de ce sunt asa?sunt multumit de mine?

stiu cine sunt..stiu cum arata lumea din jurul meu..dar oare,de ce totul este asa?de ce?eu sunt un
baiat de vreo 16 ani,cel putin pe acest pamant..sunt insa,foarte diferit de cei din jurul meu,poate
prea diferit..intotdeauna sunt altfel,poate ciudat,nebun...sunt eu,cel caruia nu-i prea place sa
pairda timpul cu lucruri inutile..sunt acela caruia distractia nu-si prea are rostul-sau cel putin nu
ma prea distrez...deoarece,lumea aceasta nu este numai distractie...ma pot distra,dar numai in
prezenta unor oameni adevarati..nu-mi plac derbedei,sau cei care se dau in spectacol..nu-mi place
lumina refelectoarelor..sa ies in evidenta?niciodata..ce rost ar avea?nu-mi place sa ies in
evidenta..deoarece,eu sunt diferit..refuz sa discut sau sa fiu prieten cu acei oameni care te aduc la
faliment,sau care isi bat joc de tine..nu ii consider prieteni..sa ies la un suc?rareori..nu face
bine...cola..cola.apoi,sa fiu cool?sa fiu interesant?nici nu se pune problema..sunt
invers,diferit..uneori prea rece cu cei din jurul meu,alteori,prea alaturat fata de cei care imi sunt
prieteni adevarati.sunt romantic,viata este roz,dar oameni..oamenii s-au imbracat in
negru..sufletele lor nu au culoare..nu exista,au disparut..distractie,baruri,disco,toate acestea le veti
regasi la majoritatea pamantenilor,dar nu si la mine..relatii sentimentale sau profanari de lucruri
sacre:fiinta omeneasca,cealalta jumatate..rad,desi ar trebui sa plang..nu,asta nu este dragoste..sa-
ti schimbi partenerul o data la 2-3 saptamani?asta nu este dragoste..eu nu sunt asa..sunt genul de
fiinta care prefera singuratatea,sper sa nu ma fi obisnuit cu ea...e prea periculoasa!si culmea,sunt
singur in prezenta acestor fantome care inca sunt vii..dar sunt pe un drum diferit de al
vostru..extrem de diferit.nu sunt artist,nici talentat,dar imi sa-mi exprim sentimentele.iar daca din
aceste exprimari,ies opere de arta,nu este meritul meu,si a acelor fiinte despre care
scriu(promit,acesta este singurul topic,unde voi scrie despre mine,unicul)...nu pot sa spun ca sunt
nebun,dar sunt diferit de cei care sunt in jurul meu..dar asta,oricat as incerca nu pot schimba
nimic.dar oare,de ce sunt asa?de ce a trebuit sa fiu diferit?un drum diferit,paralel cu vietile celor pe
care ii cunosc..de ce sunt asa?ar fi fost destul de simplu,de normal sa fiu si eu ca ei..ar fi fost ceva
normal?poate ca da,poate ca nu,niciodata nu voi putea afla..nu are rost sa plang,dar nici sa ma
cert,sau sa urasc..prefer sa zambesc..sa merg,mai departe..
are rost viata mea?sau ar trebui sa mor?,,ma rog,nici macar viata sau moartea nu o puteti
cunoaste..totul in jurul meu este diferit..ceva ciudat,dar ma acomodez..sentimentele
mele..profunde pentru o fiinta,poate angelica,poate omeneasca de pe acest pamant,din acest
univers..o iubesc cu adevarat,dar asta nu inseamna neaparat ca trebuie sa stau cu ea..nu trebuie
sa-i fiu iubit sau prieten..nici macar sa vorbesc cu ea..poate sa aiba cati prietenei doreste..nu-i
asa?ce roist are sa mai lupt,daca am castigat totul?chiar daca ea nu ma iubeste,chiar daca ma
uraste,sunt fericit..totul este destul de normal,cel putin pentru mine...nu are rost sa mai lupt,am
castigat totul,va reamnitesc asta,nu am pierdut nimic..un sarut,o imbratisare..nu fizi naivi..nu asta
mi-am dorit...sunt dorinte oamenilor,nu neaparat ale mele...da,suna ciudat,dar este
adevarat..zambetul ei,glasul,privirea,totul m-a ajutat..dragostea a trecut prin mine datorita
ei,pacat ca nu a ajuns si la ea,dar e vina mea-am luat-o eu pe toata....dragostea,iubirea-cuvinte
neintelese de voi,dar nu le pot explica,trebuie sa le descoperiti singuri....aveti o alta viziune asupra
lumii,sau eu traiesc in alt timp..sunt o simpla holograma,sau este o simpla greseala..este vina
mea,sau a voastra?sau a acestui univers?dar ce conteaza..greseala ramane,iar consecintele se
prabusesc asupra vietii mele..poate ca sunt aici pentru a va schimba,sper sa nu fie asta motivul
aparitiei mele pe aceasta planeta..ar fi prea greu,sau prea plictisitor..nu,nu vreau asta,nu va pot
schimba,si nici nu-mi doresc acest lucru..poate ca eu sunt cel care trebuie schimbat...si muntii se
mai schimba sub influenta vantului,sau a valurilor raurilor,dar eu,nu cred ca pot fi schimbat de
catre voi,oamenii..,asadar,raman cum sunt..nu pot fi schimbat..sunt eu,cel care sunt,asa cum
sunt..
iar voi,pareti identici..sunt oare clonati?nu sunt mari deosebiri intre voi,oamenii!
oare,sunt multumit de mine?grea intrebare..sa raspund..sa nu raspund..dar oare ce sa raspund?
nu-mi doresc sa fiu ca voi,un om obisnuit..chiar daca as avea avere,sau as fi vedeta..sau toate
dorintele voastre indeplinite..nu,nu vreau sa fiu ca voi..recunosc,si viata mea e grea,pun pariu ca
nu ati reusi sa supravietuiti daca ati fi in locul meu...dar nic eu nu as supravietui,daca as fi in locul
vostru,deoarece as incerca toate metodele de a evada din viata voastra..cu siguranta,din cauza
plictiselii..nu sunt un invingator,dar fiti linistiti,nu voi pierde..nu castig si nici nu castig-primesc
doar ceea ce mi se cuvine..nimic mai mult,nimic mai putin..sunt multumit de ceea ce sunt,de viata
mea..sunt multumit,desi nu in totalitate..dar,daca doresc mai mult,trebuie sa lupt,sa
supravietuiesc..

ps:nu cititi randurile de mai sus,sau daca le-ati citit deja,uitati-le,nu le dati importanta..sunt o
simpla descarcare personala..
sunt oare invingator?sau doar nebun?
ok,am priceput,nu ar trebui sa scriu despre asta,dar pana la urma,fac ce vreua..daca aceste
relatari de mai jos nu iti vor placea,inseamna ca acest mesaj nu este pentru tine.poti face ce
doresti,dar fii precaut/precauta.tot ceea ce vei citi poate fi adevarat sau poate fi doar o conceptie
gresita,dar este a mea,asa ca nu voi renunta la ea!aceste randuri,valuri ucigase care vor urma,vor
fi poate singurele cutremure provocate de mine,sper...
sa incep..cred ca sunt,sau am fost invingator..poate nu ma veti crede,dar nu prea conteaza..ma
puteti oare contrazice?trec mai departe..privesc,privesc-in jurul meu,dar in acelasi timp,in alta
parte..pentru ca,desi nu-mi place sa o ecunosc,incerc sa fug de imaginile,viziuni trecatoare,ale
oamenilor..tineri,speriati de ceva necunoscut,tristi,de multe banalitati care ii fac sa piarda un timp
pretios..dar timp pretios-eternitate plus o zi-atat putem avea la dispozitie pentru a fi fericiti(nu este
o perioada lunga,ne putem acomoda)!jocul vostru,cel mai interesant din acest univers,dar din
pacate,il veti pierde..de ce?nu va pot spune,deoarece aici doresc sa vorbesc despre mine.sunt
eu,sunt eu..of,mai este un cuvant,dar nu prea cred ca vi-l pot spune,deoarece ar putea produce
multe pagube:invingator..of,ce sa fac?va las pe voi sa alegeti singuri..eu am ales doar pentru
mine,deoarece nu este corect sa preiei decizile tuturor,si nici nu as avea ce sa fac cu
ele..mereu,mereu aceleasi senzatii..ori sunt nebun,ori invingator,ori nu sunt om...ceva sunt,dar
sunt cu siguranta diferit de voi,pamantenilor..iertare daca v-am jignit,dar asta este,trebuie sa
scriu..v-am avertizat...
sunt campion,invingator.dar intr-un domeniu necunoscut voua.o sa scriu mai multe data
viitoare,dar incerc sa reduc socul..si nici timpul pamantean nu imi este favorabil.ochii mei,vad
imagini neidentifcate..sunt furnici..sunt oare oameni?dar ce conteaza?de ce sunt invingator?de ce
pot fi nebun?prefer sa fiu nebun,deoarece nu este un defect prea grav,decat sa fiu obisnuit,mai
bine sa fiu orice..nu haina,parfumul,sau infatisareqa ma caracterizeaza..nu contul bancar,cecurile
semnate cu un scris mizerabil..nu,astea nu ma definesc..sper ca nu vomitati...
am facut o mica pauza,dar nu s-a scimbat nimic.astept venirea noptii,sau a zilei mele,a soarelui
meu personal,dar mici sanse,a disparut,trebuie sa-l caut,sunt sigur ca il voi gasi..pentru ca,il
iubesc-de aceea sunt un invingator,fiindca iubesc,am acces la aceasta arma,care iti da intotdeauna
puterea de a zdrobi orice,de a invinge pe oricine si de a depasi orice obstacol..si nu ma
ascund,recunosc,nu mint-iubesc,si mai presus de toate,sunt foarte mandru de acest lucru...ce ati
patit?ati intepenit?nu este nici-o problema.3 pahare cu apa rece va recomand..sa revenim..unde
ramasesem,de fapt nu am ramas niciunde,suntem in miscare,unii se invartesc in cerc,eu o iau
inainte..mai fac cate o cotitura,dreapta sau stanga..dupa miros in general..nu va mai vad,unde ati
plecat?ura,in sfarsit singur.cred ca ati ramas in urma,deoarece in fata mea nu puteti fi..asadar
iubesc,nu este o stire noua,dar am exersat..stiu sa manuiesc aceasta arma,mult mai bine..de unde
atat putere?nu este vorba despre persoana despre care am vorbit in ultima vreme,nu o mai
caut,deoarece stiu unde este..usor de ajuns,dar uneori neinteresant acel loc,deoarece m-am cam
departat..ma aproprii insa de altceva,mult mai delicios,mult mai zgomotos..a inceput
vanatoarea..feriti-va...ochii vostri sunt atat de inofensivi,sunteti atat de fragede..va voi gasi,si in
special va voi rapi regina..regina femeilor-zeita suprema...din nou,nici-o problema,o veti inlocui
imediat...dar voi castiga si acest joc,poate cel mai interesant din viata mea..ma venerati,sau imi
doriti moartea?dar va pun o intrebare:sunteti oare instare sa ma raniti?aveti aceasta putere?ce
arma poate invinge iubirea?mai puteti rezista?sau inchid aceasta conversatie?eu decid..asadar
continuam..sunt dintr-o alta lume,am venit pentru a va rapi..sunt aici,pentru un anumit
scop,pentru un singur joc..acela de a invinge..nu este primul joc..toate jocurile pe care le-am
avut,le-am castigat,asadar nici-o infrangere..ce palmares incantator!!
critici,critici si iar critici..imi tot spuneti ca am mii de defecte...dar toate acestea sunt adiere de
vant,deoarece,intr-un cuvant sunt aiureli..imi pare rau,dar nu este vina mea..pamantul
acesta,mediul inconjurator,lumea voastra imi provoaca aceste defecte...mici spini in trandafirul
sufletului meu..dar tot trandafir ramane...aterizez mai tarziu,am ceva treaba..tactica jocului.

privind copacul inimii mele,din care au cazut aproape toate frunzele,aproape toate
amintirile,constat ca a inflorit totusi o floare..din ea se vor forma noi fructe..floarea aceea
esti tu...imi este teama de acel moment cand vei parasi aceste ramuri..cred...ca din acel
moment,care sper sa nu vina niciodata,vor curge numai lacrimi.....nu iti pot povesti
intamplarile din calatoria mea spre implinirea visului.,,pentru ca sunt tragice...te
rog..accepta aceasta invitatie..da-mi o sansa si vino sa te intalnesti cu mine...lasa-ma sa
te imbratisez ..lasa-ma sa stau langa tine macar o clipa...spune-mi ca ma iubesti doar
pentru cateva secunde..pentru ca,daca voi ajunge sa ating zambetul tau,voi intelege cat
de frumoaa este eternitatea..doresc sa fiu cuprins de eternitatea iubirii...insa..acest
copac inconjurat numai de iubire,isi are radacinile intr-un sol al amintirilor..radacinile
sunt singurele care se lupta cu insectele subterane...radacinile sunt in cautare de
lacrimi,pentru a putea creste...cand copacul este trist,el invoca spiritul furtunii pentru a-l
ajuta...furtuna spala ranile provocate de lupta cu singuratatea...dupa ce a sters toate
urmele singuratii,furtuna dispare...atunci are loc aparitia curcubeului..care zambeste
multumit copacului pentru ca a avut puterea sa-si invinga propriile limite...dupa ce totul
pare terminat se produce aparitia celui mai frumos fenomen..vorbesc de aparitia ta..de
aparitia unei fiinte angelice....atunci cand apari,imi inconjori trupul obosit de atata
lupta...atunci imi dau seama ca floarea care s-a nascut in acest copac al inimii mele este
iubirea..fructele ei sunt momentele magice de neuitat...iar tu,esti armonia din jurul
meu..esti mirosul ametitor al naturii...esti zambetul soarelui care-mi incalzeste trupul..tu
esti vantul care imi cutreiera ramurile...iar eu,sunt cel mai fericit copac de pe acest
pamant.....iubire...speranta....iubire... ....iubirea este aerul pe care viata noastra il
respira.
iubirea este suma tuturor zambetelor traite intr-o viata.ea este formata din doua
jumatati care au trait mai mereu impreuna..iubirea este rezultatul produs in urma unor
atingeri nevinovate dintre doua suflete..iubirea este raza de lumina care isi are originea
in sufletul fiecarui trecator pe acest pamant..pentru ca aceasta planeta pe care locuim
doar pentru o scurta calatorie din viata noastra.iubirea este chiar instinctul care ne
indeamna catre comoara pe care o cautam.iubesc aceasta iubire care este in sufletul
meu..iubesc chipul tau care-mi lumineaza drumul meu in viata..asta este viata
mea..viata mea este portretul tau.ochii tai sunt cei mai pretiosi pentru mine.pentru tine
as fi in stare sa fac orice nebunie..dar totusi,nu pot uita un lucru..sfarsitul este
aproape..nu mai am multe zile de trait..te iubesc zi si noapte,dar am un cutit infipt in
inima..stiu,ca peste cateva zile,va trebui sa-ti spun adio...te iubesc..sau te ador..sau
poate mult mai mult..nu exista cuvinte pentru a descrie tot ce simt..viata mea este o
victorie a iubiri.

am vrut sa ma bronzez,dar am facut insolatie,pentru ca lumina ochilor tai este foarte

puternica...cand i-am privit,m-am simtit dus intr-un loc necunoscut...pe tot parcursul
drumul am observat o stea,erai tu,singurul combustibil care-mi intretinea viata.am
vazut toate amintirile,si deodata am intalnit piramida fericirii.cred ca eram un
vultur,deoarece am putut observa toate treptele acelei piramide.in varful ei era poza
ta..oare treptele cuprindeau toate calitatile tale?...am vrut sa intru in acea
piramida,pentru ca stiam ca erai acolo.dar ceva nu ma lasat..nu stiu ce forta era
impotriva mea,dar in acele momente stiam ca trebuie sa lupt,sa lupt pentru ce-a mai
frumoasa faptura,pentru cel mai nobil vis...ma luptam cu propriile mele limite,cu
propriul meu suflet.stiam ca cea mai periculoasa arma era cuvantul,dar in acelasi
timp era singura care ma putea ajuta..unii ar spune ca aceasta lupta nu are
invingatori,dar nici invinsi..nu stiu daca adversarul meu a castigat,dar cred ca am
pierdut..am devenit un cersetor,implorandu-te sa-mi dai o sansa..raspunsul tau a fost
nu,si din acel moment nu am mai vazut piramida.peste cateva zile,eram din nou
aici,langa pamantenii pe care nu-i puteam intelege...