OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOLOGIEI SOCIALE

Mai exact, psihologia sociala este studiul stiintific al modului n care indivizii gndesc, simt si se comporta fata de ceilalti, precum si al modului n care ideile, sentimentele si comportamentele individului sunt afectate de catre ceilalti. n definiia psihologiei sociale identificm anumii termini cheie pe care i putem explica astfel: - studiu stiintific - psihologia sociala este o stiinta. a aplica metodele stiintifice de investigatie ! o"servatia, descrierea, masurarea si experimentul. - ideile, sentimentele si comportamentele individuale . Mai sunt studiate si de alte stiinte sociale, insa psihosociologia se caracterizeaza printr-o perspectiva larga, prin accentual asupra individului si prin utilizarea frecventa a experimentului. - elementul social - psihologia sociala urmareste sa elucideze modul n care ideile, sentimentele si comportamentul individului sunt influentate de interactiunea cu ceilalti. #eea ce particularizeaza psihologia sociala este accentul sau pe natura sociala a individului.

Domenii nrudite ale psiholo iei so!iale "# Psiholo ia so!ial$ %i so!iolo ia - $ociologia tinde a se focaliza la ni&el rupal, n
vreme ce psihologia sociala vizeaza n special ni&elul indi&idual al fenomenelor studiate. $ociologii studiaza de o"icei relatia dintre comportamentele oamenilor si anumite varia"ile societale, precum clasa sociala ori mediul de rezidenta %rural &ur"an', iar psihosociologii se orienteaza mai curnd spre studiul relatiei dintre comportamentele umane si anumiti factori varia"ili mai concreti, mai specifici, precum manipularea starii emotionale sau expunerea la anumite modele particulare de comportament.

'# Psiholo ia so!ial$ %i psiholo ia personalit$(ii - psihologia personalitatii ncearca sa

nteleaga diferentele dintre indivizi ce ramn relativ sta"ile ntr-o diversitate de situatii, pe cnd psihologia sociala cauta sa explice modul n care factorii sociali i afecteaza pe cei mai multi dintre indivizi, n pofida diferentelor dintre personalitatile lor. )# Psiholo ia so!ial$ %i psiholo ia !lini!$ - (sihologia clinica ncearca sa nteleaga si sa trateze persoanele cu dificultati si maladii psihice. (sihosociologii nu se concentreaza )

asupra tul"urarilor mentale* mai degra"a, ei sunt interesati de modalitatile tipice n care indivizii +normali, gndesc, simt, se comporta si se influenteaza unii pe ceilalti. *# Psiholo ia so!ial$ %i sim(ul !omun - #onstiinta comuna pare sa explice multe descoperiri psihosociologice prin simpla analiza a faptelor n lumina "unului simt. -re"uie sa distingem nsa faptele de "un simt si miturile "unului simt.

Psiholo ia so!ial$ n +om,nia

- Constiinta sociala, pu"licat n ).// de catre #onstantin 0eonardescu - n )./1, #onstantin 2adulescu-Motru %)343-).56' - Cultura romna si politicianismul - Din psihologia poporului romn ! )./6, 7imitrie 7raghicescu %)365-).15' - Mihai 2alea - Sufletul romnesc %).85'. n anii ).9/&).9), 2alea tine primul curs de psihologie sociala la :niversitatea din ;asi. - instaurarea comunismului n tara noastra dupa cel de -al doilea raz"oi mondial a pus capat cercetarilor stiintifice independente n domeniul psihologiei sociale. - <"ia dupa ).45 psihosociologia a fost reintegrata n viata universitara, dar su" un strict control ideologic si su" influenta psihologiei sociale sovietice, de orientare dogmatic marxist-leninista. - dupa )../, psihologia sociala din 2omnia a cunoscut un reviriment rapid si spectaculos. 0a"oratorul +(sihologia cmpului social, de la :niversitatea din ;asi, condus de profesorul <lexandru =eculau. <u aparut primele volume ela"orate n comun de autori romni si psihosociologi straini, de reputatie europeana.

Sursele %i -ormele !unoa%terii de sine

Introspe!(ia ! autoo"servarea propriilor noastre gnduri, sentimente si motivatii. -re"uie s ndeplineasc anumite conditii:

daca actiunile sunt determinate n primul rnd de factori cognitivi %o

investitie, un parteneriat de afaceri etc.' analiza introspectiv a motivelor rationale poate spori acuratetea cunoasterii de sine* dar daca un anumit comportament este determinat afectiv %relatii erotice, placeri estetice etc.', e mai "ine sa ne concentram pe autoo"servatia propriilor nclinatii si sentimente. 8

 :tilitatea introspectiei depinde si de timpul disponi"il pentru autoanaliza,

precum si de resursele cognitive ale su"iectului.

Autoper!ep(ia - oamenii se cunosc pe ei nsisi la fel cum i cunosc si o"servatorii din exterior, adica urmarindu-si propriul comportament, atunci cnd starile launtrice sunt de mica intensitate ori greu de interpretat. 7e exemplu, a"ia dupa ce am nfulecat un sand>ich sau am sor"it pe nerasuflate un pahar de apa remarcam ct eram de nfometati sau de nsetati etc.

Autoperceptia emotionala - starile noastre emotionale se exprima prin

mimica, gestica, postura sau prin ritmul si tonalitatea vor"irii. ?"servarea lor ne poate a@uta sa ne constientizam anumite stari afective.

Autoperceptia motivatiei - motivatia actelor noastre ramne de cele mai

multe ori partial misterioasa, fiind greu de constientizat si de explicat.

Psihanaliza - li"ido, pulsiune, refulare, cenzura, acte ratate,

simptom nevrotic etc.

Teoriile behavioriste - motivatia actelor noastre este ntotdeauna

dorinta de recompensa, respectiv teama de a suporta anumite sanctiuni.

In-luen(a !elorlal(i - oamenii au tendinta de a se descrie ntotdeauna n asa fel nct sa se deose"easca de ceilalti din antura@ul foarte apropiat. construct social si ca noi ne definim folosindu-i pe ceilalti drept etalon. ul este un

). Cnd ne orientam spre ceilalti pentru informatii comparativeA - chiar si

atunci cnd ne sunt accesi"ile standarde o"iective de evaluare.

8. Cu cine preferam sa ne comparamA - #u cei apropiati noua, evitnd sa

facem comparatii cu altii mult mai performanti. Amintirile auto.io ra-i!e - stim cine suntem n masura n care ne amintim experientele noastre trecute, din care extragem identitatea noastra personala. Memoria umana este selectiva. =e amintim trecutul apropiat, adolescenta si tineretea si evenimentele inaugurale. ste si fluida, plastica, suferind anumite deformari su"iective: Tendinta egocentrica: rolul celui care si aminteste se amplifica, sporindu-si importanta. 9

Tendinta profetica: Beram sigur ca asa se va ntmplaC. Tendinta inflationista - m"unatateasca imaginea persoanei respective, eliminnd sau estompnd defectele si amplificnd sau inventnd meritele sale.

+espe!tul de sine - Autore-le/i&itatea

2espectul sau stima de sine - autoevaluarile pozitive si negative ale unei persoane, concordan sau dezacord ntre felul n care omul se vede Di felul n care ar vrea s se poat vedea pe sine nsuDi. 2o"ert EicFlund propune self -a areness theor! ! teoria autoreflexivitatii, n care sustine ca reflectia asupra propriei persoane este dezagrea"ila, deoarece scoate n evidenta nemplinirile si carentele noastre. Efecte paradoxale ale autoreflexivitatii ironic processes: cu ct ne straduim mai mult sa inhi"am un anumit gnd, sentiment sau comportament, cu att sansele de reusita scad. <utosupravegherea creeaza teama de esec, de unde efectul ironic sau paradoxal. <cesta se produce mai ales atunci cnd suntem cognitiv ocupati, distrati, gra"iti sau stresati. 0e!anisme de supradimensionare a sinelui Per!eptii de sine !on&ena.ile - studentii pusi sa-si aminteasca rezultatele lor scolare din liceu si supraestimeaza notele ! mai ales cei cu note mici ! chiar daca li se spune ca relatarile lor vor fi verificate. Autohandi!aparea- comportamente menite sa sa"oteze reusita propriilor actiuni cu scopul de a oferi o scuza eventuala a esecului anticipat sau de a oferi un motiv de amplificare a succesului scontat. Gloria &i!arianta - BG;2HC bas" in reflected glor!, cresterea respectului de sine prin asociere cu alti oameni care se "ucura de succes. I#?2JK, de la cut off reflected failure ! distantarea de persoanele sau grupurile care pierd. Comparatia so!iala !u indi&i1i in-eriori - =u ntotdeauna se cauta o informatie o"iectiva* uneori comparatia este o reactie de aparare a ului. <tunci cautam sa ne comparam cu alti indivizi care ne sunt inferiori. 1

E/teriori1area sinelui
Tipuri de e/teriori1are Exteriorizarea strategica - eforturile noastre de a crea celor din @ur o anumita impresie favora"ila, spre a do"ndi influenta, putere, simpatie sau apro"are. (romisiunile din campaniile politice sau pledoariile acuzatilor n fata completului de @udecata sunt exemple elocvente. xista nsa doua scopuri foarte des ntlnite ale exteriorizarii strategice. ingratierea ! actele motivate de dorinta de acomodare cu antura@ul si de a fi placut de catre ceilalti. autopromovarea ! actele care urmaresc sa cstige respectul celorlalti.

Verificarea sinelui - dorinta de a-i face pe ceilalti sa ne vada asa cum ne percepem noi nsine. ?amenii solicita, si reamintesc si accepta selectiv acele forme de feedbac" interpersonal care le confirma imaginea despre sine. #teodata chiar ncearca sa corecteze opiniile favora"ile despre ei ale celorlalti, daca acestea sunt ! n viziunea lor !inadecvate.

Per!eptia so!iala# O.ser&atia

;nformatiile ne provin din trei surse: persoanele o"servate, situatiile n care se afla si comportamentul lor. Persoanele o.ser&ate2 nfatisarea exterioara a diferitelor persoane cu care avem de -a face* conteaza talia, culoarea tenului, a parului, alura corporala, vestimentatia, "a chiar si numele traditionale. ndeose"i figura atrage atentia: protector fata de trasaturile infantile, ascoiate cu nea@utorare, sla"iciune, candoare etc., pe care le generalizam apoi si la adulti. ncrederea noastra n aparentele chipului omenesc este att de mare, nct suntem socati ori de cte ori aparentele sunt contrazise de fapte. Situatiile2 s!enarii de &iata - notiuni presta"ilite despre anumite tipuri de situatii ! adevarate +scenarii+ care ne permit sa anticipam scopurile, comportamentele si rezultatele pro"a"ile ale unei situatii particulare. $cenariile influenteaza perceptia sociala n doua modalitati: :neori vedem ceea ce ne asteptam sa vedem. 5

?amenii folosesc ceea ce stiu despre situatiile sociale ca sa explice cauzele comportamentului celorlalti* un comportament atipic ne spune mai multe despre cineva dect un comportament standard.

Indi!ii !omportamentali2 comportamentul nonverbal - #xpresiile faciale ale emotiilor sunt nnascute si ntelese de oamenii din ntreaga lume. $urse de indici comportamentali sunt: Bod3 lan ua e: gesturi, mersul, postura, ritmul si fluenta diferitelor miscari ale cuiva. xista si gesturi conversationale. Contactul vizual lipsa- evaziv, rece, temator, timid sau indiferent* privirea frecventa nseamna intimitate, ncredere reciproca, sinceritate, respect* privirea insistenta denota o stare de tensiune, furie sau ostilitate. Spaiul personal ! femeile prefernd o apropiere mai mare dact "r"aii care suport mai greu aDezarea fa n fa, acceptnd sa stea alaturi. Atingerea - high five -felicitare* "ataia pe spate- simpatie, cot n coaste complicitate, m"ratisarea un semn de iu"ire sau prietenie etc.

Transparenta si disimulare - oamenii ncearca adeseori sa si ascunda ori sa si disimuleze adevaratele sentimente. #orpul este mai revelator dect fata %miscari involuntare ale mem"relor, postura corporala etc.'. #el mai mult ne tradeaza vocea: tonul se ridica, iar numarul ezitarilor n vor"ire creste.

S!heme4 s!enarii si prototipuri - experienta sociala anterioara e structurata ntrun ansam"lu de scheme si categorii ale persoanelor si situatiilor de tot felul, care permit aprecierea rapida pe "aza unui set limitat de informatii. Schemele$ Schemele de persoane sunt structuri cognitive individualizate, referitoare la anumite categorii de personae. Jiecare dintre noi avem cte o schema de politician, de actor, de fot"alist etc. Schemele de roluri sunt structuri cognitive despre ocupantii unui rol social* de exemplu, un Bpilot de avionC conduce avionul si nu consum "auturi alcoolice n timpul z"orului.

Schemele abstracte - contin reguli de prelucrare a informatiei* de exemplu, daca ti este simpatic L si lui L i place de M, pentru o "una relatie cu L ar tre"ui sa l placi si tu pe M.

Scenariile sunt succesiuni de scheme. 7e exemplu recunoaDtrea unui anumit scenariu in momentul in care intram intr-un restaurant. rototipul este un set de scheme legate de o persoan sau un grup de persoan . 7e exemplu ncadrarea n acelaDi set de scheme a unor persoane cu aceeaDi profesie.

Cara!teristi!i ale stimulilor o.ser&ationali# roeminenta este proprietatea stimulului de a iesi n evidenta - un singur "ar"at este proeminent ntr-un grup format exclusiv din femei. ;ndivizii pot fi proeminenti din urmatoarele motive: #ontrasteaza fata de context prin singularitate %"ar"atul, gravida' sau prin anumite caracteristici distinctive %--shirt la funeralii'. $e comporta contrar asteptarilor fata de ei: ne surprinde si ne intriga un gunoier care vor"este ngri@it, un scriitor care se exprima greoi. (rezinta o importanta deose"ita pentru o"servator. proprietate intrinseca a stimulului ca atare. <u o mare acuitate

Acuitatea stimulii:

emotional socanti %de exemplu, o crima violenta'* foarte concreteti %relatarea detaliata si sugestiva a unei crime violente'* apropiati de su"iect n timp si spatiu %o crima violenta comisa ieri chiar pe strada unde locuiesti'.

Accesibilitatea - ne atrag stimulii care sunt mai usor accesi"ili.

Atri.uirea Teorii ale atri.uirii2

xplicatiile pe care le ela"oram n calitate de savanti sau psihologi naivi se numesc atribuiri %n sensul ca noi punem un anumit comportament pe seama unor cauze, pe care le atri"uim celor o"servati si analizati'.

!" #eoria lui $eider

6

). =oi simtim ca mare parte din comportamentul nostru este motivat, deci tindem sa cautam cauzele si temeiurile comportamentului celorlalti oameni, ca sa le descoperim motivele. 8. <vem tendinta de a cauta proprietati sta"ile ale lumii ncon@uratoare* ncercam sa descoperim trasaturi de personalitate si capacitati dura"ile ale persoanelor. 9. Neider distinge doua categorii de explicatii: Atribuirea interna sau dispozitionala pune comportamentul o"servat pe seama unor caracteristici interne ale unui +actor,, precum capacitatea, ndemnarea, tipul de personalitate, starea de spirit sau efortul depus. Atribuirea e%terna sau situationala pune comportamentul o"servat pe seama unor factori exteriori actorului, precum: natura si dificultatea sarcinii, influenta celorlalti, sansa ori ghinionul etc.

%" #eoria inferentei corespondente

?amenii urmaresc ntotdeauna sa infereze daca o actiune o"servata izvoraste dintr-o anumita trasatura sta"ila a actorului. (entru a raspunde la astfel de ntre"ari, oamenii fac inferente "azndu-se pe trei factori:

1. gradul de libertate - un comportament li"er ales ne spune mai multe despre actor
dect unul impus.

2. Previzibilitatea - o actiune ne spune mai multe despre autorul ei daca este atipica. 3. #fectele - actele care produc mai multe consecinte dezira"ile nu dezvaluie
motivele actorului pe ct o fac actele care nu se soldeaza dect cu o singura consecinta dezira"ila.

&" #eoria covariatiei

Principiul covariantei: pentru ca un factor sa fie cauza unui comportament este necesar ca acel factor sa fie prezent ori de cte ori are loc comportamentul respectiv si a"sent ori de cte ori comportamentul nu se produce. 7eose"it de utile sunt informatiile furnizate de urmatoarele trei tipuri de covarianta: consensul, caracterul distinctiv si consecventa.

consensul - cum reactioneaza diferite persona@e la acelasi stimul. caracterul distinct - cum reactioneaza aceeasi persoana la stimuli diferiti. consecventa - ce se ntmpla n ocazii n care persoana si stimulul ramn aceleasi.
3

Tendinte de-ormatoare in atri.uire2

Euristi!i !o niti&e euristici & rationamente prescurtate' rapide' dar posibil lipsite de acuratete. la prezinta n mod tipic anumite tendinte deformatoare Euristica accesibilitatii - tendinta de a estima sansele producerii unui eveniment n functie de ct de usor ne vin n minte diferite ipostaze ale sale. =e deruteaza prin: #fectul falsului consens - tendinta oamenilor de a supraevalua masura n care ceilalti le mpartasesc opiniile, atri"utele si comportamentele. #roarea statistica - oamenii sunt mult mai putin influentati de informatia statistica, furnizoare de pro"a"ilitati o"iective, dect de imaginea vie a unui caz singular, de multe ori atipic. '(ndirea contrafactuala - ne este mai usor sa ne imaginam Bce-ar fi fost daca...AC. 7aca ceea ce ne nchipuim ca ar fi fost e mai "un, ne simtim dezamagiti, frustrati si furiosi* dac e mai rau, ne simtim usurati. Eroarea -undamentala de atri.uire ?amenii sunt puternic influentati de contextual situational al comportamentului lor, pentru ca au tendinta sa supraestimeze rolul factorilor personali si sa treaca cu vederea impactul situatiei. ntruct aceasta tendinta este foarte raspndita, i s-a spus eroarea fundamentala de atribuire. (erceptia sociala este un proces n doua etape: 1. identificam comportamentul si facem de ndata o atri"uire personala .

2. ne corectam sau ne nuantam atri"uirea, lund n consideratie si factorii situationali. =eatentia, gra"a si lipsa de motivatie afecteaza ndeose"i cel de-al doilea pas. a. Jritz Neider considera ca exista o eroare de perceptie, asemanatoare cu o iluzie optica. 0a un concurs de cultura generala, atentia este focalizata pe actor, n vreme ce situatia se estompeaza pe fundal. ". c. roarea fundamentala de atri"uire este un fenomen specific culturii occidentale fectul actor-o"servator - cnd ne explicam propriul comportament, perspectiva se individualiste, n care sinele este perceput ca o entitate autonoma, insulara. inverseaza radical: atri"uirile sunt precumpanitor situationale. -endinta de a face atri"uiri personale pentru comportamentul altora si atri"uiri situationale despre ei nsisi se numeste actor-observer effect. detinem mai multe o"servatii intime despre noi nsine dect despre ceilalti i ne dam seama ca propriul comportament se modifica n functie de situatie. ?"servatorii si concentreaza atentia asupra actorului al carui comportament ncearca sa-l explice, n vreme ce actorii tre"uie sa fie atenti la situatia n care se afla %ntr-o conversatie esti atent la interlocutor' d. <tri"uirea reusitei: responsa"ilitatea succesului sau a esecului - studentii se plng de faptul ca su"iectele au fost prea dificile* profesorii explica rezultatele sla"e la examen prin faptul ca studentii nu au nvatat destul ori ca nu sunt suficient de dotati si motivati. (rimii prefera o atri"uire situationala, ceilalti o atri"uire dispozitionala. Mndria este accentuata atunci cnd indivizii considera ca succesul lor se datoreaza unor calitati interne %capacitate, efort', dar se tempereaza daca succesul se datoreaza unor cauze externe %noroc, dificultatea redusa a sarcinii'. e. -endinte deformatoare motivationale - de regula, suntem tentati sa ne atri"uim succesele si sa punem esecurile pe seama unor mpre@urari nefavora"ile. )# Inte rarea dispo1itiilor si impresiilor 0odele e/pli!ati&e 7e la inferarea unor dispozitii constante ale celor pe care i o"servam tre"uie sa trecem la articularea lor ntr-o impresie de ansam"lu. Metode: )

a# Al e.ra !o niti&a (rocesul de formare a impresiilor: model sumativ: cu ct mai multe trasaturi pozitive, cu att mai "ine. model de calcul mediu: cu ct este mai mare valoarea medie a tuturor trasaturilor, cu att mai "ine. (odelul mediei ponderate - valentele diferitelor trasaturi se modifica n functie de anumiti factori care tin att de persoana ct si de context. 7evierile de la aritmetica sunt inevita"ile. .# Cara!teristi!i ale su.ie!tului per!eptiei so!iale - o ricare dintre noi remarca si retine doar anumite trasaturi ale celorlalti, deoarece fiecare se ia pe sine drept etalon. !# E-e!tul de ante!edenta inertiala - -ermenii si conceptele recent utilizate au tendinta de a reveni frecvent n gndire si n conversatie, influentnd modul n care interpretam informatiile receptate. <cest fenomen se numeste priming effect. d# Cara!teristi!ile persoanei (int$2 - extoversia* - sta"ilitatatea emoional* - deschiderea fa de experien: - caracterul agrea"il: - conDtiina de sine.

Inte rarea impresiilor

Teorii impli!ite ale personalitatii - stiind despre cineva ca poseda o anumita trasatura, suntem tentati sa inferam ca poseda si anumite alte trasaturi. o informatie are un impact mai puternic daca este cunoscuta mai devreme, naintea altora: primac) effect, sau efectul informatiei primare. ipoteza schimbarii de sens: odata ce oamenii si formeaza o prima impresie, tind sa interpreteze informatiile inconsistente n lumina primei impresii. efectul informatiei recente %recenc! effect', atunci cnd informatia cea mai recenta influenteaza decisiv formarea impresiilor.

Tendinte !on-irmationiste 5 de la impresii la realitate

)

?amenii sunt nclinati sa interpreteze, sa caute si chiar sa nascoceasca informatii de natura sa le sustina convingerile pe care si le-au format.

Pro-etia autoreali1atoare - (rocesul profetiei autorealizatoare %self -fulfilling

prophec!' parcurge trei etape:

prima impresie despre o persoana tinta, "azndu-se pe interactiunea

directa sau pe alte surse de informatii.

se comporta n conformitate cu prima impresie. persoana tinta adopta un comportament corespunzator actiunilor
su"iectului, ale carui expectatii initiale se confirma.

Stereotipurile2 de-inire si -ormare#

Stereotip & o anumita convingere %credinta, opinie' care asociaza un ntreg grup de oameni cu anumite trasaturi. Jormarea stereotipurilor se poate explica din perspective diferite:

istoric : de exemplu, sclavia explica inferioritatea atri"uita de catre al"i negrilor

%sau tiganilor'* anul )/18

politic : folosite de grupurile dominante pentru a se @ustifica raz"oaiele,

opresiunea politica, intoleranta religioasa

cultural: diferentele reale dintre comunitatile spirituale stau la "aza deose"irilor

percepute dintre ele

psihosociologic: indiferent cum apar stereotipurile ntr-un context cultural, cum se

dezvolta si opereaza ele n mintile indivizilorA Jormarea stereotipurilor presupune doua procese intercorelate: !ate ori1area so!iala - perceptia tinde sa sesizeze o"iectele individuale nu att ca pe niste entitati singulare, ct mai ales ca pe niste multimi sau clase de o"iecte per!eptia di-erentiata - supraestimam deose"irile dintre grupuri si su"estimam diferentele individuale din cadrul fiecarui grup, pna acolo nct nici nu mai sesizam informatiile despre indivizi care nu sunt conforme cu stereotipurile noastre asupra grupului din care fac parte acestia. )

0e!anisme de !onser&are a stereotipurilor

Corelatii ilu1orii - supraestimari ale asocierilor dintre varia"ile ce sunt numai superficial sau deloc corelate.

cnd doua varia"ile sunt asociate ntmplator, indivizii au tendinta de a supraevalua corelatia lor daca varia"ilele sunt proeminente cnd doua varia"ile sunt asociate ntmplator, indivizii au tendinta de a supraevalua corelatia lor daca varia"ilele sunt de@a asociate n mintile lor. #ine crede ca toti politicienii sunt corupti, va avea tendinta sa supraestimeze numarul scandalurilor de coruptie din viata politica n comparatie cu actele de coruptie din alte sfere de activitate.

Atri.uirea tendentioasa - tendinta de a ignora sau de a su"estima rolul factorilor situationali si de a supraevalua factorii dispozitionali ne face sa punem comportamentele celor care fac parte din grupuri stereotipizate pe seama trasaturilor ce intra n alcatuirea stereotipului.

Su.tipi1area - ne pastram opiniile profund nefavora"ile despre anumite grupuri, desi cunoastem indivizi din acele grupuri care ne sunt foarte agrea"ili si despre care avem opinii favora"ile. ;ndivizii atipici ne determina totusi sa ne revizuim opiniile stereotipe despre un grup.

daca sunt niste mem"ri reprezentativi ai grupului din care fac parte. daca exceptiile sunt dispersate n mai multi indivizi dect daca ele se concentreaza n doar ctiva indivizi remarca"ili. xceptiile atenuate sunt mai influente dect exceptiile extreme.

Stereotipurile - pro!ese automate si intentionale Stereotipuri automate (atricia 7evine considera ca, n formarea stereotipurilor, survin deopotriva att procese automate, ct si procese autocontrolate, inevita"ile datorita efectului de antecedenta inertiala %priming':
1.

cnd su"iectii perceptiei sociale sunt supusi efectului de antecedenta inertiala n ceea ce priveste unele aspecte particulare ale unui sterotip, este foarte pro"a"il ca stereotipul sa se activeze automat n mintile lor.

2.

cnd su"iectii primesc informatii sau indicii despre un grup stereotipizat care sunt n contradictie cu stereotipul, activarea acestuia nu este inevita"ila. daca su"iectii vin n contact cu un mem"ru al grupului stereotipizat, activarea stereotipului depinde de atentia acordata acelui mem"ru. $copurile su"iectilor pot spori pro"a"ilitatea activarii stereotipului.

3.

4.

Stereotipuri e/pli!ite si !ontrolate -rei factori ne fac capa"ili sa depasim stereotipurile: cantitatea de informatii personale pe care le avem despre cineva: cu ct acestea sunt mai a"undente si mai relevante, pro"a"ilitatea activarii stereotipurilor scade* capacitatea cognitiva a su"iectului de a se concentra asupra unui mem"ru individual al unui grup stereotipizat: cnd suntem ateni, odihnii, "ine dispusi* motivatia: atunci cnd su"iectii sunt motivati sa @udece o"iectiv %n sta"ilirea unor relatii de parteneriat sau de competitie* cnd se face o comparatie relevanta asupra sinelui etc.' depasirea stereotipurilor este mai pro"a"ila. E-e!te parado/ale ale n!er!arilor de depasire a stereotipurilor - :neori, straduinta de a a"andona stereotipiile are efecte contrare: stereotipul este si mai puternic. $ingura solutie este efortul de concentrare asupra indivizilor ca indivizi si nu ca mem"ri ai unor grupuri.

6ormarea si mani-estarea pre7ude!atilor

(re@udecatiO sentimente negative fata de anumite persoane, "azate pe apartenenta lor la anumite grupuri.

Pre7ude!ati de-ormatoare
Teoria !on-li!tului 80evine si #amp"ell, ).68' O ostilitatea dintre grupuri este provocata de competitia directa pentru o"tinerea si mpartirea unor resurse limitate. (erdantii se simt frustrati si resentimentari, n vreme ce cstigatorii se simt amenintati. competitia poate fi si una imaginara. %ex: =athan -hill'. teama de o deposedare relativa: +ei, au mai mult dect li se cuvine, partea +noastra, e mai mica dect ar tre"ui din cauza lorP xista doua surse de nemultumire: deposedarea egoista este resimtita n legatura cu interesele individuale, deprivarea fraternala este legata de gri@a fata de interesele ingrupului. )

Teoria identitatii so!iale

identitatea social) O partea din conceptul de sine a individului ce deriv din calitatea sa de mem"ru al unui grup social, mpreun cu valoarea Di semnificaia emoional ataDat acestei caliti. 2espectul de sine are dou componente: identitatea personal) - prin reuDite personale identiti colective sau sociale, prin afilierea la grupuri de prestigiu Di de succes.

(rediciile de "az ale acestei teorii: ameninrile fa de respectul de sine amplific nevoia de favoritism fa de mem"rii endogrupului* expresiile acestiu favoritism sporesc respectul de sine. <Dadar, o lovtur n respectul de sine declanDeaz pre@udecile, iar exprimarea lor refac imaginea de sine. n acest sens exist diferen*e situa*ionale' individuale +i culturale. Jactor de motivare pentru identitate social: m)rimea relativ) a endogrupului - minoritarii sunt mai sensi"ili Di mai devotai grupului statutul individului n cadrul endogrupului. Bzelul neofituluiC.

Stereotipurile Gender2 de-inire4 -a!tori !e !ontri.uie la a!ti&area a!estora

xista deose"iri foarte clare ntre "iei Di fete, iar psihosociologii se ntrea":
1. cnd aceste stereotipuri ne influeneaz percepia socialA 2. dac ele sunt corecteA 3. de ce sunt att de rezistenteA

Jactori ce contri"uie la activarea stereotipurilor legate de gen: subiectul perceptor, Bschematici genderC Di i caracterizeaz prin faptul c au tendina s mpart lumea n termeni de masculin Di feminin, acord o atenie sporit genului celorlali, formndu-Di impresii negative despre cei care violeaz normele culturale de comportament accepta"il pentru "r"ai Di femei. ,inta - persoanele cu aspect fizic su"liniat masculin sau feminin dau impresia c sunt accentuat masculine sau feminine n toate privinele. Situa*ia - de natur s su"linieze mai mult dect altele genul unei persoane

+asismul modern

am"ivaleni n poziia lor fa de pro"lemele rasiale.

i doresc s se poat considera

neprtinitori, totuDi nutresc n continuare sentimente de anxietate Di discomfort n prezena altor grupuri rasiale. 7e exemplu, muli americani al"i se declar ver"al de acord cu principiile egalitii rasiale dar, n practic), se opun cstoriilor mixte, candidaturii politice a persoanelor de culoare Di politicilor rasial sim"olice. . E-e!te ale stereotipurilor si pre7ude!atilor asupra persoanelor 9sti mati1ate: (ersoane stigmatizate ! indivizi care, n virtutea faptului c aparin unui grup social specific sau pentru c posed anumite trsturi particulare, sunt intele stereotipurilor negative, oricnd expuDi riscului de a fi etichetai ca deviani Di de a fi dezavuai n societate. Percep*ia discrimin)rii - manifestrile de rasism modern pot fi a"ia sesiza"ile pentru o"servatorii neutri, dar efectele lor sunt umilitoare pentru cei vizai. <meninarea stereotipului - n acele situaii n care un stereotip negativ poate fi aplicat anumitor grupuri, mem"rii lor sunt apsai de teama de a fi reduDi la sterotipul respectiv. Modificnd factorii situaionali care dau naDtere ameninrii stereotipului, imensa greutate a stereotipurilor negative poate fi redus, ceea ce permite intelor stereotipizate s evolueze cu ntregul lor potenial.

ATITUDINILE - Definiie, proprietati, functii

<titudine O stare mental) +i neuropsihic) de preg)tire a reac*iei' organizat) prin e%perien*) de c)tre subiect' e%ercitnd o influen*) directiv) sau dinamic) asupra reac*iei sale fa*) de toate obiectele +i toate situa*iile la care se raporteaz). Propriet$(ile atitudinilor Valena O dimensiunea evaluativ afectiv a atitudinilor. ? atitudine poate fi pozitiv sau negativ, favora"il sau defavora"il fa de un anumit o"iect. *ntensitatea O gradul n care o atitudine se apropie de polii extremi. Centralitatea O poziia unei atitudini n ansam"lul de elemente identitare ale individului ! valori, apartenene sociale, aptitudini etc. <socierea mai mult sau mai puin su"liniat cu unul din elemente determin gradul ei de centralitate. )

Accesibilitatea O fora legturii care uneDte atitudinea de o"iectul ei.

6un!(iile atitudinilor 7. Qatz distinge patru funcii eseniale ale atitudinilor: +uncia cognitiv, - atitudinile ierarhizeaz Di ordoneaz percepiile. 7e exemplu, dac indivizilor le sunt prezentate grupuri de cuvinte cel mai uDor sunt recunoscute Di percepute acelea care corespund valorilor dominante ale su"iectului Di care se raporteaz la acestea. +uncia adaptativ, -atitudinile exercit Di o funcie utilitar sau instrumental. <vem tendina de a exprima atitudini care, ntr-un context determinat, ne permit s primim apro"area Di s evitm dezapro"area celorlali. +uncia expresiv, -atitudinile ne servesc la exteriorizarea credinelor Di valorilor pe care le considerm centrale Di definitorii pentru propria identitate, ceea ce ne permite s ne distingem ca individualiti fa de ceilali. +uncia de ap,rare a Eului - atitudinile ne a@ut s ne sporim Di s ne prote@m respectul de sine mpotriva ameninrilor exterioare sau a conflictelor interne. Rean-#laude <"ric %8//8' funcia cognitiv) funcia energetic) sau tonic %determin natura Di intensitatea motivaiilor' funcia reglatoare: atitudinile vizeaz unificarea opiniilor Di a comportamentelor.

0asurarea atitudinilor
()sur)tori bazate pe relat)ri directe %self-report'. 7ar atitudinile sunt cteodat mult prea complexe pentru a fi msurate printr-o singur ntre"are. $e utilizeaz frecvent scale atitudinale ! Scala -i"ert. (entru a-i face pe su"iecii chestionai s fie mai sinceri, cercettorii folosesc uneori bogus pipeline ! un pretins detector de minciuni. ()sur)tori indirecte - colectarea unor indicii Di a unor parametri indireci. folosirea comportamentului o"serva"il ! expresii faciale, tonul vocii sau bod! language. reaciile interne, fiziologice care sunt foarte greu, dac nu imposi"il de controlat. ;nsa pe nregistrrile fiziologice, iu"irea Di ura artau foarte asemntor. )

nregistrarea activitii diferitelor grupe de muDchi faciali sau nregistrrile cu encefalograful, dar nici nu sunt inca suficient de precise.

Le atura dintre atitudini si !omportament

<titudinile influeneaz comportamentul #

<titudinile Di comportamentul nu se coreleaz ntotdeauna. #ercettorii au a@uns s identifice cteva dintre condiiile n care atitudinile Di comportamentul sunt corelate. Atitudinile de conte%t - gradul de coresponden*) ori de similitudine ntre msurarea
atitudinilor Di comportament # 0egtura dintre sentimentele Di aciunile noastre ar tre"ui situat, de asemenea, ntr-un context mai larg.

.or*a atitudinii - rolul exercitat de o atitudine depinde de importana sau for*a ei. <titudinile puternice sunt predeterminate genetic. n aceste sens, conteaz capacitile fizice, senzoriale, cognitive nscute precum Di trsturile de temperament Di personalitate. xist trei factori psihologici care fac distincie ntre atitudinile puternice Di cele sla"e:

afectarea direct a interselor personale Di veniturilor* afectarea valorilor filosofice, politice, religioase profunde* afectarea familiei, prietenilor, endogrupurilor

Mai muli factori indic fora unei atitudini Di legtura ei cu comportamentul. oamenii se comporta n concordan cu atitudinile cnd sunt "ine informa*i. fora unei atitudini este indicat de cantitatea de informa*ie pe care se

"azeaz Di de modul n care a fost do"ndit informatia iniial %mai sta"ile prin experienta directa'. atitudinile puternice sunt foarte u+or accesibile con+tientiz)rii.

Cum se pot modi-i!a atitudinile;

Comuni!area persuasi&a +utele persuasiunii (ersuasiunea O procesul de influen*) prin care se realizeaz) schimbarea atitudinilor. -uta central, de persuasiune - ?amenii pot fi influenai persuasiv numai de ctre un argument pe care l urmresc cu atenie, l neleg Di l rein pentru a se )

"aza pe el Di n viitor. (e ruta central de persuasiune, procesul de comunicare este eminamente cere"ral. -uta periferic, de persuasiune - oamenii mai sunt totodat influenai de anumii factori irelevani n plan atitudinal ! cum ar fi, de exemplu, miDcrile propriului corp- suntem vulnera"ili fa de BatacurileC persuasive atunci cnd lsm @os garda refleciei critice.

6a!tori !e in-luen(ea1$ rea!(ia la !omuni!area persuasi&$

Sursa mesa7ului Credibilitate s fie competent, priceput, capa"il s fie demn de ncredere %nu are ceva de castigat de pe urma mesa@ului'. Atractivitatea similitudinea - are credi"ilitate cel mai "ine argumentat in opinia cititorului, care a reusit sa transmita un mesa@ puternic. atractivitatea fizic) - uneori, aspectul fizic al celui ce se adreseaz pu"licului conteaz mai mult dect calitatea argumentelor sale Di a modului n care acestea sunt susinute. Cnd e mai important ceea ce spui dect ceea ce e+ti/ - gradul de implicare a receptorului @oac un rol important. ;mpactul persuasiv ntrziat al unui comunicator fr credi"ilitate, se numeDte sleeper effect' condiia e ca receptorii s afle care este sursa numai dup) ce au primit mesa@ul. 0esa7ul: ce are de spus cineva Di cum o spune. Strategii informa*ionale -lung doar dac este i informativ i "ine argumentat. Discrepan*a mesa0ului$ -ori foarte discrepant, sa ai" impact, ori nu foarte discrepant, pentru ca ar putea fi respins din principiu.

(esa0e-sperietoare - impactul su depinde de fora argumentelor* conteaz Di dac mesa@ul conine indicaii ncura@atoare despre modul n care poate fi evitat pericolul.

#mo*ii pozitive ? stare emoional diminueaza capacitatea de a examina critic argumentele persuasive. <tunci cnd oamenii se simt "ine, las garda @os. #nd oamenii sunt fericii, nu i tul"ura fericirea prin efortul de analiz critic a unor noi informaii.

(esa0e subliminale - prezentarea unor mesa@e ce nu pot fi conDtientizate de ctre receptori. #redeau n puterea mesa@elor ascunse, dar nregistrrile ca atare n-au avut nici un efect.

Auditoriul: personalitatea receptorului Di expectaiile sale. Diferen*e individuale - oamenii au tendina s prelucreze informaia cu mai mult atenie atunci cnd aceasta se refer la chestiuni n care ei se implic profund. ;ndivizii se deose"esc prin msura n care le face plcere s participe la activiti ce presupun un efort intelectual ! ceea ce ei numesc nevoie cognitiv) %=#'. ?amenilor cu o puternic =# le place s rezolve pro"leme dificile, s caute indicii, s fac distincii su"tile Di s analizeze diferite situaii. Avertizarea- auditoriul cel mai greu de convins este acela care se aDteapt la o tentativ de persuasiune. 2espingerea unei ncercri de manipulare se numeDte reactan*) psihologic). <tunci cnd un comunicator ne asalteaz cu mesa@e exagerat de agresive, putem reaciona printr-o schimbare negativ) de atitudine. #teodat, dorina de a ne apra li"ertatea de alegere este mai puternic dect aceea de a susine o anumit opinie.

Autopersuasiunea
Teoria disonantei !o niti&e - o dorin foarte puternic de meninere a consistenei cognitive poate da naDtere unor acte iraionale Di, cteodat, 8

neadaptative %ex: ai stat la coad ore n Dir ca s luai "ilet la un concert de rocF, dup care spectacolul v-a dezamgit'. Teoria autoper!eptiei - noi inferm asupra sentimentelor noastre pornind de la o"servarea comportamentului nostru n anumite mpre@urri. Teoria !onsistentei de -atada - ceea ce conteaz nu este un motiv de a fi realmente consistent, ci un motiv de a p)rea consistent. Teoria autoa-irmarii - actele care strnesc disonana creeaz disconfort deoarece amenin imaginea de sine, fcnd ca o persoan s se simt vinovat, necinstit sau ipocrit, ceea ce motiveaz o schim"are de atitudine n comportametul viitor. 7ac ingredientul activ ntr-o situaie de disonan reprezint o ameninare fa de propriul u, atunci oamenii care au o Dans de afirmare a sinelui n alte modaliti nu vor suferi efectele disonanei

In-luenta so!iala
;nfluena social O modalit)*ile prin care oamenii sunt afecta*i de presiunea real) sau imaginar) pe care ceilal*i o e%ercit) asupra lor. #omportamentul o"inut din partea celui influenat poate fi: constructiv distructiv neutru.

#edarea, se manifest prin: conformare complian o"edien.

2ezistena la influen se manifest prin:

independen asertivitate nesupunere. Con-ormarea < tendina oamenilor de a-Di modifica percepiile, opiniile Di
comportamentul astfel nct acestea s nu contravin normelor Di modelelor grupului. 8

#ei ce se conformeaza de o"icei refuz s admit acest lucru. considera niDte persoane independente. conformism ca trstur de personalitate.

i ncearc s

reinterpreteze sarcinile Di s Di raionalizeze comportamentul astfel nct s se poat ste fireasc aceast atitudine am"igu fa de

?amenii se conformeaz din dou motive diferite: unul de natur cognitiv, cellalt de natur normativ. (rin influen*a informa*ional), oamenii se conformeaz deoarece doresc s @udece corect Di presupun c atunci cnd ceilali sunt de acord asupra unei chestiuni, ei tre"uie s ai" dreptate 1nfluen*a normativ) i face pe oameni s se conformeze deoarece le este team s par deviani. Conformarea privat), ceilali ne fac s ne modificm nu numai comportamentul exterior, ci Di modul de gndire. Conformarea public) - modificare superficial a comportamentului afiDat.

In-luenta ma7oritatii
()rimea grupului$ for*a numeric) : cu ct ma@oritatea este mai numeroas, cu att impactul ei este mai puternic. 7ar individul ar putea s intre la "nuiala c aceDtia sunt neleDi s comploteze mpotriva lui ori s i considere pe toi o turm de oi fr personalitate. Con+tientizarea normelor$ normele sociale ne fac s ne conformm numai atunci cnd le nelegem Di le acordm atenie. Prezen*a unui aliat n diziden*) oamenilor le este mult mai greu s-Di susin convingerile de unul singur dect s fac parte dintr-o minoritate, orict de firav. orice diziden poate s rup vra@a unei ma@oriti a"solute, atenund presiunea normativ de conformare. Diferen*e de vrst) +i gen - riscurile sunt considera"ile pentru adolesceni, la care este deose"it de puternic motivaia de a se integra n grupul lor de vrst.
diferenele ntre sexe depind de accesibilitatea sarcinilor experimentale* tipul de presiune social) cu care se confrunt individul.

1nfluen*e culturale - :nele culturi preuiesc individualismul Di virtui precum independena, autonomia sau ncrederea de sine, pe cnd altele preuiesc colectivismul Di virtui precum interdependena, cooperarea Di armonia social, in functie de: comple%itatea unei societi ! cu cat mai mare, cu atat mai individualista. bog)*ia societii ! cu cat mai "ogati, cu atat mai individualisti. #terogeneitatea ! cu cat mai eterogeni, cu atat mai individualisti.

In-luenta minoritatii
for*a stilului - fora nonconformiDtilor se "azeaz pe stilul lor de comportament, plini de vigoare, persevereni Di inflexi"ili n susinerea poziiei lor. Mai multe studii ulterioare au pro"at c aceast strategie, de tipul Bnti fii conformist, apoi fii dizidentC poate fi eficient, ca Di strategia Bdizidenei consecventeC. Difer) influen*a minorit)*ii de cea a ma0orit)*ii/ un singur proces, influena minoritii nefiind altceva dect BaceeaDi Mrie cu alt plrieC dou) procese diferite. Ma@oritile impun conformarea exercitnd presiuni normative asupra indivizilor, minoritile produc ns un tip mai profund Di mai dura"il de conformare, convertire.

Complianta - consim*ire sau asentiment. #ompliana m"rac foarte multe forme.

.ormularea +i adresarea unei cereri- Cum cerem ceva poate fi mai important dect ceea ce se cere. 2orma reciprocit)*ii 3 s-i tratm pe ceilali aDa cum ne trateaz Di ei pe noi. Capcanele asentimentului$ strategii secven*iale B(iciorul n uDC - pentru a o"ine mult de la cineva e "ine s ncepem prin a cere puin. B0ovitura @oasC B:Da n nasC - vine cu o cerere iniial peste msur de impertinent, de care e sigur c i va fi refuzat, dup care formuleaz o a doua cerere, mult mai rezona"il Di mai uDor de satisfcut. 8

BSi asta nu e totPC - ncepe cu o cerere puin umflat* imediat se reduce amplitudinea cererii, oferindu-se un discount sau un "onus.

Asertivitatea$ cnd oamenii spun 42u56 - Multor oameni le este greu s fie fermi n relaiile interpersonale. #u toate acestea, aDa cum ne putem pstra autonomia n faa presiunilor de a ne conforma, tot astfel putem refuza Di cererile directe, chiar Di pe cele mai a"il formulate.

O.edienta - simpla prezen a nsemnelor autoritii i pot transforma uneori pe

oameni n simpli Di umili servitori . .or*a obedien*ei distructive - o"ediena este un fenomen social constrngtor, provocat de maniera docil n care oamenii se comport fa de persoanele cu autoritate ! Di astzi, ca Di pe vremea lui Milgram. 2esupunerea$ cnd oamenii se r)zvr)tesc - (rezena Di spri@inul celorlali ofer cteodat acel dram n plus de cura@, de care oamenii au nevoie ca s opun rezisten ordinelor ce li se par inaccepta"ile. In-luenta so!iala !a pro!es !ontinuu2 teoria impa!tului so!ial - orice fel de influen social depinde de fora, apropierea Di numrul celorlali. n viziunea lui 0atanT, forele sociale acioneaz asupra indivizilor n acelaDi mod n care forele fizice acioneaz asupra o"iectelor. .or*a sau puterea unei surse e data de statusul, capacitatea Di relaia ei cu inta. Apropierea - cu ct sursa este mai apropiat, cu att impactul este mai mare num)rul mai mare creste impactul.

Perspective asupra naturii umane 7up cum se stie, unele culturi valorizeaz autonomia Di independena, n vreme ce altele accentueaz conformismul fa de grup. #hiar Di n snul aceleiaDi culturi, valorile se pot schim"a de-a lungul timpului. (rivite ntr-o lumin favora"il, conformarea, asentimentul Di o"ediena sunt reacii pozitive Di necesare. le promoveaz solidaritatea Di consensul ! caliti care menin coeziunea grupului, mpiedicnd disoluia lor. ntr-o perspectiv critic, lipsa de independen, asertivitate Di nesupunere apar ca niDte comportamente indezira"ile, ntruct se asociaz cu ngustimea de spirit, cu laDitatea Di o"ediena distructiv ! adeseori cu costuri teri"ile. (entru fiecare dintre noi, ca Di pentru ntreaga 8

societate, pro"lema-cheie este gsirea echili"rului optim ntre diferitele faete ale influenei sociale.