Sunteți pe pagina 1din 47

Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de tiine Economice si Administrarea Afacerilor Master Administrarea Afacerilor n Turism

Evaluarea potentialului turistic al unui teritoriu- Modelul Leader II tudiu de ca!" #arcul $ational %ete!at

ndrumtor: Lect. dr. ALBU RUXANDRA

Student:

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat

Cuprins:
Cuprins:............................................................................................................................................2 Introducere .................................................................................................................................3 Cap.1. Analiza ofertei.....................................................................................................................4 1.1. Factorii naturali ai regiunii..................................................................................................4 1.1.1. Elemente de localizare si relief......................................................................................4 1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice.............................................................................6 1.1.3. Hidrologia...................................................................................................................... 1.1.4. Elemente de flor! si faun! ............................................................................................" 1.2. Factorii socio#economici.....................................................................................................1$ 1.3. Infrastructura si ser%iciile disponi&ile.................................................................................13 1.4. Factorii culturali.................................................................................................................16 1.'. (ferta sporti%! si de timp li&er...........................................................................................2$ 1.6. (ferta de cazare..................................................................................................................24 1.). (ferta de restaurante..........................................................................................................26 1. *osi&ilit!ti de organizare conferinte si seminarii................................................................2) Cap.2. Analiza cererii...................................................................................................................2) Cap.3. Analiza concurentei............................................................................................................32 Cap.4. Analiza tendintelor.............................................................................................................33 Cap.'. +iagnosticul potentialului turistic ,Analiza -.(/0..........................................................3 Cap.6. *ozitia strategic! de succes ...............................................................................................41 Cap.). Conceperea unui model de e%aluare a potentialului de dez%oltare turistic!........................1 Ane1a 1. ..........................................................................................................................................2

" Fiecare loc de pe pmnt are o poveste a lui, dar trebuie s tragi bine cu urechea ca s-o auzi si trebuie un gram de iubire ca s-o ntelegi " Nicolae Iorga 2

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Introducere Este &inecunoscut faptul c! turismul2 ca acti%itate economic! poate cauza pagu&e mari ariilor prote3ate2 4n special dac! nu sunt administrate adec%at si corect. Cu toate acestea nu tre&uie scoase din calcul si %ariatele &eneficii pe carea le#ar putea aduce. 5n aceast! ordine de idei2 este necesar a e%identia c!2 acti%itatea turistic! %a fi 4ntotdeauna &ine%enit! 4n sau l6ng! ariile prote3ate dac! respect! caracterul special al ariei 7 cum ar fi: turismul &azat pe aprecierea naturii2 turismul cultural si educational2 sau acti%itatea grupurilor mici2 linistite 7 si dac! pagu&ele si poluarea sunt minime. 8u6nd 4n considerare tendintele la ni%el international2 si anume interesul crescut %is#a#%is de practicarea turismului %erde2 *arcul 9ational :etezat ;i zona 4ncon3ur!toare2 inclusi% zona Ha<eg2 ar putea de%eni una dintre principalele destina<ii turistice din :om6nia. -pectaculoasele peisa3e alpine ;i su&#alpine ;i %asta %arietate a faunei ;i florei ,care cuprinde peste o treime din flora :om6niei0 ofer! parcului na<ional un e1celent amestec de resurse care pot contri&ui la dez%oltarea pe termen lung cu succes a turismului 4n aceast! zon!. +atele e1istente statueaz! informatii precum urm!toarele: *arcul 9a<ional :etezat este primul parc creat 4n :om6nia ;i unul dintre cele mai %ec=i din Europa de Est. Acesta a fost creat 4n anul 1"3' ;i s#a propus s! de%in! :ezer%a<ia >iosferei ,*9:#:>0 datorit! unicit!<ii &iodi%ersit!<ii ;i semnifica<iei na<ionale pe care o are pentru poporul rom6n. Cu toate acestea2 primul &irou administrati% al parcului nu a fost creat p6n! 4n anul 1""". 9oua structur! de management a fost spri3init! prin cadrul *roiectului de Conser%are a >iodi%ersit!<ii. *arcul 9a<ional este acum una dintre zonele prote3ate de ?9E-C(. @un<ii :etezat ofer! c6te%a dintre cele mai spectaculoase peisa3e din :om6nia ;i au un poten<ial imens de dez%oltare a turismului na<ional ;i interna<ional. *arcul este 4ncon3urat de o infrastructur! relati% adec%at! care furnizeaz! at6t accesul 4n perimetrul zonei prote3ate2 c6t ;i accesul relati% u;or c!tre centrul parcului. 5n plus2 e1ist! mai multe agen<ii de turism care au recunoscut de cur6nd importan<a *arcului 9a<ional ca atrac<ie care poate de%eni un aspect central al acti%it!<ilor lor de afaceri. Aceste agen<ii ofer!2 4n cea mai mare parte2 cazare ;i c6te%a ser%icii limitate de g=idare 4n interiorul parcului2 dar pot fi de asemenea ;i o %oce puternic! pentru dez%oltarea parcului ;i pentru protec<ia mediului. 1 -copul lucr!rii mele este de a face o analiz! a teritoriului *arcului 9ational :etezat prin e%identierea potentialului turistic de care dispune 4n %ederea 4ncura3!rii dez%olt!rii turismului.

Asociaia de turism Retezat, http://www.turismretezat.ro- site accesat n data de 26 ianuarie, 2011

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Cap.1. Analiza o ertei
(ferta turistic! a *arcului 9a<ional :etezat este reprezentat! de patrimoniul turistic 4n ansam&lul s!u cuprinz6nd o serie de componente materiale2 dar ;i imateriale2 4n m!sur! s! reconforteze turistul2 s!#i satisfac! moti%a<ia deplas!rii ;i dorin<a de a do&6ndi noi cuno;tin<e. Componenta natural! este2 4n general2 de importan<! deose&it! 4n aprecierea calit!<ii ofertei turistice a unui teritoriu. 1.1. !actorii naturali ai re"iunii 1.1.1. lemente de localizare si relie! Localizat n partea vestic a Romniei 2 :etezatul este cel mai %ec=i parc national din tar!2 fiind declarat prin lege 4n anul 1"3'.2 *arcul are o suprafat! de 3 .13 =a2 din care 1.63$ =a au fost declarate ca arie strict prote3at! numit! ABemeneleA#rezer%atie stiintific! cu limite &ine precizate ;i 4ncep6nd din anul 1""" cu o administra<ie proprie ,:ezer%atia tiintific! Bemenele se afl! su& administrarea direct! a Academiei :om6ne0. Caloarea uni%ersal! a parcului a fost recunoscut! de programul (mul si >iosfera ,@A>0 al ?9E-C( 4n 1")" prin includerea sa 4n reteaua international! a rezer%atiilor &iosferei. +e asemenea2 4n anul 2$$$ a fost declarat arie de importan<! faunistic! ;i lepidepteorologic! european!. +in luna septem&rie 2$$4 *arcul 9a<ional :etezat a de%enit mem&ru al Fundatiei *A9 *A:D-2 de%enind primul parc din :om6nia ;i al cincilea din Europa care a primit certificatul A*an *arEsA2 ca o recunoa;tere a modului de gestionare ;i conser%are a &iodi%ersit!<ii2 iar din anul 2$$) este prote3at ca propunere de sit pentru re<eaua ecologic! european! 9A/?:A 2$$$2 4n %ederea conser%!rii =a&itatelor naturale ;i a speciilor de plante ;i animale s!l&atice de interes comunitar.3 -uprafata *arcului 9ational :etezat ,3 13 =a0 este constituit! din: fond forestier 1 .6$ =a ,4"F0 si gol alpin ,p!;uni alpine2 st6nc!rii2 3nepeni;uri2 luciu de ap!0 1"'3$ =a ,'1F0.4 /eritoriul parcului 9ational :etezat este delimitat de +epresiunea Ha<egului2 @untii /ulisa2 %alea -treiului2 +epresiunea *etro;ani2 Calea Giului de Cest ;i %alea :6ului @are. 8imitele :ezer%atiei >iosferei se 4ncadreaz! pe suprafata a 3$.$4) =a2 conform Agentiei 9ationale pentru *rotectia @ediului.

Asociaia pentru Aciune n Arii Prote ate ! Pro Natura, http://www.pronatura.ro, site accesat n data de 26 ianuarie, 2011 " A#enia de Protecie a $ediu%ui &unedoara, Raport- Arii%e 'atura%e prote ate din (udeu% &unedoara, http://www.apmhd.ro/doc/)iodi*ersitate/parcurirezer*atii.pd+, site accesat n data de 2, ianuarie, 2011 .azeta de a#ricu%tur/, http://www.#azetadea#ricu%tura.in+o, site accesat n data de 26 ianuarie 2011

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


+in punct de %edere teritorial#administrati%2 *arcul 9ational :etezat se situeaz! 4n 3udetul Hunedoara.' Relieful predominant glaciar # ad6postind peste $ de lacuri glaciare2 printre care cel mai ad6nc ,H6noaga 2" m0 si cel mai 4ntins ,>ucura . 6 =a.0 # atrage an de an numerosi turisti 4n special 4n sezonul de %ar!. :elieful este modelat 4n principal 4n conformitate cu structura geologic! ;i cu caracteristicile su&stratului litologic.6 @asi%ele de granit :etezat2 >uta ;i @untele @ic fac parte din &azinul +un!rii ;i au forme eliptice 4ntinz6ndu#se c6teodat! pe distan<e foarte mari. :ocile de granit reprezint! crustele %ec=i care au aspect de Iroci de mareJK r6urile au un aspect de %6rfuri 4ncoroiate2 turnuri ;i col<i la &aza c!rora sunt %ersan<i foarte a&rup<i. :ocile sedimentare din masi%ii /uli;a ;i retezatul @ic sunt 4n mare parte de natur! calcaroas!. A%6nd 4n %edere faptul c! sunt roci solu&ile2 aceste roci creaz! un peisa3 interesant din punct de %edere al %ariet!<ii formelor din partea de sud a *arcului 9a<ional :etezat: %!i cu c=ei 4nguste ,C=eile >u<ii2 -cocului2 -corotei2 etc.02 c6mpuri de lapiezuri cu forme diferite ;i 4n diferite faze de e%olu<ie2 %!i carstice ,Giul de %est2 sectorul +6lmei cu >razi02 mici doline ;i c=iar un &azin glaciar care s#a dez%oltat 4n dolinele de calcar ,singurul de acest fel din :om6nia0. Endo#carsticul este &ine reprezentat 4n parc prin numeroasele ca%it!<i ,apro1imati% 2$$ de pe;teri ;i %!i0 de la &azinul 8!pu;nicul @are2 -oar&ele2 Gara2 -corota2 pe partea st6ng! a Giului de Cest2 4n amontele C6mpu lui 9eag. *e;terile sunt pline de stalactite ;i stalagmite ,pute<i g!si aici peste $F din forma<iunile carstice cunoscute0 ;i ad!postesc o gam! %ariat! de faun! de pe;ter! care este de un real interes ;tiin<ific. *e aceast! platform! petrografic! din IlumeaJ %6rfurilor ;i ;eilor din :etezat se conser%! cele mai reprezentati%e forme de relief cauzate de sc=im&!rile climatice2 relic%ele glacia<iunilor cuaternare din Carpa<i. >azine glaciare2 simple sau legate2 4ntrep!trunse sau suspendate2 cu peste ' F lacuri permanenteK %!i glaciare pe care s#au prelins &locurile la 13$$ m2 care au o lungime 4ntre 3 ;i Em sau c6teodat! c=iar 1$ Em ,Calea 8!pu;nicul @are este cea mai reprezentati%!0K ;eile dintre &azine2 principala ;a se 4ntinde de la %est la est2 4ntre C6rfurile Hlata ;i 8azarului2 pe o lungime de 1 EmK rocile stiateK c=eile 7 cele mai caracteristice pentru Carpa<ii @eridionali se g!sesc 4n Calea -oar&ele. *loile puternice pot conduce la alunec!ri de teren datorit! pantelor a&rupte.

111Raport anu% pri*ind 2tarea $ediu%ui n Rom3nia pe anu% 2004 ntocmit de A#enia 'aiona%/ pentru Protecia $ediu%ui, p#.156 Parcu% 'aiona% Retezat-Rezer*aia 6ios+erei, http://www.retezat.ro, site accesat n data de 26 ianuarie, 2011

'

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Hona dintre principalele %6rfuri2 asem!n!toare cu un e%antai2 pozi<ia pantelor2 depresiunile limitrofe ;i coridoarele %!ilor sunt doar c6te%a dintre elementele care contri&uie la frumuse<ea *arcului 9a<ional :etezat. Cele mai reprezentati%e forme se reg!sesc 4n zona central! a parcului.

1.1.". #aracterizarea elementelor climatice$ +esi datele furnizate mai 3os reprezint! surse de informare mai %ec=i2 acestea nu manifest! sc=im&!ri semnificati%e la momentul actual. Comple1itatea analizei asupra elementelor climatice din *arcul 9ational :etezat2 efectuat! 4n cadrul programului *A9 *arEs a%6nd ca si scop implementarea unei strategii de turism dura&il m#a determinat s! o utilizez si eu 4n acti%itatea mea de e%aluare a potentialului turistic al regiunii *arcului 9a<ional :etezat. *rin urmare2 se retine faptul c!2 *arcul 9ational :etezat are un climat montan complex, numeroasele sale condi<ii climatice fiind influen<ate 4n mare parte de altitudine ;i de direc<ia %6rfurilor 4n rela<ie cu masele de aer maritim dinspre %est ;i masele de aer continental dinspre est ;i nord#est2 pozi<ia pantelor 4n rela<ie cu soarele ;i ung=iul de 4nclinare al pantelor. Luna ianuarie este cea mai friguroas lun a anului ,cu temperaturi 4ntre #11 ;i #'$$ C02 iar luna iulie este cea mai c!lduroas! ,cu temperaturi cuprinse 4ntre L16 ;i L6$ $ C0 la atitudini de su& 1. $$ metri2 4n timp ce la altitudini mai mari cea mai c!lduroas! lun! este luna august. Cele mai sc!zute temperaturi se pot 4nregistra pe %6rfurile *eleaga 2 *!pu;a 2 :etezat ;i >ucura. ngheul este un fenomen des 4nt6lnit pe %6rfuri2 c=iar ;i pe timp de %ar!. 5n zona montan! num!rul zilelor cu 4ng=e< este cuprins 4ntre 2'$ 7 2)' zileM an2 iar 4n zonele 3oase media este cuprins! 4ntre 1)' 7 2$$ zileM an. *rimul 4ng=e< se 4nregistreaz! 4n 3urul datei de 2$ noiem&rie2 iar ultimul 4n mi3locul lunii mai. Umiditatea cre;te de la )4#)'M la &aza mun<ilor2 la '# )F pe %6rfuri. Ne ulozitatea este un fenomen mai frec%ent 4n parc 4n lunile mai#iunie2 datorit! circula<iei aerului umed pe %ersan<i2 ;i apare cel mai des 4n luna octom&rie. 5n plus2 %6rfurile mai 4nalte de 1)$$#1 $$ m sunt situate pe timp de toamn! ;i iarn! deasupra ta%anului de nori ;i se &ucur! de zile 4nsorite. !eaa este frec%ent! 4ntr#un climat de munte. Frec%en<a cu care apare cre;te propor<ional cu altitudinea: de la '$#)' zile la &aza muntelui2 la 2'$ zile la peste 1 $$ m altitudine sau pe %6rfuri. Cizi&ilitatea %6rfurilor scade datorit! ce<ii la su& 1 Em 4n 3'#4$F din zilele de toamn!2 ;i

2trate#ia pentru dez*o%tarea unui turism dura)i% n re#iunea Parcu%ui 'a7iona% Retezat, 2trate#ie e%a)orat/ n cadru% Pro#ramu%ui PA' Par8s, *ersiune noiem)rie, 2006

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


4n peste '$F din zilele de iarn!. Cizi&ilitatea crestelor este de asemenea sc!zut! ;i pe timp de %ar! datorit! norilor care acoper! %6rfurile mun<ilor. Lumina soarelui este afectat! de condi<iile de ne&ulozitate sau cea<! ;i scade pe timp de %ar! de la 13$$ ore ,la altitudini mici02 la "'$ ore ,pe %6rfuri0. *e timp de iarn! soarele str!luce;te 4ntre 6$$ ;i $$ ore. ( diferen<! medie de 2$$#2'$ oreM an la &aza muntelui ;i mai pu<in de 1$$ oreMan pe %6rfuri apare pe %ersan<ii de sud ,4nsori<i0 ;i cei de nord ,um&ri<i0. "recipitaiile sunt inegal distri&uite 4n rela<ie cu %iteza maselor de aer umed ,dinspre Altantic ;i @area @editeran!0 ;i altitudine. @edia anual! de precipita<ii se situeaz! 4ntre "$$ mm la altitudini mici2 13$$ mm la altitudini medii ;i 16$$#1 $$ mm sau c=iar mai mult la altitudini ridicate. *e %ersan<ii de %est2 nord#%est ;i sud#est precipita<iile dep!;esc 14$$ mm. Cu toate acestea pe %ersan<ii prote3a<i din est ;i nord#est media anual! a precipita<iilor este mai mic! de 3$$#4$$ mm. n luna iunie se nregistreaz cele mai mari nivele ale precipitaiei ,12$#1'$ mm02 4n timp ce ni%elul minim se 4nregistreaz! 4n perioada octom&rie#noiem&rie ,'$#)$ mm0. *rima z!pad! apare 4n zona montan! la 4nceputul lunii septem&rie2 iar ultima z!pad! la sf6r;itul lunii iunie. Aceste inter%ale se mic;oreaz! 4n func<ie de altitudine. 8a peste 2$$$ m altitudine este posi&il s! ning! 4n orice lun! a anului. H!pada se men<ine 4n &azinele glaciare din partea de nord a parcului c=iar ;i pe timp de %ar!. Brosimea medie a stratului de z!pad! %ariaz! 4n func<ie de altitudine ,de la )$# $ cm la &aza muntelui2 la "$#1$$ cm pe %6rfuri02 dar ;i 4n func<ie de pozi<ia %ersan<ilor ,stratul poate atinge o grosime de 3#4m0. #ntul2 un element dominant al climatului montan2 are o frec%en<! de "4#"'F pe %6rfurile prcului2 4n timp ce 4n zonele ad!postite de %!i2 %6ntul atinge o frec%en<! de 3'#4$F. Citeza medie a %6ntului cre;te de la 2#3 mMs la $$ m altitudine2 la 1$#11 mMs pe %6rfuri2 %iteza ma1im! a3ung6nd deseori la %alori de 4$#6$ mMs. +atorit! %itezei mari a %6ntului ;i a tur&ulen<elor de la altitudinile mari2 peisa3ul de pe %6rfurile mun<ilor este deseori supus paro1ismului climei care acompaniaz! aceste manifest!ri: puterea pic!turilor de ploaie ,pe %ersan<ii e1pu;i0 ;i a a&urilor de la norii care acoper! continuu %6rfurile2 r!sp6ndirea z!pezii pe %ersan<ii e1pu;i ;i 4nz!pezirea zonelor prote3ate de %6nt. Aceste condi<ii dure ale climei contureaz! actualul relief al muntelui2 influen<eaz! condi<iile solului ;i determin! adaptarea %egeta<iei alpine ;i su&#alpine a parcului.

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


1.1.%. &idrologia Condi<iile tectonice2 litologice ;i morfologice ale @un<ilor :etezat2 corelate cu pozi<ia culmilor fat! de ad%ec<ia maselor de aer oceanic2 fac ca acest masi% s! fie zona cu cea mai ridicat! umiditate ;i scurgere din Carpa<ii rom6ne;ti. :e<eaua =idrografic! &ogat! se dreneaz! 4n dou! direc<ii: "

spre nord2 c!tre r6ul -trei ,&azinul =idrografic @ure;02 care capteaz! toate apele din %estul2 nordul2 centrul ;i nord#estul masi%ului spre sud2 c!tre Giul de Cest , &azinul =idrografic Giul :om6nesc0. +ensitatea re<elei de r6uri este mai ridicat! 4n &azinul =idrografic al -treiului ,$. # 1.$

EmMEmp0 dec6t 4n cel al Giului ,$.)# $. EmMEmp0. *e trepte de altitudine se o&ser%! faptul c! densitatea ma1im! corespunde eta3ului su&alpin iar minim! 7 celui alpin. Calorile scurgerii medii specifice cresc cu altitudinea: de la 14.3 lMsMEmp 4ntre 6$$7 $$ m2 la peste 4$ lMsMEmp la altitudini mai mari de 24$$ m. 5n timpul anului scurgerea ma1im! se 4nregistreaz!2 de o&icei2 4n lunile mai# iunie ca urmare a topirii z!pezilor ;i a precipita<iilor a&undente. -curgerea minim! se produce 4n lunile de iarn! 2 c6nd temperaturile foarte sc!zute ;i precipita<iile reduse nu ofer! condi<ii optime de 4ntre<inere a procesului scurgerii. :egimul de scurgere de iarn! este sta&il2 iar scurgerea de %ar! o dep!;e;te de dou! ori pe cea de iarn!. /emperatura medie anual! a apei r6urilor scade cu cre;terea altitudinii2 fiind 4n 3ur de 4NC la 16$$ m ;i cca 2NC la 22$$m. /emperaturile ma1ime ale apei r6urilor apar 4n inter%alul iulie# august ,12 NC p6n! la 22NC02 iar cele minime 4n inter%alul decem&rie#martie ,de la 72NC la $NC0. Cel mai important curs de ap! este Lpu$nicul %are2 cu un de&it mediu anual de 12." mcMs. Cascadele sunt frec%ente pe toate p6raiele din *arc. ?n loc deose&it 4n caracterizarea =idrologic! a parcului 4l constituie lacurile naturale relicte. Acestea 4;i datoreaz! geneza condi<iilor optime ale acumul!rii ;i transform!rii z!pezilor 4n g=e<ari la altitudini de peste 1)$$ m 4n *leistocenul -uperior. Apro1imati% 3 F din lacurile glaciare ale :om6niei se afl! 4n *arcul 9a<ional :etezat. Cantonate 4n poala c!ld!rilor2 eta3ate 4n trepte2 4n;irate2 grupate 4n comple1e sau izolate2 ele constituie o atrac<ie de prim ordin2 at6t pentru turi;ti2 c6t ;i pentru oamenii de ;tiin<! care poposesc pe aceste meleaguri. Elementele morfometrice ale lacurilor oscileaz! 4n limite largi2 unele dintre ele &!t6nd recordurile din <ar!: >ucura # cel mai 4ntins lac glaciar2 H!noaga # cel mai ad6nc. -uprafa<a lacurilor se men<ine 4ntre 3$$ m2 ,-t6ni;oara I0 ;i
,

612 m2 ,>ucura02 iar ad6ncimea ma1im!

2trate#ia pentru dez*o%tarea unui turism dura)i% n re#iunea Parcu%ui 'a7iona% Retezat, 2trate#ie e%a)orat/ n cadru% Pro#ramu%ui PA' Par8s, *ersiune noiem)rie, 2006 4 Parcu% 'aiona% Retezat-Rezer*aia 6ios+erei, http://retezat.ro/inde9.php/romana/despre-parc/mediu+izic.htm%:start;", site accesat n data de 26 ianuarie, 2011

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


4ntre $.3 m ,-t6ni;oara I ;i II0 ;i 2" m ,H!noaga0. Columul lacurilor %ariaz! 4ntre "$.3 m3 ,Bale;ul II0 si 6"3.1'2 m3 ,H!noaga0. +e;i au suprafa<a ;i %olum relati% mici2 lacurile glaciare 3oaca un rol deose&it 4n regularizarea natural! a scurgerii r6urilor din @un<ii :etezat. 5n 4ntregul masi% e1ist! ' lacuri glaciare permanente2 aflate 4ntre 1)$$ ;i 23$$ m. ?nele surse &i&liografice 1$ indic! prezen<a a peste $ de lacuri glaciare2 lu6ndu#se 4n considerare2 pro&a&il2 ;i cele temporare. Ca urmare a inter%en<iilor antropice din secolul al OO#lea2 regularizarea scurgerii r6urilor a 4nceput s! fie controlat! ;i prin lacurile de &ara3 ,artificiale02 amena3ate pe :6u @are. +in anul 1")4 s#a 4nceput construirea &ara3ului de acumulare de la Bura Apei2 la confluen<a r6urilor 8!pu;nicul @are2 8!pu;nicul @ic ;i :6ul Pes2 care s#a terminat 4n anul 2$$4. *entru completarea %olumului de ap! din &ara3 s#au f!cut dou! canale su&terane de aduc<iune de pe r6urile :6u;or ;i 9uc;oara. Amena3!rile =idrote=nice2 4n special a&sen<a apei pe al&ia :6ului @are pe o por<iune de c6te%a sute de metri2 4n a%al de &ara3ul Bura Apei2 au pro%ocat modific!ri ecologice2 studiate doar 4n mic! m!sur!2 4n principal pe Calea :6ului @are. @la;tinile apar frec%ent 4n parc la marginea unor iz%oare2 p6raie alpine sau 4n urma colmat!rii par<iale a unor lacuri glaciare ,%alea glaciar! Gudele2 /!ul 9egru2 lacurile 8ia2 >ucura2/!ul :!sucit0. Acestea constituie areale propice de dez%oltare a speciilor iu&itoare de ap!. Apele su&terane de mic! ad6ncime ,ape freatice0 sunt cantonate mai ales 4n scoar<a de alterare de la &aza gro=oti;urilor ,unde se g!sesc rezer%e 4nsemnate de ap!0 ;i 4n arealele cu depozite calcaroase din &azinul superior al Giului de Cest. 1.1.'. lemente de !lor si !aun :etezat este &inecunoscut pentru di%ersitatea sa floral! cuprinz6nd 1.1"$ specii dintre cele 3.4'$ specii superioare cunoscute 4n :om6nia2 printre acestea num!r6ndu#se de asemenea ;i specii rare si %ulnera&ile2 4n num!r de 13$. +e fapt2 :etezat a fost declarat parc na<ional 4n parte datorit! faptului c! mai &ine de o treime din flora :om6niei poate fi o&ser%at! 4ntre grani<ele sale. *!;unile alpine de<in o importan<! aparte deoarece aici se g!sesc ma3oritatea speciilor florale alpine printre care &entiana2 "otentilla2 "ulsatilla2 floarea de col< ,Leontopodium alpinum0.

10

<ditura $etaneira, cu sediu% %a &e%sin8i, +ondat/ n anu% 2001, specia%izat/ n patrimoniu% cu%tura% =i dez*o%tare turistic/ n <uropa de <st, http://www.romanianmonasteries.or#/ro/romania/parcu%-nationa%retezat, site accesat n data de 2, ianuarie, 2011

"

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Hona dintre piscuri ;i zonele p!;unilor alpine sunt de asemenea zone de interes aparte deoarece aici se g!sesc Rhododendron 'otschii ;i pinul pitic2 "inus mugo. *inul pitic este una dintre speciile prote3ate din :om6nia ;i este r!sp6ndit de#a lungul %!ilor a&rupte ale :etezatului. *inul European ,"inus cem ra02 o specie rar!2 apare 4n grupuri mari ;i mai compacte dec6t 4n oricare al<i masi%i munto;i. *arcul 9ational :etezat2 datorit! =a&itatelor sale foarte di%erse2 naturale2 sau pu<in modificate de inter%en<ia uman!2 ad!poste;te o faun! deose&it de &ogat! at6t 4n ceea ce pri%e;te num!rul de specii c6t ;i 4n num!rul mare de e1emplare care alc!tuiesc popula<iile acestor specii. E1ist! 16 de specii de p!s!ri11 4n *arcul 9ational :etezat2 prientre care si specii rare precum: %ulturul de munte ,Circaetus gallicus02 %ulturul migrator ,Falco peregrinus02 cocosul de munte ,/etrao urogallus02 &arza neagr! ,Ciconia nigra0. 5n ceea ce pri%este mamiferele2 s#au 4nregistrat '$ de specii2 reprezent6nd 23F din speciile de mamifere terestre din Europa. *arcul 9ational :etezat este de asemenea2 gazda c6tor%a dintre cele mai mari carni%ore din Europa printre care se numar!: lupul ,Canis lupus02 ursul ,?rsus arctos02 si r6sul ,8Qn1 lQn102 precum si a unor ier&i%ore mari precum capra neagr! ,:upicapra rupicapra02 cer&ul ,Cer%us elap=us0 si c!priorul ,Capreolus capreolus0. E1ist! de asemenea si carni%ore de talie mic! precum pisica s!l&atic! ,Felis sil%estris02 si mustelidele. 5n parc au fost identificate 13 specii de lilieci2 printre care :=inolop=us ferrum#eRuinum2 Cespertilio murinus si *ipistrelus pigmaeus. Cidrele ,8utra lutra02 pot fi gasite 4n c6te%a dintre r6urile din :etezat Reptilele sunt reprezentate 4n parc prin " specii2 aproape 4$F din reptilele terestre ale :om6niei. Cu toate c! doar o specie este considerat! rar! la ni%el na<ional2 ;ase sunt considerate %ulnera&ile. #e$tii sunt reprezenta<i prin 11 specii2 4ntre care ;i nisipari<a ,(a ana)e*ia aurata0. Gum!tate din num!rul de specii de am i%ieni 4nt6lnit 4n :om6nia2 totaliz6nd 1$ specii ,+riturus vulgaris reprezentat prin 2 su&specii02 se pot 4nt6lni 4n :etezat. +intre acestea2 & 'pecii sunt considerate2 de c!tre speciali;ti2 rare $i (ulnera%ile la ni%el na<ional.12 1.). !actorii 'ocio*economici :eferitor la structura de proprietate a *arcului 9ational :etezat2 acesta este constituit! din fond forestier proprietate a statului 46F2 fond forestier proprietate a composesoratelor 3F2 gol
11

A#enia de Protecie a $ediu%ui &unedoara, Raport- Arii%e 'atura%e prote ate din (udeu% &unedoara, http://www.apmhd.ro/doc/)iodi*ersitate/parcurirezer*atii.pd+, site accesat n data de 2, ianuarie, 2011 12 Parcu% 'aiona% Retezat, http://www.retezat.ro, site accesat n data de 26 ianuarie, 2011

1$

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


alpin proprietate a prim!riilor 4"F2 gol alpin proprietate a composesoratelor 2F ,situa<ie la 3$ iunie 2$$60. -tructura general! a dreptului de proprietate asupra terenului din parc este ilustrat! 4n ta&elul din ,nexa-. -ediul administrati% al *arcului este la Centrul de Cizitare 9uc;oara2 comuna -!la;u de -us2 localitatea 9uc;oara2 3ud. Hunedoara2 administrarea efecti%! a *arcului afl6ndu#se su& coordonarea :egiei 9a<ionale a *!durilor#:omsil%a132 prin +irec<ia -il%ic! Hunedoara# Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat. *rin urmare2 Administratia *arcului 9ational :etezat este o su&unitate a +irec<iei -il%ice Hunedoara din cadrul :egiei 9a<ionale a *!durilor. Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat coordoneaz! toate acti%it!<ile din *arc cu spri3inul unui Consiliu Ptiin<ific ;i a unui Consiliu Consultati%. Consiliul Consultati% este format din reprezentan<i ai tuturor grupurilor de factori interesa<i ,Academie2 *refectura Gude<ului Hunedoara2 Consiliul Gude<ean2 ocoale sil%ice2 comune2 institu<ii de cercetare2 organiza<ii negu%ernamentale2etc0 care pot 4n acest fel s!#;i e1prime preocup!rile 4n ceea ce pri%e;te zona *arcului ;i s! contri&uie la g!sirea de solu<ii pentru gospod!rirea parcului. Administratia *arcului 9ational :etezat 4ntocme;te planurile de lucru anuale ;i implementeaz! ;iMsau coordoneaz! ac<iunile legate de gospod!rirea *arcului2 a%6nd 4n acelasi timp atri&u<ii de control pri%ind toate acti%it!<ile de pe raza *arcului. *entru desf!;urarea acti%it!<ilor Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat are 4n dotare: # # # # # mi3loace de transport2 te=nic! de calcul2 inclusi% pentru ela&orarea de =!r<i2 analize2 prognoze2 rapoarte2 -istem Informatic Beografic ,BI-02 ec=ipament de teren ;i campare pentru %oluntari ;i cola&oratori : corturi2 saci de dormit2 &inocluri ;i alte ec=ipamenteMmateriale pentru realizarea acti%it!<ilor de teren2 ec=ipament de telecomunica<ii : telefoane mo&ile2 sta<ii de emisie recep<ie porta&ile ec=ipament de &irotic!. Administratia *arcului 9ational :etezat este su&unitate a +irec<iei -il%ice Hunedoara ;i are " anga3a<i2 acoperind urm!toarele domenii de acti%itate : # # # #
1"

planificarea2 coordonarea ;i supra%eg=erea acti%it!<ilor desf!;urate pe teritoriul parcului2 financiar#conta&il2 in%esti<ii2 paz!2

>in tota%u% ce%or 2, de parcuri naiona%e ?i natura%e, cu administraie proprie, 22 sunt n administrarea Re#iei 'aiona%e a P/duri%or !R@$2ABCAD, coordonate de 2er*iciu% EArii Prote ateD, n+iinat n anu% 1444. 2upra+aa tota%/ a acestor parcuri este de aproape ,00.000 ha.

11

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


# # # # # conser%areMmonitorizare &iodi%ersitate2 turism montan si ecoturism2 educa<ie ;i con;tientizare pu&lic!2 rela<ii cu comunit!<ile ;i cu al<i factori interesa<i2 te=nologie informatic! ;i ela&orare =!r<i 4n sistemul BI-. 5n prezent2 Administratia *arcului 9ational :etezat are urm!toarea structur! de personal :

!i".1. (rganigrama )dministra*iei +arcului Na*ional ,etezat *ersonalului anga3at permanent i se adaug! personalul sezonier2 anga3at 4n principal pentru ser%iciul de la punctele principale de intrare. ?n aport deose&it la acti%it!<ile din *arc 4l au %oluntarii din di%erse domenii de acti%itate. Hona central! a parcului national este %izitat! anual de apro1imati% 1$.$$$ de turisti. E &ine de stiut c! 4n parc e1ist! un regulament ce tre&uie respectat. Cizitarea parcului se face numai pe potecile marcate2 camparea este permis! numai l6ng! ca&ana *ietrele2 ca&ana >uta2 l6nga refugiul -al%amont de la lacul >ucura si 4n *oiana *elegii. ?rm!rirea respect!rii regulamentului se face de c!tre administratia parcului2 personalul sil%ic si custozii parcului.14 5n ceea ce pri%este num!rul locurilor de munc! din sectorul industrial ,minerit ;i o<el0 este 4n sc!dere %izi&il! ;i conduce la ni%ele ridicate ale ;oma3ului 4n 4ntreaga regiune 4ncon3ur!toare a parcului. -ectorul ser%iciilor s#a dez%oltat foarte pu<in2 iar industria turismului a cunoscut doar o dez%oltare modest!. ?rm!toarele informa<ii ;i statistici socio#economice sunt citate din sonda3ul @etromedia din anul 2$$1.1' 5n timp ce popula<ia acti%! din zona 4ncon3ur!toare a *arcului 9a<ional :etezat reprezint! apro1imati% acela;i procent ca cel de la ni%el na<ional ,4'F02 popula<ia anga3at! reprezint! apro1imati% 1 F2 un procent considera&il mai mic dec6t media na<ional! de 3)F. 8a ni%el
110

Asociaia Pro 'atura, http://www.pronatura.ro, site accesat n data de 26 ianuarie, 2011 2trate#ia pentru dez*o%tarea unui turism dura)i% n re#iunea Parcu%ui 'a7iona% Retezat, 2trate#ie e%a)orat/ n cadru% pro#ramu%ui Pan Par8s, *ersiune noiem)rie, 2006

12

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


na<ional2 4n :om6nia2 apro1imati% '$F dintre persoanele anga3ate sunt femei2 dar 4n regiunea :etezat femeile reprezint! doar 3)F din for<a de munc!. *!durile din :etezat sunt considerate a fi o surs! direct! s!rac! 4n &eneficii economice. @ul<i consider! c! p!durea nu are nici un fel de importan<! economic! pentru comunitatea lor ;i c! &eneficiile indi%iduale %or fi disponi&ile doar c6nd se %a finaliza procesul de restituire a p!durilor. >eneficiile economice secundare deri%! din p!;unat ;i str6ngerea de lemn din p!duri2 acti%it!<i la care particip! mai &ine de 4$F din popula<ie. *rocente pu<in mai mici 4n ceea ce pri%e;te gradul de implicare al popula<iei se 4nregistreaz! 4n: colectarea de nutre< ,3'F02 plante ,1"F02 fructe ,2$F02 ciuperci ,12F0. +e;i aceste acti%it!<i tradi<ionale continu! s! fie importante pentru localnici2 ele nu pot sus<ine economia zonei :etezat. @ul<i dintre localnici recunosc oportunit!<ile economice pe care le prezint! *9:. 13F dintre inter%ie%a<ii sonda3ului din 2$$1 ;i#au ar!tat interesul de a demara 4n zona parcului afaceri care s! ai&! la &az! acti%it!<i forestiere2 marea ma3oritate dintre ace;tia fiind interesa<i s! furnizeze ser%icii pentru turi;ti ,62F0. 5n conformitate cu rezultatele sonda3ului2 cele mai importante moti%e de nemul<umire 4n r6ndurile localnicilor sunt: a. lipsa resurselor financiareK &. lipsa locurilor de munc!K c. dificult!<ile cu care se confrunt! pentru a demara o afacere 4n zon!K e. lipsa a3utorului ;i ini<iati%ei prim!riilor din regiune. 5n concluzie2 situa<ia num!rului locurilor de munc! din regiune este sum&r!2 iar utiliz!rile tradi<ionale ale p!durilor nu mai ofer! &eneficii economice directe localnicilor. 1.+. In ra'tructura 'i 'er(iciile di'poni%ile :eferitor la ser%iciile de transport2 mai 3os o s! facem o descriere a acestora din 2 perspecti%e: +ransport ctre zon Cele mai apropiate aeroporturi sunt 4n /imi;oara ;i -i&iu2 fiecare fiind la o distan<! de 2#3 ore de mers cu ma;ina. Cu toate acestea2 prin partea de sud a parcului2 dinspre *etro;ani sau ?ricani2 e1ist! leg!turi rapide ;i regulate cu trenul ;i micro&uze. *entru intr!rile din nordul parcului nu e1ist! ser%icii de transport regulate. *entru punctele de acces din %est si est2 nu e1ist! transport organizat.

13

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


5n prezent2 transportul pe calea ferat! este cel mai popular mi3loc de transport c!tre zona parcului. Cizitatorii parcului folosesc calea ferat! -imeria#*etro;ani prin gara -u&cetate ,trenuri rapide ;i personale0 sau prin gara (=a&a de su& *iatr! ,pentru trenuri personale0. +ransport n interiorul zonei $i ctre intrrile parcului /ransportul pu&lic 4n interiroul zonei este neadec%at. Cu toate acestea2 e1ist! drumuri de acces c!tre urm!toarele intr!ri 4n parc: C6rnic2 Bura Apei2 :6u;or2 -t6na de :6u2 >uta ;i C6mpu;el. /uristii sunt informati regulat pe site#ul parcului %is#a#%is de situatiaMstarea drumurilor:16 I Drumul Nuc$oara* C,rnic2 afectat serios de ploi 4n aceast! %ar!2 a fost reparat2 asa 4nc6t acum este practica&il.J Cei care %or s! urce la *ietrele2 e &ine s!#si lase auto%e=iculele la C6rnic din doua moti%e: 10 drumul C6rnic# *ietrele este foarte r!u ;i se distrug planetarele ;i direc<iaK 20 conf. (?B ') este interzis! folosirea auto%e=iculelor care folosesc com&usti&ili fosili ,amenda 3$$$#)'$$ lei0. Drumul de pe Lapu'nicu -are ,Bura Apei# Bura >ucurei0 este redesc=is pentru auto%e=icule. A%alansa de zapads si trunc=iurile c!zute au fost 4ndep!rtate de c!tre Administratia *arcului 9ational :etezat si anga3ati ai (- :etezat. +rumul este acum practica&il p6n! la Bura >ucurei.J /ransportul rutier de%ine din ce 4n ce mai popular2 ceea ce conduce la o ne%oie din ce 4n ce mai mare pentru locuri de parcare. 5n leg!tur! cu serviciile medicale ale zonei2 sunt 4nregistrate date care rele%! faptul c!2 num!rul de paturi din spitale este de 12 paturi la fiecare 1$$$ locuitori2 o cifr! mai mare dec6t media de la ni%el na<ional. Accesul de urgen<! la ser%iciile medicale este compara&il cu cifrele 4nregistrate la ni%el na<ional ,apro1imati% 3$ minute0. -erviciile de urgen* sunt prestate de c!tre ec=ipele utilitare de sal%amonti;ti2 care 3oac! un rol important 4n cadrul *arcului 9a<ional :etezat. Acestea sunt responsa&ile pentru sal%area de urgen<! a %izitatorilor accidenta<i2 r!t!ci<i sau e1tenua<i ;i a altor %izitatori care se afl! 4n pericol. 5n *arcul 9ational :etezat opereaz! dou! ec=ipe de sal%amont2 una 4n nord ,ec=ipa de sal%are Hunedoara02 iar cealalt! 4n sud ,ec=ipa de sal%are 8upeni0. -erviciile de in!ormare pentru turi.ti sunt deose&it de necesare 4ntr#o zon! ce reprezint! cadrul unei arii prote3ate. Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat a 4nceput de cur6nd s! furnizeze pu&licului larg informa<ii despre parc prin panouri informati%e amplasate la intr!rile din parc2 printr#o serie de =!r<i ;i &ro;uri2 precum ;i o pagin! de internet ,SSS.retezat.ro0.
16

Parcu% 'aiona% Retezat, http://www.retezat.ro, seciunea Furism, Acces Parc, site accesat n data de 26 ianuarie, 2011

14

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Administra<ia parcului este de asemenea 4n curs de dez%oltare a unor facilit!<i de prezentare 4n Centrele de Informare pentru /uri;ti de la 9uc;oara ;i (stro%el. 5nc! mai e1ist! informa<ii neadec%ate la ni%el regional ;i na<ional mai ales despre transport2 ser%icii ;i cazare 4n zon!. Brupurile organizate de turi;ti au la dispozi<ie at6t g=izi pri%a<i2 c6t ;i sal%amonti;ti. E1ist! mai multe organiza<ii care contri&uie direct sau indirect la generarea interesului pentru zon! prin serviciile de mar/eting si promovare prestate. Fiecare grup promo%eaz! independent de celelalte grupuri2 ;i nu e1ist! nici un fel de coordonare 4ntre diferitele eforturi de marEeting. C6te%a dintre cele mai semnificati%e surse de promo%are ,;i metode de promo%are pe care le folosesc0 cuprind: Asocia<iile de turism rural ;i proprietarii pensiunilor ,pagini de Internet ;i &ro;uri0K (rganiza<ii locale de eco#turismK Autoritatea 9a<ional! pentru /urism ,pagin! de Internet2 e1cursii de familiarizare2 t6rguri2 etc.0K Consiliul Gude<ean Hunedoara ,&ro;uri0K Administra<iile locale ale p!durilor ,:etezat2 *ui ;i 8upeni0K Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat ,pagin! de internet2 &ro;uri0K Alte asocia<ii profesionale2 cum ar fi ec=ipele de sal%amonti;tiK 5ntreprinz!torii pri%a<i de la ni%el local ,&ro;uri0. ( re%izuire a listei demonstreaz! faptul c! ma3oritatea eforturilor de promo%are se desf!;oar! su& forma &ro;urilor ;i pliantelor clasice. *rezen<ele la t6rgurile interna<ionale sunt pu<ine sau ine1istente2 iar 4n zon! sunt organizate pu<ine %izite de familiarizare ;i pentru 3urnali;ti. Clasarea *arcului 9a<ional :etezat pe locul zece 4ntre cele mai frumoase parcuri na<ionale2 p!duri ;i monumente naturale ale lumii2 precum si calificarea acestuia 4n semifinalele competi<iei ICele $apte minuni naturale ale lumii./ 4n iulie2 2$$"2 a reprezentat unul dintre putinele momentele de promo%are intens! cunoscute de c!tre *arcul 9ational :etezat. /otul a pornit de la o campanie la ni%el mondial2 initiat! de o fundatie canadian! pentru alegerea a ;apte minuni naturale ale lumii2 astfel trei arii prote3ate din :om6nia au fost 4nscrise 4n concursul care a de&utat 4n anul 2$$). Ca urmare a acestui e%eniment2 *e;tera -c!ri;oara2 *arcul 9a<ional :etezat ;i flu%iul +un!rea au intrat 4n curs!2 al!turi de multe alte parcuri na<ionale2 pe;teri2 mun<i2 lacuri ;i g=e<ari din lume.

1'

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


5n prima faz! a competi<iei au putut fi 4nscrise pe liste mai multe nominaliz!ri pentru aceea;i <ar!. 5n decem&rie 2$$ 2 pe &aza %oturilor primite2 a r!mas 4n curs! cea mai %otat! zon! din fiecare <ar!2 :om6nia fiind reprezentat! de *arcul 9a<ional :etezat. F!c6nd o intorsiune asupra su&iectului serviciilor de informare disponi&ile2 este necesar s! mai ad!ug!m c!2 datorit! demar!rii *roiectului 8ife1) I @anagementul conser%ati% al =a&itatelor alpine ca -it 9atura 2$$$ 4n *arcul 9ational :etezatJ2 s#au desf!surat o serie de campanii de con;tientizare pu&lic! 4n :om6nia2 pentru a ridica ni%elul de cuno;tere al oamenilor despre arii prote3ate. Ca rezultat al campaniei2 mai mult de 2434$$$ de persoane au &eneficiat de ac<iunile de con;tientizare p6n! la sf6r;itul anului 2$$ . +e asemenea2 multumit! acestui proiect2 o cl!dire donat! de +irectia -il%ic! +e%a a fost transformat! 4n Centru de Informare *ietrele pentru =a&itate alpine. 8a aceast! dat! centrul are toate dot!rile necesare ,mo&ilier2 panouri informati%e2 etc0 si este desc=is pu&licului. 5n interiorul centrului e1ist! un mic la&orator pentru analize elementare si o&ser%atii2 un punct de prim#a3utor ,-A8CA@(9/0 si locuri de cazare pentru personalul parculuiK acestea pot fi 4mp!rtite2 4n caz de urgent!2 cu persoane aflate 4n dificultate. 5n apropierea centrului se g!seste un mic ad!post pentru tinerea2 pe termen scurt2 a unor animale care au ne%oie de a3utor. 8a Centrul de Informare *ietrele %izitatorii pot primi informatii despre zona alpin!2 regulamentul *arcului 9ational :etezat si atractiile din parc. *entru prima dat! s#a implementat un sistem de producer a energiei electrice solare 4n zona Centru. *6n! 4n 2$$ energia electric! se producea cu a3utorul unui generator pe &enzin!. 1.0. !actorii culturali *atrimoniul cultural si atractiile istorice se remarc! 4n zona din nordul *arcului 9ational :etezat.-#au g!sit do%ezi dat6nd 4nc! din Epoca de piatr! 4n pesterile de la Cioclo%ina si (=a&a *onor. ?rme ale Epocii de fier au fost g!site la -u&cetate si ?nirea. Colectia de monede de argint descoperit! la -!lasu de -us este reprezentati%! pentru ci%ilizatia daco#roman!2 4n timp ce monezile dat6nd din Epoca post#aurelian! descoperite 4n acelasi loc confirm! continuitatea populatiei locale si leg!turile economice ale locuitorilor dacici M romani cu >izantul. :uinele semnificati%e ale capitalei :omano#+acice2 ?lpia /raiana -armisegetuza2 sunt prezente si azi 4n comunitatea de la -armisegetuza.

15

Gina% Report Bi+e <n*ironment n cadru% Proiectu%ui Bi+e00'at/R@/000160 ! $ana#ementu% conser*ati* a% ha)itate%or a%pine ca 2it 'atura 2000 n Parcu% 'aiona% Retezat

16

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


5n zona care 4ncon3oar! *arcul 9ational :etezat e1ist! o gam! %ariat! de situri istorice si culturale. @are parte dintre acestea nu au fost dez%oltate ca atractii turistice2 printre acestea num!r6ndu#se:1

:uinele asez!rii romane ?lpia /raiana -armizegetuza2 fosta capital! romano#dacic! si un muzeu cu relic%e dat6nd din era respecti%!K >iserica din +ensus2 un sim&ol al secolului al O#lea al primelor crestin!ri si cea mai %ec=e &iseric! ortodo1! din lume. C=iar si azi se oficiaz! slu3&e religioase 4n interiorul impresionantei structuri care a fost ridicat! pe ruinele templului roman dat6nd dinainte de secolul I d.C.K

>iserica de la *esteana2 o cl!dire dat6nd din secolul al OIII#lea dedicat! -f6ntului *rofet Elia=K >iserica de la :6u de @ori2 ridicat! 4n cinstea I+uminicii tuturor sfintilorJ si care dateaz! din secolul al O#leaK Conacul familiei C6ndea din :6u de @ori2 un monument istoric dat6nd din secolul al OC#lea care este2 din pacate2 4n prezent 4ntr#un a%ansat grad de degradareK Fort!reata medie%al! si a&atia de la Colt2 -useni 7 :6u de @ori care a apartinut 4n secolul al OCIII#lea familiei C6ndeaK >iserica din secolul al OIII#lea din (stro%2 4n luminisul de la :6ul @areK @!n!stirea *rislop2 construit! de pustnicul 9icodim 4n 14$$ cu a3utorul lui @ircea cel >!tr6n. +omnita Hamfira2 fiica Coie%odului @oise2 a fost 4nmorm6ntat! aici 4n anul 1' $K

Cetatea de la -6nt!m!ria (rlea2 care dateaz! din secolul al OIII#lea si care a fost restaurant si transformat 4n =otelK >iserica de la -6nt!m!ria (rlea2 construit! 4n secolul al OIII#leaK >iserica de la -6npetru2 dat6nd de la sf6rsitul secolului al OIII#leaK >iserica de la -erfs de -!la;K Cetatea de la -!la;2 dat6nd din secolul al OIC#leaK Cetatea medie%al! de la @!l!iesti2 dat6nd de asemenea din secolul al OIC#leaK >iserica de la 9ucsoara si >iserica medie%al! -f. 9icolae de la :6u >!r&at2 a carei prim! atestare dateaz! din anul 1411.

1,

Asociaia de Furism Retezat, http://www.turismretezat.ro/inde9.php:pa#e;atractiiAstorice, site accesat n data de 26 ianuarie, 2011

1)

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Acestea si alte %alori istorice2 precum si resursele naturale situate 4n interiorul si 4n 3urul *arcului reprezint! o %ast! colectie de atractii pentru %izitatorii regiunii *arculuin 9ational :etezat.

!i".). Atractii 1n apropierea #arcului National Retezat/ -ursa0 2ttp:33444.retezat.ro *entru acti%itatea turistic! este important s! se men<ioneze prezen<a o&iecti%elor istorice din %ecin!tatea *arcului 9ational :etezat2 precum ;i a rezervaiilor naturale. *rin urmare2 rezer%a<iile naturale din imediata apropiere a *arcului le prezent!m mai 3os.

,ezerva*ii naturale paleontologice0


o

/epozitele continentale de dinosaurieni de la (npetru2 rezer%a<ie paleontologic!2 4n cadrul Beoparcului +inozaurilor Tara Ha<egului2 com. -6nt!m!rie (rlea2 /epozitele continentale cu ou de dinosaurieni +u$tea2 rezer%a<ie paleontologic!2 4n cadrul Beoparcului +inozaurilor Tara Ha<egului2 com. ?nirea2 &eoparcul /inozaurilor 0ara 1aegului.

,ezerva*ii naturale speologice0

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


o

!omplexul carstic "onorici2!ioclovina2 rezer%a<ie de tip mi1t2 localitatea Cioclo%ina2 com. >o;orod# *arcul 9atural Br!di;tea @uncelului Cioclo%ina2 "e$tera de la +ecuri2 rezer%a<ie speologic!2 situat! 4n Calea *ietrosului2 sat *ietros2 comuna >aru @are# *arcul 9atural Br!di;tea @uncelului Cioclo%ina2 "e$tera 3eicului2 rezer%a<ie speologic! pe Calea -corotei 4n :etezatul calcaros2 pe raza localit!<ii C6mpu lui 9eag2 "e$tera cu !orali2 rezer%a<ie speologic! pe Giul de Cest2 com. C6mpu lui 9eag. 4neele cu narcise de la Nuc$oara2 rezer%a<ie &otanic! apar<in6nd comunei -!la;u de -us2 %la$tina de la "e$teana2 rezer%a<ie &otanic! pe teritoriul satului *e;teana2 com. +ensu;2 !alcarele de la 4aa 4etei2 rezer%a<ie &otanic! 4n amonte de satul Clopoti%a2 com. :6u de @ori2 #rful "oienii2 rezer%a<ie &otanic! de la (=a&a de su& *iatr!2 com. -!la;u de -us2 "durea (livu2 rezer%a<ie &otanic!2 !heile !rivadiei2 rezer%a<ie natural! de tip mi1t pe teritoriul satului Cri%adia2 com. >!ni<a2 /ealul $i "e$tera 5olii2 rezer%a<ie natural! de tip mi1t2 sat *e;tera2 com. >!ni<a2 !astanii comesti ili de la (useni2 :6u de @ori.

,ezerva*ii naturale botanice:


o

o o o

o o

#a mani!estri !olclorice ale regiunii2 impresionante prin ceremonial ;i num!r de participan<i sunt nedeile. Aproape fiecare sat din zon! 4;i are nedeea sa. +espre originile acestui o&icei2 se presupune c! ar a%ea leg!turi cu cele&rarea unei s!r&!tori precre;tine comple1e2 dedicate zeului focului ;i al soarelui. :osturile lor originale 4ns! s#au pierdut2 ast!zi ele reprezent6nd prile3 de consolidare a rela<iilor dintre mem&rii comunit!<ii rurale2 dintre ei ;i descenden<ii lor2 r!sp6ndi<i 4n di%erse regiuni geografice. +in p!cate2 originalul port popular =a<egan2 cu costumul simplu &!r&!tesc ,pantaloni lungi2 curea lat! ;i lai&!r0 ;i cel femeiesc ,c!ma;!2 opreg2 c!trin<!2 pieptar02 mult mai ornat ;i colorat2 4n func<ie de %6rst!2 nu mai poate fi admirat nici la nedei. 5n sc=im&2 cu acest prile3 se remarc! %alorile muzicale ;i coregrafice specifice: U=a<eganeleJ ;i Uc!lu;ul transil%anJ ,la 9uc;oara02 sau preparatele culinare locale ,U%ir;liJ de la -!la;u de Gos ;i de -us0.

1"

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


:ecent2 una dintre sursele de informare media 1"2 reaminteste o&iceiul sezotorilor de la poalele :etezautul2 re4n%iat 4n datele de 23#24 ianuarie2 unde localnici din c6te%a sate de la poalele :etezatului au reacti%at2 dup! mai &ine de 2$ de ani2 o&iceiul ;ez!torii. +ac! pe %remuri ;ez!torile de aici erau organizate doar iarna2 4n postul Cr!ciunului2 ;i a%eau ca scop confec<ionarea de =aine ;i unelte pentru uzul familiei2 acum scopul ;ez!torii a fost altul: %alorificarea tradi<iilor locale 4n sezoanele turistice. Caloare artistic! ;i documentar! au2 de asemenea2 <es!turile din interiorul locuin<ei <!r!ne;ti. U5n mod deose&it se remarc! co%oarele din zona localit!<ii >!ie;ti#*ui2 crest!turile din lemn2 mai ales furcile plate ,realizate la Clopoti%a02 precum ;i unele piese de ar=itectur! popular!2 care se disting prin originalitate ;i sim< artistic cu totul aparteJ ,/:?TI -.2 1""30 . Cele mai importante flu1uri umane se 4nregistreaz! 4n leg!tur! cu participarea localnicilor ;i turi;tilor la o serie de o&iceiuri tradi<ionale2 organizate 4n satele ;i localit!<ile din zon!2 cum sunt: nedeile2 t6rgurile tradi<ionale ,*ui02 =ramurile &iserice;ti ,*rislop2 Col<2 ;.a02 colindele de s!r&!tori2 spectacolele folclorice2 etc. 1.5. 6 erta 'porti( 'i de timp li%er Honele ecologice ale *arcului 9ational :etezat au la &az! acti%it!<i apro&ate 4n conformitate cu legisla<ia rom6na 4n %igoare cu pri%ire la conser%area o&iecti%elor. Honele sunt urm!toarele2$: ,rii strict prote)ate ,rezer%a<ii stiin<ifice0 ,Hona A0 pentru cercet!ri ;tiin<ificeK :ezer%a<ia ,rii speciale de conservare ,Hona >0 unde sunt permise turismul monitorizat2 acti%it!<ile ;tiin<ific! Bemenele2 care corespunde primei categorii I?C9K educati%e ;i acti%it!<ile tradi<ionale. Acestea tre&uie s! respecte folosirea dura&il! a resurselor ,p!;unatul0 ;i s! reflecte condi<iile reglement!rilor 4n %igoare ;i *lanul de management al parcului. 5n cadrul acestei zone e1ist! 10 arii prote3ate integral 7 unde sunt permise doar acti%it!<ile educati%e ;i turismul monitorizatK 20 arii de interes specific pentru &iodi%ersitateK ;i 30 arii cu infrastructur! pentru turism. ,rii grani ,Hona C0 unde sunt permise acti%it!<ile de gestionare ;i sunt permise folosirea resurselor naturale 4n conformitate cu *lanul de @anagement al *9:. 5n cadrul acestei arii e1ist! 10 arii de interes specific pentru &iodi%ersitateK ;i 20 arii cu infrastructur! pentru turism.
14

111Gotoreporta -@)iceiu% ?ez/tori%or ren*iat %a poa%e%e Retezatu%ui, data pu)%ic/rii-2" ianuarie, 2011, http://www.e*z.ro/deta%ii/stiri/o)iceiu%-sezatori%or-rein*iat-%a-poa%e%e-retezatu%ui-414020.htm%, site accesat n data de 2, ianuarie,2011 20 2trate#ia pentru dez*o%tarea unui turism dura)i% n re#iunea Parcu%ui 'a7iona% Retezat, 2trate#ie e%a)orat/ n cadru% pro#ramu%ui Pan Par8s, *ersiune noiem)rie, 2006

2$

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Acti%it!<ile permise 4n fiecare dintre zone sunt cuprinse 4n )ne1a ". !aracteristicile specifice fiec!rei zone sunt urm!toarele: A7 Arii 'trict prote8ate 5n ariile strict prote3ate2 cunoscute ;i su& denumirea de :ezer%a<ia ;tiin<ific! Bemenele nu sunt permise nici un fel de acti%it!<i care s! foloseasc! resursele naturale. Accesul 4n aceste I:ezer%a<iiJ este permis doar celor cu un permis de la Academia :om6n!. 8e este permis accesul doar cercet!torilor2 &iologilor ;i speciali;tilor 4n conser%area &iodi%ersit!<ii2 studen<ilor la facult!<ile cu profil de conser%are a &iodi%ersit!<ii2 grupurilor de persoane care studiaz! aspecte cu pri%ire la conser%area &iodi%ersit!<ii sau e1cursii de instruire organizate de profesioni;ti. Aceste grupuri nu pot fi mai mari de " persoane. B7 Arii 'peciale de con'er(are Aceast! zon! are un mare poten<ial de dez%oltare ;i poate cuprinde: o Acti%it!<i ;i programe controlate de turism ;i programe educati%eK o Acti%it!<i tradi<ionale 4n agricultur! care folosesc zonele montane sau su&# montane pentru p!;unat ,care apar<in mem&rilor comunit!<ilor locale care de<in p!;unile respecti%e0. Arii prote8ate inte"ral 9B*17 5n aceste zone nu sunt permise acti%it!<ile agricole2 cu e1cep<ia turismului ;i programelor educati%e monitorizate. Ariile prote3ate integral sunt formate din toate zonele care au o arie special! de conser%are acoperit! de p!duri2 3nepeni2 roci2 precum ;i zone delimitate pe &az! de studii cu apro&area Academiei :om6ne. Ariile prote3ate ;i ariile de interes specific pot fi incluse 4n ariile speciale de conser%are ,%ezi Ariile de interes specific pentru &iodi%ersitate de mai 3os0 C7 Arii "rani: ; acti(it:i dura%ile Ariile de interes specific pentru &iodi%ersitate se reg!sesc 4n Hona > ;iM sau C. Aici se g!sesc fie zone cu o &ogat! &iodi%ersitate2 fie speciiM =a&itate importante care necesit! m!suri speciale de conser%are. Arii de intere' 'peci ic pentru %iodi(er'itate 9B*) $i C*17 'unte reprezentate de ctre: Honele de calcar din ariile prote3ate integral. Hona are o &ogat! &iodi%ersitate2 8unca >er=inei2 o zon! e1trem de important! pentru lepidoptere2 Honele C!ilor :6ului @ic ;i a 8!pu;nicului sunt e1trem de importante pentru p!s!ri2 *artea de sud a :etezat este e1trem de important! pentru faun!2 inclusi% pentru caprele negre ;i posi&ilele cui&uri de specii ,6uila !hris7aetos2

21

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


*oarta >ucurei2 %ersantul dinspre 8acul >ucura este o zon! e1trem de important! din punct de %edere &otanic datorit! popula<iei de Loiseleuria procum ens2 H!urile glariace de la 8acurile Ana2 8ia ;i Ciorica sunt zone e1trem de importante din punct de %edere &otanic din cauza speciilor "h7teuma vagneri2 &7mnadenia frivaldii2 !ampanula transsilvanica ;i &entiana punctata2 Cersan<ii sudici ;i sud#estici dinspre 8acul H!noaga este o zon! e1trem de important! pentru faun! ;i flor!2 mai ales din cauza speciei 8ilium GanEaeK aceasta este de asemenea o zon! important! unde se ad!postesc ur;i2 Fe<ele Coilesei o zon! e1trem de important! pentru flor! ;i faun!2 Hona montan! de deasupra Apei Bura care 4ncepe la grani<a zonei forestiere2 *artea dreapt! a %!ii :6ului Pes2 o zon! important! pentru p!durile %irgine. Arii cu in ra'tructur pentru turi'm 9B*+ $i C*) 7 Acestea sunt zonele unde e1ist! infrastructuri ;i in%esti<ii 4n turism2 inclusi% ca&ane2 pensiuni2 p6rtii de sc=i ;i alte facilit!<i. Aceste zone sunt identificate 4n *lanul Beneral de ?tilizare a /eritoriului ,*?B0 4n cadrul zonelor ur&ane2 acolo unde sunt permise acti%it!<ile de dez%oltare de infrastructur! de turism ;i unde se aplic! legisla<ia cu pri%ire la zonele prote3ate. Aceste zone sunt definite 4n )ne1a %. Aceast! 4mp!r<ire pe zone are un impact important asupra managementului parcului ;i st! la &aza procesului de planificare a acti%it!<ilor de turism din interiorul ;i din 4mpre3urimile *arcului 9ational :etezat. 5n cadrul grani<elor parcurilor na<ionale din :om6nia le este permis doar locuitorilor s! implementeze acti%it!<ile tradi<ionale ;i s! foloseasc! terenul2 dar oricum tre&uie s! respecte planul de management. *lanul de management al parcului %izeaz! men<inerea unui ec=ili&ru 4ntre resursele naturale ;i prezen<a omului 4n zon!2 4ncura3eaz! conser%area =a&itatelor ;i a peisa3elor ;i promo%eaz! utilizarea tradi<ional! a terenurilor ;i stilul de %ia<! tradi<ional al locuitorilor din zon!. 5n concret2 resursele turistice e1istente 4n *arcul 9a<ional :etezat ;i 4n zona limitrof! acestuia au determinat ca de#a lungul timpului 4n teritoriu s! se canalizeze numeroase flu1uri turistice a%6nd moti%a<ii diferite. 5n prezent 4n arealul @un<ilor :etezat se desf!;oar! o serie de forme de turism cu moti%a<ii dintre cele mai di%erse. *rintre acestea se pot num!ra: +urismul de recreere %alorific! 4nsu;irile cadrului natural2 astfel cei interesa<i pot s! parcurg! trasee montane de o frumuse<e inedit!2 s! o&ser%e flora &ogat! cu multe specii rare sau endemice2 s! se &ucure de pri%eli;tea lacurilor ;i c!ld!rilor glaciare2 s! remarce elemente de faun! deose&ite. 22

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Acest tip de turism antreneaz! 4n zon! cel mai mare num!r de persoane2 fiind practicat de toate categoriile de %6rste2 sta&ilind puntea 4ntre om ;i natur!2 oferindu#i acestuia posi&ilitatea de 4nl!turare a stresului cotidian2 de reg!sire a sim<urilor umane. /rumeia montan! reprezint! una dintre formele de turism cele mai importante care se desf!;oar! 4n @un<ii :etezat. +rume<ia montan! se desf!;oar! 4n special 4n zona 4nalt! ,creasta principal! sau cele secundare0 sau pe traseele de acces c!tre aceasta. 5n prezent 4n masi% e1ist! mai multe trasee turistice marcate. +urismul pentru practicarea sporturilor de iarn reprezint! una din principalele forme de turism desf!;urate 4n masi% 4n perioada =i%ernal!. Astfel2 Comple1ul @ontan :6u;or2 situat la o altitudine de 12'$ m2 ;i amplasat 4ntr#un peisa3 mirific2 de<ine singura p6rtie de sc=i ,13$$ m0 din @asi%ul :etezat. /otodat!2 recunoscut! ca una dintre cele mai &une din zona de %est a t!rii2 p6rtia este dotat! cu telesc=i a%6nd o lungime de 1.3$$ m ;i o diferen<! de ni%el de 3 $ m conceput! pe dou! sectiuni de telesc=i. +in %6rful p6rtiei principale au fost create 3 trasee diferentiate pe grade de dificultate:21 1./raseul clasic # se co&oar! pe p6rtia clasic! ,nord#%est0 primii 3$$m fiind de dificultate ridicat! ,apro1 13$$m lungime0 2./raseul prin p!dure # din %6rful p6rtiei se pleac!2 co&oar! spre nord2 traseul serpuind prin p!dure si urmeaz! dup! apro1imati% 1$$$ de metri s! se intersecteze cu traseul 1 la 3um!tatea p6rtiei ,apro1imati% 1)$$m lungime0 3./raseul pe la releu # din %arful p6rtiei se pleac! spre nord ca imediat s! se %ireze st6nga spre nord#%est ,spre releu0 apoi la releu ne intersect!m cu traseu 22 apoi cu traseul 1 la 3um!tatea p6rtiei ,apro1imati% 1'$$m lungime0. *ortiunea de p6rtie de la 3um!tate spre &az! poate fi folosit! pentru sc=iorii 4ncep!tori. -e poate practica si s!niu;ul. @asi%ul :etezat are 2$ de %6rfuri cu o 4n!l<ime peste 2$$$m2 o ade%!rat! atrac<ie pentru montaniarzi. +urismul rural a c!p!tat o deose&it! amploare 4n ultimii ani 4n <ara noastr!. Hona @un<ilor :etezat 4ntrune;te condi<ii deose&ite pentru desf!;urarea acestei forme de turism. +urismul de aventur este mai pu<in dez%oltat 4n aceast! zon! ;i se manifest!2 4n special2 prin speoturism2 alpinism2 mountain#&iEe2 dar se pot practica ;i alte sporturi precum parapant!. +ealul Clopotina2 cu 4n!ltime de 1.2$$ m2 4n perioada iernii este %izitat cu prec!dere de parapantisti2 curentii de aer care se formeaz! fiind perfecti pentru un z&or lin si lung. +in acelasi loc se poate admira o panoram! impresionant! a masi%ului *ar6ng2 *oiana :usc!i si a

21

http://www.rausor-retezat.ro/schiH20inH20Retezat.htm%, site accesat n data de 2, ianuarie, 2011

23

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


:etezatului.22 *e;terile e1istente 4n masi% pot de%eni atrac<ii turistice pentru practican<ii speoturismului. /otu;i2 accesi&ilitatea dificil! ;i lipsa de amena3!ri a acestora le fac disponi&ile numai turi;tilor &ine antrenan<i. Alpinismul este mai pu<in dez%oltat ;i se desf!;oar! 4n special 4n zona %6rfului *ietrosu. +urismul cultural 2 $tiinific reprezint! o form! de turism cu poten<ial deose&it de dez%oltare datorat2 4n special2 &iodi%ersit!<ii deose&ite e1istente 4n *arcul 9a<ional :etezat 7 :ezer%a<ie a >iosferei. +ranzitul turistic este generat de e1isten<a 4n 3urul masi%ului a numeroase c!i de comunica<ie : +rumul european E)" ;i +rumul na<ional +96 spre Bura#Hlata ;i Bura Apei2 prin Ha<eg ;i C4rne;ti2 +9 66 A *etro;ani # ?ricani etc. 0K *rincipalele sate spri3in pentru turismul de tranzit sunt -armizegetusa2 Ha<eg2 *ui2 -u&cetate ;i -6nt!m!ria (rlea. ,groturismul se afl! mai mult 4n faza e1perimental! ;i de organizare2 are mari perspecti%e2 dar presupune dot!ri infrastructurale2 materiale ;i c=iar culturale. Este necesar! asigurarea condi<iilor de igien! ,alimentar!2 %estimentar!2 casnic!02 ca ;i a utilit!<ilor indispensa&ile confortului modern ,ap! curent!2 ap! cald!2 canalizare2 telefon2 posi&ilit!<i de destindere ;i petrecere a timpului li&er0 ;i a aspectului locuin<ei ;i salu&rizarea ane1elor. Ca si programe turistice e1istente"% se remarc! drume<iile pe trasee de dificultate medie ;i mare2 %izitarea monumentelor istorice ;i paleontologice2 trasee u;oare spre puncte de &el%edere2 sc=i la :6u;or ;i C=eile >u<ii2 trasee pentru sc=i de tur!2 trasee de alpinism2 programe pentru studiereaMo&ser%area floreiK &irdSatc=ing ;i o&ser%are urme animale. /raseele turistice recomandate sunt24: Bura Apei#8acul >ucura: '#6 ore2 punct al&astru2 &and! ro;ieK *ietrele# Cf. :etezat: 3#4 ore2 triung=i al&astruK :6u;or#*ietrele: 2#3 ore2 cruce al&astr!. /otalitatea traseelor turistice e1istente sunt descrise la )ne1a '. 1.<. 6 erta de cazare 5n parc ;i 4n apropierea lui g!sim condi<ii de cazare pentru toate gusturile ;i toate &uzunarele. E1ist! cl!diri unde nu este nici macar curent electric2 dar unde ade%!ra<ii montaniarzi se simt 4n largul lor2 departe de ne&unia ;i stresul ora;elor2 dar sunt ;i pensiuni ;i ca&ane de trei stele2 unde cei preten<io;i pot g!si toate facilit!<ile. Capacit!<ile de cazare 4n parc sunt limitate. 8a *ietrele g!sim condi<ii &une si la %ila -t6ni;oara.2'

22

Parcu% 'aiona% Retezat, http://www.turism2-5.ro/stiri-turism/parcu%-nationa%-retezat-10".htm%- site accesat n data de "0 ianuarie, 2011 2" .azeta de a#ricu%tur/, http://#azetadea#ricu%tura.in+o, site accesat n data de 25 ianuarie, 2011 2.azeta de a#ricu%tur/, http://#azetadea#ricu%tura.in+o, site accesat n data de 25 ianuarie, 2011 20 Paru% 'aiona% Retezat, http://www.retezat.ro, site accesat n data de 25 ianuarie, 2011

24

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Ca&ana *ietrele este situat! la 14 $ m altitudine2 pe Calea -t6ni;oara2 4ntr#o p!dure de molid. +esi corpul principal al ca&anei a fost distrus de un incendiu 4n Fe&ruarie 2$$)2 Cila -t6nisoara si c!sutele se pot folosi oferind astfel un num!r de 1$2 locuri de cazare 4n perioada %erii si 42 de locuri 4n sezonul =i%ernal. Aceasta ca&an! dispune de ap! de iz%or ;i lumin! electric! de la micricentrala proprie2 cantin! cu o capacitate de 4$ de locuri.26 *ensiuni certificate sunt : CodrinVV SSS.codrin.roK IancuVV SSS.pensiuneaiancu.roK +um&ra%itaVV SSS.dum&ra%ita.roK +ora SSS.pensiuneadora.roK AnitaVVV SSS.anita.roK IrisVVV SSS.geraico.roK ?lpia /raiana SSS.ulpiatraiana.roK @araVV $2'4 ))6.133. Alte ca&ane ,c0 si pensiuni ,p0 4n zona :etezatului sunt reprezentate de: p. -armisVVV2 c. CascadaV2 c. +oruletVV2 c. Bura HlataV2 c. :otundaVVV2 c. >uta2 C=eile >utiiVV2 /ur&opinVV2 c. *ietreleV sau Cila -t6nisoaraVV2 c. Bentiana2 p. :etezatVV .

!i".). Cazare 1n #arcul National Retezat 'i 1n apropierea lui. -ursa0 2ttp:33444.retezat.ro

26

http://www.pietre%e.ro, site accesat n data de 2, ianuarie, 2011

2'

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


-trategia pentru dez%oltarea unui turism dura&il 4n regiunea *arcului 9ational :etezat 4n cadrul *rogramului *A9 *arEs2 identific! urm!toarele aspect legate de posi&ilir!tile de cazare: a0 !asele de oaspei $i pensiunile Autoritatea 9a<ional! pentru /urism declar! c! e1ist! cel pu<in 11 case de oaspe<i autorizate oficial ;i cu siguran<! e1ist! mult mai multe care 4nc! nu au fost clasificate. 8 !a anele $i adposturile montane: Aceste ca&ane sunt fie 4n interiorul2 fie foarte aproape de grani<ele parcului ;i reprezint! un tip special de facilitate de cazare. 5n zona montan! superioar! e1ist! patru ad!posturi montane destinate ad!postului 4n caz de urgen<!: Ben<iana2 Condor2 *oiana *elegii ;i >uta. c8 %oteluri $i hoteluri E1ist! dou! moteluri 4n :6u;or ;i C=eile >u<ii care pot g!zdui grupuri mari: 11$ paturi 4n :6u;or ;i "" de locuri 4n C=eile >u<ii. 5n plus2 4n Ha<eg e1ist! 3 =oteluri mai mici.

d8 !ampinguri Campingurile sunt importante facilit!<i de cazare pentru regiune. Acestea e1ist! at6t 4n interiorul2 c6t ;i 4n e1teriorul grani<elor parcului ,%ezi Figura 302 dar sunt 4n momentul de fa<! su& cerin<ele standard ;i su& a;tept!rile turi;tilor str!ini. Acestea prezint! de asemenea ;i pro&leme de mediu. !i"ura +: =arta campin"urilor autorizate din interiorul "rani:elor #arcului Na:ional 9-urs0 Admini'tra:ia #arcului Na:ional Retezat7

1.>. 6 erta de re'taurante 9u e1ist! informatii e1acte cu pri%ire la num!rul de restaurante 4n interiorul sau apropierea *arcului2 4ns! sursele de informare Se& ,google0 ne afiseaz! e1istenta a " restaurante 4n 26

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


apropierea *arcului 9ational :etezat2 acestea afl6ndu#se la o distant! fat! de :ezer%atia natural! de p6na la 3$ Em. 1.& #o'i%ilitti de or"anizare con erinte 'i 'eminarii /urismul pentru reuniuni ;i congrese este o form! de turism mai pu<in desf!;urat! datorit! lipsei dot!rilor specifice pentru acesta. 5n prezent2 cu totul izolat2 se desf!;oar! 4ntruniri 4n ca&ana Bura Hlata.

Cap.). Analiza cererii


*rincipalele categorii de %izitatori ai *arcului 9ational :etezat sunt: # turi;ti montani2 care frec%enteaz! 4n principal zonele C6rnic2 >uta ;i Bura Hlata. *rincipalul interes al acestor categorii de turi;ti 4l reprezint! e1cursiile de mai multe zile2 uneori cu campare2 4n principal pentru recreere2 # alpini;tii # frec%enteaz! *ere<ii >ucurei2 *ere<ii Gudele2 Col<ii *elegii2 # cercet!torii # frec%enteaz! :ezer%a<ia Ptiin<ific!2 Hona de protec<ie integral!2 realiz6nd acti%it!<i de cercetare2 documentare2 # pescarii 7 frec%enteaz! H!noaga2 Pte%ia2 8ia2 Ana2 Calea :6ului @are2 Calea :6ului >!r&at2 pescuind 4n special p!str!%i2 # %6n!torii 7 frec%entez! fondurile de %6nat de capr! neagr!2 coco; de munte2 cer&2 # %izitatorii cu autoturisme 7 frec%enteaz! Calea :6ului @are2 %alea 9uc;orii# C6rnic2 Calea 8!pu;nicului @are2 C=eile >u<ii2 Calea Giului de Cest2 4n principal pentru odi=n!Mrecreere2 asociate frec%ent cu picnic2 la un loc de campare sau o ca&an!. ?n profil general al turistului 4n arii prote3ate ,ecoturistii02 rezultat 4n urma unui studiu efectuat pe piata turistic! nord american!2 indic! urm!toarele:2) -8 !aracteristici sociodemografice9 W C6rsta 7 3'#'4 ani2 %ariind 4n func<ie de acti%it!<ile desf!;urate ;i de al<i factori cum ar fi costul c!l!toriei2 W -e1ul 7 '$F femei ;i '$F &!r&a<i2 dar s#au constatat diferen<e clare 4n func<ie de acti%it!<ile desf!;urate2 W Educa<ia 7 ni%el ridicat de educa<ie2 2F fiind a&sol%en<i de studii superioare2 W Afiliere 7 mul<i ecoturi;ti sunt suporteri sau mem&ri ai unor organiza<ii &azate pe natur!2

25

<cotourism 2tatistica% Gact 2heet, Fhe Anternationa% <cotourism 2ocietI, 2000 , http://www.acti*etourism.com/+acts<cotourism1.pd+, site accesat n data de 25 ianuarie, 2011

2)

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


W *u&lica<ii 7 ecoturi;tii sunt interesa<i de pu&lica<iile orientate spre natur! ;i acti%it!<i 4n aer li&er.

:8!aracteristici ale cltoriei: W +urata c!l!toriei 7 %ariaz! 4n func<ie de destina<ie2 acti%it!<i desf!;urate2 dar durata preferat! de '$F dintre turi;tii e1perimenta<i ,care au fost 4n cel pu<in o c!l!torie Iecoturistic!J0 este de #14 zile2 W C=eltuieli 7 Ecoturi;tii tind s! c=eltuiasc! mai mult dec6t turistul mediu2 pl!tind sume considera&ile pe ec=ipamente2 cotiza<ii2 re%iste2 dona<ii. 26F dintre ei au declarat c! ar fi dispu;i s! c=eltuiasc! 1$$$ 7 1'$$ ?-+ pentru o c!l!torie 4n care s! &eneficieze de ser%icii de calitate2 W Componen<a grupului 7 o ma3oritate de 6$F dintre turi;tii e1perimenta<i au declarat c! prefer! s! c!l!toreasc! 4n cuplu2 1'F cu familia2 iar 13F prefer! s! c!l!toreasc! singuri2 W -urse de informare 7 Ecoturi;tii acord! mare 4ncredere recomand!rilor celorlal<i ,prieteni2 familie02 dar ;i diferite forme de materiale scrise reprezint! surse importante de informa<ii. +e asemenea2 e1perien<a proprie din c!l!torii anterioare 3oac! un rol decisi% 4n alegerea destina<iei. Internetul de%ine tot mai utilizat pentru planificarea %acan<elor ecoturistice2 dar mul<i ecoturi;ti sunt suficient de e1perimenta<i pentru a#;i organiza singuri c!l!toria. !8%otivaii $i preferine9 W @oti%a<iile c!l!toriei 7 9atura ,flora2 fauna2 relieful0 este principala moti%a<ie a ecoturi;tilor. Ei nu %or numai s! o %ad!2 ci ;i s! o e1perimenteze ;i s! 4n%e<e despre ea. Ei sunt interesa<i ;i de istorie2 de alte culturi2 le place s! participe la di%erse acti%it!<i 4n aer li&er ;i apreciaz! oportunitatea de a 4nt6lni oameni noi2 W Acti%it!<i preferate 7 Ecoturi;tii particip! la o gam! foarte larg! de acti%it!<i2 de la o&ser%area ;i 4n<elegerea naturii ,%izitarea parcurilor na<ionale2 o&ser%area %ie<ii s!l&atice02 la acti%it!<i orientate mai mult sau mai pu<in spre a%entur! ;i acti%it!<i cu specific cultural # istoric. Ei sunt 4n c!utarea noului2 a unor e1perien<e care s! le 4m&og!<easc! %ia<a2 W @odalit!<i de cazare 7 Ecoturi;tii prefer! facilit!<i de cazare cu confort mediu sau c=iar de &az!2 cum sunt cortul2 ca&ana2 motelul2 pensiunea sau =anul. Informa<ii mai ample si concrete despre acti%it!<ile turistice e1istente 4n regiunea *arcului 9a<ional :etezat au fost monitorizate printr#o serie de sonda3e de turism2 cu ocazia certific!rii

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


*arcului 9ational :etezat 4n cadrul *A9 *arEs.2 *rimul sonda3 a fost implementat de Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat 4n perioada iunie 7 septem&rie 2$$$ la principalele intr!ri 4n *arcul 9ational :etezat. *rincipalul scop %izat al sonda3ului fost acela de a 4n<elege flu1ul de turi;ti din zon! din punct de %edere cantitati% ;i calitati%. Aceste prime rezultate i#au a3utat pe cei care sunt responsa&ili cu planificarea din parc ;i din turism s! 4n<eleag! caracteristicile turistice din :etezat ;i s! %ad! de asemenea care sunt segmentele de pia<! care nu sunt reprezentate foarte &ine2 ;i pentru care segmente de pia<! sunt necesare 4m&un!t!<iri. +e;i acest sonda3 este %ec=i2 o&ser%a<iile ulterioare sugereaz! faptul c! nu s#au 4nregistrat modific!ri su&stan<iale nici la ni%elul %olumului de %izitatori 4n parc2 nici la ni%elul profilului %izitatorilor. -pre e1emplu2 4n %ara anului 2$$$ *arcul :etezat a 4nregistrat peste .$$$ %izitatori. -onda3ele recente demonstreaz! faptul c! de la data respecti%! num!rul de turi;ti a crescut cu p6n! la 3$F2 iar parcul prime;te acum apro1imati% 1$.$$$ %izitatori pe timp de %ar!. -e estimeaz! c! '$F dintre ace;ti %izitatori petrec 4n medie 4 nop<i 4n parc2 ceea ce reprezint! 2$.$$$ nop<i de cazare. +ac! restul de '.$$$ %izitatori care sunt 4n prezent doar %izitatori de zi2 pot fi re<inu<i 4n regiune timp de 22' nop<i2 s#ar putea realiza 4nc! 12.'$$ nop<i de cazare adi<ionale ;i s#ar putea astfel a3unge la un total de 32.'$$ nop<i de cazare pe timp de %ar!. C=estionarul aplicat a concluzionat c! moti%ele care stau la &aza %izitei 4n zon! sunt2 4n ordinea importan<ei: X1Y drume<ii X2Y natur! X3Y alpinism X4Y picnic *rintre cele mai des men<ionate moti%e se num!r! de asemenea ;i unicitatea *arcului 9a<ional :etezat. -onda3ul sugereaz! faptul c! mai ales drume<iile ;i alpinismul2 precum ;i acti%it!<ile 4n aer li&er 4n general2 ar putea contri&ui la e1tinderea ;ederii 4n zona *arcului 9ational :etezat. +ac! sunt gestionate cum tre&uie2 aceste nop<i de cazare adi<ionale ar putea a%ea un impact economic su&stan<ial asupra parcului ;i asupra regiunii. ?,r'ta (izitatorilor

2,

Pan Par8s este o +undatie european/ care promo*eaz/ doar ace%e parcuri naiona%e din <uropa care ndep%inesc condiii ecoturistice deose)ite.

2"

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


!i".0. Di'tri%u:ia 1n unc:ie de (,r't a actualilor (izitatori ai #arcului Na:ional Retezat 9-ursa: Admini'tra:ia #arcului Na:ional Retezat7

+istri&u<ia %izitatorilor 4n func<ie de %6rst! este prezentat! 4n graficul de mai sus ,Fig. 40. Este interesant de remarcat faptul c! 3 din 4 %izitatori ,)4F0 ai *arcului :etezat sunt tineri cu %6rstele cuprinse 4ntre 1 ;i 3' ani2 iar mai pu<in de 1)F dintre %izitatori au peste 3' ani. Este clar c! *arcul nu atrage persoanele cu o sta&ilitate financiar! important! 7 cei cu %6rsta de peste 3' ani2 care ar a%ea un impact economic mult mai mare asupra economiei locale. Cazarea

!i".5. @ipul de acilit:i de cazare olo'ite de (izitatorii #arcului Na:ional Retezat 9-ursa: Admini'tra:ia #arcului Na:ional Retezat7 *este '$F dintre %izitatorii *arcului :etezat nu folosesc nici una dintre facilit!<ile de cazare comerciale2 ci 4;i folosesc propriile corturi ,Fig.40. *rin urmare2 impactul asupra sectorului cazare este 4n momentul de fa<! e1trem de mic. Intrarea (izitatorilor 3$

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


!i".5. Intrrile olo'ite de actualii (izitatori petru a intra 1n #arcul Na:ional Retezat 9-urs0 Admini'tra:ia #arcului Na:ional Retezat7

*entru perioada analizat!2 cea mai des folosit! intrare 4n parc a fost C6rnic2 )$F dintre %izitatorii *arcului 9ational :etezat folosind aceast! intrare. Aceast! situa<ie este accepta&il! deoarece este cea mai accesi&il! intrare ;i deoarece permite accesul facil la un traseu care permite efectuarea unui num!r multiplu de drume<ii de o zi. @ai pu<in de 2F dintre %izitatorii *arcului 9ational :etezat au intrat prin :otunda2 ceea ce ne permite s! consider!m aceast! intrare din mi3locul parcului ca o oportunitate ;i o poart! c!tre e1perien<e turistice 4n mi3locul naturii. +rovenien*a vizitatorilor -onda3ul a identificat un num!r semnificati% de %izitatori str!ini 4n parc ,2$F 4n anul 2$$$02 marea ma3oritate pro%enind din ?ngaria ;i :epu&lica Ce=!. Cu toate acestea2 o&ser%a<iile sugereaz! faptul c! turi;tii str!ini folosesc relati% pu<ine ser%icii locale ;i c! sunt preocupa<i s! 4;i aduc! propriile lor pro%izii ;i proprii lor g=izi. Tin6nd cont de resursele unice ale *arcului 9ational :etezat ;i de recentul interes al tour# operatorilor din Europa de Cest pentru :om6nia ca destina<ie turistic!2 procentul turi;tilor str!ini din parc ar putea cre;te. Ace;ti %izitatori ar tre&ui s! fie 4ncura3a<i deoarece tind s! stea mai mult 4n parc ;i 4n regiune. Ace;tia ar tre&ui de asemenea s! fie con%in;i s! ac=izi<ioneze ;i s! foloseasc! &unurile ;i ser%iciile locale. E1ist! mai multe concluzii importante care pot fi e%iden<iate pe &aza acestui sonda3: 1. +rume<iile2 o&ser%area ;i aprecierea naturii 4n cadrul s!l&atic unic al *arcului 9ational :etezat sunt principalele atrac<ii care con%ing turi;tii s!#;i petreac! timpul 4n zona *arcului 9ational :etezatK 2. -e remarc! o lips! de %izitatori din segmentul popula<iei cu mai mult! &un!stare2 mai educa<i2 cu %6rste cuprinse 4ntre 4' ;i 6' aniK 3. -e remarc! lipsa spri3inului pentru facilit!<ile de cazare de la ni%el local deoarece mai mult de 3um!tate dintre %izitatori 4;i folosesc propriile corturiK 31

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


4. *ia<a Europei de Cest nu a fost dez%oltat! ;i prin urmare are un impact mic asupra regiunii. /otodat!2 se face precizarea c! ni%elurile estimate pentru num!rul de %izitatori ar putea fi dep!;ite dac! s#ar realiza urm!toarele: ( cre;tere su&stan<ial! a num!rului de %izitatori c!rora le este recomandat! regiunea de tour operatorii atra;i de s!l&!ticia parculuiK *romo%are mai mare prin re<eaua *A9 *arEs cu %izitele de familiarizare ;i participarea la t6rgurile de turismK Interesul acut al rom6nilor de a %izita zonele s!l&aticeK 5m&un!t!<irea facilit!<ilor de cazare ;i a ser%iciilor din interiorul *arcului 9ational :etezat.

Cap.+. Analiza concurentei


Ariile naturale prote3ate de interes na<ional sunt declarate 4n &aza: Legii nr. ;<:=== privind amena)area teritoriului naional, seciunea >>>, zone prote)ate K 1.&. nr. :.-;-<:==? 1)4 privind instituirea regimului de arie natural prote)at pentru noi zone K 1.&. nr. -.;@-<:==; privind instituirea regimului de arie natural prote)at pentru noi zone K 1.&. nr. -.-?A<:==B privind instituirea de noi arii naturale prote)ate. 5n :om6nia e1ist! 2 de parcuri na<ionale ;i naturale: 13 parcuri na<ionale ;i 1' parcuri naturale 7 cu +elta +un!rii. Aceste parcuri se 4ncadreaz!2 conform clasific!rii I?C92 4n categoriile II respecti% C.2" *arcul na<ional reprezint! o arie natural! prote3at! administrat!2 4n special2 pentru protec<ia ecosistemelor ;i pentru recreere2 iar parcul natural se constituie2 4n special2 pentru conser%area peisa3ului. -uprafata total! a parcurilor nationale este de 31 ."1) =a si este constuit! din: @un<ii :odnei2 @un<ii Cea=l!u2 @untii :etezat2 @un<ii +omogled#Calea Cernei2 @untii *iatra Craiului2 @un<ii Cozia2 C=eile >icazului#H!;ma;2 @un<ii @!cinului2 C=eile 9erei#>eusnita2 -emenic# C=eile Cara;ului2 >uila#C6nturarita2 +efileul Giului2 C!limani. /oate aceste zone permit practicarea turismului acti% su& diferite forme: ture o&i;nuite pentru 4ncep!tori ,Cea=l!u2 @!cin2 Cozia0 p6n! la trasee foarte dificile pentru a%ansa<i ,C=eile >icazului#H!smas2 *iatra Craiului2 :etezat0K canioningK rafting ,Calea Cernei2 C=eile 9erei2

24

111Raport anua% pri*ind 2tarea $ediu%ui n Rom3nia pe anu% 2004 ntocmit de A#enia 'aiona%/ pentru Protecia $ediu%ui, p#.15-

32

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


C=eile Carasului0K alpinism ,*iatra Craiului2 :etezat0K mountain &iEe ,-emenic#C=eile Cara;ului2 C=eile 9erei#>eusnita0 sau speoturism ,C=eile 9erei#>eusnita2 -emenic#C=eile Carasului0. +in datele de mai sus2 deduce c! *iatra Craiului prezint! concurenta direct! *arcului 9ational :etezat prin formele de turism promo%ate. /otodat!2 @untii Apuseni si @untii >ucegi ofer! toate condi<iile practic!rii turismului acti% ,randonee2 trasee dificile2 trasee pentru alpinism cu diferite grade de dificultate2 mountain &iEe # 4n special @un<ii Apuseni2 speoturism2 sc=i alpin ;i sc=i randone0. *rin urmare2 si acestia se 4ncadreaz! 4n categoria concurentilor *arcului 9ational :etezat. *arcul 9ational :etezat2 fiind declarat :ezer%atie a >iosferei concureaz! de asemenea si cu celelalte 2 :ezer%atii ale >iosferei de pe teritoriul :om6niei si anume +elta +un!rii si @untii :odnei.

Cap.0. Analiza tendintelor


*e an ce trece cererea de a a%ea acces 4n parcuri ;i 4n zonele prote3ate cre;te semnificati% la ni%elul tuturor segmentelor de pia<!. 5n conformitate cu *arEs Canada2 4n Canada2 de e1emplu2 unde parcurile na<ionale au generat o cifr! estimat! la 122 miliarde E?: 4n anul 2$$'2 num!rul %izitatorilor a crescut anual pe parcursul ultimilor zece ani de la 'F la )F. Aceast! cre;tere a fost alimentat! de %izitatorii din Europa2 America ;i2 &ine4n<eles2 din Canada. /endin<e asem!n!toare pot fi identificate ;i 4n cererea pentru e1perien<ele din parcurile na<ionale din Europa. -e a;teapt! ca interesul fa<! de parcuri ;i zonele prote3ate s! creasc! 4n func<ie de sc=im&!rile dramatice care modific! stilul 4n care tr!iesc ;i c!l!toresc europenii ;i nord#americanii. *opula<ia 4n curs de 4m&!tr6nire2 %alorile ;i stilurile de %ia<! 4n curs de sc=im&are2 educa<ia ;i te=nologiile fac din parcuri ;i zonele prote3ate destina<ii din ce 4n ce mai atr!g!toare. *arcurile ;i oficialit!<ile locale din turism tre&uie s! e%alueze mereu aceste sc=im&!ri ;i tendin<e pentru a putea r!spunde cererilor de pe pia<! ,%izitatorii parcului02 dar f!r! a face ra&at de la acele %alori care transform! parcurile 4ntr#o important! atrac<ie turistic! la ni%el na<ional ;i regional. 8a &aza liste de tendin<e ilustrate mai 3os stau nenum!rate studii din America de 9ord ;i Europa ;i au fost ini<ial prezentate Asocia<iei de Ecoturism din :om6nia. 3$ Acestea au f!cut parte din materialele prezentate la atelierul de lucru pe *romo%area la ni%el na<ional a Ecoturismului organizat la H!rne;ti ,decem&rie 2$$'0 cu spri3inul ?-AI+ # :omania Agri&usiness +e%elopment *ro3ect.
"0

2tratedia pentru dez*o%tarea unui turism dura)i% n re#iunea Parcu%ui 'aiona% Retezat, *ersiune 2006

33

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


?rm!toarele aspecte generale au fost prezentate ca o introducere a acelor tendin<e care pe parcursul urm!toarei decade %or modifica profilul %izitatorilor: -. "opulaia european $i american va continua s m trneasc 9um!rul europenilor ;i americanilor din categoria celor cu %6rste 4naintate ,peste '' ani0 %a cre;te rapid. *ersoanele 4n etate %or fi mai s!n!toase ;i %or a%ea la dispozi<ie mai multe resurse financiare dec6t 4n anii anteriori. @ul<i dintre ace;tia se %or &ucura de %eniturile pro%enite din pensie care le %or permite s! mearg! de mai multe ori pe an 4n %acan<e. Astfel2 pro%oc!rile cu care se %a confrunta sectorul turismului din regiunea :etezat %or fi de a oferi: -er%icii mai conforta&ile2 mai sigure ;i de o calitate superioar!K *roduse de e1cursii educati%e ,plante medicinale2 o&ser%area p!s!rilor2 fotografii 4n natur!2 etc.0K +rume<ii scurte2 dar de o calitate superioar!2 mai ales pe timp de prim!%ar! ;i toamn!. :. +uri$ti mult mai experimentai 5m&!tr6nirea sectorului turistic %a fi caracterizat! de consumatori mai e1perimenta<i ;i mai sofistica<i care %or fi mult mai siguri de ne%oile ;i a;tept!rile lor. Acestea conduc la atitudini din ce 4n ce mai critice la adresa raportului calitate M pre<2 sau la I%alorizarea &anilorJ. Astfel2 pro%oc!rile cu care se %a confrunta sectorul turismului din regiunea :etezat %or fi de a oferi: *roduse de o calitate superioar! ;i specializate care s! le pozi<ioneze ca o destina<ie competiti%!K E1perien<e turistice autentice despre cultura rural!2 restaurarea patrimoniului2 %alorile naturale2 etc.K *ac=ete care s! recunoasc! importan<a din ce 4n ce mai mare a mo&ilit!<ii2 care %or stimula ;i mai mult 4nc=irierile de auto%e=icule ;i pia<a z&orLma;in! din direc<iile -i&iu ;i /imi;oaraK ?n mi1t complet2 %ariat ;i total ec=ili&rat de acti%it!<i ;i ser%icii turistice care %a presupune ca asocia<ia local! s! fie un mai &un manager al destina<iei turistice. A. !re$terea nivelului de con$tientizare $i cuno$tine /oate grupurile de %6rst! au din ce 4n ce mai multe cuno;tin<e2 ceea ce %a conduce la cre;terea interesului pentru natur!2 cultur! ;i istorie2 ;i implicit pentru un turism mai educati% ;i mai spiritual. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra regiunii :etezat se num!r!: 34

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Cre;terea cererii pentru o gam! %ariat! de produse turistice speciale care pun accent pe 4n%!<are2 con;tientizare ;i auto#descoperireK 9e%oia de a include 4n tururi ;i elemente despre arte2 cultur! ,rural! tipic rom6neasc!0 ;i istorie ,m6n!stiri2 &iserici ;i itinerarii indi%iduale0K 9e%oia de a a%ea modalit!<i de informare mai &une2 mai creati%e2 mai educati%e ;i mai interacti%e. ?. !re$terea cererii pentru siguran $i securitate Bripa a%iar!2 porcin!2 terorismul2 poluarea2 crimele ;i alte crize %or influen<a dorin<a c!l!torilor ,mai 4n etate0 de a se sim<i 4n siguran<!. *arcurile na<ionale tind s! fie considerate a fi destina<ii sigure2 iar pe m!sur! ce ne%oia de siguran<! ;i securitate cre;te2 acest aspect poate fi folosit ca un a%anta3 regional. Acele destina<ii percepute ca fiind sigure2 %or fi din ce 4n ce mai c!utate. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra regiunii :etezat se num!r!: A;teptarea turi;tilor de a g!si ap! curat! ,4n lacuri ;i r6uri2 case de oaspe<i ;i =oteluri0K A;teptarea turi;tilor de a g!si o destina<ie Icurat!J ;i Iproasp!t!JK *re<uri mari care s! reflecte gradul ridicat de siguran<! ;i securitateK A;teptarea turi;tilor de a %edea do%ezi %izi&ile de siguran<! ;i protec<ie ,de e1emplu poli<ie comunitar!2 certific!ri ;i proceduri pentru furnizorii de ser%icii0 ;. !on$tientizare $i preocupare pentru sntate $i unstare Bradul de con;tientizare cu pri%ire la factorii de mediu %a continua s! creasc! ;i %a a%ea impact asupra tipului de destina<ii care sunt alese de turi;tii preten<io;i. Acest aspect ar putea a%ea un impact semnificati% pentru :etezat dac! <inem cont de atrac<ia pe care o constituie un parc na<ional ,aspect poziti%02 precum ;i de %estigiile fostelor zone industriale2 cum ar fi &ara3ul ;i lacul de acumulare ,negati%e0. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra regiunii :etezat se num!r!: +estina<iile care sunt percepute ca fiind mai pu<in s!n!toase ,4n ceea ce pri%e;te poluarea2 degradarea mediului 4ncon3ur!tor2 etc.0 %or fi e%itate ;i respinseK Cor continua s! creasc! at6t popularitatea %acan<elor acti%e2 c6t ;i cererea pentru facilit!<i care fac ca aceste tipuri de %acan<e s! fie accesi&ile ,de e1emplu trasee montane &ine marcate2 facilit!<i de cazare conforta&ile dar izolate0K Cererea pentru produse de Is!n!tate ;i fitnessJ2 inclusi% drume<ii2 ciclism2 caiac canoe ;i drume<ii pe sc=i2 %or cre;te. C. >mportana din ce n ce mai mare acordat timpului li er 3'

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


-tresul din ce 4n ce mai mare din %ie<ile celor care tr!iesc 4n Cest %a fi ec=ili&rat de timpul din ce 4n ce mai e1tins dedicat acti%it!<ilor de rela1are ;i sumelor din ce 4n ce mai mari c=eltuite. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra regiunii :etezat se num!r!: ( ne%oie din ce 4n ce mai mare de a oferi produse adi<ionale la pre<uri mici dar de o calitate superioar!K ( ne%oie din ce 4n ce mai mare de a oferi rela1areK -curtarea principalei %acan<e lungi ;i transformarea acesteia 4n mai multe %acan<e pe perioade de timp mai mici. B. (chim rile din stilurile de via din #est -tilurile de %ia<! ale %esticilor se sc=im&! 4n mod constant ;i aceasta %a a%ea un impact semnificati% asupra ne%oilor ;i comportamentului turi;tilor. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra regiunii :etezat se num!r!: Cererea pentru casele de oaspe<i M pensiuni ;i alte tipuri de facilit!<i de cazare rural! %a cre;te dac! %a fi legat! de c!l!toriile de o zi ;i de standardele de calitateK Cerin<ele turi;tilor de%in din ce 4n ce mai personalizate ;i conduc la cre;terea cererii pentru facilit!<i de cazare mai mici ,precum =oteluri familiare autentice ;i mai mici2 ca&ane2 case restaurate2 corturi gen safari0K Cre;terea cererii pentru produsele2 conceptele ;i ser%iciile atracti%e care disting regiunea de competi<ie prin %aloarea lor ad!ugat!. Cre;terea cererii pentru %acan<ele specializate care %izeaz! =o&&Q#uri ;i pasiuni specifice ;i pentru %acan<e despre &otanica rural!2 o&ser%area p!s!rilor ;i e1pedi<ii fotografice de tip safariK *referin<a pentru e1perien<e de tipul I-! ne 4ntoarcem la originiJ %or conduce la cre;terea preferin<elor pentru %acan<e mai simple cu drume<ii2 alpinism2 ciclism ;i cazare 4n facilit!<i de cazare simple. @. Utilizarea din ce n ce mai des a tehnologiilor >+ Folosirea internetului 7 pentru informa<ii de %acan<! ;i pentru ac=izi<ionarea produselor ;i ser%iciilor turistice 7 %a cre;te su&stan<ial pe durata urm!torilor ' ani. :olul internetului %a fi c=iar din ce 4n ce mai important ;i se %a do%edi a fi de cea mai mare importan<!. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra regiunii :etezat se num!r!: Informa<iile rapide despre aproape toate destina<iile ;i produsele ;i motoarele de c!utare din ce 4n ce mai sofisticate pentru a analiza fiecare informa<ie %or conduce la compara<ii ;i %or influen<a astfel concuren<a de pe pia<!. /uri;tii e1perimenta<i 4;i %or construi din ce 36

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


4n ce mai des propriile lor pac=ete turistice pe zile2 realiz6ndu#;i singuri rezer%!rile ;i pac=etele turistice dinamiceK *romo%area prin internet2 inclusi% c=estionarul electronic de rela<ii cu clien<ii2 %or fi importante pentru asocia<ia de turismK -e %a intensifica promo%area destina<iei ;i promo%area pe segmente de pia<! specificeK Accesul la informa<ii detaliate despre furnizorii de produse fie pentru destina<ie2 fie pentru parc2 linE#urile de pe paginile de internet2 %or de%eni o precondi<ie pentru o pagin! de internet de succes. D. %odaliti de transport n schim are +isponi&ilitatea din ce 4n ce mai mare a curselor aeriene la pre<uri a%anta3oase %a influen<a flu1ul de c!l!tori. *rincipalele consecin<e pentru sectorul turistic din turism %or fi urm!toarele: 5n timp ce aeroportul din >udapesta este cel mai apropiat aeroport care atrage cursele aeriene la pre<uri mici2 noile z&oruri c!tre -i&iu ar putea desc=ide noi oportunit!<i pentru regiuneK 9um!rul din ce 4n ce mai mare al leg!turilor directe pe calea ferat! ;i de transportul aerian %or stimula cererea de la ni%el interna<ional pentru SeeEend#urile prelungite 4n ora;e2 4n detrimentul zonelor rurale. -=. !re$terea gradului de con$tientizare cu privire la factorii de mediu Bradul de con;tientizare cu pri%ire la factorii de mediu %a continua s! creasc!. 5n conformitate cu Comisia European! pentru /urism2 acest lucru %a conduce la o cerere din ce 4n ce mai mare pentru destina<ii dura&ile unde natura ;i cultura local! s! 3oace un rol din ce 4n ce mai important. /uri;tii %or pl!ti din ce 4n ce mai des pre<ul care poate conferi dura&ilitate zonei. *rintre implica<iile pe care aceste aspecte le %or a%ea asupra turismului regiunii :etezat se num!r!: *oliticile de management al destina<iei tre&uie s! fie 4m&un!t!<ite printr#un proces de planificare ;i dez%oltare din ce 4n ce mai coerent ;i mai comple1K Cor fi preferate acele destina<ii unde localnicii spri3in! puternic aceste aspecte ;i sunt ospitalieriK /uri;tii %or c!uta din ce 4n ce mai des regiunile unde mediul este intactK Ecoturismul ;i toate tipurile de turism care respect! factorii de mediu %or cre;te 4n %olum pe m!sur! ce furnizorii %or aprecia din ce 4n ce mai mult cererea de pe pia<!.

3)

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat

Cap.5. Dia"no'ticul potentialului turi'tic 9Analiza SA6@7

#uncte tari
# Hon! de prote3are ?9E-C(2 # +i%ersitatea natural! L s!l&!ticia L speciile2 # :e<eaua de trasee2 # :e<eaua 4n curs de dez%oltare a facilit!<ilor de cazare2 # E1isten<a g=izilor montani autoriza<i2 # Bama cultural! di%ersificat! ;i siturile istorice din *arcul 9ational ;i regiunea 4ncon3ur!toare2 # +estina<ia montan! recunoscut! la ni%el interna<ional2 # E1istenta ser%iciului de -al%amont2 # :efugii montane2 #Beoparcul +inozaurilor ;i %ecin!tatea *arcului 9atural Cioclo%ina7Br!di;tea # # # # # # # # # # #

#uncte 'la%e
8ipsa coordon!rii ;i a parteneriatului2 Acti%it!<i promo<ionale limitate2 Facilit!<i reduse2 Acti%ite de educatie a turistilor redus!2 *osi&ilit!<i limitate de comunicare 4n teren2 9um!r redus de ser%icii ;i programe pentru turi;ti2 8ipsa unei politici pentru indicatoarele turistice2 *ro&lema parc!rilor2 9um!r mic de poli<i;ti ;i 3andarmi 4n zona montan!2 *ro&lema 4nc!lzirii ca&anelor montane pe timp de iarn!2 -tarea proast! a drumurilor de acces2 3

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


@uncelului2 # Cel mai 4ntins lac glaciar din :om6nia# lacul >ucura# se g!se;te 4n mi3locul :etezatului2 # Cel mai ad6nc lac glaciar din :om6nia# lacul H!noaga# se g!se;te tot 4n :etezat2 # Condi<ii fa%ora&ile pentru practicarea unei game %ariate de forme de turism2 # E1istenta Centrului de Informare *ietrele2 # Certificare *A9 *arEs2 precum si a o serie de pensiuni din 4mpre3urimi ,2$$ 02 # Administratie proprie2 # +etine peste 2$ de %6rfuri mai 4nalte de 2$$$ de m2 # Accesi&ilitate a teritoriului2 # :ezer%atie a &iosferei2 # /eritoriu ce cuprinde :ezer%atia tiiintific! Bemenele2 # Intr! 4n categoria zonelor de interes national si international2 # 8ipsa de fonduri necesare dez%olt!rii infrastructurii turistice2 # Ine1istenta un sistem de e%acuare al deseurilor la ca&ane2 # Brupuri sanitare insuficiente2 # 9um! redus de programe de informare at6t la ni%el reginal c6t si la ni%el national2 # +egradarea solului si %egetatiei zonei ca urmare a p!sunatului e1cesi%2 # Capacitate limitat! la acces de fonduri2 # -la&! %alorificare a potentialului antropic ,monumente cu rezonant! istoric!# -ramisegetusa02 etc.

6portunitti

Amenintri

# Accesarea fondurilor structurale ale ?E2 # *!sunatul e1cesi%2 # *osi&ilitatea de a crea produse turistice # >racona3ul2 di%erse2 # /urismul necontrolat2 # Cererea 4n crestere pe piata international! # *rograme 4n mas! pentru turi;ti2 pentru destinatiile EC(2 # *rezen<a nesemnificati%! a :om6niei pe # 9i%elul sc!zut al num!rului de afaceri pia<a turismului2 demarate 4n zon!2 # 8ipsa fondurilor pentru Administra<ia # E1istenta potentialului pentru produse *arcului2 naturale2 # Folosirea ilegal! a resurselor naturale 7 # -urse de energie alternati%e2 lemn2 %6nat2 pescuit2 gaze2 # -pri3in din partea Administratiei *arcului2 # @anagement defectuos al de;eurilor ;i apei etc. uzate2 # Criza economic! care duce implicit la sc!derea %eniturilor populatiei2 etc.

3"

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Analiza situa<iei curente prezint! o %iziune realist! a calit!<ii infrastructurii ;i ser%iciilor pentru turi;ti2 precum ;i lipsa unei structuri 4n zon! care s! poat! coordona dez%oltarea turismului. ,meninrile identificare su&liniaz! foarte clar faptul c! cele mai mari pro&leme cu care se confrunt! zona ar fi: turismul necontrolat2 managementul deficitar al de;eurilor si p!sunatul e1cesi%. 8ipsa fondurilor pentru Administra<ia *arcului a fost de asemenea su&liniat! si care consider a fi poate cea mai gra%! ameninare pentru regiunea *arcului 9ational :etezat. @ai 3os o s! dez&at mai 4n am!nunt aceste amenint!ri din perspecti%a consecintelor produse. #'unatul reprezint! principalul factor care aduce daune ma3ore &iodi%ersit!tii2 datorit! efectelor sale negati%e: degradarea terenurilor prin tasarea solului cu copiteleK degradarea %egetatiei si distrugerea masi%! a florei2 diferenta put6ndu#se lesne o&ser%a prin comparatie cu :ezer%atia tiintific! BemeneleK poluarea cu de3ectii a apelor pota&ile2 ce duce la 4m&oln!%irea turistilorK degradarea ire%ersi&ila a solului si %egetatiei 4n zona st6nelor datorit! de3ectiilorK transmiterea &olilor caracteristice o%inelor la ciopoarele de capre negre2 astfel diminu6ndu#se num!rul lor anual si aparitia e1emplarelor tar6te care influenteaza negati% puritatea rasei. +e asemenea mari cantit!ti de 3neap!n sunt folosite pentru 4mpre3muirea turmelor de animale2 realizarea ad!posturilor cio&!nesti sau pentru g!tirea =ranei. *!tunatul 4n sine aduce daune &iodi%ersit!tii2 e1ist6nd totusi un ni%el de suporta&ilitate a pa3istilor alpine2 care ar tre&ui acceptat si respectat. Ideea de parc national presupune un ni%el mai redus sau c=iar interzicerea cu des!%6rsire a p!sunatului. Cu toate acestea2 4n *arcul 9ational :etezat se practic! p!sunatul intensi%2 peste limita de suporta&ilitate a terenuluiK p!sunatul cu oi 4n zonele populate cu capre negreK p!sunatul f!r! autorizatieK p!sunatul f!r! respectarea contractelor de p!sunat prin dep!sirea suprafetei2 a num!rului de capete si a normelor ecologice. @uri'mul neci(ilizat 'i necontrolat constituie o alt! mare pro&lem! a :etezatului # principal punct de atractie turistic! din :om6nia. Efectele negati%e date de acesta sunt: # acumularea de deseuri , conser%e de metal2 plastic2 sticl! etc.02 fapt ce implic! depunerea unor eforturi sustinute pentru e%acuarea acestoraK # camparea 4n alte locuri dec6t cele permise2 aceasta duc6nd la imposi&ilitatea supra%eg=erii turistilor cu pri%ire la t!ierea 3nepenilor pentru foc2 distrugerii stratului %egetal datorit! 4ndep!rt!rii &razdei pentru santul de scurgere a apei 4n 3urul corturilor si la 4mpr!stierea deseurilor 4n 4ntreg masi%ul. ?n alt moti% de 4ngri3orare este legat de faptul c! turi;tii deran3eaz! animalele din parc. Caprele negre ocolesc %ara zonele cu turi;ti. Impactul asupra distri&u<iei p!s!rilor 4nc! se cerceteaz!. /uri;tii culeg flori ;i adun! lemn ,inclusi% 3neap!n0 din parc2 de

4$

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


asemenea au fost semnalate incidente 4n care turi;tii au omor6t ;erpi. Este foarte important ca orice impact al %izitatorilor s! fie monitorizat. >racona3ul prezint! 4nc! un pericol2 el practic6ndu#se la mamifere ,capra neagr!2 c!prior2 mistre<02 dar ;i la unele p!s!ri , ;oimi2 ac%ile2 cor&i02 ca ;i la speciile de &roa;te. 5n general2 pro&lemele datorate turismului sunt generate de 4nc!lcarea regulamentului parcului national. ( pro&lem! actual! este cea legat! de ca&ane. Acestea nu au un 'i'tem de e(acuare a de'eurilor pro%enite din acti%itatea proprie2 sau a campingurilor pe care le administreaz!. Brupurile sanitare sunt total insuficiente2 neacoperind ne%oile num!rului mare de turisti2 iar pentru cele e1istente golirea foselor septice se face direct 4n r!u. Cu toate c! se percepe ta1a de campare2 sumele 4ncasate nu sunt folosite 4n scopul administr!rii campingurilor2 neacord6ndu#se nici o facilitate.

Cap.<. #ozitia 'trate"ic de 'ucce'


:ezultatele analizei -.(/ permit definirea unor seturi de acti%it!ti ce se impun a fi 4ntreprinse2 acti%it!ti ce %izeaz! punerea 4n %aloare a punctelor tari de care &eneficiaz! *arcul 9ational :etezat2 ameliorarea deficientelor si %alorificarea oportunit!tilor. Consider c! sunt necesare implementarea mai multor m!suri pentru ca potentialul turistic al *arcului 9ational :etezat s! poat! fi %alorificat 4n scopul dez%olt!rii regiunii2 m!suri ce 4n esent! nu reprezint! altce%a dec6t initiati%e de crestere a calit!tii %ietii populatiei din regiunea parcului. Ca un asemenea deziderat s! de%in! %ia&il 4n practica economic! sunt necesare ac<iuni care s! se 4ncadreze 4ntr#o logic! a a&ord!rii2 cu urm!toarea succesiune: # stoparea acti%it!<ilor antropice cu poten<ial de risc ecologic ma3or pentru mediuK # refacerea mediului degradat ecologicK # amplificarea acti%it!<ii economice a zonei prin: con%ersia agriculturii2 zoote=niei etc. la produse ecologiceK di%ersificarea modelelor de produc<ie agricol!K modele de produc<ie mai eficiente la %alorificarea resurselor regenera&ile ;i2 mai ales2 neregenera&ile prin punerea 4n %aloare a inteligen<ei2 talentului2 4ndem6n!rii popula<iei din zon!K transformarea zonei 4n atractor turistic de interes na<ional ;i europeanK culti%area unor atuuri2 unor tr!s!turi originale ale zoneiK
*unctele forte ale regiunii analizate2 sustinute de oportunitatea ce const! 4n cresterea tot mai mare a cererii pentru destinatiile EC(2 m#au determinat s! consider a fi cea mai &un! optiune la etapa actual!2 aceea de a adopta o strategie care s! sustin! dez%oltarea ecoturismului 4n :egiunea *arcului. *rin urmare2 mai 3os o s! redau e1act informatiile cuprinse 4n -trategia 9ational! de +ez%oltare a Ecoturismului 4n :om6nia cu pri%ire la *9:.

41

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


I#arcul Na:ional Retezat se remarc! prin peisa3e deose&ite2 relief glaciar2 di%ersitate floristic! si faunistic!. A%6nd la &az! o 4ndelungat! tradi<ie 4n domeniu ,parc na<ional 4nc! din 1"3' ;i parte a re<elei interna<ionale *an *arEs02 :etezatul ;i zona limitrof! acestuia se poate dez%olta ca

destina<ie ecoturistic! de importan<! interna<ional!. 8a ni%elul destina<iei func<ioneaz! de3a o asocia<ie de turism ,Asocia<ia de /urism :etezat0 # condi<ie esen<ial! pentru dez%oltarea integrat! a zonei. 5n plus2 este ne%oie imperioas! de 4nt!rirea capacit!<ilor administrati%e2 at6t a administra<iei parcului2 dar mai ales a asocia<iei de turism2 de o mai &un! %alorificare 4n turism a atrac<iilor e1istente 4n zona limitrof! parcului ,Tara Ha<egului2 Calea Giului0 ;i de integrarea acestora 4ntr#un produs turistic unitar.J31

"1

2trate#ia de >ez*o%tare 'aiona%/ a <coturismu%ui n Rom3nia, http://www.md%p%.ro/Jdocumente/turism/studiiJstrate#ii/ecoturismJ+aza2.pd+, site accesat n data de "0 ianuarie, 2011

42

Cap.>. Conceperea unui model de e(aluare a potentialului de dez(oltare turi'tic


Dlemente ale cadrului natural #otenial @uri'tic 9#@7 Atracii culturale ale zonei In ra'tructur

6 erta @uri'tic 6@B#@C A@

!izic Acce'i%ilitatea @eritoriului 9A@7 Dlectronic

#otenial @uri'tic 9#@7 */Z$2'1 C9 L$22'1 ACL$22'1I 1#sla& 2#mediu 3#&un 4#foarte &un Z2 3#4 '#6 )#

[2$$lMm Clim 9C7 2 2$$2$1#3$$ lMm2 Dlemente ale cadrulul natural ,C*0 3$$2$1#4$$ lMm2 CZ$26 1C*L$241/@A 4$$2$1#'$$ lMm2 9CN7 1#puin fa%ora&il \'$$ lMm2 $#$2"" $ C9ZCLCL:LH /emp.medie anual! C 1#12"" 2#fa%ora&il [$ $2$1$#2$C ,/@A0 3#foate fa%ora&il 22$1$#4$ C 2#3 1#sla& $#3 42$1$#6$C 2#mediu 4#' \6$C 3#&un 6#) ?e"etaia i !auna 4#foarte &un #" 1* atracti( )* oarte atracti( +* deo'e%it de atracti(

Cantitatea de precipitaii

1 2 3 4 ' 1 2 3 4 '

1 $26

O $24

*(e"etaie i aun %o"at/ *'pecii rare3pe cale de di'pariie/ *(e"etaie de intere' Cariat # 1 tiini ic B) orme de relie Re ie )*0 orme de relie G0 orme de relie

6!DR@A @URIS@ICE
6@BF/< X #@ C F/0 X A@@

+eose&it # 2 Atracii culturale ale zonei 9AC7 Impresionant# 3

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


(ferta tur. 1#sla&! 2#medie 3#&un! 4#foarte &un! (/ Z2 3#4 '#6 )# In ra'tructur Acce'i%ilitatea @uri'tic a teritoriului 9A@@7 1#sc!zut! 2#medie 3#ridicat! 4#foarte ridicat! $#2"" 1#3 3#' '#) 1#sla& dez%oltat! 2#medie 3# dez%oltat! 4#foarte dez%oltat! 9I7 $#$2"" 1#2 2#3 4#' #se %or enumera o&icti%ele culturale ale $#) puine 1#sla& zonei ,o&iceiuri2 &iserici2 m!n!stiri2 #1' multe 2#&un monumente istorice2 legende2 po%eti2 etc0 16#23 foarte multe 3#foarte &un

UnitNR. i de cazare 1$#2$ 7 2


21#3$ 7 3 31#4$ 7 4 \ 4$ 7 ' [1$ 7 1 H F/5

Utiliti

Iaz F31 Ap F31

H F/)5

Dlectricitate F31 !izic

H F/>

Ser(icii

De ur"en F31

Si'tem de rezer(ri on*line F31 Si'tem de in ormare on*line F31

Dlectronic

Ci erate F31 Drumuri naionale F31 Auto'trad F31 Aeroport F31

In ormaionale F31 -edicale F31

H F/)5

H F/)5

AneHa 1.
222-tructura dreptului de proprietate .i modalitatea de !olosire a acestuia 2

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Cate"orie teren #roprietar Supra a: 92a7 J din 1ntrea"a zon #duri Iu(ernul Rom,niei 1>.5<0 0< @oate ariile Co*proprietari Comune3 'ate 1.F00 1&.>00 + 0L Arii de "rani: @oate/ cu eHcep:ia rezer(a:iilor Co*proprietari A'ocia:ia C,mpu lui Nea" @6@AL +&.1+& :esponsa&ilit!<i de administrare Categorie teren Administrator Administra<ia 9a<ional! a *!durilor 7 +irectoratul Forestier Hunedoara din :etezat2 *ui ;i 8upeni Forest Co#proprietari 2$$2 1"22 2$$1 1. 3$ 1 .6"" ) 6 4" 2 1"4 1).'64 46 +in anul 1FF -uprafa<! ,=a0 Fdin 4ntreaga zon! V >&< ) $tiin:i aria ice @oat prote8at Ampla'are

Kona montan: #$unile montane/ roci/ pini pitici/ 'upra e:e de ap/ etc.

222#ontrol administrativ

*!duri2 proprietar pu&lic Bu%ernul *!duri2Coproprietari

Hona montan!

Consiliile 8ocale Co#proprietari Asocia<ia C6mpu lui 9eag Administra<ia 9a<ional! a *!durilor 7

*e;te :ezer%a<ia Ptiin<ific! Bemenele :ezer%a<ia >iosferei *arcul 9a<ional :etezat

+irectoratul Forestier Hunedoara din :etezat2 *ui ;i 8upeni Forest Academia :om6n! 7 Comisia pentru *rote3area @onumentelor 9aturii Administra<ia *arcului 9a<ional :etezat

1"4

3 .13

1$$

1"'6

1.6$$

1"""

3 .13

1$$

)ne1a ". Acti(it:i permi'e 1n cadrul zonelor #NR $i a "rani:elor

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


Acti%it!<i care s! foloseasc! resursele Hona naturale Acti%it!<i tradi<ionale A. Arii strict prote3ate: rezer%a<ii stiin<ifice >.Arii speciale de conser%are >.1 Arii prote3ate integral >.2 Arii de interes specific pentru &iodi%ersitate >.3 Arii cu infrastructur! pentru turism C. Arii de grani<! C.1 Arii de interes specific pentru &iodi%ersitate C.2 Arii cu infrastructur! pentru turism Acti%it!<i dura&ile Acti%it!<i turistice Lde recreeree 5ntre<inere +ez%oltare Infrastructur! de turism

O O

O O

O O

O O O

O O O

)ne1a %

Evaluarea potenialului turistic al regiunii Parcului Naional Retezat


In!rastructura de turism aprobat pentru +arcul Na*ional ,etezat n con!ormitate cu )riile ecologice 3+lanul de 4anagement5 Arii cu infrastructur! pentru turism Arie :6u;or Hon! C#3 :6u de @ori In%esti<ii 4n infrastructura de turism de3a e1istent! sau 4n infrastructur! nou! :econstruc<iaM rea&ilitarea cl!dirilor sau infrastructurii e1istente2 f!r! a fi permise in%esti<iile noi :econstruc<iaM rea&ilitarea cl!dirilor sau >#3 ?ricani infrastructurii e1istente2 f!r! a fi permise in%esti<iile noi :econstruc<iaM rea&ilitarea cl!dirilor sau >#3 ?ricani infrastructurii e1istente2 f!r! a fi permise in%esti<iile noi :econstruc<iaM rea&ilitarea cl!dirilor sau :otunda Bura Hlata Calea :6ului @are >#3 :6u de @ori infrastructurii e1istente2 f!r! a fi permise in%esti<iile noi In%esti<ii 4n infrastructura de turism de3a e1istent! sau 4n infrastructur! nou! In%esti<ii 4n infrastructura de turism de3a e1istent! sau 4n infrastructur! nou! Apar<ine comunei Infrastructur! de turism apro&at! 4n interiorul sau ora;ului *9:

*ietrele

>#3

-!la;u de -us

C=eile >u<ii

>uta

C#3

:6u de @ori

C#3

:6u de @ori

AneHa 0. @ra'eele turi'tice 1n #arcul National Retezat

'