Psihoterapia autismului

A elaborat: Jurju Tatiana, gr. PJ21M A verificat: Chihai Jana, prof., dr. Conf. Univ.

Autism delimitri conceptuale

Cuv ntul Auti!" # provine din grece!cul $auto!% # care n!ea"n& $ n!ui% !au $'ul propriu%

Auti!"ul e!te o tulburare perva(iv& de de(voltare caracteri(at& de !c&derea capacit&ii de a interaciona pe plan !ocial i de a co"unica, co"porta"ent !tereotip i repetitiv, cu !i"pto"e ce !e "anife!t& de obicei naintea v r!tei de ) ani.

Caracteristiciile eseniale ale copilului cu autism

Deteriorarea calitii relaiilor sociale: Privitul ochi in ochi, e*pre!ia fetei, ge!turile, po(itiile corpului incapacitatea de a incepe relatii cu alte per!oane adulte !au copii incapacitatea de a intelege e"otiile !i !enti"entele celorlalti ab!enta dorintei de a i"parta!i bucuria !au neca(urile, reali(arile, intere!ele. Deteriorri ale comunicrii ab!enta !au intar(ierea li"bajului vorbit fara "oduri de co"pen!are alternative+'*pri"area e!te la per!oana a, --,a !au la a,---,a, atunci c nd !e refer& la propria per!oan&. incapacitatea de a initia !au !u!tine o conver!atie folo!irea unui li"baj !tereotip !i repetitiv +ecolalie i"ediata !i intar(iata. Comportamente stereotipe i repetitive Aderarea la ritualuri f&r& nici o func ie, rutine, "i c&ri !tereotipice +e*.fluturat !au ra!ucit din pal"e !au degete, privitul "ainilor, topait, leganat, "er! pe varfuri, preocupare pentru parti ale obiectelor, etc..

Metode psihoterapeutice de lucru cu copii autiti

Anali(a co"porta"ental& aplicat& +terapia A//A. Terapia cu delfinii Mu(ica n terapia cu copiii autiti

T'ACC2 +Trata"ent and 'ducation of Auti!tic and 3elated Co"unication , 2andicapped Children)

P'C0 , +Picture '*change Co"unication 01!te".

Terapia Abba

Scopul terapiei e!te de a de!cre!te co"porta"entele e*ce!ive !i de a cre!te !i "odela co"porta"entele deficitare. Terapia ABA are doua sectiuni si trei etape : 0ectiunile !e refera la "etodele de invatare !i ele !unt: o !ectiune care in!ea"na progra"e curente in care copilul e!te invatat pur !i !i"plu ni!te lucruri +in cea "ai "are parte aproape "ecanic., re!pectiv !ectiunea de generali(are in care ace!te lucruri invatate !e tran!pun in viata de (i cu (i !i care devin parte a !i!te"ului !au de valori. Etapele !e refera la "odul cu" !e pune in practica terapia !i !unt ur"atoarele: Etapa de pretratament, Etapa de terapie, Etapa de socializare i de ncercare de integrare n comunitate i n coal a copilului

o o o

Metoda ABA ajut copilul cu autism n urmtoarele arii:

nva4& copilul abilita4i noi +pred&, prin nv&4are !i!te"atic& 5i reco"pen!are, abilit&4i de auto!ervire, co"unicare, rela4ionare !ocial&.6 "en4ine anu"ite co"porta"ente nece!are adapt&rii la "ediul !ocial6 generali(ea(& !au tran!fer& co"porta"entele dintr,o !itua4ie n alta !au de la un anu"it "od de r&!pun! la altul "ai co"ple* +!copul e!te de a generali(a 5i tran!fera tot ceea ce nva4& in ca"era de lucru # la gr&dini4&, 5coala, "ediu !ocial.6 reduce co"porta"entele interferante, care pot ngreuna nv&4area 5i rela4ionarea6

8a ba(a terapiei A/A !ta 7T +7i!crete Trial. # unitatea de invatare alcatuita din ) co"ponente:

SD +Stimul Discriminativ, adica cerinta., R +!aspunsul copilului"# C $Consecinta la comportamentul respectiv. Uneori intre 07 !i 3a!pun! !e interpune Promptul $ajutor o%erit copilului", apoi !e da Con!ecinta

n ! e c i n3 a+ r l& a! p cu on ! " pu ol r tc ao p

0 7 + c e r i n a .

Caracteristiciile unei cerine: trebuie !a fie clar, !i"plu, neintrerupt, !i potrivit niveluilui copilului6 !e da o !ingura data apoi !e a!teapta ra!pun!ul copilului

Caracteristiciile unui rspuns 3a!pun!ul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da ra!pun!ul a!teptat in ) , 9 !ec., 3a!pun!ul copilului la cerinta poate fi gre!it, cand copilul da un ra!pun! din acela!i progra" !au din altele dar gre!it, !au cand !e angajea(a in alt fel de co"porta"ente decat cel a!teptat in ur"a 07,ului

Consecinta raspunsului: negativa : ;U< Ace!t ;U trebuie !a fie infor"ational !i !e da dupa un ra!pun! gre!it, !au un non,ra!pun!. po(itiva : reco"pen!a. 0e ofera nu"ai in ca(ul unui ra!pun! corect. !ecompensa:

0e ofera i"ediat dupa ra!pun!ul corect6 0e individuali(ea(a, in functie de preferintele copilului !i !e !chi"ba per"anent pentru a,!i "entine valoarea de reco"pen!a.

Promptul $P" : '!te ajutorul oferit copilului, "ini" dar !uficient pentru a indeplini un 07. Trebuie !a apara in acela!i ti"p cu 07,ul !au i"ediat dupa 07.

Tipuri de P: =i(ic: ajutorul fi(ic oferit pentru a,l face pe copil !a dea un ra!pun! corect6 Po(itie> apropiere: a!e(area !ti"ului cerut "ai aproape de copil ?i(ual: folo!irea cuvintelor !cri!e, a cartona!elor, ilu!tratiilor Modularea vocii:accentuarea unui anu"it cuvant dintr,un 07 +da,"i cubul ro!u

Pentru a evita dependenta de P: nu !e ofera reco"pen!e puternice ori in cantitati "ari pentru ra!pun!urile pro"ptate6 evitati oferirea P dupa ce a dat un ra!pun! incorect

0unt n pri"ul r nd copil

Te rog !& "& ajui !& nv& !& de(volt ceea ce nu pot face

Percepiile "ele !en(oriale !unt de(ordonate

Te rog !& "& ajui cu interaciuni le !ociale

Te rog !& faci diferen& ntre nu vreau i nu pot

Pentru c& vorbirea e prea grea pentru "ine, "& oriente( "ult cu ajutorul v&(ului

Te rog !& g&!eti ele"entele care "& fac agitat

@ nde!c foarte concret

Te rog !& ai r&bdare cu vocabularul "eu li"itat

-ubete,"& necondiiona t