Sunteți pe pagina 1din 66

Curs 1 Definitia aparatului ortodontic

Acea constructie simpla sau complicata care aplicata in cavitatea bucala produce miscari ale unuia sau mai multor dinti, ale proceselor alveolare si ale muschilor ( 1961 ) Constructie speciala din acrilat, metal sau combinatia celor doua, care aplicata la nivelul aparatului dento- maxilar impiedica sau corecteaza o anomalie dento- maxilara forta ortodontica dinti izolati, grupe dentare, arcade, maxilare, A !

Aparat ortodontic

"aca un corp actioneaza cu o forta asupra altui corp, acesta din urma actioneaza la randul sau asupra primului corp cu o forta egala si de sens contrar ( al #- lea principiu al dinamiciiprincipiul actiunii si reactiunii ) $orta aplicata pentru deplasarea unui dinte trebuie sa dispuna de o forta cel putin egala si opusa pentru ancora%& Trinomul ortodontic 1& 'ona de spri%in ( ancora% ) ( este necesara pentru ca actiunea fortei sa se poata exercita )& $orta ortodontica #& 'ona de aplicare a fortei ( dinti, arcada sau maxilarul asupra caruia se exercita actiunea *nchiderea diastemei ----- actiunea + reactiunea ,xpansiunea transversala ----- actiunea + reactiunea "istalizarea caninului ----- mezializarea molarului "istalizarea molarului ----- vestibularizarea incisivilor -etruzia incisivilor ----- mezializarea molarilor !ezializarea molarilor ----- lingualizarea incisivilor *ntruzia unui dinte ----- extruzia dntilor alaturati

Clasificarea fortelor ortodontice "upa modul de aparitie "upa tipul de actiune "upa modul de actiune "upa intensitate

Forte ortodontice dupa modul de actiune Artificiale ( mecanice ) .aturale ( functionale ) $ortele artificiale sunt generate de proprietatile materialului din care sunt constituite aparatele ortodontice/ oteluri inoxidabile, materiale elastic, suruburi ortodontice deformarea componentei elastic ( arcul ) ( tendinta la revenire spre forma initiala ( forta care aplicata asupra dintelui ii modifica pozitia intensitatea actiunii fortei trebuie reglata periodic de catre medic sau pacient $ortele naturale generate de contractiile musculaturii orofaciale intensitatea lor este reglata reflex de proprioceptori parodontali, articulari pericolul supradozarii este redus

Forte ortodontice dupa tipul de actiune forte intermitente ( generate de aparte mobile, activatoare, dispozitive extraorale, actionand doar o parte din zi forte discontinue ( initial forte puternice, diminua dupa deplasarea dintilor forte continue ( cu intensitate aproximativ constanta

Forte ortodontice dupa modul de actiune

forte principale ( se aplica perpendicular pe o suprafata plana si se epuizeaza lucrand in sensul actiunii sale forte secundare ( rezulta prin descompunerea unei forte ce actioneaza oblic asupra unei suprafete

Forte ortodontice dupa intensitate forte subliminare ( 10 ( )1 g 2 cm ) ) a caror presiune este mai mica decat presiunea capilara, sunt forte necesare stimularii troficitatii tisulare forte usoare ( )1 ( )0 g 2 cm) ) produc modificari histologice si deplasari dentare daca actioneaza continuu forte mari ( #1 ( 31 g 2 cm) ) intrerup circulatia sanguina, determina modificari histologice si deplasari dentare cu conditia sa actioneze intermittent forte supraliminare ( peste 31 g 2 cm) ) sunt nocive, produc necroze tisulare, resorbtii radiculare

*ntensitatea fortelor ortodontice depinde de/ proprietatile elastice ale materialului din care sunt confectionate grosimea elementului declansator ( direct proportional ) bratul fortei ( distant de la punctual de spri%in al elementului active in aparatul ortodontic pana la punctul de aplicare al fortei ( invers proportional ) gradul de activare al elementului declansator ( direct proportional )

Clasificarea aparatelor ortodontice

1& dupa modul de actiune / aparate pasive si active )& dupa modul de agregare / aparate fixe, mobilizabile, mobile #& dupa zona de aplicare / intraorale, extraorale, intra- extra-orale Aparate ortodontice dupa modul de actiune Aparate pasive

mentin pozitia dintilor si relatiile ocluzale se folosesc in cazul extractiilor premature ( mentinatoare de spatiu ) se folosesc dupa tratamente ortodontice active ( aparate de contentie / placa 4a5le6, arcul lingual ) Aparate active

genereaza forte ( naturale sau artificiale ) care duc la modificarea pozitiei dintilor sau a relatiilor ocluzale

Aparate ortodontice dupa modul de agregare Aparate fixe sunt mentinute in cavitatea bucala prin cimentare sau cola% pot fi aplicate sau indepartate numai de medic Aparate mobilizabile prezinta sisteme de agregare ( crosete 2 gutiere ) pot fi inserate sau dezinserate atat de catre medic cat si de catre pacient Aparate mobile nu prezinta niciun element de ancorare sunt mentinute prin forta de contractie muscular ( aparate functionale )

Aparate ortodontice dupa zona de aplicare Aparate intraorale zonele de spri%in si de actiune se gasesc in interiorul cavitatii bucale o monomaxilare/ ambele zone se gasesc pe acelasi maxilar7 zona de spri%in este mai puternica o bimaxilare/ zona de spri%in se gaseste pe un maxilar, iar zona de aplicare a fortelor pe maxilarul opus o cu actiune reciproca/ ambele zone se gasesc pe acelasi maxilar, au implantare identica, fiecare dintre ele servind ca aplicare a fortelor pentru modificarea sa si spri%in pentru deplasarea zonei opuse
4

Aparate extraorale zonele de spri%in si de actiune se gasesc in afara cavitatii bucale Aparate intra- extra-orale zona de aplicare a fortei este undeva in cavitatea bucala la nivelul unei dintre arcade zona de spri%in se gaseste in exteriorul cavitatii bucale ( calota craniana sau regiunea nucala )

Curs 2 A8A-A , 9*:!,CA.*C, !:9*;*'A9*;, CA-AC ,-*< *C* "eclanarea forelor ortodontice/ "eformarea componentelor elastice ( arcuri de oel inoxidabil7 8rin aciunea unor elemente mecanice - uruburi ortodontice7

Aplicarea i =ndep>rtarea lor se poate face de c>tre medic i de c>tre pacient&

A?A. A@,/

o ,xercit> aciuni complexe, iar elementele funcionale sporesc utilizarea lor7 o <e confecioneaz> =n laborator, printr-o tehnic> simpl>, unele elemente ( active sau de ancora% ) se g>sesc prefabricate7 o 8reul7 o <e pot repara relativ uor7 o Control la intervale mari, activarea poate f>cut> chiar de c>tre pacient sau de p>rini7 o Acomadarea nu e dificil>7 o An caz de supradozare a forelor scade stabilitatea deci nu vor exista efecte negative asupra parodoniului7 o 8ot fi =ndep>rtate de c>tre medic sau de c>tre pacient la apariia unor suferine sau pentru efectuarea unor tratamente odontale&

",'A?A. A@,/

8ot fi =ndep>rtate de c>tre pacient7 Bnele arcuri necesit> activ>rii s>pt>mCnale7 8robleme de ordin fizionomic sau fonetic, complexe de inferioritate7 .u permit redres>ri de finee7 .u sunt active decCt =n condiiile unei retenii i a unui ancora% corespunz>tor&

,lemente active sau resorturi auxiliare

Arcuri

-Arc vestibular -Arc =n ac de siguran> -Arcuri orale, =n <,E, ciuperc>, B, arcul =n diapazon ( resort auxiliar liniar ) -Arc Coffin

uruburi ,lemente de retenie (ancorare) 9aza pl>cii

Componentele unui aparat mobilizabil

,;,!,. , AC *?, Arcuri 1. Arcul vestibular Confecionat din sCrm> de oel inoxidabil cu diametrul de 1,D mm& ,ste format din/ curbura vestibular>7 bucle de activare/ pornete de la faa mezial> a caninului spre fundul de sac vestibular, cu o =n>lime de 0-6 mm i trece arcada prin nia dintre canin i premolarul 17 sistem de retenie ondulat7
7

O parte activ, =n contact cu dintele ce trebuie deplasat& Bna sau mai multe bucle de retenie. Bna sau mai multe cozi de acrilat =n acrilatul bazei pl>cii&

Btilizare/ -

alinierea sau retrudarea grupului frontal superior sau inferior7 distalizarea i =ncadrarea caninilor7 derotarea =n cuplu de fore cu un arc cu sediul oral7 dac> arcul este plasat =n treimea incizal> are o aciune de ingresiune7 dac> arcul este plasat =n treimea gingival> are aciune de egresiune7

,xemple/ arc vestibular cu bucl> =n deget de m>nu> ( efect de distalizare a caninului )& Arc vestibular cu bucl> =n F F ( efect de oralizare a caninului )& Arc vestibular cu bucl> =n F!F& 2. Arc n ac de siguran Btilizat pentru =ncadrarea pe arcad> a caninilor ectopici ( distopalatinizare i egresiunea caninilor )& raseu/ extremitatea sa liber> ( partea activ> ) vine =n contact cu faa mezial> a caninului la nivelul coletului& raseul se continu> spre vestibul unde formeaz> un helix, apoi trece peste planul ocluzal prin nia dintre cei doi premolarii i se termin> printr-o retenie =n baza pl>cii& Activare/ de la nivelul buclei =n helix, iar deplas>rile optime sunt aproximativ 1mm2 lun>& . Arcuri orale Arcul n diapazon sau resortul auxiliar liniar !ezial sau distal unui dinte7 $orm> de diapazon7 Cap>tul liber vine =n contact cu dintele7 , =ndoit uor spre dinte7 8oriunea liber> 10-)1 mm7 * se poate ad>uga o bucl>7 Arcuri de vestibularizare $orm> de G<F sau FEF, ciuperc> ( pt& vestibularizarea grupurilor de dini ) sau FBF7
8

Btilizarea/ =n vestibularizarea unui dinte sau =n cuplu de fore cu arcul vertibular pentru derotare7 ?ine =n contact cu faa oral> a dintelui7 Resortul auxiliar n "U" Are aspectul literei FBF sau a unei anse =nchise cu dou> retenii =n baza pl>cii& <pre deosebire de resorturile =n G<F i FEF ( nu aplic> o lungime mare de sCrm> H pla%a de activare este mai redus>, dar fora declanat> e intens>7 Btilizat pentru derotarea caninilor, acionCnd =n cuplu de fore cu arc vestibular7 !. Arcul Coffin Bnete fragmentele pl>cii7 Are forma unei lire cu bucla orientat> spre palatul moale7 "in oel inoxidabil cu diametrul 1&) mm7 <e =ntinde simetric paramedian cu extremitatea exterioar> la nivelul unui plan transversal ce trece prin feele meziale ale primilor premolarii i extremitatea posterioar>, bucla principal> la nivelul interseciei liniei mediene cu o tsngent> la feele distale ale molarilor de 6 ani&

uruburi ortodontice/ Ax central filetat/ piulie, i culise, 8asul urubului/ #61IH1,63 ( 1 mm ( 91I-un sfert de tur>2s>pt&)H1,16 mm& ipul de urub se alege =n funcie de modific>rile dorite, Acionez> pe un dinte , un grup de dini, arcade, sutura medio-palatin>7 8ot fi mici sau mari, unice, duble sau triple, uni-, bi- sau tridirecionale, cu aciune angular> simetric> sau asimetric> ( =n ? )7

,xemple obiectiv/ dilatarea transversal> simetric> a maxilarului superior !i%loace/plac> palatinal> secionat> sagital cu urub montat transversal

:biectiv/ expansiunea maxilarului superior !i%loace/ plac> palatinal> secionat> =n J ( se aplic> dou> uruburi ortodontice ) plac> palatinal> cu urub =n ? baza pl>ciiHefect de m>rire radiar> a arcului prin utilizarea unui urub tridimensional&

:biectiv/ protrudarea grupului frontal superior !i%loace/ plac> palatinal> acionat> transversal la nivelul liniei intercanine cu urub montat sagital&

:biectiv/ dilatarea asimetrica a maxilarului superior =n cazul unei ocluzii =ncruciate unilateral !i%loace/ secionarea asimetrica a pl>cii&

:biectiv/ distalizarea dinilor laterali =n scopul cre>rii de spaiu pentru )&# !i%loace/ plac> palatinal> secionat> =n ;

8lac> inferioar> secionat> paramedian unilateralH dilatare asimetric>&


10

8lac> inferioar> secionate paramedian bilateralH dilatare simetric>&

Curs

"aza plcii # caracteristici

8articip> la stabilitatea aparatului Asigur> meninerea arcului din sCrm> principal i auxuliar "etermin> transmiterea forelor ortodontice
11

rebuie s> fie suficient de rezistent>, dar nu foarte groas> pentru a asigura un bun comfort pacientului ( )-# mm) !arginile s> fie uor =ngroate i rotun%ite pentru a nu determina leziuni de decubit $aa mucozal> vine =n contact intim i uniform cu mucoasa cCmpului maxilar $aa opus>, lucioas> trebuie s> fie cCt mai neted> si bine lustruit> pentru o A evita aderenele o A nu creea dificult>ti suplimentare mic>rilor limbii o A permite o bun> =ntreinere

9aza acrilic> poate fi extins> la nivelul unor spaii edentate avCnd rol de menin>tor de spaiu

9aza pl>cii superioar> Acoper> palatul urm>rind feele palatinale ale dinilor superiori i p>trund =n spaiul interdentar sub punctul de contact sub forma unor prelungiri acrilice ( digitaii ) cu rol =n meninerea aparatului 8osterior, se extinde pCn> la nivelul feelor distale ale ultimilor molari de pe arcad>, fiind r>scroit> pe linia median> i =n zona elementelor active An zona frontal>, forma i contactul pl>cii cu dinii sunt variabile =n funcie de scopul terapeutic ( baza aparatului se extinde pCn> la muchia incizal> ) *n zona lateral> placa se extinde pe faa oral> a dinilor pCn> la unirea 12# medii cu 12# incizal> 8osibilit>ile de retenie ale bazei sunt influenate i de condiiile anatomice locale i depind de/ 1& $orma arcadelor dentare i a bolii palatine )& $orma, dimensiunea, poziia i =nclinarea dinilor ( dini cu coroane =nalte, convexit>ti bine exprimate)

9aza pl>cii inferioare

12

,ste =n contact intim cu rebordul alveolar, urm>rind festonul gingival pCn> la ultimul molar prezent pe arcad> <e extinde pCn> =n fundurile de sac paralingual pentru a-i putea exercita aciunea 8e faa intern> a osului mandibular prezint> o uoar> r>scroire anterior pentru a nu provoca leziuni de decubit ale limbii

$lementele de ancorare a plcilor

Alegerea num>rului, a tipului i poziiei elementelor de ancorare se face dup>/ Cunoaterea factorilor naturali de retenie i valorificarea lor ,valuarea factorilor secundari care tind s> desprind> placa ( cu cCt elementele de aciune sunt mai multe cu atCt ancorarea trebuie s> fie mai puternic>)

Cu cCt elementele de ancorare sunt mai aproape de forele secundare ce tind s> desprind> placa, cu atCt eficiena lor e mai mare& -etenia trebuie asigurat> cCt mai uniform de ambele p>ri& Cu cCt suprafaa de ancorare este mai mare ( suprafaa delimitat> de croete e mai mare ), crete eficiena pl>cii&

,xist> ) tipuri de elemente de ancorare/ Croete Kutiere

<e aleg =n funcie de cazul clinic An cazul =n care avem nevoie de =n>larea ocluziei se prefer> gutiera Clasificarea croetelor/ o Croete ce folosesc pentru ancorare retentivitatea oferit> de triunghiul interdentar/ 1& Croetul <tahl )& Croetul =n delta
13

#& Croetul =n s>geat> <ch5arz ( croetul =n trefl> ) 3& Croetul =n semis>geat> <ch5rz o Croete ce folosesc retentivit>ile anatomice ale coroanelor dentare/ 0& Croetul direct 6& Croetul Adams

Croetul %ta&l Caracteristici/ o <tabilitate foarte bun> o .ecesit> prezena unui spaiu interdentar unde s> se aplice, deci prezena a cel puin doi dini vecini ( permaneni, temporari ) o Ampiedic> egresia dinilor pe care se aplic>, traversCnd planul de ocluzie ( =ntrebare examen ) o 8oate realiza contacte premature cu arcada antagonist>, determinCnd =n>larea provizorie a ocluziei sau laterodeviaie mandibular> o , un croet rezistent care se fractureaz> rareori i poate fi reparat Alc>tuire/ o !ai este denumit i croet ocluzo-interdentar sau croet =n pic>tur> o 8>ri componente/ 1& Ansa de form> circular> i de dimensiunea spaiului interdentar =n care se aplic> )& 9ucla ce reprezint> prelungirea spre ocluzal a ansei ( traverseaz> arcada prin nia masticatorie i reprezint> poriunea elastic> a croetului ) #& Coada de retenie =n baza pl>cii o Ansa croetului e la distan> de faele vestibulare ale dinilor pe care se aplic>, putCnd leza mucoasa %ugal> i favoriza retenia alimentelor

14

o 8entru a =nl>tura acest dezavanta% croetul poate fi utilizat =n varianta prefabricat> ( ans> metalic> =n form> de sfer> plin> )7 dezavanta% .B respect> dimensiunea spaiului interdentar Croetul n delta Asem>n>tor croetului <tahl "ifer> ansa care are forma literei greceti delta

Croetul %c&'arz ( sgeat sau trefl ) "enumirea provine de la forma romboidal> a ansei, similar> varfului unei s>gei ,ste un croet pluridentar ce se aplic> pe ),# sau 3 dini laterali vecini, necesitCnd prezena punctelor de contact interdentar ,lemente componente/ 1& Ansa romboidal> corespunz>toare fiec>rui spaiu interdentar/ Ansa e format> dintr-un vCrf ce p>trunde =n triunghiul interdentar sub punctul de contact i din ) umeri ( mezial i distal ) care se spri%in> subecuatorial pe cei doi dini vecini Ansele romboide sunt conectate =ntre ele la nivelul mucoasei fixe prin segmente rectilinii de s>rm>, paralele cu mucoasa, dar la distan> de ea )& "ou> bucle ce traverseaz> arcada/ 9ucla anterioar> prin nia masticatorie dintre C i 8! 9ucla posterioar> la 1-) mm de faa distal> a ultimului molar prezent pe arcad> #& "ou> cozi de retenie =n baza pl>cii ortodontice Avanta%e/ o Confer> bun> stabilitate aparatului ortodontic o <e aplic> =n zonele laterale ale arcadei, exclusiv pe dinii permaneni

15

o "atorit> lungimii sale i gradului de elasticitate este rigid, iar aciunea lui blCnd> i lent> o 8ermite egresiunea dinilor laterali pe care se aplic>, de aceea contactul =ntre plac> i arcada lateral> se reduce la zona subecuatorial>

"ezavanta%/ o Adaptarea se face greu ( vCrful s>geii s> p>trund> =n spaiul interdentar, dar s> nu =l preseze i s> nu lezeze papila ) o Creeaz> zone retentive pentru alimente, fiind necesar> o bun> igienizare oral> o Accidentele sunt frecvente datorit> multiplelor plieri ale sCrmei i impun repararea sau =nlocuirea =n laborator

Croetul n semisgeat , o variant> a croetului =n s>geat> cu ansa =n forma unei L de romb 8e lCng> ancora%, produce i deplas>ri reduse ale dinilor spre ! sau " =n funcie de cum se dispune semis>geata ( =n sensul um>rului semis>geii ) Croetul =n semis>geat> are contact cu unul dintre dini, fiind la distan> de aproximativ 1 mm de cel>lalt dinte

Croetul Adams , croetul de elecie pentru ancorarea pl>cilor ortodontice, cCnd sectorul lateral de arcad> nu prezint> puncte de contact interdentar <e aplic> =n special pe molari de 6 ani izolai, dar i pe arcade integre la nivelul dinilor laterali sau frontali "up> Adams, croetul poate fi aplicat i =n cazul dinilor permaneni erupi dac> inainte de realizare se graveaz> corespunz>tor modelului ,lemente componente/

16

o "ou> anse mici ce vin =n contact cu feele proximale ale dinilor pe care se aplic>, folosind pentru retentivitate divergena lor cele dou> anse sunt unite printr-o poriune rectilinie de sCrm>, la distan> de faa vestibular> a dintelui o "ou> bucle =n continuarea anselor vestibulare care traverseaz> arcada i str>bate planul de ocluzie prin niele masticatorii o "ou> retenii =n baza pl>cii ortodontice Caracteristici ( avanta%e )/ :fer> bun> stabilitate aparatului ortodontic i e frecvent utilizat atCt pe dinii laterali cCt i frontali, fiind singurul croet ce permite acest lucru <e poate aplica pe dini izolai sau pe arcade integre monodentare sau pluridentare Ampiedic> egresiunea dinilor pe care se aplic> Accidentele sunt destul de rare, repararea sau =nlocuirea se vor face =n laborator Bneori se poate transforma =n element de aciune

Curs !

,lemente funcionale
1& 8latoul retroincizal )& 8lanul =nclinat #& <cutul lingual 3& !asa interocluzal> 0& Kutiera ortodontic> Aceste elemente funcionale acioneaz>/ An sensul propulsiei sau retropulsiei mandibulara7
17

An scopul reeduc>rii funciei aparatului dento- maxilar i al antrenamentului muscular7

*latoul retroincisiv : modelare particular> sau o =ngroare a bazei pl>cii superioare =n zona retroincisiv> avCnd ca scop stabilirea contactului intermaxilar =ntre placa superioar> i incisivi inferiori7 Consecutiv apare o inocluzie vertical> =n zonele laterale ceea ce permite i stimuleaz> egresiunea dinilor laterali, simultan se produce produce i ingresiunea incisivilor inferiori care suport> fora ocluzal> la nivelul platoului cu care vine =n contact7 ;>imea+ suficient> de mare pentru ca incisivi inferiori s> nu alunece spre distal sau posterior7 recerea de la platou la restul bazei pl>cii se face treptat, iar =n zonele cu contact cu incisivii se modeleaz> prin lefuiri selective7

"up> prelucrare, platoul poate lua forma unui an mic ( supraocluzia accentuat> a incisivilor inferiori )& *lanul nclinat -eprezint> o modelare oblic> a bazei acrilice superioare =n regiunea anterioar> i are rolul de a conduce mandibula =n propulsie sau retropulsie7 8lanul =nclinat aplicat la placa superioar>, aceasta conduce mandibula =n propulsie7 *nferior, diri%eaz> mandibula spre posterior ( retropulsie ) vestibularizeaz> incisivilor superiori7 8laca inferioar> cu plan =nclinat este indicat pentru realizarea saltului articular =n angrena%ele inverse ( ocluzie invers> frontal>7 An acest caz incisivi inferiori suport> =ntreag> fora declanat> de musculatura ridic>toare la nivelul planului inclinat care vine =n contact cu suprafaa lor oral> =n treimea incizal> i =i vestibularizeaz>7

<altul articular =n ocluzia invers> frontal> se realizeaz>/


18

8lan =nclinat cu baza mare ( gutiera inferioar> )& Aparatul -eichenbach- 9rucMel ( placa inferioar> cu plan =nclinat ancorat> pe croete <ch5arz cu arc vestibular inferior )& Aciune tripl>/ "e deplasare posterioar> a mandibulei7 ?estibularizarea incisivilor superiori7 -etruzia incisivilor inferiori prin arcul vestibular7

%cutul lingual ,ste un element funcional metalic aplicat la placa superioar> cu rolul de a =mpiedica interpunerea limbii =ntre arcade =n repaus, =n deglutiie ( deglutiia infantil> ) sau =n fonaie& 8e lCng> corectarea mic>rilor limbii, este permis> continuarea erupiei =n zona frontal> i alinierea corect> a incisivilor& <e realizeaz> din sCrm> de 1,E-1,9 mm sub forma unor ondulaii =n zona retroincisiv>& <e plaseaz> cCt mai anterior posibil =n baza pl>cii superioare , dar =n spatele proieciei incisivilor inferiori pe mucoasa palatinal> pentru a permite =nchiderea corect> a gurii f>r> deviaii ale mandibulei& "imensiunea orizontal> este cuprins> =ntre dinii ce m>resc spaiul de inocluzie vertical>, respectiv dinii care stabilizeaz> contactele verticale& "imensiunea vertical> a scutului lingual cuprinde toat> =n>limea spaiului de inocluzie vertical> ( feele orale ale incisivilor inferiori i 1-) mm din procesul alveolar inferior f>r> a a%unge =n contact cu acesta&

+asa interocluzal <e realizeaz> prin prelungirea bazei pl>cii peste feele ocluzale ale dinilor laterali =n scopul de a produce dezangrenarea acestora& .u are rol =n ancorarea pl>cii, ci doar produce o =n>lare provizorie de ocluzie, i =n acest fel faciliteaz> aciunea unor arcuri sau resorturi auxiliare pentru a efectua saltul articular& Ampiedic> egresiunea dinilor laterali pe care se aplic>&
19

,utiera ortodontic Kutiera este un element funcional de ancorare realizat din acrilat aseman>tor unui grup de coroane de =nveli solidarizate =ntre ele c>rora li s-au desfiinat pereii intermediari& <e aplic> pe dini nelefuii, pe feele lor vestibulare, orale i ocluzale, nu p>trund subgingival i produce =n>lare& Pereii gutierei trebuie s> aib> grosime uniforme/ 8eretele vestibular la distan> de marginea gingival>7 fiind modelat dup> marginea dinilor i a festonului gingival& 8eretele oral trebuie lustruit foarte bine pentru a nu leza mucoasa& !arginile gingivale trebuiesc prelucrate i lustruite astfel =ncCt s> nu retenioneze alimentele&

Suprafaa ocluzal a gutierei se confecioneaz> =n funcie de cazul clinic/ .eted> =n contact cu toi dini antagoniti, cCnd efectul este de dezangrenare interarcadic> sau de alunecare pe cuspizii antagoniti& -elieful ocluzal sau microplanurile =nclinate ce conduc mandibula =n propulsie i retropulsie& ,x& An ocluzia =ncruciat> unilateral este indicat> placa palatinal> cu urub de dilatare, ancorat> prin ) gutiere laterale cu suprafe> neted> pe o hemiarcad> i cu relief ocluzal pe cealalt> hemiarcad>& 'ona de arcad> cu relief ocluzal opune o rezisten> mai mare i devine zon> de spri%in pentru fora ortodontic> exercitat> de urub&

Kutiera se aplic> pe dini nelefuii, de aceea trebuie s> fie elastic> pentru a dep>i ecuatorul anatomic al dinilor pe care se aplic>& Kutiera reprezint> un excelent mi%loc de ancorare i =n cazurile unde croetele ofer> o stabilitate precar>& Ancorarea pl>cilor ortodontice poate fi bilateral> sau mix>, adic> gutiera pe o hemiarcad> i croetele pe cealalt>& "ezavanta%e/ $riciunea dintre dinte i suprafaa intern> a gutierei se produce cu un anumit grad de uzur> cu pierderea stabilit>ii aparatului ortodontic ( necesit> c>ptuirea gutierei )&
20

Cu cCt acrilatul din care se confecioneaz> gutiera este mai elastic cu atCt retenia este mai bun>, dar rezintena la abraziunea ocluzal> mai redus>& "in acest motiv gutiera sufer> fracturi sau perforaii frecvente, fiind reparat> =n laborator sau cabinet& ,fectele gutierei/ An>larea provizorie a ocluziei fiind indicat> atunci cCnd dorim o dezorientare a ocluziei =n regiunea frontal> ( salt articular, migr>ri dentare )& Ampiedic> egresiunea i chiar favorizeaz> ingresiunea ca urmare a suprasolicit>rii =n sens vertical atCt dini pe care se aplic> cCt i pe dini antagoniti& ,lemente active asociate pl>cilor ortodontice ancorate pe gutiere au urm>toarele particularit>i/ Arcul vestibular poate fi fixat atCt =n baza pl>cii cCt i =n peretele lateral al gutierei7 8lanul =nclinat poate fi de dimensiune mai mic> pentru c> o parte din conducerea mandibular> este asigurat> de gutier>& <cutul lingual trebuie s> aib> o dimensiune vertical> mai mare& Confecionare/ <e realizeaz> =n cabinet sau laborator prin/ ehnica direct> ehnica cu grosime diri%at> ( are avanta% obinerea unei grosimi uniforme )&

Avanta%e/ o Asigur> o deplasare corporal> a dinilor7 o "etermin> =n>larea provizorie a ocluzie , favorizCnd unele etape ale tratamentelor ortodontice ( ex& saltul articular )& o Kutierele vin =n contact cu suprafaa dentar> necesitCnd o igiena bucal> mai riguroas>& o 8entru aplicarea gutierei este nevoie de cel puin ) dini& o Asigur> o eficiena crescut> forelor ortodontice aplicate deoarece toate poriunele pl>cii ancorate pe gutiere se deplaseaz> =n sensul dat de elementele active&

21

o -eparaie =n cabinet sau laborator& Croete vs& Kutiere 8ermit deplas>ri individuale ale dinilor ( croete )& Croetul <ch5arz sigurele care permit egresiunea dinilor laterali& ;as> liber> o parte din suprafaa coroanei dentare& 8ermit aplic>rii individuale la nivelul dinilor& ,xercit> o friciune mai mare la nivelul coroanei& -eparaia sau =nlocuirea doar =n laborator&

Accidente =n terapia cu pl>cii/ *& 8laca nu prezint> stabilitate/ **& ***& *?& .u a mai fost purtat>, apare o recidiv> spontan& uruburi hiperactive& modificarea condiiilor locale de retentivitate ( pierderea dinilor temporari, extraci, dini fracturai )& "eformarea croetelor ca urmare a manevr>rii incorecte&

$racturarea elementelor de ancorare, elementelor active& 9locarea urubului& $racturarea pl>cii&

22

Curs -

Aparate atractive
8entru a preveni migrarile datorate extractiilor se aplica mentinatoare de spatiu

+entinatoare de spatiu conditii/

<a reface integritatea morfofunctionala a arcadelor <a impiedice migrarea orizontala a dintilor ce marginesc bresa si migrarea verticala a antagonistilor <a nu %eneze dezvoltarea arcadelor <a nu irite parodontiul marginal al dintilor existenti <a nu favorizeze eruptia dintilor succesionali de la nivelul bresei <a fie cat mai comod, sa permita exercitarea functiilor si mai ales sa refaca eficienta masticatorie Clasificare/

Clasificarea mentinatoarelor de spatiu independente o !entinatoare fixate pe dinti la ambele extremitati o !entinatoare fixate pe dinti la o extremitate o !entinatoare mobile

!entinatoare fixate la ambele extremitati <e realizeaza prin cimentarea la cele doua extremitati ale bresei a doua inele sau doua coroane metalice
23

Cele doua elemente de agregare sunt solidarizate rigid fie prin doua sarme groase asezate vestibular si ocluzal, fie printr-o sarma sau chiar o punte provizorie "ezavanta%e/ .u permit cresterea maxilarului pe acel sector de arcada -ealizare tehnica dificila Adaptarea coroanelor pe dinti neslefuiti nu e corespunzatoare

!entinatoare fixate la o singura extremitate <unt frecvent folosite pentru mentinerea spatiului unui singur dinte si au urmatoarele elemente componente/ *nel metalic ce se aplica de obicei pe dintele situat distal ( molar de 6 ani sau molar ) temporar )& "aca acesta este foarte distrus se poate folosi o coroana metalica 8artea intermediara sub forma unei anse de sarma sau chiar dinti artificiali

!entinatorul de spatiu fixat la o singura extremitate mai poate fi folosit pentru diri%area eruptiei molarului de 6 ani in cazul unor extractii premature ale molarilor temporari& "ispozitivul poarta numele de Ndistal shoeO Avanta%ele ma%ore/ .u impiedica cresterea arcadelor :fera certitudinea ca va fi purtat

*n cazul unor brese bilaterale situate mezial de molarii permanenti se va folosi un arc lingual pentru mandibula, respectiv un arc palatinal sau mentinator de spatiu mobil sub forma unei placi acrilice la maxilar

!entinatoare de spatiu mobile <e mai numesc proteze profilactice 8rezinta dinti sau valuri de ocluzie la nivelul breselor edentate, sustinute si unite printr-o baza ;a arcada superioara, baza va fi rascroita cat mai mult distal pentru a oferi comoditate la purtare

24

Crosetele cu actiune puternica trebuiesc evitate ( ancorarea prin crosete simple pentru a nu frana dezvoltarea) Avanta%e 8ermit prevenirea migrarilor de la nivelul mai multor brese situate pe aceeasi arcada 8ermit desfasurarea aproape a tuturor functiilor .u deran%eaza dezvoltarea arcadelor "esi voluminoase sunt bine tolerate de catre copii

Terapia ortodontica functionala ( aparate functionale )


A aparut si s-a dezvoltat in ,uropa <e bazeaza pe cunoasterea rolului factorilor functionali in dezvoltarea aparatului dentomaxilar erapia cu aparate functionale este o terapie etiopatogenica Aparate functionale clasice Aparate functionale moderne erapia cu aparate functionale este legata de planul inclinat 8lanul inclinat e acea parte a aparatului ortodontic care prezinta o suprafata neteda, mai mult verticala decat orizontala Aceasta determina o modificare a fortelor natural, cu aparitia unei rezultante orizontale Cea simpla forma de plan inclinat/ spatula de lemn

8lanurile inclinate/ - <a permita ocolirea obstacolului creat de arcada antagonista - <a nu irite parodontiul marginal si sa nu il traumatizeze - *n momentul in care planul inclinat vine in contact cu mucoasa antagonista, devine practice inactiv, deoarece se interpune reflex contractia musculara, prote%and de traumatism direct mucoasa gingivala

25

.nelul ortodontic cu plan inclinat/ - *nelul se confectioneaza din table de cupru pe baza perimetrului ?-: - *nelul se turteste ?-:, iar fata palatinala se transforma in plan inclinat care vine in contact cu marginea incizala a dintilor inferiori *ndicatii o .umai pe incisivii superiori o *nelul va fi suficient de lung pentru a impiedica pacientul sa inchida gura in pozitia de ocluzie propulsata o *nelul se adapteaza correct transversal si axial la colet, pentru a nu leza parodontiul si pentru a evita descimentarea dispozitivului o Aparatul devine activ in momentul inchiderii gurii prin descompunerea fortelor masticatorii pe plan inclinat o Cimentarea se face cu gura deschisa, pentru a evita deformarea fetei palatinale ale inelului o "upa efectuarea saltului articular se trece la indepartarea dispozitivului ,utiera frontala inferioara cu plan inclinat Particularitati o :fera posibilitatea unor modificari successive ale planului inclinat slefuirii o <patiul de inocluzie din regiunea laterala e mai mic la inceput si poate fi mentinut la o marime constanta prin modificari ale planului inclinat o Asigura o adaptibilitate intima la toata suprafata coroanei dentare o Are actiune mai blanda decat inelele o , mai comoda si mai fizionomica o <e poarta #-6 saptamani, urmarind sa nu apara contacte in zona laterala PP reduce din inaltime, in zona frontala o <e mena%eaza spatiul limbii, rascroind gutiera in zona orala la nivelul frenului o 8lanul inclinat trebuie sa fie neted si foarte bine lustruit Inaltimea planului inclinat o <e modeleaza suficient de mare pentru a permite contactul cu fata palatinala a incisivilor superiori si suficient de scurt pentru a nu atinge mucoasa palatine o ;imitele vertical, gingivale o ?estibular, gutiera se intinde pana la colet, iar lingual trebuie prelungita pana la nivelul procesului alveolar Intinderea orizontala a gutierei o .umarul de dinti pe care trebuie sa ii cuprinda depinde de felul si numarul deplasarilor o <e indica gutiere de la canin la canin ( inferior ), cu plan inclinat pentru unul sau mai multi incisive superiori ( planurile inclinate cu baza mare )
26

o "eplasarea se face la nivelul dintelui superior ;a tratamentul prin gutiere cu plan inclinat, riscul pierderii supraocluziei incisive e mai mare decat la inele si redresarea se produce mai lent <e evita utilizarea acestei metode in caz de supraacoperire minima

+onoblocul / e un aparat ortodontic functional, denumirea e data de faptul ca sunt unite mai multe aparate, intr-un singur tot unitar ,lemente componente/ 8laca maxilara 8laca mandibulara !asa interocluzala Placa maxilara / - Acopera bolta palatina si fata orala a arcadei, de )-# mm grosime si e rascroita pe linia mediana - Arc palatinal tip Coffin confectionat din sarma de otel elastic de 1,) mm - Arc vestibular din sarma de 1,D-1,E mm fixat prin cele ) extremitati retentive in baza placii superioare ( nisa dintre canin si premolarul 1 ) - 8rezinta ) bucle de activare rotun%ite (PP) in vestibulul superior si PPP in contact cu fata vestibulara a incisivului Placa inferioara / - Cu o adancime de 0-11 mm si o grosime de )-# mm si prezinta/ - 8lanul inclinat reprezentat de partea sa anterioara mai ingrosata, inclinarea este de %os in sus si dinapoi inainte - Aripioarele ( prelungirile ) paralingual, care PPP baza dincolo de coletul dintelui pana in fundurile de sac paralinguale asa interocuzala/ ( in zona laterala se intinde pana la nivelul varfului cuspizilor vestibulari ai arcadei superioare - *n zona frontala imbraca muchiile incizale superior si inferior Curs / # continuare terapia functionala Activatorul cu urub median - , asem>n>tor cu monoblocul, dar =n loc de arc Coffen prezint> urub median - Acest urub e prezent la nivelul trecerii de la arcada superioar> la cea inferioar> - 8entru poziionarea perfect> a aparatului i p>strarea caracterului mobil al acestuia se folosesc anse de poziie =n contact cu faa meziala a molarilor * permaneni - An funcie de necesitate >pot fi folosite i alte elemente/
27

o Arcuri de conducere a dinilor laterali spre lingual sau vestibular o Arcul lingual poate avea forme i trasee variate sau pot fi chiar )/ unul superior, unul inferior sau unul singur superior2inferior <cherrington a ar>tat =n 191D c> stimuli aplicai =n segmentul anterior al cavit>ii bucale provoac> o deschidere a gurii, urmat> apoi de un reflex de =nchidere, declanate de =ntinderea mm& ridic>tori ( Greflex miotaticO ce va funciona atCt timp cCt =ntre arcade va exista ceva =n acest fel e declanat> contracia reflex> a mm& ridic>tori ai mandibulei, compensCnd lipsa fiziologic> a funciei de masticaie din timpul nopii avanta%/ permite eruptia dinilor pentru c> nu necesit> ancorare ca i monoblocul, necesit> ocluzie corectat

!cluzia corectat/ 1& trasarea pe model a liniilor mediene (superioar> i inferioar>) i a reperelor cheii Angle )& ramolirea pl>cii de cear> #& aezarea ruloului pe arcada superioar> i corectarea poziiei mandibulei, avCnd gri%> s>a p>str>m corespondena liniilor mediene 3& corectarea sensului vertical ( eoria constanei + Emm) Activatorul " mod de aciune/ - contracia mm& ridic>toare (miogimnastic>)& Copilul =nchide gura pentru a nu-i c>dea ap - masa aparatului are rol de ecran H eficient la respiratorii orali - crete fluxul de sCnge =n muchi i oase H conditii mai bune de dezvoltare - aciune sagital> prin masa interocluzal> - aciune transversal> prin urub - aciune carioprofilactic> prin hipersalivaie Indicaii activator/ - anomalii de etiologie funcional> - la vCrste mici - la cazurile la care se =ntClnesc modific>ri multiple, de amplitudine mic> deoarece ofer> posibilitatea unei aciuni simultane =n toate sensurile - =n perioadele de permutare dentar> din regiunile laterale deoarece nu necesit> elemente de ancorare i ofer> posibilitatea unor modific>ri periodice, care pot fi precedate i succedate de alte tipuri de aparate - indicaii# compresia de maxilar (endalveolia), =n special forma cu protruzie ocluzia adCnc>, unde trebuie prev>zut un platou sau o gutier> frontal> pentru incisivii inferiori, iar masa interocluzal> se desfiineaz> pentru a permite egresiunea dinilor laterali
28

ocluzia deschis>, cCnd partea anterioar> trebuie s> nu =mpiedice eventuala egresiune a incisivilor ocluziile inverse fronatale unde se aplic> i arc vestibular inferior (pentru retrudarea incisivilor inferiori)& Arcul vestibular superior st> la distan> de faa vestibular> a incisivilor, prote%Cndu-i de presiunile buzei superioare& Aparatul se lefuiete retroincisiv inferior i se pastreaz> masa interocluzal> care poate fi mai groas>

Precauii activator# - aparatul, =n totalitate, nu trebuie s> reduc> prea mult din spaiul limbii (macroglosie, deglutiie infantil>) pentru a putea fi purtat $ezavanta%e# - voluminos i incomod ( nu e purtat timp suficient - dei e un aparat funcional nu beneficiaz> de momentul masticator - e deran%at> activitatea limbii care e obligat> s> ocupe o poziie posterioar> - durata mare de timp la tratament od de utilizare# - aparatul se aplic> =n cavitatea bucal> seara, la culcare i copilul va dormi toat> noaptea cu el - =n timpul zilei aparatul se p>streaz> =ntr-o cutie potrivit> i =ntr-un loc bine stabilit (de preferin> lCng> peria i pasta de dini a copilului) i se poart> 1-) ore - dimineaa, dup> purtare, aparatul se spal> cu periua de dini, cl>tindu-se apoi cu un %et de ap> - dup> ),# zile de la aplicare copilul trebuie s> vin> la control pentru a-i spune medicului cum s-a obinuit cu aparatul Acomodare# - =nc> din prima noapte aparatul a fost bine suportat, f>r> a provoca oboseal> muscular> sau articular> - aparatul nu a c>zut din gur> =n timpul somnului, =ns> copilul simte o %en> muscular> sau articular> - Aparatul cade noapte din gur>& Cauze/ Aparatul prin hiperactivarea arcului ? sau corectarea exagerat> a ocluziei 8acientul din cauza hipotoniei musculare, caracteristic> respiratorilor bucali (indicaie/ purtarea mai mult ziua pentru tonifierea musculaturii) Activatorul ca aparat de contenie#

29

"urata tratamentului e variabil>, depinzCnd de natura i gravitatea anomaliei, de reactivitatea esuturilor i de disciplina copilului CCnd obiectivele de tratament au fost atinse, activatorul va fi purtat =n continuare, ca aparat de contenie, pentru meninerea rezultatului obinut& urubul poate fi suprimat pentru ca aparatul s> fie mai uor suportat (=n laborator urubul se acoper> cu acrilat)

A*A0AT$ 123C.O3A4$ +OD$03$ # *o'er*oint A8A-A , $B.C *:.A;, !:",-., 1& Krele )& -are #& "ificil de confectionat
30

AC *?A :A-, !:"*$*CA , -eg& incisivilor Qi a osului alv& adiacent rCmCne liber> pt& acRiunea limbii& 8artea ant& a pl>cii sup& este desfinRat>, fiind fenestrate ant 9ionatorul 9alters -eglatorul funcRional $ranMel Activatoare scheletate Ap& 5in-blocM Ap& 4erbst AC *?A :A-, <C4,;, A , Activatorul Slammt Activatorul ?an hiel Activatorul euscher-<tTcMli Activ& 4arvold-Uoodside Aparatul 9immler Sinetorul <tocMfisch Activatorul Sar5etzM6 Activatorul Uunderer Activatorul 4erren Bionatorul BALTERS $ilozofia terapiei cu bionator / forma arcadelor dentare corespunde zonei de neutralizare a forRelor muschilor interni Qi externi, lim9a avCnd rol activ modificarea posturii limbii/ o prote%eaz> zonele asupra c>rora limba a avut o acRiune exagerat> o diri%eaz> actiunea limbii spre zonele ce trebuie dezvoltate schimbarea comportamentului lingual duce la remodelarea maxilarului (max&=ngustat)

31

<paRiul funcRional pt& limb> este esenRial =n dezv& sistemului oro-facial ( teoria matricei funcRionale) ;b& exercit> asupra arc& dentare o forR> de 3 ori mai mare decCt mm&vestib& Qi labial> !odif& comportamentului general al pacientului o postura corporal> o alimentaRia o respiraRia

Aceasta este terapia funcRional> extins> (exerciRii musc, respir)

Aparatul Balters 8oziRioneaz> mandib =n raport incisiv cap la cap& Astfel se m>reQte sp& cav& orale aducCnd partea dorsal> a lb&=n contact cu palatul moale <unt trei tipuri de aparate/ aparatul de baz> (tip*)/ =n ocluzia distalizat>, =n compresiile de max& (lb e hipoton> ) Qi este necesar> deplasarea ei ant& ap& inversat (tip **) - =n ocluzia deschis> ant& ap& inversat (tip***) - =n ocluzia mezializat>, prognaRia mandibular> funcRional>&

,ste un activator fenestrat, la care placa sup& s-a redus la ) pelote acrilice laterale ce se =ntind de la faRa dist& a !1 pCn> la faRa mez& a 8m1& Aceste pelote sunt unite cu un arc trans -palatinal similar arcului Coffin Arcul se =ntinde de la 8m1 pCn> la feRele dist& ale !1 Qi este la o dist& de 1 mm de mucoasa pal 8alatul este liber de la caninul din stg pCn> la cel din dreapta, lb& p>strCnd contactul direct cu mucoasa bolRii pal& Qi suprafaRa palat a front& sup& Arc vestibular prelungit distal de canini cu ) bucle, cu rol =n =ndep>rtarea obra%ilor&
32

;a mandibul> / plac> lingual> care se =ntinde de la suprafaRa dist& a ! 1 dr-stg& Qi coboar> cu )-3 mm mai %os de coletul dinRilor& 9ionatorul tip . are ca scop/ o reorientarea poz& mandib& faR> de maxilar,Qi faR> de baza craniului ( :cl& $uncRional>)

o 8oziRioneaz> mandib =n raport incisiv cap la cap& (partea dorsal> a lb&=n contact cu palatul moale) o 9uclele arc& vestib&=ndep>rt& musc& obra%ilor de procesele dento-alv & o Arcul palatinal este deschis spre ant& Ap& inversat ( tip .. ) - =n ocluzia deschis> o ,cranul aparatului prote%eaz> zona incisiv> de acR& lb& o Aripioarele acrilice sunt unite prin o prelungire front care =mpiedic> interpoz& lb& o 8orR& oriz& a arc& ? este =n dreptul fantei labiale, stimulCnd buzele pt& o rel&normala ( competenR> labial>) Ap& inversat ( tip... ) - =n ocluzia mezializat>, prognaRia mandib& funcR& o 9aza acrilic> nu atinge feRele ling& ale dinRilor, a&= forRele mm& lb& vor fi diri%ate spre maxilar& o Arcul palatinal este deschis post& ghidCnd lb& =nainte Qi =n sus pt& a vestib& front& sup o Arcul vestib& aQezat =n treimea medie a front& inf pe care-i lingualiz& la activare

Aparatul Frankel 8rof& -olf $ranMel susRine c> activitatea musculaturii perioraleee importanta pt creQterea arcadelor Ap& funcRional ce are sediul =n vestibulul bucal avCnd ca funcRii principale/ o =ndep>rtarea acR& exercitate de musc&%ugal> o eliberarea potenRialului favorabil de dezv& a maxilarelor =n sens transv& , exercitat de musculatura limbii
33

acord> rol imp& deglutiRiei/ se form& o presiune negativa =n cavitatea buc& datorit> mm& ext&( sigiliu ant) Qi int (limbaVpalatul moale (sigiliu post), a&= obra%ii sunt aspiraRi =n spaRiul interocluzal -ezultatul este o constricRie la niv& proces& dento-alv& Qi frCnarea erupRiei <cuturile aparatului evit> presiunile buccinatorului =n deglutiRie Qi repaus An funcRie de anomalia dento-maxilar>, $ranMel a conceput 3 tipuri de aparate / o Aparatul $ranMel tip * pt compresia de maxilar cu protruzie Qi ocluzie distalizat> (anomalii cl& **21 Angle) o Ap& $ranMel tip ** pt& ocluzia adCnc> acoperit> ( cl& **2) ) o Aparatul $ranMel tip *** sau aparatul inversat& indicat pt& anomaliile din grupa progeniilor ( clasa ***)

o Aparatul $ranMel tip *? indicat =n ocluziile deschise, fiind prev>zut cu un scut lingual& Alc>tuire / ) pelote acrilice %ugale ce se =ntind de la faRa dist a caninilor pCn> la faRa dist a ultimilor !& Qi din fundul de sac vestib sup& =n cel inf& o 8elotele au rolul de a menRine obra%ii la distanR> de arcadele dentare& "in aceste pelote pornesc restul elementelor componente ) anse de poziRionare =n %urul caninilor sup&pt poziRionarea ap =n cav& 9ucal> Arc transpalatinal ce pleac> din pelotele %ugale la niv& feRelor meziale ale ! * Qi formeaz> o bucl> median>& -ol de expansiune a arcadei sup& transmiRCnd impulsuri date de contracRia limbii& ) stopuri ocluzale sau pinteni ocluzali la nivelul mol&* ce rezult> din recurbarea extremit>Rilor arcului palatinal& rebuie s> fie orizontale pt a nu =mpiedica expansiunea lat& a max& =n zona molar>& Arc vestibular sup& =n contact cu feRele vestib& ale frontalilor sup&Qi cu bucle =n dreptul caninilor& ( fav& retruzia front& sup ) Arc vestibular inf& confecRionat la distanR> de frontalii inf& cu ) bucle mici =n dreptul caninilor Qi o bucl> mai mare =n dreptul frenului buzei inf&
34

"ou> pelote mici acrilice, unite printr-un segment de sCrm> =nglobate =n arcul vestib& inf, Rin buza la distanR> Qi servesc pt& propulsia mandibulei Arc lingual retroincisiv, cu rol =n menRinerea propulsat> =n raport cu max& sup

Ap& $ranMel ** modific> sensul Qi rata de creQtere a proces& dento-alv& sup Qi inf& Apare un echilibru morfo-funcR& Qi estetic, la care concur> Qi masele musc& conformate&

Ap& $ranMel *** ind& =n anom&cl& *** !asa acrilic> are rol dublu/ o decuspidarea arc ( salt artic) o expansiune max& Arc retroincizal sup& <cut labial sup (repoziRioneaz> buza ) <cuturile lat =ndep>rteaz> musc& ext oferind max& posibilit& de expansiune sub acRiunea limbii

Ap $ranMel tip *? se confecRioneaz> cu mas> interocluzal> sau se aplic> stopuri ocluz& la nivelul tuturor ! de 6 ani& ,ste asem>n>tor aparatelor tip * Qi **, dar este prev>zut cu scut lingual

Activatorul Klammt Activator elastic cu mas> acrilic> redus> ,:A (,lastic :ffener AMtivator) Alc>tuire/ W W W W parte acrilic> arc vestib& sup& arc vestib& inf arc palatin tip Coffin

35

W -

arcuri secundare de ghida% aQezate =n contact cu feRele palat& ale *&sup Qi orale ale *& *nf

,ste =ndep>rtat acrilatul din zona frontal>, aplicCnd arcuri de sCrm>, care controleaz> poz&incis& -eg& incisivilor r>mCne liber> pt& acRiunea limbii 8ost& se aplic> un arc Coffin ,ste purtat perm& datorit> vol& redus

*ndicaRii/ compresia de maxilar protruzia d& front& sup ocl& adCnc> dentaRia mixt> pt& corectarea decala%ului sagital

Activator VanThiel ,ste un activator fenestrat anterior, asem>n>tor unei placi inferioare prelungit> cu pelote palatinale& ConRine un Qurub plasat inf, arc vestib& <up "ac> prezint> Qi elem& de ancorare, devine ap cu caracter mixt (mecanic Qi funcRional)& <e poate deforma uQor

Activatorul Teuscher-Stckli AnalizCnd implicaRiile bio-mecanice ale vectorilor forR> Qi centrii de rezistenR> osoas> (max& Qi mand&), euscher arat> c> activatorul produce retrudarea punctului A & Ap& rotaRia post& a planului bispinal Qi retruzia incis& sup, deci o eficienR> redus> =n corectarea cl **2)&

36

indicat =n anomaliile clasa **21

Alc>tuire/ asocierea forRelor extraorale prin intermediul unui headgear& (ingresie, egresie molar>) Ap& are aspectul unui activator, cu partea acrilic> palatinal> redus> la ) pelote laterale unite printr-un arc palatinal rigid

Activatorul -

arvold-!oodside

A fost conceput pt& a realiza o =ntindere extrem> a musculaturii %ugale , urm>rind menRinerea ap& endo-bucal prin aceast> contracRie maxim>& :cluzia corectat> prezint> o =n>lRare f& mare =n plan vertical, putCnd a%unge pCn> la )1 mm !asa interoculzal> este modelat> neted, =n contact cu dinRii lat& sup&, fiind apoi Qlefuit> pt& erupRia dinRilor lat& inferiori& ;a nivelul frontalilor se confecRioneaz> gutiere pt ambele arcade Qi se aplic> un arc vestib& superior & Uoodside susRine c> realiz& unei ocluzii verticale modeste va influenRa numai dezvoltarea orizontal> a eta%ului mi%lociu al feRei& ConstrucRia unei ocluzii verticale ample va produce o creQtere condilian> imp& cu efect fav&=n rotaRiile ant& "up> Uoodside ( 19E3 ), 8etrovic Qi !oss, creQterea condilian> este imp& pt crearea Qi menRinerea unui sistem stomatognat echilibrat Cercet>rile lor au ar>tat c> mm& pterigoidian lateral, %oac> rol imp& =n creQterea condilian>& 8t&succesul tratam& ortodontic funcR& sunt necesare o direcRie de creQtere fav& Qi un stimul de creQtere corect& Activatorul poate, =ntr-o m>sur> limitat>, s> controleze vectorul de creQtere sup& , prin intermediul sincondrozei sfeno-occipit& "ac> mandibula nu poate fi poziRionat> ant, creQterea max& poate fi corectat>& An aceste condiRii, ap& trebuie s> modifice rapoartele scheletice verticale&
37

8rin schimbarea =nclin>rii bazei max& se poate compensa rotaRia vectorilor de creQtere mandibulari& An prezent s-a renunRat la distanRarea exagerat> intermax, construindu-se activatorul cu o deschidere moderat>, dup> principiul constanRei <uma dintre gradul de corectare =n plan sagital Qi vertical s> nu dep>Qeasc> E mm

Activatorul Bimler ,ste un activator integral scheletizat, a c>rui parte acrilic> este redus> la minim <e construieQte =n # variante/ o tipul A pt& cazuri standard ( Angle cl **21, =n care cele dou> pelote acrilice sunt unite printr-un arc Coffin ) o tipul 9 pt& cl **2) o tipul C pt& cl&*** ( arc Coffin sup&, iar arcul vestib are traseul la nivelul d& frontali sup)&

Kinetorul Stock"isch ,ste un ap& bimaxilar elastic alc>tuit din ) pl>ci ( maxilar> Qi mandib) unite =ntre ele prin ) bucle de sCrm> vestib& (arcuri intermaxilare) Arcurile ies din placa sup& distal de caninii sup& Qi intr> =n cea inf& distal de caninii inf&, avCnd un traseu rectangular c>tre distal& Arcurile au rol de a scoate arcadele de sub influenRa musculaturii %ugale, similar pelotelor %ugale ale ap& $ranMel Antre cele ) pl>ci sunt aplicate ) tuburi de cauciuc care declanQeaz> reflex contracRii musc& ale mm& masticatori uburile au fost ad>ugate de autor, pt& c> =n opinia lui, contactele dintre materialul dur al pl>cilor sunt percepute =n mod nepl>cut de c>tre pac& Qi limiteaz> miQc>rile& Ap& trebuie construit a&=& pl>cile s> nu a%ung> =n contact direct, chiar dac> se exercit> o presiune maxim> asupra Minetorului&

38

8oziRia tuburilor de cauciuc trebuie s> fie de aQa natur> incCt ele s> nu p>trund> =ntre feRele ocluzale ale dinRilor (cu excepRia cazurilor de :") Qi s> s> r>mCn> =n contact cu feRele lor orale& Ap& se construieQte pe modele montate =n ocluzor, =n poziRie de ocluzie corectat>& An caz de necesitate, ap se completeaz> cu alte elem (arcuri, Quruburi) utilizate la pl>ci&

Activatorul Kar#et$k%&cu bucle 'n ( Activator elastic, alc>tuit din plac> maxilar> Qi plac> mandibular> (mas> interocluzal> frontal> Qi lateral>,) o arcurile interma5ilare =n form> de GBO aplicate pe partea intern> a celor dou> pl>ci =n reg lateral>&,

o un arc vestibular confecRionat din sCrm> elastic> de 1,9 mm o un arc palatinal de protuzie confecRionat din sCrm> elastic> de 1,D mm& o 6urub median cu rol pasiv de readaptare, o tubu6oare pentru headgear sau cCrlige pentru @-hooMs& la placa maxilar>

o 0A din s>rm> elastic> de 1,D mm& Arcurile interma5ilare =n form> de GBO au acelaQi aspect Qi poziRionare =n dreptul ! de 6 ani la toate variantele constructive, dar au orient>ri diferite =n funcRie de anomalia tratat> Tipul . ( activatorul pentru retrognaRii mandibulare ) prezint> ambele arcuri deschise c>tre mezial Qi curbura c>tre distal& -etenRia maxilar> este mai anterioar> Qi cea mandibular> mai posterioar>& Tipul .. ( activatorul pt prognaRii mandibulare ) prezint> ambele arcuri deschise c>tre distal Qi curbura c>tre mezial& -etenRia maxilar> este mai post& Qi cea mandibular> mai anterioar>& Tipul ... ( activatorul pt&laterodev mandibulare ) prezint> arcurile deschise unul c>tre distal Qi unul mezial&

39

"ac> trebuie corectat> o laterodeviaRie c>tre dreapta, arcurile vor fi montate pt& activarea c>tre stg ( arcul din stCnga deschis c>tre distal, cel din dreapta c>tre mezial ) Activatorul se confecRioneaz> =n etape, mai =ntCi placa maxilar> Qi cea mandibular> Qi apoi, dup> prelucrarea Qi lustruirea acestora, se frezeaz> dou> casete Qi se fixeaz> arcurile interma5ilare cu acrilat autopolimerizabil&

Aparatul T#in- Block

$olosit pe scar> larg> =n Anglia, foarte modern Qi confortabil, aparatul conceput de U& ClarM s-a impus =n terapia ortodontic> prin rezultatele fav& obRinute =ntr-un timp relativ scurt& erapia funcRional> cu ap 5in 9locM se adreseaz> anomaliilor / o o clasa **21 **2) Angle,

o ocluziilor deschise =n cl& * Angle o anomaliilor din clasa *** Angle, o disfuncRiilor A !

Alc>tuire/ dou> p>rRi separate (aparatul sup& Qi cel inf&) elemente de ancorare (croQete Adams, respectiv <tahl), planuri =nclinate =n porRiunile laterale acrilice Qurub median atCt la placa sup& cCt Qi la cea inf& ,lemente componente 8laca superioar> prezint> mas> acrilic> interocluzal> =n zona molar> 8laca inferioar> =n zona 8m Cele dou> mase interocluzale se angreneaz> prin intermediul unui plan =nclinat de D1I& Acesta reprezint> porRiunea funcRional> a aparatului
40

Ancorarea se face cu a%utorul croQetelor =n delta derivate din croQetul Adams pe molarii * permanenRi Qi prin croQete <tahl aplicate =ntre canini Qi premolarii& <e mai poate aplica un Qurub pentru dilatare& Aparatul permite un control tridimensional prin/ o planurile de ghida% ocluzal o posibilitatea de modelare selectiv> a acrilatului o ghidarea controlat> a erupRiei o Qurubul median

$aza ortopedic> de tratament cu 5in-9locM necesit> erupRia mol& inf, pt& a elimina overbite-ul excesiv Qi deficitul =n "? Astfel molarii inf& nu au contact cu acrilatul Qi sunt liberi s> erup>& An cazurile de :", relieful ocluzal al mol& vine =n contact cu acrilatul ap pt& a inhiba erupRia, =nchizCnd asfel ocluzia& Aparatul !underer

8rincipiul de acRiune const> =n conducerea orizontal> spre distal a mandibulei, prin secRionarea transversal> a aparatului la nivelul planului de ocluzie& Activarea Qurubului cu acRiune sagital>, (uneQte cele ) pl>ci ale aparatului), se face la interval de dou> s>pt>mCni Qi det& deplasarea spre mezial a dinRilor sup Qi spre distal a celor inf& 8laca palatin> este prev>zut> cu un arc vestib din sCrm> de vipl> de 1,E mm la distanR> de dinRi, ;a placa inf& arcul vestibular vine =n contact cu faRa vestib& a incisivilor& 8t asigurarea imobilit>Rii transv& a aparatului se fixeaz> cCte un GpintenO =n form> de G?O pe versantul lingual al pl>cii sup, =n porRiunea ei post, de-a lungul c>ruia alunec> placa inf& =n plan sagital& Aparatul erren

41

4erren consider> c> poziRia mandib& =n timpul somnului este esenRial> =n reuQita tratam cu ap& funcRionale (activator) Activatorul 4erren prezint> ) caracteristici/ o hipercorecRia sagital> o croQete la placa sup

8t& realizarea ocluziei construite mandibula este deplasat> ant& de corecRia normal> "eplasarea mezial>/ V #-3 mm de la poziRia de normocluzie "eschiderea vertic& a ocluziei este de )-# mm la nivelul incisivilor& Activatorul este fixat pe max& sup& cu a%utorul croQetelor =n s>geat>& Aripile ( prelungirile ) linguale ale activatorului trebuie s> se =ntind> cCt mai mult posibil spre planQeul oral, pt& a controla poz& mandib& Alte elemente/ arc vestib sup, iar inf un Qurub de expansiune

Curs 7
42

A8A-A , $*X, Aparatele fixe ( aparate modern care trateaza toata gama de anomalii si sunt pentru toate categoriile de varsta <e scurteaza durata de tratament "eplasarile dentare se realizeaza prin translatie ( se deplaseaza si coroana si radacina ) Alcatuire/ 8artea care se agrega vestibular ,lemente de ancora% ( aparate aplicate intraorale palatinal 2 lingual menite sa stabilizeze un grup de dinti ( molari, dinti posteriori ) pentru a deplasa alt grup de dinti

,lemente de ancora% Arcuri speciale de expansiune sau <cop ( stabilizarea molarului 1 permanent si expansiunea arcadei dentare *ndicatii/ 1& <tabilizarea pozitiei antero- posterioare a molarului 1 )& "erotarea molarului 1 permanent #& ,xpansiunea sau contractia arcadei superioare 3& "istalizarea molarului 1 0& -ol de mentinere de spatiu ,lemente auxiliare de ancora%/ 9ara transpalatinala Koshgarian Arcul lingual "ispozitivul .ance 8refabricate ( trebuie adaptate pe modelele de lucru ale pacientului Confectionate in laborator pe modele individuale ale pacientilor

43

;ip- bumper Yuad- 4elix

"ara transpalatinala ,os&garian -ealizata din sarma de 1&1#6

*ndicatii/ <tabilizarea pozitiei antero- posterioare a molarului 1 "erotarea molarului "istalizarea molarului ,xpansiunea2 contractia arcadei la nivelul molarului

Alcatuire/ ) clavete ( recurbari ale extremitatilor arcului ) ce se fixeaza in tubusoarele de pe fetele 8 ale inelelor !12 ) : bara transpalatinala cu o bucla centrata in forma literei N B N deschisa spre anterior ce permite expansiunea sau contractia arcului Arcul se adapteaza la o distant de 1- 1&0 mm de palat !odificari aduse ( se poate suda un scut lingual pentru deconditionarea deglutitiei infantile Arcul lingual ,ste un arc periferic lingual

*ndicatii/ <tabilizarea ! 1 !entine lungimea arcadei inferioare sau marimea acesteia


44

!entinere de spatiu

Alcatuire/ ) clavete ce se fixeaza in tubusoarele de pe fetele lingual ale inelelor de pe ! 1 infeior Bn arc periferic cu ) bucle de activare in forma de N B N deschise spre ocluzal si paralele cu fibromucoasa lingual Dispozitivul 3ance Arc palatinal ce are in plus o pelota acrilica ce vine in contact cu zona retroincisiva superioare

*ndicatii/ !areste ancora%ul si previne mezializarea ! 1 in timpul mezializarii C "istalizarea ! 1 "erotarea ! sau expansiune prin activare posterioara

Alcatuire/ ) clavete ce se introduc in tubusoarele de pe fetele 8 ale inelelor cimentate pe ! 1 sup Bn arc 8, paralel cu fibromucoasa 8 : pelota acrilica in contact cu zona retroincizala sup

"ezavanta%e/ *giena deficitara *ritatii ale mucoasei 8 ( ulceratii ) <e indeparteaza in timpul etapei de recul incisive deoarece compresia determina ulceratii ale mucoasei palatinale

4ip8 "umper

Bn arc vestibular frecvent la mandibula prevazut cu o pelota labiala anterioara situata la distanta de procesul alveolar

-olul pelotei/
45

*ndeparteaza buza inferioara ( expansiunea anterioara a arcadei ) 8resiunea buzei determina o forta distala asupra ! 1 "istalizarea ! 1 superior2 inferior are sanse de succes inainte de varsta de 1) ani

*ndicatii/ la fel ca cele de mai sus Alcatuire/ ) bucle in forma literei N B N ce se opun culisarii arcului in tubusoarele ? de pe inelele !1 Bn arc vestibular paralel cu arcada dento- alveolara : pelota acrilica 2 plastic retentionata pe arc in zona centrala 9uad8 :eli5 ,ste un arc 8 creat de -icMets dupa Coffin $olosit pentru expansiunea maxilarului "enumirea provine de la cele 3 bucle helicoidale de activare

*ndicatii/ ,xpansiunea anterioara, posterioara sau paralela a arcadei superioare !i%loc de ancora% suplimentar ( previne deplasarea molarilor )

Alcatuire/ 3 bucle helicoidale de activare ( ) anterioare, ) posterioare unite intre ele prin segmente de sarma ) brate anterioare, in contact cu fetele 8 ale dintilor laterali ( 8!, C )

Curs ;
.3D.CAT..4$ A*A0AT$4O0 1.<$ *n functie de varsta/ "entatia permanenta timpurie, dupa eruptia !)

46

*n dentia mixta la adult

*n functie de tipul afectiuni/ Anomalii dento-maxilare !i%loace terapeutice asociate in parodontologie 8rotetica Chirurgie ortognatica

Anomaliile dento-maxilare 1& !alpozitii dentare severe, suprapozitii, infrapozitii )& "iasteme-aparatele fixe corecteaza si pozitia apexurilor #& ratamentul anomaliilor arcadei inferioare Aparatele mobilizabile sunt mai greu tolerate din cauza volumului si a dificultatii de retentie datorate spatiului redus care nu ofera conditii favorabile nici pentru aplicarea elementelor active& 3& !alpozitii multiple Aparatele fixe permit deplasari simultane in ambele arcade

0& Anomalii de clasa **21 Angle Aparatele fixe permit reducerea over%etului fara pericolul accentuarii supraacoperirii si a versiunilor apicale spre vestibular 6& Anomalii de clasa **2) Angle Aparatele fixe corecteaza pozitia incisivilor superiori si inferiori pana se obtine un unghi interincisiv corespunzator

47

D& Anomalii de clasa *** Angle -ealizeaza saltul articular

E& :cluzii deschise ractiuni verticale inter-arcade

9& Anomalii ocluzale in toate planurile asociate cu $,: (forte ex6taorale) -head-gear 11& Anomalii bazale care necesita tratament chirurgical :cluzie deschisa -etrognatie mandibulare 8rognatism mandibular

11&8arodontopatii, traumatisme Aparatele fixe sunt utilizate ca mi%loc de stabilizare a dintilor

1)&*n scop preprotetic la adulti Corectarea unor anomalii 8aralelizarea axelor dentare (slefuiri, depulpari) -edeschiderea unor spatii necesare echilibrarilor lucrarilor protetice&

Avanta%ele aparatelor fixe/ 8ot produce deplasari dentare specifice Controleaza deplasarea apicala 8ot fi produse deplasari comcomitente in cele # planuri spatiale <unt usor asimilate de pacient( palatul si spatiul de actiuneal limbii)

48

.u pot fi indepartate de cetre pacient

"ezavante%e/ .ecesita igiena riguroasa $avorizeaza aparitia leziunilor carioase 8oat aparea recesiuni gingivale 8ot aparea deplasari dentare nedorite, consecinta unor forte secundare 8ot determina rizalize patologice 8retind o tehnica laborioasa si un timp de lucru prelungit <unt costisitoare

,lementele componente ale aparatelor fixe/ *& **& ***& ,lemente de agregare/inele sau sisteme de cola% Atase sau atasamente/ bracMeturi, tubusoare sau alte atase ,lemente care genereaza forta/ arcuri, tractiuni elastice

.nelele Asigura o stabilitate foarte buna 8rote% tesuturile dentare *ncon%oara dintele ca o centura metalica si se adapteaza intim in 12# mi%locie a coroanei 8ot fi confetionate in cabinet sau in lab, din banda de otel inoxidabil ( K/1,16-1,10mm)-inele prefabricate ehnica de lucru/ 49

<epararea dintilor <electarea inelului potrivit pe model Adaptare axiala si transversala cu intrument special 8usher,, 9and sealer 8astrarea unei distante de 1&0mm de marg gingivala, urmarind festonul gingival ( evitarea iritatiilorV igienizare)

Adaptare ocluzala $ixarea atasamentelor Cimentare cu C*<

*nelele-separarea/ ;igaturi de sarma moale de 1,0-1,6 mm diametru, trecuti in %urul punctului de contact, acaror capete se rasucesc : matrice *vor6 trecuta prin punctele de contact *nelele de separare sunt introduse cu cleste special *ncercarea de a forta inelul duce la distorsionarea lui

"rac=etul ,lemente componente/ o o o o o 9aza Corp <istem de identificare <lot Aripioare )23

1) 9aza( talpa) bracMetului 50

,ste partea care se ataseaza pe suprafata dintelelui direct sau prin intermediul inelului metalic 8oate fi curbata diferit/ 8lana la nivelelul incisivilor Curba la C si 8!

"aca bracMetul se va fixa pe inel, suprafata inelului va fi neteda "aca bracMetul se va cola direct pe dinte,baza va prezenta o retea de ochiuri retentive in care va patrunde material de cola%

)) Corpul bracMetului/ Krosimea lui difera in functie de dinte, pentru a armoniza distanta dintre slot si suprafata dintelui ipuri de bracMeturi/ !etalice/ otel inoxidabil,inestetice "in mase plastice/ fizionomice, rezistenta scazuta, deformare usoara, particula de cola% Ceramica/ fizionomica, casanta, grad mare de frictiune, dificil de indepartare (fisuri sau fracturi de smalt) Combinate/ slot mecanic pe bracMeturi ceramice sau plastice

"upa tipul informatiei de introduse/ o 9racMetul poarta numele autorilor care le-au creat si a tehnicii ortodontice folosite/ <tandard ,dge5ise 5eed ,dge5ise

-ichetts

51

Andre5s <U -oth Alexander 4assund !9 o "upa latime/ 9r& simple "uble-cele mai frecvente *nguste- preferate dpdv fizionomic *ngusta-siameze !edii-preferate dpdv al segmentului de arc interbracMet ;argi, extralargi Autoligaturante #) Aripioarele 3) <lotul -eceptioneaza arcul ) tipuri de sloturi/ 8oate fi perpendicular pe baza bracMetului (fara informatie) "epasesc baza ca intindere $ac posibila fixarea arcului in slot cu a%utorul ligaturilor 8ot fi )23

52

8oate fi inclinat (cu info)

Colarea bracMetului *& **& ***& *?& ?& ?*& ?**& ?***& *X& X& X*& 8eria% profesional minutios 9piatra ponce, cupe de cauciuc, etc) Aplicarea departatoarelor de parti moi *zolarea-aspirator de saliva-obligatoriu !arcarea zonei de demarcarea-%o%a Aplicarea gelului acid strict in zona care se va situa br <palare, uscare Aplic&bonding si fotopolim Aplicarea compozit pe talpa in strat subtire *ndepartarea surplusului $otopolim <ist monocomp( acVbond)

-egula generala/ punct ;A 9racMetul se plaseaza paralel cu marginea gingivala *n 12# mi%l a fetei vestibulare ;a distanta egala de suprafata meziala si distala ;a mi%l dist ocluzo-gingivale 8e dinti rotati sau in eruptie este imposibila colarea in pozitie ideala ;A <e aplica in pozitie cea mai favoritata pentru incepe alinierea 53

<e indica arcuri foarte subtiri <e face b6-pass, urmand a fi colati pe masura obtineri de spatiu <e aplica guma de derotare Khid de pozitionare verticala a slotului( Uright)

ehnica linguala 9racMeturile si alte atasamente se coleaza pe fetele linguale, palatine ale dintilor Avanta%/ nue vizibil "ezavanta%/ dificultatea aplicarii( inaltimile reduse si nereg supraf orale) Acces mai dificil A%ustari de arc complexe care necesita mult timp Controlul deplasarilor dentare nu este la fel de efectiv ca si tehnica vestib

Tubusoarele ,lem in care se introd capetele arcurilor Asigura stabilitatea arcului si pozitia lor de actiune <e fixeaza pe !1 sau) 8ot fi colate direct pe molari sau atasate la inele <e ataseaza pe fata vestibulara, palatinala2 linguala ;umenul pe sectiune poate fi/ rotund, ovalar, dreptunghiular 8ot fi confectionate din tabla de 5ipla sau prefabricate

54

<e comanda in fct de marimea arcurilor cu care se va lucra ;a niv !1 sup poate fi nevoie de )-# tubusoare care pot coexista pe aceeasi baza Bn tubusor pt arcul principal Al doilea pt arcul secundar Al treilea pt forta extraorala( spre ocluzal pt o manipulare mai usoara de catre pac a arc extraoral)

-eguli pentru pozitia tubusoarelor o o o o Cele vestibulare sa fie paralele cu suraf ocluzala a molarilor <a fie perpendicular pe axa mezio-distala a dintelui <a fie pozitionate in 12# coranara mi%locie si usor mai mezial in sens mezio-distal ubusorul pt arc principal sa fie situat la # -#,0 mm de marginea ocluzala&

Curs >

Arcurile

,lementul activ principal care declanQeaz> forRa ortodontic> ateriale de confec&ionare :Reluri inoxidabile/ sunt =nc> frecvent folosite datorit> rezistenRei lor Qi a posibilit>Rilor de conformare& 8ot suporta =ndoituri de orice form> dorit> f>r> a se fractura&

55

Alia%e de Crom, Cobalt, itan, .ichel/ alia%e de tip ,lgilo6 care sunt foarte elastice, uQor de manipulat, propriet>Rile lor fizice pot fi crescute prin tratament termic& Anc>lzirea le creQte rezistenRa aQa =ncCt un fir de ,lgilo6 moale, uQor de conformat, prin =nc>lzire poate deveni la fel de dur ca un fir de oRel inoxidabil&

Alia%ul de .ichel- itanium (.itinol) Uiliam $& 9uchler 1961 !emoria formei H arcuri cu memorie <uperelasticitatea

Arcul de .itinol are proprietatea de a reveni la forma iniRial> atuci cCnd este =nc>lzit la o temperatur> de tranziRie&( ransition temperature -ange -)

'lasificarea arcurilor Arcuri/ f>r> informaRii, plane (blanM) Cu informaRii/ curb> <pee, bucle Arcuri/ totale <egmentare 8e secRiune pot fi/ rotunde p>trate "reptunghiulare Arcuri/ dintr-un singur fir din mai multe fire subRiri r>sucite sau =mpletite, fire torsadate ( 5istflex, -espond)

56

Propriet&ile firelor ortodontice


$ir FmoaleF / fir care are capacitatea de a se plia uQor $ir Fdur F / fir care poate exercita o presiune elastic> continu> 1& "uritatea, rigiditatea/ rezistenRa pe care firul o opune la deformare Qi capacitatea de a exercita o presiune elastic> continu> )& !odul de elasticitate/ raportul dintre intensitatea forRei Qi deformarea rezultat> #& ;imita de elasticitate/ $orRa maxim> care poate fi aplicat> =naintea apariRiei unei deform>ri permanente& $irul prezint> o uQoar> deformare de la linia dreapt>, dar revine la lungimea iniRial>, cCnd forRa =nceteaz> s> acRioneze& 3& 8erformanRa elastic>/ deflexiunea continu> a firului pentru testarea rezistenRei la deformare Qi oboseal> 0& -ezilienRa/ tendinRa firului de a-Qi relua forma iniRial> dup> suprimarea =nc>rc>turii 6& $orRa de flexiune/ forRa la care firul prezint> o deformare permanent>& D& $lexibilitatea maxim>/ deformaRia produs> =n fir la limita de elasticitate& E& -ezistenRa/ Anc>rcarea maxim> tolerat> =naintea deform>rii permanente 9& <tress/ *ntensitatea forRelor produse la aplicarea unei =nc>rc>turi& 11& ;imita proporRional>/ valoarea maxim> (gcm)) pentru care oboseala este direct proporRional> ci intensitatea forRei 11& -ezistenRa la coroziune/ capacitatea firului metalic de a-Qi conserva finisarea Qi dimensiunile iniRiale =n mediul acid& 1)& $ragilitate/ pierderea flexibilit>Rii&

Factori care influen&eaz elasticitatea arcului


"iametrul firului/ dac> se doreQte ca arcul s> fie mai rigid atunci se folosesc diametre mai mari $orma pe secRiune/

57

-otunde/ au o mai mare flexibilitate Qi se folosesc =n faza de aliniere, cCnd exist> malpoziRii multiple, rotaRii dentare, denivel>ri verticale& 8>trate/ urmeaz> dup> cele rotunde "reptunghiulare/ sunt mult mai rigide, se folosesc =n fazele =n care este nevoie de rezistenR> la tracRiuni elastice Qi de precizie =n combinaRia arc-slot& $actori care influenReaz> elasticitatea arcului ;ungimea firului folosit/ intensitatea forRei este direct proporRional> cu grosimea firului Qi invers proporRional> cu lungimea& Cu cCt lungimea firului este mai mare creQte Qi elasticitatea lui Qi se reduce forRa de acRiune& Alia%ul Qi calit>Rile sale fizice/ .itinolul are dou> forme de structur>/ !artensitul (!) forma prezent> la temperaturi %oase Austenitul (A) forma obRinut> la temperaturi =nalte !emoria formei/ capacitatea arcului de a-Qi reaminti forma iniRial>, dup> ce a fost deformat plastic =n timpul formei !& ratat astfel arcul poate fi aplicat =n cavitatea oral>, unde la corpului trece =n forma A Qi =ncearc> s> revin> la forma iniRial>&

Alegerea arcurilor <e face =n funcRie de obiectivele propuse =n fiecare etap> de tratament ,xist> trei mari grupe de arcuri prefabricate/

1& Arcuri iniRiale arcuri de aliniere Qi nivelare, arcuri flexibile )& Arcuri de lucru pentru deplas>ri actice #& Arcuri de finisare 3& Arcuri accesorii/ parRiale (segmentare) sau arcuri secundare de =nchidere sau deschidere de spaRiu open coil spring( closed coil spring)

Curs 1?
58

Aparate cranio8ma5ilare

$olosesc regiunile extraorale ca zon> de spri%in a forelor ( calota cranian> ) Clasificare/ Aparate extraorale Aparate intra-extraorale

Aparate extraorale
Aparatul e situat =n afara cav& orale 'ona de aplicare a forei ( regiunea mentonier> 'ona de spri%in ( calota cranian> <e folosete ca/ !i%loc de prevenie !i%loc terapeutic

8otenarea aciunilor unor aparate ortodontice prev>zute cu plan =nclinat Cel mai reprezentativ/ b>rbiaVcapelina

"rbia i capelina ,lemente componente/ "ispozitiv de spri%in pericranian 8iesa mentoniera $ora elastica V accesorii de asamblare a p>rilor

1& Capelina/ <e confecioneaz> =n cabinet

59

)& 9>rbia

, o band> orizontal> care =ncon%oar> capul, trecCnd pe la L a frunii V ) benzi la nivelul vertexului

se confecioneaz> din fetru i i se d> o form> eliptic> dup> dimensiunea mentonului se coase cate o torti> de care se aga> elasticele inconveniente/ o stabilitatea defectuoas> a dispozitivului mentonier care nu permite decCt traciuni oblice la 30I

#& ,latice cu direcie diferit>/ traciuni orizontale occipito-mentonier> determin> schimbarea creterii condilului spre posterior inhibarea creterii i deplasarea mand spre ant indicat> =n anomaliile de cls& a ***-a

traciuni verticale vertex-menton determin> o rot ant a mand cu =nclinarea unghiului mand i modificarea rap dintre eta%ele feei creterea condilului devine mai ant indicaii =n anomaliile de cls * cu ocluzie deschis> :cluzia deschis> apare in toate cele # clase ZZZZZZZ

Aparate intra-extraorale
aciunea se exercit>/ o la nivel dentar o la maxilar o la mand
60

in direcia post-ant ( masca "elaire ) cu direcie ant-post ( 4eadgear ) forele declanate sunt puternice, mecanice

)asca *elaire elemente componente/ sistem de spri%in fronto-mentonier sistem de aplicare a forelor elemente declanatoare de fore

sistemul de spri%in fronto-mentonier b>rbi> de dim reduse, aplicat> pe menton band> oriz aplicat> pe frunte un cadru metalic rigid, alc>tuit din ) bare verticale ( servete la fixarea capetelor ext ale elem declanatoare de fore ) cele ) bare verticale sunt unite printr-o bar> oriz curb>, la 1-) cm de comisura bucal> pe aceasta se monteaz> butonii sau cCrligele ce servesc la fixarea elasticelor de traciune traciunea e orientat> inainte i =n %os

sistemul de aplicare a forelor/ placa palatinal> ancorat> pe gutiere bilateral cu cCrlige fixate pe per lat i urub de expansiune gutiere bilat cimentate cu tubuoare orale =n care se inser> un arc palatinal de expansiune =n capacul gutierei se sculpteaz> microplanuri =nclinate oblic =n sus i =napoi care diri%eaz> posterior mandibula

61

elemente declanatoare de fore/ inele de cauciuc arcuri spiralate

se folosesc fore mari 311-611g pe perioada nopii =n caz de asimetrie se folosesc intensit>i dif pe cele ) hemiarcade avanta%e/ gutiera/ =n>l>toare de ocluzie urubul sau arcul transpalatal ofer> expansiune tranversal> microplanurile oblice + aparat funcional

efecte/ vestibulo-versia incisivilor sup deplasarea =nainte a ansamblului arc dentare cu glisarea bazei alveolare pe baza osoas> dis%uncia suturii maxilo-palatine

coala de ortodonie din ;6on ( barele lat care unesc cele ) pelote sunt montate pe ;!, paranazal dr i stg indicaii/ ";!8 8seudoprognaia mand ( retrognaia maxilar>)

:eadgear ,lemente comp/ "isp extraoral ( band>, capelin> ), ca element de ancora% se fol capelina 4icMham cu orificiu pt controlul intensit>ii forei "isp intra-extraoral/

62

Arc facial Arc cu cCrlig (f-hooM) ransfer> fora extraoral> la punctul de aplicare intraoral

9enzi elastice, inele

8unct de spri%in pericranian7 spri%in/ Cervical :ccipital 8arietal Combinat ( combin> spr cervical cu cel occipital )

"irecia forei/ ;o5-pull ( fora %oas> ) <tright-pull ( for> medie ) 4igh-pull ( for> medie ) Arcul "acial/ Arc facial intern/ *nserat =n tubuorul de pe maxilar ( tub pt $,: ) sau =n tubul gutierei maxilare 8t a se putea transmite fora arcul trebuie prev>zut cu stopuri meziale de tub ( stupil + elem sudat sau bucl> in B ) Arcul facial intern mai poate fi prev>zut cu un cCrlig median ( PPPP Sohn) care e ag>at de arcul principal pt controlul planului de ocluzie Arc facial ext/ o $ir de oel de inox o , curbat cu un unghi rotun%it pt a fi paralel cu supraf obra%ilor i la dist de p>rile moi

63

o Brm>rete linia comisural> lateral> i convexitatea obrazului f>r> a stabili contact cu acesta o 8resiunea exercitat> pe obraz det o comp transversal> o <e termina cu ) cCrlige sit la distan> de aprox # cm =n faa lobilor auriculari, de care se aga> elem elastice

$ore extraorale/ ipul de deplasare depinde de/ 'ona de spri%in cranian "irecia forei ;ung braului ext al arcului/ 9ra ext mai scurt dec=t cel int Cele ) brae au aceeai lung 9ra ext mai lung dec=t cel int Bnghiul dintre arcul int i ext Arcul ext se poate afla/ ;a acelai nivel oriz cu cel int <ub cel int "easupra celui int

ipuri de traciuni extra-orale/ An funcie de unghiul format de $,: cu planul de ocluzie sunt # tipuri de trac/ rac oriz ( straight-pull ) ( efect de distalizare molar> rac %oas>, sub pl de ocluzie (lo5-pull) ( efect extruziv p e !1 ( :AA) ( ocluzie adCnc> acoperit>

64

rat $,:/ -

rac =nalt>, deasupra pl de ocl (high-pull) ( efect intruziv pe !1 (:") ( ocluzie deschis>

raciuni asimetrice pt deplasarile dentare unilat ( asimetrie facial> ) Arcul facial e cu brae inegale, braul mai mare fiind de partea unde se dorete creterea intensit forei $ora se afla sub centru de rez al molarilor ( mi% trifurcaiei radiculare), molarii vor suferi i o rotaie cor-dist $ibrele parodontale opun o rezisten> mai mic> mic>rilor de extruzie decCt cele de distalizare

Arcul cu c@rlig ,xtremitatea ant a arcului se termin> cu un cCrlig anga%at pe zona vestib a arcului principal =n dreptul C sau a * =n funcie de obs terapeutice ( retracia C, retruzia i ingresiunea * ) Arcul iese din cav buc la niv comisurii i extrem post este =n dreptul reg molare, fiind suportat> de capelin> prin bandeletele elastice *ndic/ aciuni ortodontice/ Ant>rirea ancora%ului "istalizarea ! sup -etracia C -educerea over%et-ului ,fect intruziv sau extruziv pe !1, =n funcie de tipul de traciune <chimbarea orient>rii creterii condiliene !odificarea tipului de rot mand *nhibarea creterii ant a max ,fecte ortopedice/ depind de
65

*ntensitatea $ i durata de aciune/ 001-1011g, iar durata de 1)-13 ore "ir de traciune care e condiionat> de lung arcului, angulaia dintre arcuri, sensul traciunii ->spunsul biologic dat de/ tipul scheletic, ocluzie, tipul metabolic -asp pac la trat/ ?Crsta ( dentaie mixt>, dupa erupia !) ) <ex ( fetele sunt mai perseverente ) Cooperare ( prim>vara copii din -: nu poart> $,: )

66