ISTORIA COMUNICARII

Jocurile copilriei

Comunicare, Anul I FR

Relaia dintre copii, media i educaie poate fi analizat din dou perspective: formarea copiilor de ctre media; i formarea copiilor pentru a rspunde n mod potrivit la mijloacele de comunicare social. Rezult un fel de reciprocitate care indic responsabilitile pe care le au media ca industrie i nevoia unei participri active i critice a cititorilor, spectatorilor i asculttorilor. n acest cadru, pregtirea pentru o folosire corect a mijloacelor de comunicare este esenial pentru dezvoltarea cultural, moral i spiritual a copiilor Produsele mass-media ce sunt distribuite ca bunuri de consum au un character complex: au un autor cunoscut sau sunt anonime, sunt destinate consumului individual sau colectiv, sunt perisabile sau au o durat mai mare de consum, sunt autonome sau sunt accesibile prin intermediul unor aparate speciale; n oricare dintre aceste ipostaze, produsele mass-media sunt purttoarele unor mesaje. n societatea contemporan mass-media fac parte, nc de la natere, fie c vrem sau nu, din mediul natural de dezvoltare al fiinei umane. Acestea exercit, uneori involuntar, o influen semnificativ asupra capacitii de cunoatere ce definete personalitatea copilului, a adolescentului i, mai trziu, a adultului. Mass-media exercit o atracie deosebit, n special asupra copiilor i tinerilor, oferindu-le experiena pe care nu au dobndit-o n mod direct dar, mai ales, determinnd interese individuale i de grup, consolidnd baza motivaional care st la originea opiunilor, dezvoltnd i ntrind atitudini i comportamente. Asupra copiilor se exercit variate categorii de aciuni i influene. n afara celor provenite din mediul colar (educaia formal), organizate i coordonate conform unor principii pedagogice, asupra lor se exercit i alte categorii de influene, datorate interveniei unor factori sociali, care pot s-i asume i o funcie educativ (educaia neformal sau informal). Educarea tinerei generaii nu este o sarcin exclusiv a colii. Dezvoltarea personalitii copilului este un obiectiv la realizarea cruia contribuie ntregul sistem social, prin intermediul mai multor factori implicai. coala, familia, grupurile de apartenen, mass-media, alte instituii ce i asum astfel de atribuii influeneaz att eforturile de instruire ale copiilor, ct i practicile lor de loisir. Acionnd convergent, ca un tot unitar, aceti factori pot configura un sistem de educaie eficace.Coordonarea i integrarea celor trei forme ale educaiei (formal, neformal i informal care se completeaz i se poteneaz reciproc) asigur o dezvoltare coerent a ntregului proces

de formare i dezvoltare a personalitii individului; astfel, un parteneriat al colii cu ceilali factori educativi devine necesar.Aportul mass-media este semnificativ n acest sens, fiind sursa celor mai ample i mai bine receptate mesaje informale. n termenul educativ nglobm, aadar, toate activitile vieii sociale care sunt sau pot fi purttoare de educaie i reamintim c aparatul educaional nu deine monopolul educaiei, iar acest lucru este att de adevrat nct adesea se merge pn acolo c se spune, astzi, c educaia copiilor inclusiv acea parte limitat a sa, care este instrucia se face, n cea mai mare parte, n afara colii. Educaia prin mass-media se altur cilor tradiionale de modelare a personalitii umane, oferind noi posibiliti de formare i dezvoltare. Datorit expansiunii pe care au cunoscut-o n ultimul timp, ptrunderii lor n toate mediile socio-culturale, precum i numeroaselor funcii ndeplinite, aceste mijloace de comunicare de mas au devenit un important factor de educaie n societatea contemporan. Mass-media pot face cu succes unei mari diversiti de trebuine educaionale att n afara colii ct i n cadrul ei; astfel, pot servi ca suporturi tehnice n predare i nvare sau doar ca simple mijloace de informare, putnd fi utilizate pentru: pregtirea i specializarea cadrelor didactice, alfabetizare i educaie elementar, educarea adulilor, lrgirea sferei de aciune a colii, promovarea aciunilor de dezvoltare a comunitilor n rndul tinerilor etc. Mass-media poate reprezenta instrumente utile pentru indivizi n realizarea educaiei permanente avnd capacitatea de a sprijini semnificativ mbogirea sistemului de cunoatere, contactul cu valorile culturii, adaptarea la tendinele manifeste n societate. Importana crescnd a mass-media n realizarea educaiei, datorit funciei educative pe care o ndeplinesc, trebuie pus pe seama capacitii acestora de a transmite rapid i continuu un volum mare de informaii ctre un public numeros i eterogen, de a modela concepii, opinii, atitudini i comportamente. Despre puterea mass-media de a modela comportamente, atitudini, opinii i concepii, ntr-un mod pozitiv voi vorbi n continuarea acestui articol, prezentnd aceste situaii att din punctul de vedere al unor teoreticieni, susinndu-l cu studii realizate n acest scop, ct i de o parte practic realizat personal ce vine a susine ipoteza prezentat n cadrul acestui articol i anume c massmedia influeneaz puternic copiii, eu, axndu-m pe influena pozitiv. Numeroase cercetri realizate n ultimele decenii au artat c mass-media cuprind n raza lor de influen, cu precdere, populaia tnr, ce prefer aceste surse de informare i divertisment n defavoarea celor clasice. n cadrul acestui articol am extras, din populaia tnr, pentru studiul de caz realizat, copii cu vrste cuprinse ntre 6/7 ani - 11/12 ani i anume copiii din coala primar, realiznd c acetia dein o pondere foarte mare n rndul publicului receptor. Coninuturile mesajelor difuzate de mass-media influeneaz nu doar modul de a gndi i de a simi al copiilor i adolescenilor, ci i modul lor de a se purta, de a aciona. Ideile, sentimentele, i atitudinile formate sub impactul mesajelor audio-vizuale se exteriorizeaz ntruchipndu-se n gesturi i acte de comportament. Impresiile i atitudinile formate n urma receptrii acestor mesaje le

determin conduita, le influeneaz n diferite feluri comportamentul. Ele pot genera manifestri pozitive sau negative, idealuri i virtui elevate sau, dimpotriv, pot submina fundamentele morale ale vieii. La vrsta preadolescenei i a adolescenei, atunci cnd ncep s se formeze idealurile morale i de via, elevii caut contactul cu mass-media i din nevoia de a se forma ca oameni. De multe ori, n imaginea unor personaje care evolueaz pe ecran, ei vd adevrate modele, adevrate simboluri de via i de conduit care ntruchipeaz la modul cel mai activ caliti deosebite de inteligen, trsturi de voin i de caracter, de competen profesional pe care tind cu ardoare s i le apropie. Se tie c, ntr-o mare msur, copiii imit personaje ntlnite la televizor, n reviste sau n alte surse media, iar acestea nu au ntotdeauna caliti pozitive; astfel, se poate ajunge chiar la imitaia unor comportamente indezirabile (violen, ur etc.). Funcia educativ a mass-media se exercit cu preponderen n coal, n ultimul timp, iar n afara ei prea puin. Acest lucru se petrece datorit faptului c televiziunile urmresc doar s fac rating, publicaiile pentru copii ce prezint diferite curioziti din domeniul cultural fiind aproape singurele ce mai sunt cutate, iar internetul fiind accesat de ctre copii doar dac trebuie s caute ceva nou i interesant despre o tem dat la coal, n rest fiind utilizat pentru alte scopuri. Informatizarea nvmntului romnesc este un obiectiv ce urmeaz a fi ndeplinit n scurt timp pentru c nc nu toate colile beneficiaz de calculatoare. Ca urmare a informatizrii nvmntului a aprut un nou mod de organizare a nvrii i anume, instruirea asistat de calculator. Acest lucru presupune faptul c textul scris al crii nu mai reprezint singura surs de informare i documentare, aprnd documentele informatice ca o nou surs, acestea fiind disponibile n anumite baze de date sau prin accesul la internet care este considerat a fi cel mai mare, complet i complex instrument de nvare din lume. Un rol important n instruirea asistat de calculator l au programele realizate special n acest scop. Aceste programe sunt de mai multe feluri: a) Programe de informare (se ofer noi cunotine ce urmeaz s fie nvate); b) Programe de exerciii (pentru repetarea i aplicarea cunotinelor deja acumulate); c) Programe de modelare (permit crearea unor noi modele, legi prin schimbarea unor parametri dai); d) Programe de simulare (sunt destinate dobndirii de noi cunotine i consolidrii lor n afara unor situaii adevrate, dar utilizate n circumstane reale); e) Programe utilitare (asigur asisten construciei de texte, desene, grafice sau n gestionarea documentelor, a cunotinelor).

Recursul la instruirea asistat de calculator se justific prin avantajele pedagogice pe care le prezint, elevii avnd acces la surse de informare dincolo de clas i de manuale, dezvoltndu-i i abiliti de procesare a informaiei. Calculatorul conectat la internet poate prezenta avantaje, dar i numeroase dezavantaje, mai ales dac este utilizat de copii lsai nesupravegheai, acest lucru fiind din ce n ce mai frecvent n zilele noastre. Jocurile video sunt un fenomen cultural relativ nou. Prin urmare, studiile legate de ele prezinta efecte diferite si uneori contradictorii. Mass media cauta ineditull si de obicei arata cercetarile in care efectele asupra copiilor sau adultilor sunt nocive. De fapt, lucruile nu sunt asa de simple. Exista cercetari care prezinta jocurile intr-o lumina pozitiva, chiar si cand e vorba de copii. In ceea ce priveste adultii, in unele studii jocurile ne fac mai buni si mai fericiti in timp ce in altele devenim agresivi sau rupti de realitate. Fie ca ne jucam pe calculator, televizor, Wii, tableta sau telefon, trebuie sa avem in vedere ca exista anumite efecte fizice si psihologie ale jocurilor. Dar acestea pot depinde de timpul pe care il alocam si de tipul de joc ales. Exemple de cercetari legate de efectele jocurilor : anumite tipuri de jocuri video te pot ajuta sa-ti antrenezi creierul sa devina mai agil si iti pot mbunatati gndirea strategic. Nu numai ca jocurile video sunt bune pentru creier, acestea pot imbunatati si capacitatea de a lua decizia corecta intr-o situatie si de a face acest lucru mai repede , ceea ce ne poate face si un sofer mai bun. n timp ce jocurile video violente pot duce la mai multa agresivitate si furie n jucatori, un nou studiu arata ca opusul este adevarat: jocurile video relaxante ii pot face pe oameni mai fericiti si mai buni.Jocurile video violente pot creste agresivitatea si atunci cnd un jucator continua sa se gandeasca la joc, potentialul de agresivitate poate dura pana la 24 ore, potrivit unui studiu Social Psychological and Personality Science (publicat de SAGE).Jocurile video violente sau antisociale, cum ar fi Call of Duty sau Grand Theft Auto nu reduc comportamentul de ajutorare la jucatori la scurt timp dupa ce au jucat. Exista multe beneficii, pentru copii, daca joaca jocuri video. Copiii nu sufera astazi de prea mult timp petrecut in fata ecranului si din cauza jocurilor video. Sufera pentru ca exista un control al adultilor prea mare asupra vietii lor si nu au suficienta libertate. O alta perspectiva negative poate fi luata in calcul in care exista un impact negativ adus de televiziune, mass-media, jocurile video, internet si filme asupra copiilor . Acest impact negativ este vizibil n mod deliberat si creste pe zi ce trece. In loc sa trecem la alte efecte imperative de rautate, comportamente vicioase care incorporeaza egoismul si pierderea valorilor, realitatea este ca aceste mijloace bine-cunoscute sunt participante la pierderea unor atribute celebre, capacitati si actiuni de care fiecare copil din lume are nevoie pentru a se dezvolta. n mare parte copiii au nevoie de a se juca jocuri, pentru bunastarea lor sociala, fizica, logica si emotionala. Aceasta este cea mai mare responsabilitate a parintilor, sa se asigure ca toate acestea se intampla. Din nefericire, noi suntem de acord cu aceasta transformare asupra anumitor filme sau asupra televiziunii, sa actioneze ca un babysitter de moment. Este cu siguranta mai usor dect efortul, timpul si creativitatea depusa.

Fiecare parinte trebuie sa aiba n dotare niste jocuri linistite pentru copiii lor, precum si unele active. Unii parinti ar dori sa le ofere copiilor jocuri sportive n aer liber care sunt intotdeuna binevenite si foarte placute de catre copii. Cel mai distractiv lucru pentru un copil este sa fie amuzat, dar trebuie sa faca si ceva folositor pentru a ramane sanatos. Cel mai bun lucru la amuzament este ca nu costa bani. Copilul se poate juca in parc sau in curtea din spatele casei, ceea ce indrageste el cel mai mult , joaca . Cand vine vorba de jocuri de copii, parinti isi imagineaza ca trebuie sa fie complicat ca sa fie distractiv. Iar asta nu este adevaratul principiu. Sa ne gandim la copilaria de odinioara , cele mai distrative si memorabile jocuri au fost foarte simple. Sa ne aducem aminte de jocurile cu: bete, pietre, in nisip si altele. Acestea au fost jocuri foarte simple si distractive in acelasi timp. In acest mileniu modern, exista multe jocuri de inalta calitate si foarte populare in lumea copiilor. Cele mai populare jocuri de copii sunt Jocuri cu Puzzle, Jocuri cu Masinute, Jocuri de carti, Jocuri Online si bineinteles multe altele.

Cand se aleg metode de divertisment pentru copii cum ar fi sporturi de interior, problema principala este spatiul. Trebuie sa existe spatiu suficient pentru ca jocurile sportive sa decurga fara probleme. Unii dintre copii adora joaca pe afara, dar parintii au o retinere cu privire la acest lucru. Aceste jocuri sunt cele mai benefice si folositoare pentru a dezvolta o musculatura necesara orcarui corp. Exista nenumarate jocuri pentru copii in aceasta era moderna. Cand vine vorba de selectarea celor mai bune jocuri online pentru copii e momentul pentru a deveni interesat .Este important a selecta cele mai amuzante si competitive jocuri. Trebuie sa selectam acele jocuri care nu au teme sau continut inadecvat pentru copil. Jocuri dressup, Jocuri logice sau Jocuri cu masini sunt unele din gama de jocuri frumoase si recomandate copiilor de toate varstele pentru ca sunt provocatoare mental.

Din momentul in care se joaca aceste jocuri, trebuie pastrat un oarecare simt al masurii in minte. Cateva dintre acestea pot provoca minore leziuni fizice. Prin urmare trebuie sa citim instructiunile de securitate inainte de a incepe sa ne jucam vreunul dintre ele. Sa retinem intotdeuna ca initial nu a fost anticipat nici un rau n practicarea acestor jocuri, desi nivelul de constientizare a crescut considerabil in ultimii ani.

Toate aceste jocuri populare online pentru copii sunt disponibile in versiuni si categorii diferite. Pentru a rula aceste jocuri populare pentru copii avem nevoie de un computer cu o conexiune activa la internet. Deasemenea putem descarca usor toate aceste jocuri pe computerul

personal fara nici un cost. Copii au posibilitatea de a se juca ceva educativ cu scopul de a-i mentine ocupati, in timp ce parintii se ocupa de activitatile esentiale.

Copilul caut n permanen s descopere noi emisfere, s ptrund n lumea celor mari. Cea mai mare tentaie pentru un copil precolar i colar este calculatorul; simte c acolo gsete multe rspunsuri, vede lucruri noi, se informeaz. De multe ori calculatorul nu aduce doar lucruri bune; utilizat necorespunztor poate s duneze, fie prin accesarea de site-uri nepotrivite i greu de neles pentru copil, fie prin utilizarea n exces, calculatorul devenind astfel principal preocupare, nlocuind jocul cu prietenii sau cititul unei cri. Televizorul este o alt preocupare plcut pentru copii i, mai ales, tentant. Totul ncepe cu desene animate; orice copil le iubete, dar pe lng acestea apar filmele, la nceput doar privite, mai apoi nelese. Exist programe cu animale, cu descoperiri, cu poveti fascinante care atrag copiii de diferite vrste. Televizorul are i el defectele lui: emisiuni, filme i chiar desene animate n care violena primeaz, care instig la violen, explicnd cu lux de amnunte demersul pentru o crim, pentru un jaf sau alte lucruri pe care copilul nc nu e pregtit s le asimileze. Radioul reprezint o preocupare doar pentru a asculta muzic; copilul nu-i vede nc o alt utilizare. tirile prezentate la radio sunt scurte, iar posturile de radio preferate sunt cele care difuzeaz mult muzic de actualitate. Presa scris, indiferent de forma ei, adduce mii de informaii din diferite domenii. Copilul este interesat, n mare msur, de acele publicaii n care apar vedete, cntrei, actori, personaje ale vieii mondene. Revistele pentru copii nu sunt diversificate; unele prezint mare interes i citirea lor de ctre copii dovedete acest lucru. Copilul utilizeaz mass-media dup cum e nvat s o fac, fie de prini, fie de educatori, nvtori, profesori sau colegi. Fiecare copil are o alt structur psihic, unele informaii nu sunt necesare pentru toi copiii, unele nu sunt asimilate n aceeai msur. Influena negativ sau pozitiv pe care mass-media o poate avea asupra copilului depinde, n mare parte de gradul de asimilare al copilului.

Bibliografie: 1. Albulescu, Ion, Educaia i mass-media, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003 2. Buteanu, Ion et alii, Competen n mass-media, Editura Humanitas, Bucureti, 2004 3. www.unibuc.ro/eBooks/psihologie/rascanunou/8.htm 4. ekphrasis.accentpublisher.ro/.../5%20RTSC%204.pdf