Sunteți pe pagina 1din 5

Miercuri, 16.09.

2009 Curs I

SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE Aparatul kinetic = aparatul locomotor = sistemul musculo-scheletal = sistemul neuro-musculo-articular, reprezinta denumiri ce re lecta acelasi lucru! totalitatea structurilor care iau parte intr-o orma sau alta la miscare, miscare a unui se"ment sau miscarea intre"ului tot. #utem considera totusi ca aparatul kinetic are $ mari componente! - sistemul ner%os care asi"ura comanda pe &aza in ormatiilor a erente' - sistemul muscular care primeste comanda si realizeaza orta motrica a miscarii' - sistemul articular care se"menteaza corpul permitand miscarea in anumite limite si in anumite directii. Aceste $ sisteme (ner%os, muscular si articular) se a la su& in luenta, mai mare sau mai mica, a altor sisteme si structuri (e*! unctionarea normala a aparatului cardio-%ascular si respirator reprezinta o conditie de &aza pentru o kinetica iziolo"ica, in luentand direct unctia sistemului ner%os si a sistemului muscular. +esutul moale (piele, ascii, apone%roze, tesut "rasos) poate &loca in anumite conditii patolo"ice mo&ilitatea articulatiei. ,intr-un anumit punct de %edere se poate considera ca sistemul articulatiei sin"urare, poate i pri%it ca unitate mor o- unctionala a aparatului kinetic. -tructurile (componentele) sistemului articulatiei sin"ulare sunt! - osul - cartila.ul - li"amentul toate aceste elemente compunand componenta - tendonul ri"ida articulara - articulatia - mem&rana sino%iala - muschiul - receptorul senziti% - neuronul OSUL Ca element component al aparatului kinetic, osul reprezinta suportul mecanic si par"hia oricarui se"ment care se misca.
#a" 1 din /

In a ara acestui rol, osul reprezinta un rezer%or de ioni acti%i, de Ca si #, si reprezinta un or"an hematopoetic ( ormator de celule ale san"elui) prin madu%a sa. 0sul este ormat dintr-o matrice de i&re osteo-cola"enice = 0-+10I+ ce reprezinta $/2 din masa osoasa si este impre"nata cu saruri de Ca ce reprezinta cca. 3/2 sin structura osului, determinand soliditatea, orta si elasticitatea osului, restul de 202 iind apa. 4nitatea de &aza a osului este 0-+10546, sau -I-+1M46 7A819-IA5, care este reprezentat ce un canal central care contine %ase si ner%i si este incon.urat de straturi concentrice de matrice mineralizate. 0-+10546 are un diametru de 200 m, iar sistemulele ha%ersiene se orienteaza pe &aza traiectoriei presiunilor principale e*ercitate asupra osului. Cu tot aspectul sau, osul, este un or"an intr-o continua remodelare, posi&ila prin 2 procese &iolo"ice! - procesul de distru"ere prin 0-+10C6A-+1' - procesul de re acere prin 0-+10:6A-+1. #rocesele &iolo"ice pe care le parcur"e osul, sunt! - procesul de crestere' - procesul de intarire' - procesul de resor&tie' - procesul de re ormare. Aceste procese sunt puternic in luentate de acti%itatea izica, de %arsta si, uneori, de unele &oli. Miscarea, presiunile in a* sau laterale, reprezinta actori stimulatori ai ormarii osului prin "enerarea unui potential electric denumit 1;1C+ #I1<0161C+9IC, datorat recarii prin alunecare intre i&rele de cola"en osos. #rin materialele pe care le contine, osul suporta di%erse tipuri de orte! ;orte de compresie' ;orte de inco%oiere' ;orte de tractiune' ;orte de torsiune' ;orte de or ecare. Aceste orte pot determina ruperea ( racturarea) osului deoarece osul are un coe icient de de ormare mic, cca.$2, inainte de a se produce ruperea. +otusi, raportandu-ne la ortele o&isnuite, cotidiene, la care este supus osul in iecare zi, e*ista un actor de si"uranta cuprins intre 2 si /. Adica, osul rezista la orte de 2 la / ori mai mari decat ortele o&isnuite, cotidiene. ,epasirea acestui actor de si"uranta determina ractura. Acest actor de si"uranta este direct proportional cu densitatea de masa osoasa. Masa osoasa, pri%ita ca material, determina relatia incarcare = de ormare.
#a" 2 din /

RAPORTUL INTRE PATOLOGIA OSULUI SI KINETOTERAPIE Implicarea kinetoterapiei in a ectarea osului este limitata, osul ne iind o componenta dinamica articulara. In "eneral se descriu 3 directii de implicare a kinetoterapiei in patolo"ia osului si anume! 1 = prima directie are caracter pro ilactico-terapeutic -e re era la in luenta prin e*ercitii izice asupra dez%oltarii masei osoase. 1ste do%edit aptul ca e*ercitiile de toni iere musculara (in musculatura para%erte&rala), mai ales la persoanele cu osteoporoza %erte&rala, determina in $-6 luni cresterea semni icati%a a densitatii osoase %erte&rale. 2 = a doua directie o reprezinta momentul inceperii e*ercitiului izic (e*! incarcarea = mersul = dupa o ractura de mem&ru in erior). $ = a treia directie se re era la in luentele ne"ati%e pe care kinetoterapia le poate e*ercita asupra osului. 1ste %or&a de pericolul pe care kinetoterapia intempesti%a le poate e*ercita la pacientii %arstnici, osteoporotici, la care e*ista pericolul de ractura. 4n alt aspect este contraindicatia miscarii in cazul in ectiilor osoase, sau atentia pri%ind incarcarea precoce sau mo&ilizarea precoce a unui se"ment osos cu o ractura incomplet calusata. 3 = a patra directie se re era la ractura de o&oseala care apare ca rezultat al unui e ort disproportionat. REPARATIA OSULUI #entru os, leziunea clasica este reprezentata de ractura. +re&uie precizat ca osul este capa&il de o re"enerare (reparatie) completa. ,upa ractura, se parcur" / stadii, care conduc la re acerea osului! - stadiul de hematom' - stadiul de proli erare celulara' - stadiul de calus' - stadiul de consolidare' - stadiul de remodelare. Intr-un ocar de ractura, pot si contemporane 2-$ stadii. 1. STADIUL DE HEMATOM de ineste o notiune mai %eche, pentru ca astazi se stie ca hematomul nu este necesar si nici semni icati% pentru procesul ulterior de re acere. 5ecesar este edemul, care asi"ura materialul &iolo"ic de re acere a osului, asi"urand continuitatea tesuturilor si contactului intre mar"inile osului rupt. Multiplicare celulara nu este posi&ila in spatii "oale. 1demul (hematomul) pro%ine din ocarul de ractura, ca si din leziunile tesutului moale din .ur. In acest
#a" $ din /

stadiu, se produce moartea tisulara a capetelor racturate printr-un proces de I-C71MI1 locala, ast el ca osteocitele (celulele osoase) mor pe o distanta de cati%a mm. ,e asemenea, se produce un enomen de 0-+106I<A. 2. STADIUL DE PROLIFERARE CELULARA Moartea celulara din stadiul anterior declanseaza proli erarea celulara care %a produce la cele 2 ni%ele ormatoare de os, respecti% -4:#19I0-+A6 si -4:15,0-+A6. Aceasta proli erare reprezinta semnalul atat pentru ormarea celulara cat si pentru proli erarea 0-+10C6A-+1609, celule care %or distru"e osul de la capetele racturate. 3. STADIUL DE CALUS ,e apt acest stadiu nu este o&li"atoriu, daca ar e*ista o impactare per ecta a ocarului de ractura care ar permite o %indecare per ecta ara calusare. ,in pacate, in mod curent %indecarea racturii trece prin stadiul de calus pentru ca aceasta impactare este mai putin per ecta. +esutul proli erat din iecare ra"ment atin"e un pra" de maturare atunci cand celulele precursoare dau nastere a 0-+10:6A-+I609, care incep sa sintetizeze matricea osoasa, care %a incepe captarea sarurilor de Ca. Aceasta aza reprezinta ;A<A CA64-464I M0A61. Acest calus umple canalul medular al osului. 4. STADIUL DE CONSOLIDARE reprezinta trans ormarea continua a calusului moale prin apozitia minerala (depunere de Ca), proces care determina o rezistenta tot mai &una. 5. STADIUL DE MODELARE/REMODELARE = respecti% stadiul anteriior de consolidare se termina cu ormarea unui manson care incon.ura osul, canalul medular continuind sa ie o&liderat (plin). 4n calus este mai hipertro ic (mai mare) cu cat periostul a ost mai mult decolat (desprins) de pe supra ata osului, a e*istat un hematom mare, imo&ilizarea a ost insta&ila permitand mici racturi ale calusului de apozitie in ormare. Calusul este mic daca imo&ilizarea este erma si ocarul de ractura a ost impactat cu presiune. 1*! - in cazul unei osteosinteze metalice' - in cazul unei i*ari e*terne, -tadiul de modelare reprezinta o suita de procese de resor&tie a calusului cu ormarea osului pe directiile de orta normale, care, in inal re ac arhitectura normala a osului.
#a" 3 din /

,e apt nu putem %or&i de o remodelare unica, ci de sec%ente succesi%e de modelari>remodelari pana la repararea inala. 9ealizarea acestui proces se ace prin acti%itate piezoelectrica, care este stimulata de incarcare, de e*ercitii izice de recuperare, de mers, de stimulare electrica>ma"netica. Acti%itatea piezoelectrica ne"ati%a indeparteaza materialul in e*ces, remodeland osul. (4rmeaza in cursul 2! #articularitatile reparatiei osului)

#a" / din /