Orasele Transilvaniei

Sec X lea majoritatea populatiei locuia in asezari rurale mici, in sate sau catune.
Intre Sec IX lea si XIV lea incepe o activitate constructiva importanta data si de organizarea de tip feudal. Apar cetati taranesti fortificate si mici orase construite in limite restranse. Se remarca lipsa materialelor arheologice privitoare la cladiri militare curti boieresti catele nobliare. Perioada dintre inceputul sec al XIV si XV lea, a reprezentat pentru Transilvania o faza de progres social si economic. Experienta acumulata in secolele precedente va inlesni progresul si se vor elabora noi tipuri urbane si forme de baza ale dezvoltarii ulterioare.

Orasele Transilvaniei
Construite din munca si cheltuiala societatii, ele serveau si statului dar erau puse in primul rand in slujba colectivitatii.

Construite la inceput in limite restranse au fost in decursul sec XIV XV extinse si fortificate. Fortificarea cosnta in inconjurarea intregii cetati cu ziduri groase de aparare din piatra sau caramida, prevazute in partea superioara spre interior cu turnuri de straja si flancate din loc in loc cu turnuri.
Intrarile in oras erau flancate cu turnuri speciale care aveau ganguri si porti solide, prevazute cu siteme de aparare. Apararea urbei se facea de toti cetatenii ei , barbati in stare de a purta arme, grupati pe meserii.(turnul croitorilor, turnul dulgherilor, turnul olarilor.) Planul general al acestor orase este rezultatul adaptarilor la teren a unor principii simple de aparare, de circulatie, de igiena urbana. Strazile sunt stramte, cu laturile legate din loc in loc de arcade. Parcelel caselor au forma alungita cu latura scurta spere strada- economia de teren dar si impartirea si faramitarea care a avut loc in decursul veacurilor. Centru orasului marcat de o piata in care se aflau: edificiul religios Biserica si edificiile laice - Turnul sfatului si hala.

Frumusetea lor consta in combinarea armonioasa a formelor arhitecturale cu contextul in care ele se afla.

Orasele Transilvaniei
Sibiu
Sec XIII-lea - Satul care a dat nastere orasului se intindea la poalelel unei coline pe care se afla biserica singura fortificata.
Sec XIV orasul amintit documentar cu numele de civitas in 1366 avea a doua incinta Ringul mic. Care cuprindea actuala Piata Mica Sec XV s au daramat o parte din zidurile primei incinte, si s au mai adaugat altele formand astfel a 3 a incinta.care cuprindea orasul de sus. Pana astazi s au mai pastrad doar 3 din cele 40 de turnuri de aparare cu care orasul se putea mandri.

Orasele Transilvaniei
Cluj

Din incinta din sec XV se mai pastreaza doar curtina si Turnul Croitorilor, Construite din piatra , zidurile aveau un drumuri de straja construite in console de piatra faltuita.

Orasele Transilvaniei
Sighisoara
Dezvoltata pe o colina deasupra vaii Tarnavei in jurul unui burg bisericesc in sec XIII lea, orasul este pomenit pentru prima data cu numele de civitas in Suguswar in anul 1367. Pastreaza in mare parte vechile ziduri dar perfectionate si aplificate pe masura nevoilor din decursul sec XVI XVII. De apararea si intretinerea zidurilor si turnurilor de parare se ocupau diversele bresle:fierarii, croitorii, cositorii, dulgherii, cojocarii.

Orasele Transilvaniei Arhitectura religioasa - BISERICA

In sec XIII au existat forme ale goticului primar la catedrala catolica Alba Iulia, si in ansamblul manastiresc de la Cirta.
Arh. Ecleziastica a fost strans legata de viata oraselor, in cadrul carora a aparut dezvoltatre economica det de progresul mestesugurilor si de formarea unor bresle. Bunastarea se oglindeste in construirea marilor catedrale.- orasele aflandu se in copetitie. Caracteristici: 2 formule spatiale: Traditionala- prelucrarea schemei bazilicaleclasice in spiritul unei cresteri gradate din spre laturi spre centru. Hallenkirche creatie germana; biserica impartita in 3 nave navele laterale se afla la aceiasi inaltime cu navele principale iar arcadele sunt largi astfel incat sa poti percepe intreg spatiul .Unitate organica, cu efecte dinamice legate de sensul adancimii si inaltimii. Ex: Catedrala din Sebes(1350-1448) Catedrala evanghelica din Cluj(1350) Biserica Neagra din Brasov.

Orasele Transilvaniei Arhitectura laica

Sec XIV XV Au predominat cladirile religioase insa apar cladiri izolate cu caracter public construite din materiale rezistente. HALA - La inceput o simpla galerie din lemn pentru adapostirea marfurilor - Apoi constructie din zid, independenta cu spatii acoperite dar deschise, la etaj se puteau afla birouri ale administratiei.(Sibiu) CASA SFATULUI - Un simplu turn care strajuia intrarea principala in oras, care avea la parter un gang iar la etajul 1 se afla sala de intrunire. In sec urmatoare apare si un ceas decorat cu personaje.(Brasov , Sibiu) Sec XV- XVI Gandire umanista- formarea unei vieti spirituale cu caracter laic mult mai pronuntata decat inainte, datorita micii nobilimi. Apar resedintele nobiliare executate din materiale durabile- piatra zidarie. Numarul bisericior este mult redus.

Orasele Transilvaniei Arhitectura laica

Locuinta
In orase se dezvolta un plin proces de inlocuire a cladirilor din lemn cu cele de piatra in perioada 1450-1500 in Bistrita, Sighisoara, Sibiu, in jurul anilor 1500 la Cluj, Brasov, Sebes. Locuintele noi sunt relativ mari, avand curti interioare sub forma unor ganguri. Stilul dominant continua a fi goticul, care se manifesta in asa numitele case turn cum este casa turn a lau Thomas Altenberger(Sibiu) 1470, inglobata mai tarziu in constructia casei Haller. Printre cladirile in stil gotic care ilustreaza tipul clasic al planimetriei locuintei urbne sunt casa Petermann(casa argintarului) si casa parohiala din Bistrita situate in piata centrala a orasului, precum si casa din Cluj unde s-ar fi nascut Matei Corvin.

Arhitectura cetatilor taranesti.

Asezarile sasilor nu au fost fortificate cand insa la inceputul sec XV s a pus problema apararii impotriva invaziei turcesti: au existat 2 directii:
Restructurarea vechilor cetati aflate in afara orasului - cetatea de la Rasnov, cetatea de la Rupea Fortificarea bisericilor creand in jurul ei o incita spatioasa capabila sa primeasca in caz de pericol intreaga populatie.

Ajungem la o cetate puternica numita Rasnov, cladita pe varful unei stanci, pe un munte inalt, despartit de ceilalti, la care se poate ajunge doar pe o poteca de lata de vreo 3 pasi. Sub cetate aflata langa drumul mare, se afla un targ bine populat, si cu o viata negustoreasca ai carui locuitori se refugiaza in cetatea amintita in timp de razboi, in vremuri de liniste fiind pazita doar de un slujbas (Giovanandreea Gromo sec XVI )

Arhitectura cetatilor taranesti. Cetatea Rasnov.

Cetatea include o incinta mai mica, amplasata pe platoul dealului, si una ceva mai intinsa - ce coboara spre est. Accesul principal in cetate se facea prin latura de est, pe aceeasi latura fiind construit si un turn poligonal. Din trei laturi - sud, vest si nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o inaltime de aproximativ 150 m, foarte dificil de urcat. Zidurile dinspre vest, nord si est erau aparate de o galerie continua alcatuita din doua anteforturi si sapte turnuri; latura sudica, fiind si ceva mai abrupta, este pazita doar de doua turnuri. In incinta mica se observa ruinele a peste 30 de case ce serveau drept adapost pentru locuitorii cetatii. Conform inscriptiei de pe una din locuinte aceasta a fost realizata in 1562. S-au pastrat si ruinele unei scoli, ale locuintei preotului, si ale unei capele. In urma unor cercetari arheologice din 1970 s-a descoperit in cetatea exterioara o capela in forma dreptunghiulara, cu absida. Conform marturiilor din acele vremuri cetatea a trecut printr-un grav incendiu in anul 1718, fiind ulterior refacuta. In anul 1802 unele cladiri din interiorul incintei mici a fortificatiei au fost grav afectate de un cutremur. Totusi cetatea si-a conservat majoritatea curtinelor si a tunurilor construite in etape succesive de modernizare. Comparativ cu celelalte cetati de acelasi tip, din Transilvania, Cetatea Rasnovului este una dintre cele mai bine conservate, cu toate ca Tara Barsei a fost permanent expusa atacurilor turcesti din secolele XIV-XV.

Arhitectura cetatilor taranesti. Cetatea Rasnov.

Arhitectura cetatilor taranesti. Cetatea Feldioara.

Localitatea este atestata documentar in anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria. Se stie ca, inainte de aceasta data, aici au fost asezati cavalerii teutoni de catre regele Ungariei Andrei al IIlea. Acestia au stat doar 14 ani (1211 - 1225), dar au reusit, evident cu ajutorul localnicilor, sa construiasca o cetate in sediul ordinului. Evolutia asezarii atestata de documente este marcata de urmatoarele date: 1370 Castrum Mariee, apoi Villa (1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pamant si, in 1854, Feldioara. De la sfarsitul secolului al XIV-lea, Feldioara primeste drept de targ de la regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, fiind pe atunci o perioada destul de lunga una dintre cele mai importante asezari ale Tarii Barsei. Zidurile ei au o grosime si inaltime variaza intre 3 si 4 metri sunt intarite cu 4 turnuri prismatice de plan dreptunghiular dispuse cate unul in directia punctelor cardinale. Turnul dinspre miazazi adapostea intrarea. Aici se vad inca ruinele unei curti anterioare cu o poarta intarita cu pod ridicator.

Bisericile fortificate
Inceputa in prima jumatate a sec XV lea activitatea de fortificare a cetatilor satesti era necesara pentru ducerea luptei pentru independenta si libertatea data de framatarile politice.

Cu un efort constructiv urias comunitatile statelor libere din S-E Transilvaniei au ridicat aprox 300 de cetati satesti. Acestea nu au fost construite dupa un plan prestabilit ci au suferit modificari de restructurare, transirmare, adaugare secole la rand.
Ca sistem de intarire: mai multe curti concentrice sau juxtapuse inconjurate fiecare cu ziduri proprii, de a lungul carora se desfasoara pe unul sau mai multe caturi, numeroase camere de locuit si depozite alimentare. Plan niciodata regulat, adaptat terenului, Turnurile groase de 2 m si inalte de pana la 15m sunt prevazute cu drumuri de straja, balcoane inchise si turnuri. Turnul cel mai mare era turnul intrarii.In fata lui se afla un sant adanc peste care se trecea cu un pod mobil. Intrarea se facea printr un gang ingust si boltit iar poarta era prevazuta cu sitem special de zavorare. Biserica putea fi de asemenea fortificata prin intarirea turnului clopotnita, a podului si a corului si absidei.

Cetatea sateasca Prejmer

Construita in a doua jumatate a sec XV-lea in jurul bisericii romanice din sec XIII-lea. Caracteristici: - Tip structural central in forma de cruce greaca dispuse in jurul unui patrat. - Fiecare brat este format dintr o traveie patrata si una poligonala cu cate trei laturi si contraforti la colturi.

-Boltile pe nervuri sixpartite , ferestre cu 4 ochiuri care schiteaza imaginea unei cruci.

Fortificaia care nconjoar biserica a fost ridicat n secolul al XV-lea. Este format dintr-un triplu cordon de curtine concentrice, asemntor fortificaiei de la Snpetru. Zidul exterior, mai scund, cu o nlime de doar 4,5 metri era menit s apere baza incintei. Cel de-al treilea cordon de curtine care ncercuia anul cu ap nu se mai pstrez. Zidul interior, nalt de 12 metri era prevzut cu apte turnuri devansate. ntreaga incint era acoperit cu un drum de straj, ca la Prejmer sau Snpetru, care comunica cu toate turnurile. Aici, maiculiurile erau alternate cu metereze cu rame din lemn care se nchideau. n faa intrrii se afla o barbacan prevzut cu dou herse, iar deasupra ei se afla turnul mcelarilor. La nceputul secolului al XVII-lea a fost ridicat cldirea cu gangul scund de intrare.

Cetatea sateasca Herman

Cetatea sateasca Herman (Harman)

La parter, turnul-clopotni se prezint ca un portic boltit n cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nie cu metereze, ca i urmtorul, clopotele aflndu-se la nivelul al cincilea. Turnuleele de la colurile acoperiului semnificau, ca i n cazul altor biserici, autoritatea de ius gladii pe care o avea Hrmanul. Pitorescul exteriorului bisericii l constituie cmrile de provizii ridicate deasupra colateralelor i scrile lor mobile.

Cetatea sateasca Homorod

La sfritul secolului al XIII-lea, localnicii au nceput construcia bisericii romanice de tip sal,

Are o singura sal cu cor patrat, boltit in cruce pe ogive, absida semicirculara, turn-clopotni cu tribuna pe vest. Odata cu constructia cetatii taranesti, biserica a fost fortificata, corul si absida fiind cuprinse intr-un puternic turn. Constructia de aparare propriu-zisa a bisericii din Homorod este insa monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de piatra deasupra corului, pe plan patrat de 11 metri lungime a unei laturi, cu ziduri groase de 3 metri la baza si de 2 metri la inaltimea catului al patrulea.

Cetatea sateasca Homorod

Puternic cetate rneasc sseasc, cu dubl incint (sec.XV-XVI), ridicat in jurul Bisericii Evanghelice-Lutherane (sec.XIII). Fortificaia care nconjoar biserica evanghelic nu a fost niciodat cucerit. Prima incint este rectangular i a fost construit n secolul al XV-lea. Are turnuri pe coluri, cu maiculiuri. ntre turnuri, zidurile aveau dou drumuri de straj suprapuse, care se sprijineau pe console de lemn. Pe latura de vest este un mic turn-poart care strjuiete intrarea.

Curtina interioara e inconjurata de un al doilea zid de aparare, mai scund, formand "Zwinger"-ul, pastrat azi pe laturile de sud si vest. In 1657 turnul din nord-vest a fost inlocuit printr-un turn inalt de 10 m, de plan pentagonal, cu patru nivele, purtand deasupra coridorului de aparare, devansat si cu balustrada din scanduri, un acoperis din sindrila, innoit in. 1954. Caturile, separate prin platforme din barne, au intrari separate pe latura dinspre curte, cu un balconas de lemn spre care urca scari dispuse aproape vertical.

Cetatea sateasca Homorod

Cetatea sateasca Biertan

Localitatea, atestata documentar la 1283 are valoare simbolica si memoriala, caci intre 1572 si 1867 a fost sediul Episcopiei Evanghelice Luterane, centrul vietii spirituale si politice a sasilor transilvaneni.

Fortificatia, cu doua incinte concentrice si o a treia partiala, cu 7 turnuri si 2 bastioane, exista in nucleu la 1468, fiind extinsa in secolul XVI. In incinta interioara, partial demolata, sunt de remarcat turnul sudic, care are la parter fosta capela catolica, cu picturi murale din secolul XVI, turnul vestic - fosta primarie si turnul nord-estic, azi lapidariu si care adaposteste remarcabile lespezi funerare din secolele XVI - XVII.

Cetatea sateasca Biertan

Biserica a fost construita intre 1493 - 1522, pe locul unei biserici anterioare. Este o biserica-hala gotic tarziu, cu 3 nave, cor cu absida poligonala, sacristie si nivel de aparare, fiind ultima biserica-hala construita in tara

Cetatea sateasca Biertan

Cetatea sateasca de la Valea Viilor

Biserica
Se pare c la Valea Viilor existase cndva o mai veche biseric romanic, ale crei urme au putut fi observate sub podeaua sacristiei. n cursul secolului al XIV-lea au fost ncepute lucrrile la biserica evanghelica a Sfintei Fecioare Maria, n stil gotic. La nceputul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificri fiind fortificata.

Fortificatia
Biserica este nconjurat de o singur incint oval, n care se intra printr-un gang boltit situat n partea de vest, care putea fi nchis cu o hers . Se mai pstreaz trei bastioane pe flancuri, n cele patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri nlime i au metereze si guri de aruncare sprijinite pe console.

Cetatea sateasca de la Valea Viilor

Cetatea sateasca de la Viscri

Cetatea sateasca de la Viscri

Din incinta oval a secolului XIII s-au pstrat sectoarele de sud, est i nord-est, zidul din piatr
de ru i de cmp, atingnd ntre 5,5-7 m nlime. Poarta a fost probabil ntotdeauna situat n sud-est, drumul urcnd spre ea panta lin a promontoriului. n cursul fortificrii, la nceputul secolului XVI, sectorul sud-estic a fost dotat cu dou turnuri i dou bastioane. Turnul din sud, cu trei nivele i coridor de aprare devansat pe console din lemn, i bastionul de sud sunt unite sub acelai acoperi un patru ape cu coam lung i adosate incintei n exterior, ca i bastionul din est. n secolul XIX bastionul din est i-a pierdut nivelul de aprare, caturile inferioare au fost transformate n locuine cu nclzire, iar catul superior a servit, pn n anii 1960, pentru pstrat slnina. Nivelele inferioare ale bastionului de sud au fost comasate ntr-o singur sal mare, cu intrare pe latura de est, numai catul superior i-a pstrat meterezele late cu chenare din stejar i butuci turnani ce le puteau nchide. Coridorul de aprare i acoperiul bastionului de sud sunt unite cu cele ale turnului de sud. Turnul de poart a fost aezat n spatele intrrii, n incint. Greutatea celor patru caturi este suportat de puternicii perei laterali i de dou arcuri ntinse peste parterul boltit n leagn, cele patru coluri fiind sprijinite de contraforturi masive. Intrrile spre caturile superioare, situate pe latura apusean, erau accesibile iniial numai prin scri mobile, acum ns turnul din sud este legat de coridorul de aprare al bastionului i al turnului de sud printr-o platform aflat n faa acestui turn la cel de-al treilea nivel, spre care urc dou scri de lemn. ntre turnul de poart i cel din sud se deschide o intrare pentru pietoni, cu u din lemn armat cu benzi de fier late de 10 cm, spre care duc scri largi de piatr, n curte pmntul fiind mult ridicat fa de exterior.

Cetatea sateasca de la Viscri

Panta abrupt din vest, mai puin expus atacului, a fost ntrit n secolul XVII, printr-un
zid rectangular, ce cuprinde sectorul nord-vestic al incintei, dou turnuri devansate, plasate n nord i vest (cel din nord, cu trei nivele fiind construit n 1630 de ctre arhitectul Johann Hartman, turnul de vest, cu patru nivele, ridicat n 1648-49). Turnurile cldite pe panta platoului sunt mult mai nalte n exterior dect n incint, unde al doilea cat al lor se afl la nivelul solului. n al treilea nivel se intra din coridorul de aprare ce nconjura incinta pe latura interioar, unde se aflau gurile de turnare i meterezele situate la 1,30 m sub coroana zidului. Ambele turnuri din secolul XVII au coridoare de aprare cu parapet de paiant, ulterior mbrcat n scnduri. Nivelul superior al turnului de vest, cu mici ferestre spre nord i sud, iar n colul de nord-est cu un orificiu pentru evacuarea fumului din vatr, servea ca locuin preotului n caz de asediu. Intrrile situate spre curte au tocuri de stejar, nivelele separate prin platforme din lemn sunt prevzute cu meterezele descrise mai sus. n secolul XVIII s-a construit un al doilea cordon de zid n jurul cetii, pstrat azi la nlimea de numai un metru, cu lipsuri pe laturile de nord-est i sud-est. n incint, coridorul de aprare a fost nlocuit printr-un opron, acoperit ntr-o singur pant, ce coboar de pe coroana curtinei ctre un zid mai scund, ridicat la 3-4 m distan de curtin, i avnd 19 mari intrri dreptunghiulare., opronul nefiind desprit de ziduri transversale i servind la adpostirea hambarelor de cereale. n 1970-71 cetatea a fost temeinic restaurat, reconstruindu-se coridorul de aprare al bastionului de est, iar dup 1990 a intrat n patrimoniul mondial UNESCO.

Cetatea sateasca de la Viscri

Cetatea sateasca de la Mergindeal

Cetatea Merghindeal, datata in 1336 este situata la 58 km de Sibiu intrun tinut deluros ce domina localitatea (Mergenthal in lb. germana). o bazilica romanica construita in sec. XIII, cu o incinta trapezoidala lunga de 37 metri. De asemenea, turnul principal de aparare asezat in V este prevazut cu drum de straja din lemn.

Cetatea sateasca de la Mergindeal