca are anumite drepturi de care nu se ucura asistentul si anume! are dreptul de a inainta cereri, cere recuzarea persoanelor participante la audierea sa, sa refuze de a da declaratii sau a oferi o iecte, documente daca acestea ar marturisi impotriva sa fie asistat de un avocatcare sa"i reprezinte interesele in fata organului de urmarire penala. ,i raspunderea acestor persoane pentru nee#ecutarea o ligatiilor lor e diferita , asistentul procedural pentru neindeplinirea o ligatiilor sale poate fi supus unor masurilor procesuale de constringere ca de e#.! o licarea de a se prezenta,aducerea silita, amenda judiciara. Iar martorulin cazul in care nu"si indeplineste o ligatiile poate fi supus unei amende judiciare, in caz de refuz sau esc0ivare de a face declaratii sau depunerea unor declaratii false poate fi supus raspunderii penale conform art.454 ,452 Cod penal.

2%(.Estimati prevederile le!ale privind imunitatile si privile!iile martorilor in raport cu standardele internationale Cermenele imunitate si privilegii nu se utilizeaza direct in procedura penala dar totusi aceasta institutie isi gaseste aplicarea si reglementarea in Codul de procedura penal. &ceste notiuni se mentioneaza in Conventia )uropeana a Drepturilor *mului si anume aici se sta ileste ca judecatorii se ucura de un sir de imnutati si prevelegii in timpul e#ercitarii functiilor sale.In general imunitatile si privilegiile judecatorului tin de imunitatea de arestare sau de detinere si de control sau retinere a agajelor. In doctrina procesual penala s"au conturat citeva conditii de e#sitenta a privilegiilor si anume!5 procesul penal tre uie efectuat in conditiile sigurantei ca informatiile transmise sunt confidentiale si ca ele nu vor fi date pu licitatii!2 Confidentialitatea tre uie sa poarta un caracter esential in relatiile dintre parti. Imunitatiile si privilegiile au drept scop ocrotirea anumitor relatii recunoscute de societate drept cele mai valoroase. =ecesitate delimitarii imunitatile de privilegiile e determinate de totalotate drepturilor ce survin in urma aplicarii institutiei.In cazul imunitatiilor persoana nu poate participa la proces c0iar daca doreste acest lucru. $rivilegiul acorda persoanei dreptul dicretional de participare in pro atoriu. Imunitatiile si privilegiile au anumite elemente comune !caracterul relatiilor scopul comunicarii ,confidentialitatea . Imunitatile si privilegiile apartin persoanei o isnuite care decide de a da sau nu pu licitatii continutul comunicarii deoarece secretul i"a apartinut initial. 2%".Indicati conditiile si temeiurile aplicarii sec4estrului Conform codului de procedura pen ! $unerea su sec0estru a unurilor este o msur procesual de constrngere, care const n inventarierea unurilor i interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz de necesitate, de a se folosi de aceste unuri . Conform prevederilor legale sec0estrul poate fi dispus in urmatoarele conditii ce urmeaza a fi intrunite comulativ! a/ sa fie inceputa urmarirea penal / daca pro ele acumulate permit de a presupune intemeiat ca anuitul inviuitul, sau alte persoane la care se afla unurile urmarite le pot tainui deteriora sau c0eltui6 c/ daca s"a inaintat actiunea civila pentru savirsirea actiunii incriminate anuitului , invinuitului inculpatului ii pot fi aplicata pedeapsa amenzii sau sec0estrul. 2%#.Deducati particularitatile amendei udiciare in raport cu amenda contraventionala Coform cod proced pen &menda judiciar este o sanciune neasc aplicat de ctre instana de judecat persoanei care a comis o a atere n cursul procesului penal. $e cind amenda contraventional reprezinta o sanctiune pecuniara care se aplica in cazurile prevazute de Cod contraventional. &m ele tipuri de amenda se e#prima in unitati conventionale, unitatea conventionala de amenda fiind egala cu 2A lei . Insa aceste tipuri de amenzi se deose esc dupa cuantumul sau astfel amenzii judiciare se aplica in marime de la 5 la 2< unitati conventionale, pecind amenda contraventionala se aplica pentru persoanele fizice in marime de la 5 la 5<A u.c. iar pentru persoane juridice in marimea de la 5A la <AA u.c. De aici rezulta o alta delimitare si anume ca amenda judiciara se aplica doar persoanelor fizice pe cind cea contraventionala atit persoanelor fizice cit si juridice. &lte delimetare este ca amnda judiciara se aplica de catre judecatori cind a aterea are loc in cursul judecarii cauzei ,si de judecatorul de instructie cind a aterea are loc in cursul urmaririi penale, iar amenda contraventionala sa aplica de regula de catre agentul constatator la locul constatarii faptei contraventionale. 2%$.Proiectati o situatie de revocare a masurii sec4estrului Conform C$$ punerea unurilor su sec0estru poate fi contestat n modul sta ilit de prezentul cod, ns plngerea sau recursul naintat nu suspend e#ecutarea acestei aciuni. &lte persoane dect nuitul, nvinuitul, inculpatul care consider c punerea su sec0estru a unurilor lor este efectuat ilegal sau nentemeiat snt n drept s cear organului de urmrire penal sau instanei s scoat unurile de su sec0estru. 9n cazul n care acestea refuz s satisfac rugmintea sau nu au

comunicat persoanei respective despre soluionarea cererii timp de 5A zile din momentul primirii ei, persoana este n drept s solicite scoaterea unurilor de su sec0estru n ordinea procedurii civile. Eotrrea instanei de judecat n privina aciunii civile privind scoaterea unurilor de su sec0estru poate fi atacat de ctre procuror n instana ierar0ic superioar cu recurs n termen de 5A zile, ns, dup intrarea ei n vigoare, este o ligatorie pentru organele de urmrire penal i pentru instana de judecat care judec cauza penal n cadrul soluionrii c0estiunii ale cui unuri tre uie s fie confiscate sau, dup caz, urmrite. -n e#emplu de revocare a punerii unurilor su sec0estru este situatia cind persoana a fost ac0itata sau a fost incetata urmarirea penala. Instanta de judecata judecatorul de instructie sau procurorul in limitele kompetentei lor ridicasec0estrul asupra unurilor si in cazurile cind constata ilegalitatea puneri acestora su sec0estru de catre organul de urmarire penala fara autorizatie. 21%.Definiti notiunea de expert si specialist )#pertul este persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr"un anumit domeniu si este a ilitata de lege sa faca o e#pertiza. ,pecialistul este persoana care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita pro lema si e antrenata in procesul penal,inmodul prevazut delege, pentru a contri ui la sta ilirea adevarului. 211.Distin!eti statutl expertului de cel al specialistului $rin specialist in cadrul procesului penal se are in vedere persoana fizica! a/care are cunostinte temeinice intr"un anumit domeniu de activitate umana6 / care a fost c0emata la efectuarea actiunii procesuale in modul prevazut de lege6 c/ce nu se afla in nici o situatie de incompati ilitate indicate C proc pen. )#pert judiciar conform +egei '( cu privire la e#pertiza judiciara poate fi persoana care ! a/ are capacitatea de a actiona cu discernamint / are studii superioare universitare , intr"un anumit domeniu al e#pertizei si a o tinut calificarea de e#pert judiciar c/ poseda cunostinte speciale in cele mai diverse domenii ale stiintei , te0nicii, artei,etc. d/ este atestat in calitate de e#pert judiciar intr"un anumit domeniu e/ nu are antecedente penale. ,copul pentru care specialistul se atrage in procedura in cauza penala este acordarea ajutorului necesar organului de urmarire penala sau a instantei , prin ajutor se are in vedere ! cori uirea prin sfaturi ,sugestii la descoperirea ridicarea o iectelor sau a documentelor . )#pertul insa este o persoana ce nu are interese in rezultatele cauzei este atras in proces pentru efectuarea unor investigatii si aplicindusi cunostintele din domeniul stiintei , te0nicei sau a altor domenii de activitate umana prezinta rapoarte care sa contina raspunsuri o iective si intemeiate la intre arile ce li se pun. &stfel am putea spune ca specialistul este implicat in anumite activitati prosesuale pentru acordarea de ajutor organului de urmarire penala in scopul aflarii adevarului. $e cind )#pertul e o persoana cu studii vaste care e atras in proces pentru a confirma anumite circumstante ce au relevanta in proces .e#! verificarea autencitatii unui o iect / . 212.In ce masura normele nationale privind incompatibilitatea expertului si a specialistului se conformeaza cu standardele internationale Conform C$$ $ersoana nu poate lua parte la proces n calitate de e#pert! 5/ dac el personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii acestora snt direct sau indirect interesate n proces62/ dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte civilmente responsa il, so sau rud cu vreuna din aceste persoane 64/ dac a participat n acest proces n calitate de martor,interpret, traductor, grefier, etc. 61/ dac el a luat n aceast cauz 0otrri anterioare judecii n care i"a e#pus opinia asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului63/ dac e#ist alte circumstane care pun la ndoial imparialitatea acestora. De asemenea tre uie sa mentionam ca participarea anterioar a persoanei n calitate de e#pert nu este un o stacol care e#clude participarea ei ulterioar n aceeai calitate n procedura dat, cu e#cepia cazurilor n care e#pertiza se efectueaz repetat n legtur cu apariia ndoielilor n privina

veridicitii concluziilor din raport.'ecuzarea e#pertului se soluioneaz de organul de urmrire penal sau de instan i 0otrrea asupra acestei c0estiuni nu este suscepti il de a fi atacat. 213.Definiti scopul si limitele confidentialitatii urmaririi penale Conform C$$ (aterialele urmririi penale nu pot fi date pu licitii dect cu autorizaia persoanei care efectueaz urmrirea penal i numai n msura n care ea consider c aceasta este posi il, cu respectarea prezumiei de nevinovie, i ca s nu fie afectate interesele altor persoane i ale desfurrii urmririi penale.Dac este necesar a se pstra confidenialitatea, persoana care efectueaz urmrirea penal previne martorii, partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsa il sau reprezentanii lor, aprtorul, e#pertul, specialistul, interpretul, traductorul i alte persoane care asist la efectuarea aciunilor de urmrire penal despre faptul c nu au voie s divulge informaia privind urmrirea penal. &ceste persoane vor da o declaraie n scris c au fost prevenite despre rspunderea pe care o vor purta conform art.45< din Codul penal. Divulgarea datelor urmririi penale de ctre persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre persoana a ilitat cu controlul asupra activitii de urmrire penal, dac aceast aciune a cauzat daune morale sau materiale martorului, prii vtmate i reprezentanilor acestora sau a prejudiciat procesul de urmrire penal, are ca urmare rspunderea penal prevzut n art.45< din Codul penal. 214.Distin!eti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi penale de masurile pastrarii secretului de stat si altui secret ocrotit dele!e Confidentialitatea urmaririi penale se efectueaza prin prevenirea personalor care au luat cunostinta cu datele urmaririi penale de a pastra informatiile respective pina la terminarea urmaririi penale, luinduse de la acestia o declaratie in scris despre faptul ca au fost prevenite in legatura cu survenirea raspunderii penale in urma divulgarii acestei informatii conform art 45< C$. ,pre deose ire de confidentialitatea umraririi penale, pastrarea secretulului de stat se garanteaza prin faptul ca persoanele crora organul de urmrire penal sau instana le solicit s comunice sau s prezinte date care constituie secret de stat au dreptul s se conving de faptul c aceste date se colecteaz pentru procesul penal respectiv, iar n caz contrar s refuze de a comunica sau de a prezenta date. $ersoanele crora organul de urmrire penal sau instana le solicit s comunice sau s prezinte date ce constituie secret de stat nu pot refuza ndeplinirea acestei cerine, motivnd prin necesitatea pstrrii secretului de stat, ns au dreptul s primeasc n preala il de la persoana care efectueaz urmrirea penal sau de la instan o e#plicaie care ar confirma necesitatea furnizrii datelor menionate. 21'.+edactati o plin!ere catre udecatorul de instructie determinata de incalcarea secretului comercial 7udecatoria sectorului centru mun. C0isinau Ctre 7udecatorul de instructie a judecatoriei sectorului centrul din partea ceteanului :0ita ?om a domiciliat n! YYmun. c0isinau str. Florilor 4/2 PlGn!ere .n temeiul art. 251 Cod de $rocedur $enal a '(/ +a data de 2;.A8.AB eu su semnatul :0ita ?om a amfost citat da ma prezint la organul de urmarire penala din mun. c0isinau sectorul centru pentru a depune dclaratii intro cauzapenala. *fiterul de urmarire penala in mod a uziv fiind coenteresat sa afle secretul comercial al intreprinderii in care activez fara a imi fi e#plicat scopul divulgarii acestor informatii fara a imi acorda dr de a ma konvinge ca aceste datesint colectate pentru procesul penal ma impus su prete#tul refuzului de a face declaratii sa divulg aceasta informatie. In urma divulgarii secretului comercial intreprinderii in care activez i sa cauzat prejudicii considera ile datorita faptului ca aceasta informatii a fost accesi ila pu licului.

Data ,emnatura 21(.Definiti notiunea de martor (artorul este persoana citat n aceast calitate de organul de urmrire penal sau de instan, precum i persoana care face declaraii, n modul prevzut de prezentul cod, n calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoane care posed informaii cu privire la vreo circumstan care urmeaz s fie constatat n cauz. Calitatea de martor se do indeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume! 5 e#istenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire penala sau in instanta62persoana tre uie sa cunoasca informatii cu privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 4citarea persoanei in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se do indeste prin c0emarea unei persoane ca martor in procesul penal. 21".Distin!eti statutul avocatului martorului de statutul aparatorului banuitului $otrivit prevederilor C$$ $ersoana, fiind citat n calitate de martor, are dreptul s invite un avocat care i va reprezenta interesele n organul de urmrire penal i o va nsoi la aciunile procesuale efectuate cu participarea sa. &vocatul invitat de ctre martor n calitate de reprezentant al su la organul de urmrire penal, dup ce i"a confirmat calitatea i mputernicirile, are dreptul! s tie n care cauz penal este citat persoana pe care o reprezint6 s asiste pe tot parcursul desfurrii aciunii procesuale la care particip persoana pe care o reprezint6 s cear, n condiiile prevzute de lege, recuzarea interpretului, traductorului care particip la audierea martorului respectiv6 s nainteze cereri6etc. &vocatul martorului, lund parte la aciunile procesuale, este o ligat s se supun dispoziiilor legale ale reprezentantului organului de urmrire penal. *p-r-torul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezint interesele nuitului, nvinuitului, inculpatului, i acord asisten juridic prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege.$ersoanele capt calitatea de aprtor din momentul n care i"au asumat angajamentul de a apra interesele persoanei n cauz cu consimmntul acesteia. &prtorul, dup ce i"a asumat angajamentul de a apra, tre uie s anune despre aceasta organul de urmrire penal sau instana. &cesta nu poate, contrar poziiei persoanei pe care o apr, s recunoasc participarea ei la infraciune i vinovia de svrirea infraciunii. &prtorul nu este n drept s destinuiasc informaiile care i"au fost comunicate n legtur cu e#ercitarea aprrii dac aceste informaii pot fi utilizate n detrimentul persoanei pe care o apr. &vocatul nu este n drept s renune nemotivat la aprare.&paratorul este o ligat sa participle daca anuitul cere acest lucur, anuitul este minor sau militar in termen sau I se incrimineaza o infractiune grav, deose it de grav sau e#cepional de grava. 21#.+edactati o 4otatire privind inlaturarea din process a avocatului martorului &vocatul nu are dreptul s participe la procesul penal!dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu persoana care a participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei6 dac a participat n aceast cauz n calitate de! persoan care a efectuat urmrirea penal6 procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal6 judector care a judecat cauza6 grefier, interpret, traductor, specialist, e#pert sau martor6&vocatul care acord asisten juridic garantat de stat va fi nlturat din procesul penal dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la ndoial competena sau una"credin a avocatului i va depune o cerere pentru nlturarea acestui aprtor din proces. &vocatul nu poate participa n procesul penal dac a acordat anterior sau acord n prezent asisten juridic unei persoane ale crei interese vin n contradicie cu interesele

persoanei pe care o apr, precum i dac se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal de prima. 21$.Definiti notiunea de masuri de protectie.$rin msuri de protecie se su inteleg acele msuri aplicate n cadrul programului de protecie e#clusiv de ctre organul a ilitat. 9n cadrul procesului penal pot fi aplicate, n privina persoanei protejate, urmtoarele msuri de protecie! a/ protecia datelor de identitate6 / audierea cu aplicarea unor modaliti speciale6 c/ sc0im area domiciliului sau locului de munc ori de studii6 d/ sc0im area identitii, sc0im area nfirii6 e/ instalarea unui sistem de alarm la locuin sau reedin6 f/ sc0im area numrului de telefon6 g/ asigurarea proteciei unurilor. 22%.&lasificati masurile de asi!urare asecuritatii participantilor la proces Dupa natura juridica si modul de reglementare deose im trei categorii de masuri de asigurare a securitatii participantilor la process ! 5/masuri procedurale penale 2/ masuri urgente, masuri de protectie ,masuri asiguratorii 4/ (asuri te protectie prin actiuni de investigatie operative (asuri procesual penale sunt !a/e#aminarea cauzei in sedinta 6 /audierea martorului c/prezentarea persoanei spre recunoastere6 d/interceptarea comunicarilor (asuri urgente aplicate fata de persoana protejata sunt ! asigurarea pazei personale, pazei domiciliului, ori a unurilor6 interceptarea comunicarilor6 supraveg0erea prin intermediul mijloacelor audio video6 deplasarea temporara intr"un loc sigur6 instalarea te0nici speciale de semnalizare in locul de aflare. (asuri de protectie! protectiea datelor de identitate6 audierea cu aplicarea mijloacelor speciale6 sc0im area domiciliului a locului de muncasau studii6 sc0im area identitatii D infatisarii6 sc0im area nr de telefon6 asigurarea protectiei unurilor6 (asurile de asistenta sunt! integrarea in alt mediu social,recalificarea profesionala6asigurarea unui venit care ii va asigura un trai decent pina la gasirea unui loc de munca6 asistenta medicala6asistenta juridica6 asistenta psi0ologica sisociala. 221.Proiectati o situatie cind persoana poate fi inclusa in pro!ramul de protectie ,ituatie similara ar fi cazul cind un persoana fiind martor ocular al unei infractiuni e#ceptional de grave, la organul de urmarire penala depune declaratii despre cele care a luat cunostinta. $ersoana avind o informatie valoroasa pentru,la cererea scrisa a persoanei date si luainduse in consideratie informatia pe care o detine, prin o 0otarire motivate a procurorului sau a instantei persoana data poate fi inclusa in programul de protectie si daca aceasta este afla in pericol,pentru a o proteja, si pentru ca informatia detinuta sa fie folo pentru pedepsirea faptuitorului. 222.Definiti notiunea de citare Citarea n procesul penal constituie aciunea procedural prin care organul de urmrire penal, judectorul de instrucie sau instana de judecat asigur prezentarea unei persoane n faa sa pentru desfurarea normal a procesului penal.&ctul procedural prin care se relizeaza citarea se numeste citatie. 223.Hiliberber! contra 7oldova 'eclamantul a participat la o demonstraie neautorizat n faa primriei din C0iinu contra reducerii privilegiilor de transport pentru studeni. Dup ce mai muli demonstrani au aruncat cu ou i roii n cldirea primriei, poliia a intervenit i a reinut mai muli demonstrai, ntre care i reclamantul. +a sediul poliiei a fost amendat pentru contravenia de tul urarea ordinii pu lice cu o amend care, n caz de neplat, se putea transforma ntr"o sanciune privativ de li ertate. 'eclamantul a contestat n instan amenda, ns cererea sa a fost respins, fr ca reclamantul s fie prezent la judecat i audiat din cauza greitei citri a sale.Curtea a constatat c, n dreptul intern,

fapta comis de ctre reclamant constituie contravenie i nu intr n materie penal. Curtea a amintit totui c ea nu este inut de calificarea din dreptul intern. +uHnd n calcul criterii sta ilite anterior pentru a determina caracterul penal al unei acuzaii! natura faptei, scopul i duritatea sanciunii, Curtea a constatat c fapta viza ordinea pu lic, scopul sanciunii nu era unul reparator al unei prejudiciu, iar duritatea sanciunii era ridicat, dat fiind c se putea transforma n nc0isoare. 9n plus, caracterul penal al faptei este su liniat i de intervenia poliiei n procedur. 224.Evaluati modalitatile de citare in procedura penala nationala propunind noi modalitati $otrivit C$$ c0emarea unei persoane n faa organului de urmrire penal sau a instanei de judecat se face prin citaie scris. Citarea se poate face i prin not telefonic sau telegrafic ori prin mijloace electronice.Citarea se va face n aa fel ca persoanei c0emate s i se nmneze citaia cu cel puin < zile nainte de data cnd ea tre uie s se prezinte conform citaiei n faa organului respectiv. &ceast regul nu se aplic la citarea nuitului, nvinuitului, inculpatului, a altor participani la proces pentru efectuarea unor aciuni procesuale de urgen n cadrul desfurrii urmririi penale sau al judecrii cauzei. Citaia se nmneaz de ctre agentul mputernicit cu nmnarea citaiei .denumit n continuare agent/ sau prin serviciul potal.