Sunteți pe pagina 1din 6

INTRODUCERE IN LOGISTICA

In literatura de specialitate pentru a descrie activitati care compun azi logistica au fost utilizate o serie de concepte precum logistica de afaceri, distributia fizica, managementul resurselor materiale, logistica distributiei, logistica marketingului, logistica interna, logistica externa ori distributie.

1.1. DELIMITARI CONCEPTUALE


O prima definire a logisticii apartine unei asociatii de profil din Statele Unite.In 1976 aceasta considera logistica "ansamblul proceselor operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor catre consumator". Limitele acestei definitii sunt evidente - continutul logisticii era redus la doar una dintre fatetele actualului concept, anume la distributia fizica. Dupa 1980 logistica s-a bucurat de o atentie sporita, fapt demonstrat de aparitia departamentelor de logistica in organigrama firmelor, alaturi de compartimentele de marketing. Cu toate acestea, multi manageri executivi percep inca simplist rolul logisticii, preocupati fiind de propria activitate si de bunul mers al departamentului lor si neglijand impactul deciziilor lor asupra rentabilitatii si a valorii adaugate a produselor si serviciilor firmei. In 1991 aceeasi asociatie americana redefineste continutul logisticii astfel: logistica este procesul planificarii si controlului eficient si eficace al fluxului de materii prime si bunuri, de servicii si informatii aferente, de la sursa la destinatia acestora, in vederea satisfacerii superioare a nevoilor consumatorilor. Aceasta abordare largeste semnificativ continutul logisticii.Logistica nu mai este privita exclusiv ca un ansamblu de procese operative la care sunt supu 323h76d se marfurile de la producator catre consumator (vechiul concept de logistica).Un alt avantaj major al noului concept vizeaza abordarea activitatilor care compun logistica in stransa legatura cu contributia lor la rentabilitatea si valoarea adaugata a produselor oferite consumatorului. Logistica comporta planificarea, implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale si de produse finite, de la punctele de provenienta ale acestora la punctele de utilizare, astfel incat sa se satisfaca cerintele clientilor in conditii de eficienta si de eficacitate. Logistica reprezinta procesul de gestionare strategica a achizitionarii, deplasarii si depozitarii materialelor, semifabricatelor si produselor finite ( alaturi de fluxurile informationale corespunzatoare acestor procese ) in interiorul firmei si al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai mici costuri pentru firma. Asociatia Franceza pentru logistica defineste logistica marfurilor ca fiind o activitate ce are drept scop punerea la dispozitie cu cel mai scazut cost a unei cantitati dintr-un produs la locul si la momentul unde exista o cerere. Logistica reprezinta asadar capacitatea de organizare si realizare a fluxurilor de persoane sau de marfuri pentru a obtine ceea ce se doreste intr-un timp si spatiu optime cu costuri minime.

In final putem definii logistica ca totalitatea activitatilor organizatorice, de gestiune si strategice care coexista in cadrul companiilor, fluxul de materiale (si de informatii adiacente) de la originea lor, prin intermediul furnizorilor si pana la livrarea produselor finite catre clienti precum si service-ul post-vanzare".

1.2. CARACTERISTICILE SI OBIECTIVELE LOGISTICII


In opinia lui Philip Kotler, logistica implica planificarea, implementarea si controlul fluxului fizic de materiale, produse finite, informatii intre punctul de origine si punctul de consum, in scopul satisfacerii nevoilor clientului si obtinerii unui profit corespunzator. Intr-o conceptie moderna, logistica are in vedere nu numai fluxul parcurs de o marfa de la producator la client, ci si fluxul produselor si al materialelor de la furnizori catre producatori. Logistica implica de fapt conducerea intregului lant de furnizare, construit din fluxurile care contribuie la formarea si adaugarea de valoare de catre participantii la acest lant (incepand cu furnizorul si terminand cu consumatorul final sau utilizatorul industrial). In aceste conditii, activitatea de logistica implica administrarea intregului sistem de distributie fizica al canalului de marketing, respectiv activitatea furnizorilor, a agentilor de aprovizionare, a operatorilor de piata, a membrilor canalului si a clientilor. Aceste activitati includ prognoza, achizitia, planurile de productie, inregistrarea comenzilor, gestiunea stocului, depozitarea si organizarea transporturilor, toate acestea constituind, de fapt, componentele logisticii. Intr-un asemenea context, in prezent importanta si rolul logisticii sunt tot mai mari, urmare a cel putin trei considerente. a) In primul rand, distributia se constituie intr-un element de prima insemnatate in servirea clientilor, in satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale acestora. De altfel, din ce in ce mai mult, o logistica eficienta se constituie in elementul castigator in atragerea si pastrarea clientilor. Firmele de prestigiu, firmele serioase stiu ca pot atrage tot mai multi clienti, ca ii pot pastra numai in conditiile in care distributia fizica se ridica la pretentiile acestora. b) In al doilea rand, logistica reprezinta un important element de costuri in activitatea oricarei firme. Costurile activitatilor logistice sunt tot mai ridicate, iar in aceste conditii, firmele trebuie sa-si intensifice preocuparile pentru desfasurarea unei logistici eficiente, pentru a-si perfectiona eficienta sistemului de distributie fizica, astfel incat sa-si reduca vizibil costurile, cu implicatii pozitive, atat pentru ele, cat si pentru clienti. In acest domeniu exista inca serioase rezerve, in prezent utilizandu-se destul de putin instrumentele moderne de decizie pentru coordonarea activitatilor de transport, pentru gestionarea eficienta a stocurilor, pentru o depozitare si o manipulare eficienta a marfurilor. c) In al treilea rand, evolutiile pe planul tehnologiei informatiilor influenteaza in mod hotarator activitatea logistica, contribuind din plin la imbunatatirea distributiei fizice a marfurilor. In acest sens, utilizarea intr-o tot mai mare masura a calculatoarelor, a sistemelor electronice de scanare la locul de vanzare, a codurilor uniforme de produse, a inregistrarilor prin satelit, a schimburilor electronice de date si a transferurilor electronice de fonduri au permis firmelor sa-si creeze sisteme avansate pentru procesarea comenzilor, pentru controlul stocurilor, pentru planificarea si optimizarea transporturilor si a rutelor de transport. In aceste conditii, orice comerciant cu amanuntul, conectat la furnizorii sai, poate sa-si comande si sa primeasca in cel mai scurt timp posibil marfurile de care are nevoie. La randul lor, producatorii si angrosistii pot dispune de informatii exacte si pertinente legate de nivelul si structura stocurilor aflate in reteaua cu amanuntul, de nevoile acestora, avand astfel posibilitatea sa raspunda intr-un timp optim cerintelor lor si implicit ale populatiei. d) In al patrulea rand, nevoia perfectionarii activitatii logistice a fost impusa si de cresterea varietatii produselor, a gamei sortimentale a acestora. Daca la inceputul secolului trecut intr-un magazin se gaseau la vanzare mai putin de 1000 de marci de produse, in prezent, intr-un magazin de genul Bucur Obor, Unirea etc. se comercializeaza zeci sau chiar sute de mii de sortimente de produse. In aceste conditii, activitatile aferente comercializarii acestora (comandarea, transportul, depozitarea, manipularea, controlul stocurilor etc.) ridica probleme complexe. Pornind de la asemenea considerente legate de caracteristicile si importanta logisticii in perioada actuala, vom remarca faptul ca si obiectivele acesteia sunt tot atat de complexe.

Desigur, punctul de plecare in proiectarea unui sistem logistic ramane studierea nevoilor de servire a consumatorilor si, de aici, atentia deosebita ce trebuie acordata serviciilor si satisfacerii clientului. Acesta este de fapt primul obiectiv al activitatii de logistica, obiectiv care, reformulat, ar fi oferirea de maximum de servicii la cele mai mici costuri. Desigur, acest lucru ramane un ideal, obiectivul in cauza trebuie privit doar ca o tendinta, nici un sistem logistic neputand sa maximizeze serviciile oferite clientilor concomitent cu maximizarea costurilor de distributie. Aceasta deoarece maximizarea serviciilor presupune o livrare rapida, stocuri relativ mari, o varietate larga a produselor, precum si multe alte servicii, care luate la un loc conduc la cresterea costurilor de distributie. In contrast, minimizarea costurilor presupune o livrare mai rara, stocuri mai mici etc., toate acestea, alaturi de altele, insumand servicii mai reduse oferite clientilor. In aceste conditii, principalul obiectiv al sistemului logistic trebuie sa fie si sa ramana asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost. Alaturi de acest prim obiectiv, un al doilea obiectiv al logisticii are in vedere micsorarea distantelor de spatiu si de timp dintre oferta si cererea de marfuri, altfel spus, dintre cele doua extreme ale canalului de distributie. Desi un asemenea obiectiv poate fi privit ca un obiectiv distinct, el este totusi subsidiar primului, diminuarea distantelor in cauza conducand, de fapt, la realizarea, la indeplinirea primului obiectiv, respectiv asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mai redus cost. In sfarsit, un al treilea obiectiv, tot subsidiar primului, este reducerea costurilor de stoc si de distributie. Si in acest caz se pot face aprecierile de mai inainte. Stabilirea obiectivelor activitatii de logistica se constituie intr-o activitate de prima importanta a managementului firmei, acest lucru contribuind, alaturi de alte actiuni, la realizarea obiectivului general al firmei, a obiectivului pentru care aceasta a fost infiintata.

1.3. ROLUL LOGISTICII IN CADRUL FIRMEI


Pentru a sublinia rolul avut de toti membrii unui canal logistic la realizarea valorii finale oferite consumatorului, un concept util este acela al lantului valorii.Lantul valorii permite intelegerea modului in care logistica se integreaza cu celelalte activitati desfasurate de catre firma, dupa cum rezulta din Figura 1.

Figura 1. Rolul logisticii in obtinerea avantajului competitiv


Elemente de sprijin:

Infrastructura firmei;

Organizare, oameni;

Profit

Activitati primare:

Logistica interna; Marketing: Logistica externa.

Astfel,cele cinci categorii de activitati primare implicate in obtinerea avantajului competitiv sunt:

Logistica interna: aceasta cuprinde activitati asociate primirii, depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii produsului, cum ar fi manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, planificarea transporturilor si returnarea marfurilor la furnizori; Operatiile de suport al productiei: aceasta reprezinta activitatile asociate cu transformarea intrarilor in produse finite, cum ar fi asigurarea necesarului de materiale precum si prelucrarea, intretinerea echipamentului, testarea, tiparirea indicatiilor pe ambalaj etc.; Logistica externa: cuprinde activitati asociate cu colectarea, depozitarea si distributia fizica a produsului catre consumatori, cum ar fi: distributia produselor finite, organizareadepozitelor, manipularea materialelor, ransportul, gestionarea comenzilor si activitatea de planificare a livrarilor; Marketingul si vanzarile: cuprinde activitati legate de oferirea produsului si convingerea consumatorului sa achizitioneze produsul (publicitatea, promovarea, pregatirea personalului de vanzare, alegerea canalului de distributie, relatiile in cadrul canalului si stabilirea pretului); Serviciile: sunt menite sa sporeasca valoarea produsului (instalarea, pregatirea, repararea, oferirea de piese de schimb, ajustari etc.).

1.4. LOCUL LOGISTICII IN CADRUL FIRMEI


In contextul performantei de ansamblu a afacerii, activitatile logistice trebuie privite intr-o conceptie sistematica, integratoare. Excelenta fiecarui domeniu logistic functional este relevanta doar privita din perspectiva rolului pe care il are la eficienta de ansamblu a logisticii firmei. Conceptul logisticii integrate este redat in Figura 2. Figura 2. Logistica integrata Fluxul material Furnizorii

Aprovizionare ( Logistica ) Fluxul informational

Suportul Distributia fizica Clientii

Logistica asigura legatura unei intreprinderi cu clientii si furnizorii sai.Logistica este vazuta ca interactiunea a doua fluxuri, cel informational si cel al materiilor prime, materialelor, subansamblelor si produselor finite - produse finale sau industriale.
1.4.1. Fluxul material

Operatiile logistice incep cu aprovizionarea cu materii prime si materiale si se incheie cu distributia fizica a produsului final catre consumator. Odata achizitionate materiile prime si materialele, logistica adauga valoare acestora pe parcursul prelucrarii si distributiei acestora.In conditii optime, materiile prime, materialele,

subansamblele si produsele finite castiga valoare pe parcursul fiecarei etape a transformarii lor in produs finit si mai apoi a distributiei lor catre consumator. Cu alte cuvinte, un subansamblu va avea o valoare mai mare odata incorporat intr-un produs ori un produs va fi mai valoros decat suma partilor sale componente. De asemenea, in momentul intrarii in consum, un produs va avea o valoare mai mare decat odata iesit pe portile fabricii. Pentru un mare producator, vor exista mii de operatiuni care fiecare in parte va contribui la sporirea valorii produsului final.Pentru un mare detailist, logistica poate incepe cu achizitionarea produselor si se poate finaliza cu desfacerea acestora catre consumatorul final. Pentru unspital logistica incepe cu procurarea medicamentelor si a echipamentelor necesare si se incheie cu asistenta post-operatorie. Indiferent de dimensiunea afacerii ori domeniul de activitate, logistica este esntiala in satisfacerea superioara a nevoilor de consum.
1.4.2. Logistica interna

Logistica interna este denumita in unele lucrari de specialitate "Achizitie" sau pur si simplu "Cumparare" sau "Aprovizionare".Aceste concepte insa nu surprind toate operatiile specifice logisticii interne.Pe langa achizitia propriu-zisa, logistica interna priveste si activitati asociate primirii, depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii produsului, cum ar fi manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, planificarea transporturilor si returnarea marfurilor la furnizori.In cele mai multe cazuri logistica interna a unui producator este similara cu distributia fizica a furnizorului la care acesta apeleaza - doar ca in cazul furnizorului operatiile logistice vizeaza "produse" iar in cazul producatorului "materiale"[1].
1.4.3. Operatiuni de suport al productiei

Responsabilitatile logisticii privind productia nu privesc aspectele tehnice ci mai degraba raspunsul la intrebarile:

Ce materii prime si materiale sunt necesare? Cand trebuie facuta aprovizionarea? De unde vor fi achizitionate materiile prime? Cu ce vor fi transportate? Unde vor fi depozitate? Unde se va realiza productia?

Logistica este deci raspunzatoare cu planificarea aspectelor mai sus entionate ale productiei si cu procurarea materialelor necesare productiei, la momentul potrivit si cu costuri cat mai mici.
1.4.4. Distributia fizica

Este cunoscuta si sub denumirea de logistica externa. Distributia fizica priveste miscarea produselor de la producator la consumator.agentii economici grupati pe parcursul acestui traseu dau continutul unui canal de distributie.Toate sistemele de distributie fizica au in comun o caracteristica: ele leaga producatorii, detailistii, angrosistii, celelalte tipuri de intermediari si consumatorii in canale de marketing a caror sarcina este livrarea produsului in cantitatile dorite si in varietatea dorita, realizand concordanta cererii cu oferta atat sub aspect temporal cat si spatial si sortimental.
1.4.5. Fluxul informational

Obiectivul Sistemului informational logistic este identificarea nevoilor diferitelor domenii functionale si operationale ale logisticii.Informatiile constituie suportul fundamentarii deciziilor. In diferitele domenii functionale ale logisticii, miscarea materialelor presupune nevoi diferite in privinta unor aspecte, precum marimea comenzii, disponibilitatea materialelor ori urgenta unei anumite operatii. Obiectivul Sistemului informational logistic este armonizarea tuturor acestor nevoi specifice. Cu alte cuvinte desfasurarea fiecarui proces logistic, fie ca este vorba de functiuni sau de operatii, implica nevoi informationale specifice, fiind de competenta Sistemului informational logistic sa obtina aceste informatii in timp util. In cadrul fluxului informational pot fi identificate doua fluxuri componente: un flux informational functional si unul operational.Daca fluxul operational furnizeaza date care faciliteaza integrarea performantelor operationale ale logisticii, fluxul functional furnizeaza date esentiale indeplinirii functiilor logisticii.

[1] de unde si distinctia intre continutul celor doua notiuni in lucrarea de fata: conceptul "materiale" este folosit pentru a
identifica materiile prime si materialele indiferent de gradul de prelucrare a acestora.Conceptul de "produs" este utilizat pentru a desemna bunurile finite destinate vanzarii.