Sunteți pe pagina 1din 7

O alta idee propagata destul de puternic n societatea romneasca de astazi este ca, deloc mndri cu originea lor, unii

dintre romni afirma ca toate aceste prilejuri de mndrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca Romnia de astazi ar fi o tara bolnava, fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu codasa Europei. entru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa!i tina pe romni la locul lor "si departndu!i de traditia si sufletul neamului romnesc#, teorii stabilite de cei ce se doresc $totputernicii %umii, &luminati sau francmasoni, vom oferi si o serie de realizari ale geniului romnesc ale ultimilor ani' ( )r. fiz. Eugen avel, de la &nstitutul de *izica $tomica de la +agurele, a realizat un ,) RO+ "din sticla# cu o capacitate de stocare de -../// ori mai mare dect a unuia obisnuit. e . astfel de ,) uri ar putea fi stocata ntreaga 0iblioteca a $cademiei Romne, iar informatiile ar putea rezista ../// de ani111 2n noiembrie -333, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la 4alonul +ondial al &nventiilor 0ru5elles Europa, iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie n Romnia. )ar forurile din Romnia ntrzie la nesfrsit formalitatile ( ,onstantin ascu a realizat n anul 6///, n premiera mondiala, un aparat care purifica aerul n spatiile de locuit' distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind ca n salina sau pe litoralul marin. &nstalarea acestui aparat costa atunci doar 78/./// lei1 ( etrica &onescu este cel mai important regizor de opera dupa 9efirelli "afirmatie facuta de :eorge $stalos, n ian.6//-# ( Romnia a cstigat ,ampionatul +ondial de bridge "considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti# pe &nternet, n -;.--.6/// "-/< = <. cu 4>$ n finala#. ( ?ac@erii romni sunt considerati printre cei mai buni "si mai periculosi# din lume. )istractia "conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa si dovedeasca valoarea# celor . magnifici de la Rasarit a obligat ,&$ sa trimita o delegatie la 0ucuresti rintre site urile sparte de ei' >4 $rmA, >4 $ir *orce, >4 BavA, B$4$, ,oast :uard, departamente federale, etc ( %a salonul inventiilor de la :eneva "aprilie 6//-#, Romnia s a clasat pe locul & n privinta numarului de premii obtinute si pe locul && "dupa Rusia# ca numar de inventii prezentate. $dica a luat premii pentru toate cele ;6 de inventii prezentate "66 premii &C -8 premii &&C 66 premii &&&#11 )elegatia romna s!a mai ntors de la :eneva si cu 7 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate "pentru &onut +oraru = inventia 0iomer#, +edalia e5pozitiei si )iploma salonului pentru contributia e5ceptionala n promovarea inventiilor. ( rof. 4tefania ,orA ,alomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea >niversitatii ,ambridge "ian. 6//-#, fiind aleasa si n ,onsiliul )irector al prestigioasei institutii britanice. osesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, 4efa ,linicii de Beurologie din ,luj Bapoca este primul medic din lume care

a scris un tratat despre edemul cerebral. 2n plus, medicul romn a primit si medalia de onoare a mileniului din partea &nstitutului 0iografic $merican, fiind numita si n conducerea acestei unitati. ( )r. +aria :eorgescu, eleva prof. $na $slan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri' ,Darlie ,Daplin, %eonid 0rejnev, &osip 0roz Eito, F.*.GennedA, ,Darles de :aulle, presedintii 4uDarto si *erdinand +arcos, generalul $ugusto inocDet "-33H#, printul $gacan "cu sotia#, contele Olivetti, contesa 9IaroIs@zA, etc. ( %a olimpiada internationala de matematica de la JasDington "iulie 6//-#, elevii romni au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din :alati, $rad, Klcea si ,onstanta. articiparea la olimpiade internationale de matematica si fizica' .// de elevi din 8H de tari +iDai +anea, medaliatul cu aur "din :alati# are, la -8 ani, un palmares impresionant' medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si 0alcaniada *ireste, el a fost racolat imediat de americani, optnd pentru >niversitatea din rincetoIn "4>$# ( 4tefan ,osmin 0uca, +aria opa si +iDai &vanescu au fost nominalizati, n vara anului 6//-, pentru remiul Bobel de catre institutii din 4>$1 rimul este student la Economie, ceilalti participa la programe n colaborare cu B$4$. ( Bicu +incu din comuna &vesti ":alati# vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din -</ de plante. %a 8- de ani, arata ca la ./, pentru ca, spune el, a descoperit un "secret# eli5ir al tineretii ( Romnia este pe primele locuri n lume la e5portul de inteligenta. )e e5emplu, la +icrosoft, a doua limba vorbita este romna, iar la B$4$ multi dintre specialistii de prim rang sunt tot romni ( Radu Eeodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din 4>$ "+anDattanLBeI Mor@#. Emigrat n -3<6, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarndu se Robert Redford, ,indA ,raIford, ,andice 0erger, 4usan 4arandon, +ic@ Fagger, s.a. ,elebrele casete video lectii de fitness produse de ,indA ,raIford ncepnd din -336 au fost realizate mpreuna cu antrenorul sau, Radu Eeodorescu, care doreste sa nfiinteze n Romnia primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica n fitness pentru adulti ( Bicolae 0alasa "H3 de ani#, un inginer mecanic din )olj, socoteste mental mai rapid dect calculatorul "nmultiri, mpartiri, ecuatii de gradul &&, radicali de ordinul &&& si &K#1 *ost inginer la >zina +ecanica *iliasi, din -337 Bicolae 0alasa este actualmente somer ( &on 4cripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul >zunu ":iurgiu# nu gaseste de 7 ani, -../// >4) pentru a si realiza inventia epocala "pna la proba practica#' motorul care nu consuma nimic1 $cesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind n fapt instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica

gravitationala n lucru mecanic. 4!ar ncDide toate centralele nucleare, spune el. Bumai ca O4&+ "Oficiul de 4tat pentru &nventii si +arci# a refuzat sa!i breveteze inventia n lipsa unei macDete functionale, doar pe baza scDitelor. etre Roman si +inisterul ,ercetarii si EeDnologiei l!au tratat cu indiferenta "-33<#, iar sponsorii nu se ngDesuie "ca si statul# sa i asigure cei -../// >4) necesari ( 4andu opescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii' criptografia, transmiterea mesajelor secrete. $cest eveniment epocal a avut loc n 7 iulie -33<, n laboratoarele din 0ristol "$nglia# ale celebrei firme ?eIlett ac@ard. e vremea lui ,eausescu, 4andu opescu a reusit performanta de a fi somer n Romnia ( &oan )avidoni ".6 de ani#, un banatean sarac material dar bogat n idei geniale, este un e5emplu relevant pentru modul n care ne pierdem cea mai mare bogatie' inteligenta si inventivitatea. $ngajat al fabricii de sticla din Eomesti "Eimis#, pentru care a realizat, n ctiva ani, 7. de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat cnd a ndraznit sa si ceara drepturile "o parte din cele 7,H miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului -33., adica de 7 ori greutatea sa n aur1# si apoi a fost reangajat ca muncitor din mila11 >lterior, &oan )avidoni a mai realizat doua inventii de e5ceptie' un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste -// de ani rima inventie valoreaza miliarde de dolari n Kest, a doua a nregistrat o inutil la O4&+, pentru ca att cDinezii ct si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. )e e5emplu, n 4>$ s au vndut peste -/ milioane de perecDi, cu un profit de peste - miliard de dolari 2n acest timp, statul romn ignora n continuare o inventie, ntr adevar de miliarde ( $nonim nascut la -7.--.-3/6, n ,mpina este redescoperitorul tratamentului cu lumina. rietenul sau, $lbert Einstein l!a avertizat' Esti un visator. ,ine crezi ca o sa!ti permita sa distrugi ntreaga industrie farmaceutica si sa revolutionezi medicinaN +ai trziu, Elena ,eausescu i!a propus, prin intermediari, s! i cedeze inventia na la urma, avea sa ajunga prioritatea neuropatologului eter +endel, ca attea alte inventii romnesti pierdute n strainatate ( 2n -33-, ,arol rzAbilla a nregistrat la O4&+ brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai vecDe, neconcretizat nici pna acum. 2ntre timp, principii incluse n teDnologia aparatului au fost utilizate n realizarea Diperboloidului inginerului rus :arin, cu aplicatii militare malefice ,arol rzAbilla a mai realizat si alte inventii deosebite' turbina cu combustie interna "-3.8, vnduta de statul romn firmei :eneral +otors#, termocompresor frigorific cu circuit ncDis "-3.3#, motor eliptic, fara biela "vnduta Faponiei si folosita n celebrele motociclete japoneze#, arma defensiva antitanc "anii O3/#. ( Fustin ,apra este un inventator celebru al Romniei, din pacate mereu tratat cu indiferenta "cDiar ostilitate# de autoritatile statului, conditii n care nu e de mirare ca unele din inventiile sale "de miliarde de dolari# i!au fost pur si simplu furate de americani 2n -3.;, la nici 6. de ani, Fustin ,apra a inventat primul rucsac zburator, un aparat

individual de zbor. )upa < ani n care semidoctii savanti l!au tratat cu dispret pentru ca era doar teDnician si nu inginer, n -3;H, americanii Jendell +oore, ,ecil +artin si Robert ,unings au preluat inventia din Romnia si au lansat o n fabricatia de serie 2n -3.8, Fustin ,apra a realizat prima varianta a racDetonautului, cu care s a ridicat de la pamnt la $mbasada 4>$ din 0ucuresti. Rezultatul' inventia a fost si aceasta furata si brevetata n -3;6 de Jendell +oore "specializat deja1#, iar inventatorul a fost arestat de 4ecuritate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau Fustin ,apra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, 4oleta, care consuma /,.lL-// @m si al unei motorete unica n lume ce functioneaza cu acumulatori "H< @g, H/ @mLD, 8/ @m autonomie cu o ncarcare#. ( +iDai Rusetel a inventat motorul cu apa1 ,azul Rusetel, este elocvent pentru geniul romnesc dar si pentru talentul cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. roiectul a fost depus la O4&+ n -38/ si a fost brevetat n ianuarie 6//-. na atunci, 4ecuritatea l!a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar n februarie -33/, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier teDnic la +ercedes "6..// )+ lunar# pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei +otorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe cazanul Eraian Kuia, inventie folosita nca la locomotivele )iesel electrice pentru ncalzirea vagoanelor. oate fi utilizat n domeniul transporturilor terestre si navale, n locul turbinelor din termocentrale, si cDiar a centralelor termoelectrice. 2n lume, mai e5ista doua brevete n domeniu "Faponia si 4>$#, dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitnd combustibil solid sau licDid. +otorul Rusetel foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de )acie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. )atele teDnice preconizate de a patra sa macDeta "-/ lL-// @m consum de apa, </ @mLD viteza ma5ima# pot fi mbunatatite la realizarea prototipului' un motor cu apa montat pe o )acie -H-/. )irectorul general al >zinelor )acia, ing.,onstantin 4troe, care cunoaste acest proiect cDiar din -38/, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, ncntat' reusita ar fi un miracol, si cred ca n asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om remiul 4uper Bobel. ( rof. univ. dr. *lorentin 4marandacDe este un creator polivalent = el este autorul, co! autorul, editorul, sau co!editorul a -./ de cPrQi Ri a peste 6// lucrPri RtiinQifice. e -/ decembrie 6//3 el a mplinit .. de ani. )e fapt dumnealui este un om al renaRterii pentru cP a publicat n foarte multe domenii' matematicP, computere, fizicP, economie, filosofie, literaturP, artP. *lorentin 4marandacDe a primit in anul 6/-/ +edalia de $ur de la $cademia Eelesio :alilei pentru articole care sustin ca viteza luminii poate fi depasita "contrazicand teoria lui Einstein#, denumita in Enciclopedia de *izica &poteza 4marandacDe "vezi Dttp'LLscienceIorld.Iolfram.comLpDAsicsL4marandacDe?ApotDesis.Dtml # si de asemenea pentru introducerea logicii neutrosofice in anul -33., care este cea mai cuprinzatoare logica la ora actuala "generalizand logica fuzzA#. ,PrQile sale pot fi gPsite n' $mazon.com, $mazon Gindle, :oogle 0oo@ 4earcD, %ibrarA of ,ongress

"JasDington ). ,.#, Ri n multe biblioteci din lume. 2n baza internaQionalP de date Rtiintifice menQinutP de >niversitatea ,ornell, domnia sa are circa -7/ de lucrPri RtiinQifice. )r. 4marandacDe este creatorul teoriei )ezert!4marandacDe n *uziunea &nformaQiei "matematicP aplicatP# mpreunP cu )r. F. )ezert din *ranQa. $ceastP teorie este cunoscutP pe plan internaQional Ri este folositP n roboticP, medicinP, armatP, ciberneticP. 2n fiecare an, ncepand din 6//H, el a fost invitat ca sP prezinte conferinQe Ri lucrPri RtiinQifice despre acest subiect la ,onferinQe &nternaQionale de *uziune a &nformatiei S$ustralia = 6//HC 4uedia = 6//7C 4>$ = 6//., 6//3C &talia = 6//;C ,anada !6//<C :ermania = 6//8C sau la 4eminarele de $pPrare +ilitarP +arcus Evans "4pania = 6//;C 0elgia = 6//<#, sau la alte >niversitPQi "&ndonezia = 6//;#T. )r. 4marandacDe a fost invitat ca lector, fiind sponsorizat de B$4$ n 6//7 Ri de B$EO n 6//.. +ulte teze de doctorat au fost susQinute la universitPQi din *ranQa, ,anada, &talia, Ri o tezP de +asterat la >niversitatea din EeDeran, &ran. 2n 4tructurile $lgebrice 4marandacDe, precum monoid, semigrup, spatiu vectorial, algebrP linearP, etc., studenQi de la &&E "&nstitutul &ndian de EeDnologie# din ,Dennai, Eamil Badu, &ndia, au susQinut Ri continuP sP susQinP teze de doctorat sub conducerea )r. J. 0. KasantDa GandasamA, care este una dintre colaboratorii sPi n acest domeniu. BoQiunile 4marandacDe n Eeoria Bumerelor sunt cunoscute pe plan internaQional' Rirurile 4marandacDe, funcQiile 4marandacDe, constantele 4marandacDe "care sunt incluse n prestigioasa ,R, EncAclopedia of +atDematics de E. Jeinstein, publicatP de ,R, ress n *lorida, 4>$, -338. BoQiunile de funcQii 4marandacDe sunt incluse si n ?andboo@ of Bumber EDeorA de Fozsef 4andor, 4pringer!Kerlag, 6//;. &ar numere 4marandacDe!Jellin Ri numere prime 4marandacDe!Jellin sunt de asemenea tratate n cartea lui R. ,randall Ri ,. omerance "foarte cunoscuQi n teoria numerelor# intitulatP rime Bumbers. $ ,omputational erspective, ediQia a doua, BeI Mor@' 4pringer!Kerlag, 6//.. 2n -33< o ,onferinQP &nternaQionalP despre BoQiunile 4marandacDe n Eeoria Bumerelor, QinutP de >niversitatea din ,raiova, Romnia "unde dumnealui a absolvit ca sef de promotie n -3<3#, Ri organizatP de )r. ,. )umitrescu Ri )r. K. 4eleacu. $ceastP conferinQP este menQionatP n prestigiosul jurnal Botices of tDe $merican +atDematical 4ocietA, rovidence, BF, >4$, Kol. 78, Bo. 8, p. 3/H, 6//-. &n ,Dina au fost organizate patru &nternational ,onferences on Bumber EDeorA and 4marandacDe roblems n 6//., 6//;, 6//<, Ri n 6//8. )r. 9Dang Jenpeng Ri studenQii sPi de la >niversitatea de Bordvest din UiVan, ,Dina, au editat un jurnal internaQional numit 4cientia +agna n care au fost publicate mai multe lucrPri despre noQiunile 4marandacDe din teoria numerelor. $nunturi despre acestea au fost incluse n jurnalul Botices of tDe $merican +atDematical 4ocietA. %ogicaL+ultimeaL robabilitatea neutrosoficP sunt generalizPri ale logicii fuzzA "n special

a logicii fuzzA intuiQionistice#, multimii fuzzA "n special a multimii fuzzA intuiQionistice#, Ri respectiv a probabilitatii imprecisP. ,u aceste noQiuni au fost susQinute douP teze de doctorat' una la >niversitatea de 4tat din :eorgia, $tlanta, 4>$, Ri una la >niversitatea Wueensland din $ustralia. )r. *lorentin 4marandacDe a fost invitat sP vorbeascP despre logica Ri multimea neutrosofica la >niversitatea din 0er@leA n decembrie 6//H, in &ndia "6//7#, &ndonezia "6//;#, Egipt "6//<#. )r. 4marandacDe este editor asociat al jurnalului internaQional rogress in DAsics. 2n fizicP el a creat noQiunea de nematerie "unmatter#, a descoperit cteva parado5uri cuantice 4orites, a folosit logica neutrosoficP "care este o logica multivalentP# ca sP e5tindP spaQiile fizice. 2mpreunP cu K. ,Dristianto a e5tins ecuaQiile lor diferenQiale de la forma de cuaternion la forma de bicuaternion, vezi 4marandacDe!,Dristianto potential. 2n economie a scris mpreunP cu K. ,Dristianto despre economia culturalP ca o alternativP pentru QPrile subdezvoltate, Ri a propus o teorie polA!emporium. 2n filosofie a fPcut o sintezP a multiplelor idei Ri Rcoli de gndiri filosofice contradictorii, e5tinznd dialectica lui ?egel la neutrosofie, care nseamnP analiza nu numai a opozitelor, ci Ri a neutralitPQilor care interacQioneazP cu ele. 2n domeniul umanistic, )r. 4marandacDe, este considerat pPrintele parado5ismului n literaturP, care este o miRcare de avangarda bazatP pe utilizarea e5tensivP n creaQii a antitezelor, o5imoronilor, contradicQiilor, parado5urilor. El a publicat cinci $ntologii arado5iste &nternaQionale la care au contribuit sute de autori din intreaga lumea. El a scris drama anti!dictatorialP atria de $nimale = o dramP fPrP cuvinte1 Ea a fost jucatP la *estivalul &nternaQional al 4tudenQilor de Eeatru, la ,asablanca "+aroc#, -!6septembrie, -33.. $ fost pusP n scenP de teatrul EDespis "regizor fiind )iogene K. 0iDoi#, Ri jucatP de trei ori, primit premiul special al juriului. $ fost pusP n scenP de asemenea n GarlsruDe ":ermania# la 63 4eptembrie -33.. iesa lui de teatru pentru copii PcalP, >rsul Ri 0alaurul a fost pusP n scenP la Eeatrul BaQional )ramatic &. ). 4rbu din etroRani, Romnia, n septembrie -33< de regizorul )umitru Kelea. )r. 4marandacDe a fPcut Ri artP electronicP "folosind programe pe calculatoare#, artP e5perimentalP "outer!art# Ri a pledat pentru unificarea teoriilor n artP. >niversitatea de 4tat din $rizona, %ibrPria ?aAden, n Eempe, $rizona, 4>$, gPzduieRte o colecQie specialP numitP EDe *lorentin 4marandacDe apers care se ntinde pe o lungime de peste H/ m.l., cu cPrQi, jurnale, manuscrise, documente, ,)!uri, )K)!uri ale sale, sau despre lucrPrile sale. O altP collecQie specialP EDe *lorentin 4marandacDe apers se aflP la >niversitatea Ee5as din $ustin la $rDivele +atematicii $mericane "n cadrul ,entrului de &storie $mericanP#. opularitatea )!lui 4marandacDe n jurul lumii a crescut foarte mult Ri datoritP faptului cP situl sPu profesional Dttp'LLfs.gallup.unm.eduLL are apro5imativ un sfert de milion de vizitatori pe lunP din peste --/ QPri, conform statisticilor oficiale ale universitPQii. $cesta

este cel mai mare Ri cel mai vizitat site la >B+!:allup.