DREPT ADMINISTRATIV

PARTEA 1 ) Notiuni introductive. Capitolul 1) 1)NOTIUNEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA.

Stat=3 puteri: legislativa,executiva,judecatoreasca,adopta,aplica,solutioneaza.Puterea executiva este constituita din alta categorie ,administratia publica formata din 1) la nivel central sau national: a) guvernul(autoritatea suprema a exercutivului) si pres rom. b)ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice,dintre care maj. in subordinea guv . 2) la nivel local sau teritorial: a)prefectii ( reprez guv in terit) b)serviciile publice deconcentrate si descentralizate,precum invat,sanatatea. c)consiliile locale si cele judetene(autoritati autonome reprezentative a colectivitatilor locale) d) primarii si presedintii consiilor judetene,(organe executive ale consiilor locale,respectiv judetene. Administratia publica desemneaza o categorie de autoritati sau organe ale statului reunite ,ce au in frunte guvernul in mod obisnuit Iar Activitatea executiva desemneaza actiunile specifice acestei categorii de autoritati ale statului. Administratia publica se poate defini ca acea categorie a autoritatilor de stat constituita in temeiul aceleasi functii fundamentale de activitate executiva,pe
1

care o infaptuiesc si prin care se realizeaza ,puterea publica.Activitatea executiva se poate defini ca reprezentand acea functie fundamentala de activitate ce realizeaza in mod specific puterea de stat si care consta in punerea in executare sau in aplicare a anumitor prevederi din legi sau alte acte juridice. Caracteristicele generale ale administratiei publice: -reprezinta un sistem unitar ,reuneste autoritati,conduse de regula de guvern. -administratia este structurata functional si teritorial,exista stabilitate institutionala. -acvitatea este formalista,se respecta anumite proceduri.daca nu nu sunt valabile. -activitatea executiva indeplinita de ea este constituita din actiuni de prescriere formate din reglementari si actiuni de prestatie,declansate din oficiu sau la cerere. Functiile administratiei publice: -functia de conducere(mai ales prin acte normative),principala fiind decizia administrativa. -functia de coordonare, functia de indrumare,functia de control al indeplinirii sarcinilor. si functia de punere in executare concreta a masurilor dispuse conform legii,inclusiv de aplicare a legii in cazul incalcarii ei.

2)Dreptul administrativ si stiinta administratiei. a)Dr administrativ ca ramura a sistemului unitar de drept se autonomizeaza prin
obiectul de reglementare si prin metoda de reglementare a raporturilor sociale aflate sub incidenta sa. Dreptul administrativ se poate defini ca ramura de drept constituita din totalitatea normelor juridice ce reglm raporturile sociale din cadrul organizarii si functionarii administratiei publice si ale infaptuirii activitatii executive a statului prin utilizarea metodei subordonarii in desfasurarea relatiilor juridice.Trasaturi :
2

este o ramura omogena ,deoarece reuneste norme avand ca obiect de reglementare raporturi juridice specifice exercitarii puterii executive a statului si autoritatilor care il compun.-subiectele se caracterizeaza prin relatii de subordonare, face parte din categoria mai larga a dreptului public.Stiinta dreptului administrativ realizeaza o abordare juridica a administratiei publice sau fenomenului administrativ,precum si aparitia ,evolutia,transformarea institutiilor administrative ale statului si dreptului administrativ.Stiinta dreptului adm este chemata sa prezinte cum este organizata,cum functioneaza si ce fel de raspunderi si atributii are administratia,in schimb STIINTA ADMINISTRATIEI trebuie sa cerceteze si sa explice de ce este astfel organizata ,de ce functioneaza intr-un anumit mod si cu anumite atributii ,dar si cum ar trebui organizata pe viitor.

3)Legaturile dreptului administrativ cu alte ramuri juridice precum si cele ale stiintei administratiei cu alte stiinte.
Dreptul constitutional.normele administrative cuprinse in actele executivului se emit in acord cu constitutia .Dreptul finantelor publice ce se refera la intrebuintarea fondurilor banesti precum si controlul financiar.Dreptul muncii ce reglementeaza relatii individ sau colective intre angajatori si angajati.Dreptul civil ce se intrepatrunde in unele domenii precum patrimoniul tinand de domeniul public sau privat ,drepturile si obligatii cu caracter patrimonial ale executivului.Dreptul familiei-autoritatiile au atributii de oficiere a incheierii casatoriei,instituirea tutelei,etc. Dreptul penal- se includ in cadrul abaterilor infractiunile de serviciu. Stiinta dreptului administrativ cu alte stiinte Teoria generala a dreptului, stiintele juridice istorice( aparitia si evolutia institutiilor). Stiinta administratiei . Management public .Sociologia prin metode precum interviul si chestionarea. Statistica Informatica.

Capitolul 2 Administratia publica si mediul social politic

1)Administratia publica si mediul social.Statul trebuie sa se integreze

intregului social.Administratia publica este determinata in mod esential ,de fundamentele economice pe care se sprijina,de relatiile sociale in care se afla,de modul de alcatuire si functionare a insasi statului din care face parte,inclusiv regimul politic de guvernare.Administreaza se implica penetrand mediul social,precum si mediul social penetreaza administratia.Dimensiunile sociale ale administratiei se bazeaza pe anumite criterii.Primul criteriu: structural:ce are in vedere centralizarea sau dispersarea terirtoriala a administratiei,fie intr-un mod unitar(grupat la nivelul unei singure autoritati centrale) sau de catre centre superioare ce grupeaza anumite servicii publice.Un alt criteriu este de natura functionala si are in vedere durata si ritmul in care executivul reactioneaza in timp la nevoile sociale.

2)Administratia publica si mediul politic.Politica reprezinta o forma a

actiunii sociale constand dintr-un ansamblu de conceptii,institutii ,relatii si masuri menite a consacra,apara si promova interesele unui grup,colectivitati,institutii,organizatii,autoritati si stat.Administratia apare mai detasata de mediul politic,cel putin in structurile sale de executie.Intr-adevar,desi organele administrative reprezentative la nivel central(guvern,ministrii),teritorial sau local sunt desemnate pe criterii de optiuni politica,totusi,in marea lor majoritate ,functionarii publici sunt numiti in afara criterilor,potrivit competentei si pregatirii.Desi legile sunt expresia vointei politice a unei majoritati parlamentare,odata puse in executare,isi pierd semnificatia politica treptat.Nu se poate insa nega existenta unor raporturi intre administratia publica si elementele principale ale sistemului politic din societate,cum ar fi de exemplu partidele politice.Insasi administratia la nivel central poate adopta acte de politica interna
4

sau externa( declaratii,mesaje comunicate).Cea mai importanta influenta o are regimul politic care guverneaza viata social politica.Concluzie: Autoritatile administrative se caracterizeaza numai in privinta conducerii lor reprezentative prin prezenta elementului politic,in rest,la nivel de executie,acesta lipseste.

3)Administratia si dreptul
a)Necesitatea reglementarii juridice a administratiei.Autoritatile de stat ,au un camp limitat de actiune..sistemul de organe trebuie ordonat si actiunile sale trebuie coordonate ,ceea ce numai reglementarea juridica o poate realiza,prin obligativitatea impusa de regula de drept. b)Normele de drept administrativ.Reprezinta acea categorie a normele juridice instituite de autoritatile de stat si care confera administratiei publice sa se manifeste in raporturile de drept ca subiecte special investite cu atributii de realizare a puterii executive.(TRASATURI: SUNT PRODUSUL VOINTEI DE STAT,STATUL SI ORGANELE SALE SE MANIFESTA CA AUTORITATI PUBLICE,NU CA ALTE SUBIECTE DE DREPT.Forta de constrangere este exercitata de autoritatile apartinand sistemului executiv.Clasificarea normelor administrative aplicabile activitatii executive: 1) Dupa obiect de reglementare:ORGANICE:sunt cele prin care se reglementeaza infiintarea ,organizarea,functionarea,atributiile autoritatilor administrative,precum si a unor institutii in subordinea lor. norme procedurale:care regl forma in care se realizeaza activitatea adm publice. norme materiale: ce regl drepturile si obligatiile decurgand din raporturile juridice in care intra adm. 2)Dupa sfera lor de cuprindere: Generale:cele mai importante:ex:normele constitutionale interesand administratia Speciale: se refera la categorii limitate de raporturi dintr-un domeniu mai restrans:
5

exceptionale:vizeaza situatii deosebite 3) Dupa conduita prescrisa : -norme onerative obliga la indeplinirea unei activitati(secretar obligat la sedinta sa vina) -norme prohibitive care interzic savarsire actiun(secretar=nu membru partid) -norme permisive : sunt cele care fara a obliga sau interzice o actiune lasa libertate de conduita in limitele prevazute de ele. 4)Dupa locul in care isi produc efecte: -norme producatoare de efecte interne,au consecinte in interiorul autoritatilor administrative.(reguli de organizare,functionare) -norme producatoare de efecte externe.inafara administratiei.(normele fiscale) 5)Dupa caracterul lor: -imperative(ce pot fi onerative si prohibitive) -dispozitive. C)Izvoarele dreptului administrativ(obligatoriu scrise,continuta in act normativ,emise de autoritatile statului,izvoarele constituite in sistem unitar,obiceiul juridic nu poate fi izvor de drept administrativ) Clasificarea izvoarelor dreptului administrativ:

a)Dupa criteriul fortei juridice:

-Legi,decrete prezidentiale,hotaririle si ordonantele guvernamentale,ordinele si instructiunile ministrilor ,ordinile prefectilor,hotaririle consiililor locale si judetene,etc

b)Dupa provenienta sursei

-interne.(de la autoritatile nationale).
6

-externe(cuprinzand tratate si conventii internationale). Dreptul administrativ nu are un cod a lui,are f multe norme in codul civil,silvic,aerian etc. Hotararea este un act al unui organ colegial(guvern,consiliu) iar ordinul apartine unei autoritati unipersonale(ministru,prefect).Constitutia=cel mai important izvor de drept administrativ.C. regl atributiile executive ale pres romaniei,raporturile acestuia cu guvernul,raporturile acestuia cu parlamentul,etc.Legile sunt importante izvoare ale dreptului administrativ cand reglementeaza raporturi sociale din sfera executivului.Decretele Pres.Romaniei cu caracter normativ sunt izvoare ale dreptului administrativ cand reglementeaza raporturi din sfera executivului precum masuri exceptionale privind starea de asediu\urgenta .Hotarile Guvernului cu caracter normativ reprezinta important izvor al dreptului administrativ prin numarul si forta lor juridica in ierarhia actelor executive.Regulamentele,instructiunile si ordinele ale ministrilor sau alti conducatori se emit ,de regula,in temeiul unor prevederi exprese cuprinse in legi,decrete si hotarari guvernamentale. d)Raporturile de drept administrativ. Sunt acea categorie a raporturilor juridice,reglementate prin normele dr.administrativ,a caror formare,modificare si desfiintare are loc prin manifestarea de vointa unilaterala a autoritatii publice in cadrul si pt realizarea activitatii executive a statului. Elementele raportului administrativ: Partile ,reprezentate,de o autoritate administrativa publica,si pe de alta parte,fie un alt organ de stat,ori o persoana fizica sau juridica,o asociatie,partid poltiic,etc.Prima trebuie sa aiba o capacitate juridica determinata,proprie,a doua nu trebuie neaparat.Pozitia partilor este bineinteles,una de subordonare. Continutul:este format din drepturile si obligatiile specifice partilor participante la relatia din cadrul activitatii de realizare a puterii executive.Drepturile si obligatiile pot avea continut material,patrimonial, nepatrimonial ori procedural sau formal sau caracter mixt.
7

Obiectul:conduita partilor din relatia juridica ca titulare de drepturi si obligatii.Conduita adm poate consta din act de conducere,indrumare,coordonare si control. Formarea ,modificarea si desfiintarea raporturilor administrative.(prin efectele unor acte juridice si fapte material juridice.Formarea rap juridic poate avea loc din oficiu sau la cerere.Modificarea se poate realiza sub aspectul continutului,obiectului si partilor sale.Desfiintarea poate avea loc prin interventia unor fapte (decesul stinge obligatia de plata a amenzii)sau prin interventia unui act administrativ ce desfiinteaza un act anterior. Clasificarea raporturilor de drept administrativ: 1)Dupa continut: materiale,nemateriale,mixte. 2)Dupa natura lor :raporturi de drept material(plata impozit) si de drept procedural:exercitarea cailor de atac in materie contraventionala) 3)Dupa locul in care ele se manifesta: Raporturi interne si externe(producatoare de efecte in afara administratiei in relatiile ei cu tertii.Relatiile din interiorul autoritatii respective pot fii relatii ierarhice de supra si de subordonare,de asistenta de specialitate,de colaborare, si de control.Subordonarea opereaza pe plan vertical ,guvernul fiind in varf dar poate opera si pe plan orizontal,de exemplu,in relatia consiliu local,primar si serviciul public local.Raporturile de colaborare sunt specifice relatiilor dintre autoritati administrative intre care nu exista nici o legatura ierarhica.Cat despre raporturile externe ,ele pot fii : raporturi de subordonare formate intre administratie si cei administrati,autoritatea publica manifestand dorinta fara consimtamantul celeilalte parti.Indatoririle care revin celor administrati pot viza actiunea de a da,de a face,de a nu face .(drumuri-oprire interzisa). Mai sunt raporturi de utilizare ale serviciilor publice Asemenea serviciipot viza de pilda,invatamant,asistenta sociala si medicala,transport.etc.Mai sunt raporturile de colaborare dintre autoritatile executive si cei administrati,de ex cu organizatii si asociatii nonguvernamentale ce pot sprijini adm.SI mai sunt raporturile de control atunci cand exercita verificari fata de subiecte nesubordonate ierarhic.
8

Capitolul 3.Principiile administratiei publice. 1)Notiune ,sensurile si clasificarea principiilor.

Principiile adm publice= ansamblu unitar de reguli de baza avand o natura politica,economica,sociala si juridica care determina in mod esential organizarea,functionarea si activitatea sistemului executiv de organe al statului. Clasificare : 1)Dupa sfera pe care o cuprinde : -principii generale ce au efecte asupra intregii administratii (conducerii unitare,legalitatii) -speciale(limiteaza actiunea lor doar sub aspect organizatoric,functional ori atributional(principiul autonomiei locale). 2)Dupa natura acestora: -principii exclusiv juridice (legalitatii).se impart in principii exclusiv administrative si principii cu valoare juridica mixta(ex:constitutional-administrativa) -principii nejuridice(eficientei economico-sociale) -principii cu valoare mixta (al autonomiei locale ,al subordonarii ierarhice etc) 3)Dupa modul lor de consacrare: -principii legal sau expres formulate(legalitatii ,egalitatii,autonomiei locale) -principii deduse din lege(revocabilitatea actelor administrative).

2)Separatia puterilor in stat:3 puterii independente si egale cu posibilitati

de cooperare si control reciproc.O prima necesitate care determina acest principiu este de ordin functional,o singura autoritate nu ar putea detine toate

puterile. O a doua necesitate este de ordin democratic.Interventia judiciara asupra executivului are un caracter exceptional.

3)Principiul conducerii unitare a administratiei

Desi se disting 3 categorii de autoritati punlice,fiecare dintre ele contribuie in mod propriu la realizarea unitara a puterii publice pe ansamblul statului.Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice.Principiul conducerii unitare urmareste promovarea intereselor nationale generale la nivelul intregului stat,de sus in jos,evidentiind latura ierarhica,verticala,specifica statelor unitare. 4)Principiul constituirii si exercitarii democratice a puterii executive.Forma democratica reprezinta modalitatea de conducere a statului de catre natiune sau popor in interesul sau.Romania este un stat de drept,democratic si social.Guvernul este desemnat cu vot parlamentar majoritar,adopta hotarari in plenul sau si raspunde pentru activitatea sa,putand fi revocat de organul legislativ.Primarii si consiile sunt autoritati locale ce pot de asemenea fi demise 5)Principiul stabilitatii si specializarii structurilor administrative.Administratia nu se poate infaptui in mod unic sau singular printr-o singura autoritate,ci de catre multiple categorii de autoritati constituite in subsisteme cu multiple competente teritoriale,materiale,sectoriale,neramanand practic nici un domeniu social al vietii publice in afara preocuparilor ei.Autoritatile reprezinta forme organizatorice ale puterii executive constituite in structuri stabile,cu atributii proprii. 6)Principiul egalitatii cetatenilor in fata administratiei.Cetateni sunt clasati pe pozitii egale indiferent de orice criteriu.,sunt egali in drepturi:Egalitatea intre nationalitatea romana si minoritati,egalitatea religioasa,egalitatea intre sexe,egalitatea de opinie prin libera exprimare,egalitatea politica(orice cetatean are dreptul la asociere politica),egalitatea nu este afectata de considerente de avere.Cat despre administratie,cele mai importante organe (guvernul la nivel central si la nivel local consiile) sunt alese de alegatori prin vot EGAL.Primarii de asemenea sunt alesi pe vot universal,egal,direct,secret,liber exprimat.Problemele de interes deosebit pe plan local se pot supune aprobarii locuitorilor,prin referendum.Minoritarii se pot adresa oral sau in scris in limba lor materna la
10

autoritatile administratiei.Nu exista discriminari si inegalitati in profil teritorial,existand o dezvoltare pe cat se poate de mult echilibrata pentru o dezvoltare proportionala a tuturor zonelor,judetelor,localitatilor.De asemenea minoritatile li se asigura un nivel corespunzator de instruire si de manifestare cultural-artistica,precum si folosirea limbii materne in invatamant etc. In privinta actiunii principiului egalitatii in fata legii si a administratiei publice:Legea se aplica mereu in acelasi mod,indiferent de orice cauza.Daca administratiei ii revine indatorirea de a satisface un drept legal recunoscut,ea trebuie se actioneze intocmai fara nici o discriminare care ar putea crea un regim de inegalitate intre cei administrati.De asemenea ,in cazul persoanelor ce au de exemplu un handicap fizic sau psihic.,trebuie luate masuri pt a fi adusi cat de mult pe o treapta de egalitate cu oamenii normai.Formele ce aduc atingere principiului egalitatii sunt sanctionate. 7)Principiul legalitatii in activitatea executiva. Toate subiectele de drept au indatorirea de a respecta Constitutia,legile si celelalte acte juridice.Administratia desfasoara multiple activitati de conducere si de organizare a executarii legii Competenta normativa a autoritatilor administratiei publice(modul de stabilire a bazelor,limitelor si formelor acestei activitati).Pentru ca o autoritate de stat sau publica sa poata emite norme juridice ,ea trebuie individualizata si imputernicita in acest sens prin legea care-i reglementeaza organizarea,functionarea si atributiile.Administratia nu poate ,in mod obisnuit sa adauge.sa modifice sau sa scoata din vigoare o lege sau o norma continuta de ea.Sfera de raporturi sociale aflate sub incidenta reglementarii administrative:Legea poate reglementa orice raport social chiar daca el a fost,rezervat reglementarii administrative.Parlamentul este unica autoritate leguitoare a tarii.Executivul nu poate interveni pe cale de reglementare.Parlamentul poate incredinta Guvernului sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.Categoriile de acte normative emise de autoritatile administrative publice: Activitatea executiva normativa se caracterizeaza prin emiterea a numeroase acte cu forta juridica diferita ce se pot emite in aceeasi materie: hotarare guvernamentala,instructiuni ministeriala,hotarare consiliu local.Acestea trebuie sa fie conform atat cu legea,cat si unele fata de altele.Actele emise sau incheiate
11

trebuie sa indeplineasca toate conditiile sau cerintele de fond sau de forma cerute de lege si care le confera valabilitate juridica deplina.Autoritatile executive au obligatia de a controla modul in care se respecta legea in toate ramurile si domeniile de activitate care le sunt incredintate in sfera atributionala.La asigurarea legalitatii in administratie mai participa si alte puteri in stat,precum cea judecatoreasca si parlamentul.In privinta raportului dintre legalitate si oportunitate in activitatea executiva.Organele care infaptuiesc legea dispun de independenta operativa sau functionala ori chiar de autonomie in exercitarea atributiilor si functionarea lor.Chiar legea lasa autoritatilor in cauza posibilitatea optiunii intre anumite limite sau variante.Atributele executivului nu sunt limitate,se circumscriu legalitatii. 8)Principiul raspunderii in administratia publica.Incalcarea normelor de drept administrativ antreneaza raspunderea juridica in cele mai diferite forme.Guvernul,precum si fiecare membru al sau cunoaste o raspundere aparte,in fata parlamentului,ceea ce poate antrena retragerea increderii acordate executivului pe calea motiunii de cenzura.Ministrii si prefectii raspund in fata guvernului,primului ministru de activitatea autoritatilor executive pe care le conduc.Actele juridice care incalca legea sunt sanctionate,precum si autoritatile,compuse din functionarii acestora.O prima raspundere este cea sanctionatoare.Aici gasim infractiunile ,de natura penala(luare de mita),contraventiile precum si abateriile disciplinare.O a doua forma de raspundere este cea reparatorie pentru prejudicii cauzate de functionari patrimoniului autoritatii sau institutiei din care fac parte.

Capitolul 4 Notiuni introductive 1)Notiunea de stat si puterea de stat(publica)

Statul se poate defini ca fiind modul de organizare si manifestare a puterii publice de pe un anumit teritoriu,exercitate asupra unei populatii aflate in acel loc si care
12

realizeaza conducerea sociala in ansamblul ei,folosindu-se,la nevoie,de foarta de constrangere in vederea aplicarii dreptului.Este cel mai important fenomen social. Puterea de stat este o putere sociala,avand o serie de insusiri proprii: partide politice,organizatii sindicale,diverse asociatii etc.Caracterul politic al puterii publice se manifesta prin aceea ca promoveaza in mod organizat si prin mijloace specifice interese sociale filtrate prin constiinta legiuitorului si consacrate juridic.Acest caracter se reflecta in modul de compunere si organizare a guvernului,consiliilor,in alegerea primarilor etc. Caracterul teritorial al puterii publice consta in exercitarea acesteia asupra unei colectivitati umane asezate permanent pe un anumit spatiu.Caracterul organizat al puterii publice consta in exercitarea acesteia in si prin anumite forme institutionalizate,numite autoritati publice sau puteri in stat,ce exercita anumite atributii sau functii.Caracterul coercitiv al puterii publice consta in posibilitatea impunerii cu forta a vointei ce consacra juridic interesele sociale generale .Caracterul unic al puterii publice consta in faptul ca pe teritoriul unui stat nu pot coexista mai multe puteri publice distincte si opuse ca forme organizate a unor interese social politice fundamentale divergente,una dintre ele ,trebuind sa se impuna si sa o excluda pe cealalta sau pe celalalte.Caracterul deplin al puterii publice consta in modul nelimitat in care se exercita.Caracterul suveran al puterii publice sau de stat este trasatura in conformitate cu care ea este prioritara oricarei alte puteri sociale interne(fata de care ea este suprema),sau fata de puteri publice externe(fata de care e independenta). Autoritatea publica sau organul de stat reprezinta componenta structurala de baza si forma organizatorica distincta de constituire si manifestare a puterii publice alcatuita din una sau mai multe persoane si care este inzestrata cu capacitate juridica de a participa in nume propriu la infaptuirea sarcinilor revenind in mod specific puterii publice.Persoanele fizice care alcatuiesc autoritatile de stat au calitatea de parlamentari,functionari si magistrati.Organizarea de stat reprezinta modul de constituire a puterii publice.

13

2)Notiunea ,locul si partile componente ale autoritatilor administratiei publice (Notiunea administratiei publice,locul administratiei publice si partile administratiei publice)
Autoritatea administrativa reprezinta acea categorie a autoritatilor publice cu o structura stabila si o actvitate continua inzestrata cu capacitate juridica administrativa care-i permite participarea in nume propriu la infaptuirea puterii executive in limitele competentei legal determinate.Trasaturile organelor executive: In primul rand -respectivele organe =categorie de autoritati publice sau de stat,2-autoritatile sunt forme organizatorice stabile,3-dispun de capacitatea juridica administrativa cu caracter special,care le confera calitatea de a participa la raporturi administrative 4-prin atributiile exercitate organele administratiei publice infaptuiesc activitatea executiva a statului. Locul pe care il ocupa administratia,in sistemul autoritatilor publice este determinat de modul de constuire,organizare si functionare,precum si de atributiile ce ii revin in realizarea sarcinilor specifice comparativ cu celelalte puteri sau sisteme de autoritati.In primul rand ,organele executive sunt de regule alcatuite din persoane numite,si mai rar,alese.Prin activitatea lor,autoritatile administrative asigura punerea in executare si executarea in concret a legilor.Puterea executiva si sistemul ei de autoritati,ocupa un loc intermediar,intre legislativ si judiciar. Partile componente sunt: personalul acestora,mijloacele materiale si cele finaciare cu care sunt inzestrate,precum si competenta de care dispun.

3)Sarcinile ,atributiile,competenta si capacitatea autoritatilor administratiei publice ( Sarcinile autoritatilor administratiei publice, competenta autoritatilor administratiei publice )
Sarcinele administratiei publice reprezinta obiectivele pe care aceste organe de stat trebuie sa le realizeze in cadrul activitatii executive pe care o desfasoara.Aceste obiective sau scopuri au la baza anumite interese de stat .In
14

vederea realizarii unei sarcini,statul are anumite atributii legale,adica complexul de drepturi si obligatii de care dispune administratia.Atributia reprezinta investirea legala conferita spre a realiza sarcina. Competenta administratiei publice este ansamblul activitatilor cu si fara semnificatie juridica,savarsite de un organ in vederea realizarii atributiilor sale.Competenta are urmatoarele trasaturi: are caracter legal,fiecare competenta e prevazuta de lege sau alte acte normative, competenta are un caracter propriu,ea apartinand strict autoritatii careia i-a fost conferita si mai are si caracter obligatoriu:exercitarea ei nu este o facultate pentru titular,are caracter permanent de asemenea,in sensul ca este exercitata in mod continuu,exceptand cazurile de competenta temporara. Capacitatea juridica administrativa: reprezinta aptitudinea conferita de lege unei autoritati publice,de regula executive,de a avea drepturi si obligatii exercitate sau indeplinite in mod limitativ si in nume propriu in cadrul realizarii puterii publice.Capacitatea organelor de stat este speciala,limitata numai la actele si faptele prevazute de lege si strans determinate de drepturi si obligatiile limitativ atribuite.Trasaturi: este proprie numai respectivei autoritati ,are un caracter exclusiv,nu poate fi transmisa sau delegata,(spre deosebire de competenta),3.cata vreme capacitatea juridica este aptitudinea de a actiona numai in nume propriu,ca subiect,competenta putand fi exercitata si in numele altuia. Sarcinile ,atributiile si competetanta,si capacitatea juridica definesc statutul propriu al autoritatii publice respective.Personalitatea juridica a organelor administrative poate fi civila sau de drept penal.(cand au in prop bunuri din domeniul privat) si personalitate juridica de drept public(cand sunt prop ale bunurilor domeniului public).

4)Clasificarea sarcinilor si competentelor administrative:

a)Dupa natura lor: sarcine de conducere si de organizare,intr-o parte si sarcini de prestatie,pe de alta parte.Primele se realizeaza prin actiuni de organizare a executarii si executarea in concret a legilor si a altor acte constand din emiterea de acte normative sau de prescriptii in diverse domenii de interes national sau

15

local.Cele de a doua categorie vizeaza sarcini privitoare la satisfacerea unor nevoi sociale concrete ale unei colectivitati sau ale membrilor ei. b)Dupa sfera lor de cuprindere : Sarcini generale,ce se grupeaza in sarcini de conceptie si sarcini de directie. si sarcini speciale. Sarcinile de conceptie vizeaza obiectivele cu caracter general de politica administrativa incluzand sarcini de informare,prevedere,planificare,organizare. Activitatea de informare vizeaza cunoasterea nevoilor sociale reale care impun o anumita conduita executiva,constituind baza informationala a viitoarei decizii administrative.Informarea se realizeaza prin intermediul serviciilor de specialitate a unei autoritati.Se realizeaza prin intermediul serviciilor unei autoritati: de informare,de sinteza,de studii,si se intemeiaza pe diverse surse precum solicitari adresate executivului,semnalarile din presa scrisa si audio vizuala.etc Sarcinile de prevedere sau de prognoza vizeaza anticiparea evolutiei cerintelor sociale carora administratia va trebui sa le faca fata pe viitor.Sarcinile de planificare se refera la alocarea mijloacelor materiale si financiare,precum si a resurselor umane necesare realizarii in acord cu sarcinile de prevedere.Sarcinile organizatorice vizeaza atat realizarea cadrului insistutional cat si actional al activitatii executive pentru infaptuirea sarcinilor ei specifice. Sarcinile de directie pun in evidenta actiunea directoare sau actiunea de orientare a acesteia,asigurandu-se unitatea de comanda si de actiune executiva la cele mai diferite nivele si structuri administrative,inclusiv controlului utlizarii mijloacelor si executarii dispozitiilor. Sarcinile speciale sau tehnice ale administratiei se circumscriu unor obiective concrete,precis determinate,la nivelul fiecarei autoritati,iar dupa continut,pot fi economico-financiare,sociale,sanitare,cultural-educative si de instruire,de aparare ,de reprezentare, iar dupa aria de cuprindere,pot fi nationale si locale.Constituie sarcini la nivel national,de exemplu,sarcinile de reprezentare a statului in exterior. In privinta clasificarii competentei autoritatilor administratiei publice ,ea se poate face dupa diverse criterii.Competenta poate fi
16

materiala,teritoriala,personala si temporala dupa continutul de cuprindere,sfera de intindere,durata si incidenta ei. a)Competenta materiala(ratione materie).Este forma de competenta ce are in vedere natura raporturilor sociale intrate in campul de activitate a unui organ.Ea poate fi generala ,cand autoritatea care o exercita poate decide in toate problemele esentiale ale activitatii executive in ansamblul ei sau in diversele sale laturi specifice,atat la nivel national,cat si local(guvern,consilii locale si judetene).Competenta speciala reprezinta situatia in care organul poate actiona intr-un mod foarte limitat in probleme ale activitatii executive centrale si locale riguros determinate.(ministerele). B)Competenta teritoriala desemneaza limitele spatiale sau geografice in care se manifesta competenta materiala a unui organ public,in care sens distringem o competenta centrala sau nationala cuprinzand intreg teritoriul statului si o competenta locala limitata la anumite portiuni din teritoriu.(judet,oras,comuna). C)Competenta personala -este determinata de calitatea persoanei sau a subiectului de drept in functie de care se declanseaza incidenta actiunii normei si a autoritatii. D)Competenta temporala desemneaza limitele in timp intre care o autoritate isi desfasoara activitatea.Poate fi temporara,sau permanenta.Temporara cand exista asemenea limite fixate in activitatea unui organ.Competenta temporara nu se confunda cu organele temporare (create pentru solutionarea unor sarcini provizorii) sau cum actele administrative cu caracter temporar(care produc efecte limitate in timp pana la intervalul de timp sau data prevazuta de ele sau de a.j. superior). Competenta autoritatilor adimistrative poate fi contencioasa (jurisdictionala) cand solutioneaza un conflict dedus judecatii sale , sau nejurisdictionala(lipsita de aceasta trasatura si limitata la organizarea aplicarii legii). Competenta exclusiva revine integral autoritatii careia i-a fost atribuita pin lege.Cea partajata se exercita de autoritatile locale cu nivelele administratiei superioara.Competenta delegata este incredintata in temeiul legii autoritatilor
17

locale de catre autoritatile centrale impreuna cu resursele financiare pentru exercitare in numele si sub controlul lor.Exercitarea simultana a competentelor de catre doua sau mai multe autoritati cu privire la aceeasi situatie ,dau nastere la conflicte pozitive sau negative.

Capitolul 5-Sistemul,structura si clasificarea autoritatilor administratiei publice 1)Notiuni sistemului autoritatilor administratiei publice
Sistemul autoritatilor publice reprezinta ansamblul formelor organizatorice prin care se manifesta sau se exteriorizeaza puterea publica aflate intr-o stransa unitate si relatii de interdependenta determinate de modul de exercitare a acestei puteri.Relatiile ierarhice exprima legatura dintre formele de organizare a puterii,respectiv dintre organele ce compun sistemul administrativ.Exista relatii de supraordonare si de subordonare.Primele definesc pozitia specifica a unui organ superior fata de altul inferior prin puterile conferite in cadrul aceluiasi sistem.Relatiile de subordonare expirima pozitia si legaturile in care se afla un organ ierarhic inferior dependent fata de un organ ierarhic superior.Ceea ce asigura existenta si desfasurarea omogena a relatiilor ierarhice este atat unitatea,cat si diferenta a competentei materiale si a celei teritoriale a respectivelor autoritati.O autoritate nationala de exemplu si una locala,se vor afla in raporturi ierarhice.Pe de alta parte,un organ de acelasi nivel teritorial,dar avand competenta materiala mai larga,va supraordona fata de alt organ de nivel teritorial similar,cu o competenta insa mai ingusta.SSub aspectul competentei materiale,distrigem competenta generala si cea speciala.prima de regula,subordonand pe a doua. 2)Supraordonarea si subordonarea ierarhica administrativa. Supra si subordonarea desemneaza raporturile dintre doua organe in temeiul carora unul dintre ele,aflat pe o pozitie superioara intr-un sistem,are anumite drepturi decurgand din aceasta fata de organul aflat pe o treapta inferioara si care are anumite obligatii fata de organul superior tocmai datorita pozitiei in care se
18

afla.Continutul acestor raporturi este format din dreptul de a conduce,de a indruma,de a coordona si de a controla activitatea organului subordonat,care la randul sau,are obligatii corelative de a indeplini dispozitiile organului supraordonat .Dupa unele opinii,mai intra si dreptul de a infiinta si de a organiza autoritati sbordonate.obiecutl acestor raporturi il reprezinta conduita partilor.a)Dreptul de a infiinta si organiza autoritati,prin aceasta actiune,autorul devine ierarhic superior celeilalte parti,dar o asemenea atributie este conferita in mod cu totul exceptional,limitativ si expres executivului,intrucat,crearea autoritatilor administrative are loc prin lege.Acelasi atribut cuprinde si alte prerogative,precum: numirea conducatorilor,aprobarea regulamentelor de organziare si functionare etc. b)Dreptul de a conduce,indruma si coordona autoritatile subordonate este o alta componenta. Dreptul de conducere= facultatea conferita unui organ ierarhic superior in temeiul caruia el poate emite acte obligatorii pentru autoritatea subordonata si pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca.Dreptul de indrumare,in primul rand,cele superioare pot da indrumari obligatorii de urmat in activitatea organului controlat,in al doilea rand indrumarea se realizeaza pe calea emiterii indicatiilor sau indrumarilor operative cu privire la modul in care organul subordonat trebuie sa-si indeplineasca atributiile.ex: normele ministerului sanatatii vizand igiena locurilor de munca trebuie respectate si aplicate de toate autoritatile administrative.Organul superior desi paote interveni in activitatea celui inferior,totusi,nu poate sa-l substituie si sa-l inlocuiasca pe acesta din urma in atributiile sale,existand insa si exceptii,cum ar fi posibilitatea normativa a organului superior de a abroga acte de reglementare cu forta juridica inferioara si eventual,de a le inlocui cu propriile reguli.In ceea ce priveste coordonarea,poate fi exterioara sau interioara,este o functie esentiala a conducerii.Formele prin care se realizeaza coordonarea sunt: informarile,consfatuirile si verificarile.informariile reprezinta actiuni de aducere la cunostiinta a organului coordonator,a stadiului realizarii unor insarcinari indrumate in mod unitar.Consfatuirile sunt forme organizatorice de lucru,reuniuni,care,urmaresc nu numai cunoasterea stadiului unei activitati,dar si analiza modului ei de infaptuire .verficarile sunt actiuni de constatare la fata locului .
19

C)Dreptul de control general ce presupune posibilitatea luarii de masuri eficiente pentru eliminarea oricarei deficiente constatate,inclsiv suspendarea sau anularea masurilor ilegale,cat si dreptul de a sanctiona pana la eliberarea din functie a celor vinovati de abatere.Activitatea de control se desfasoara doar asupra autoritatii verificate,numai prin prisma specializarii competentei,si numai pe baza prevederilor legale.

3)Dubla subordonare a unor autoritati administrative

(Dubla

subordonare a autoritatilor administrative) Subordonarea administrativa poate fi deplina si limitata.Este deplina atunci cand se realizeaza atat organic cat si functional.Subordonarea functionala are in vedere doar simpla coordonare a activitatii,cealalta are un continut mai larg,sub aspectul conducerii,finantarii etc. Dupa modul de exercitare,subordonarea poate fi directa ,atunci cand intre cele 2 parti a raportului ierarhic nu se interpune nici o treapta intermediara,(guvernprefect,guvern-minister) sau indirecta,cand se interpun una sau mai multe trepte (organ teritorial judetean si organ municipal). Dupa numarul subordonarilor,avem subordonare unica si subordonare multipla. Dupa natura autoritatii fata de care opereeaza subordonarea: exclusiva,fata de o singura autoritate sau de un singur sistem sau neexclusiva (mixta) fata de mai multe autoritati,de regula,diferite ca si competenta materiala sau teritoriala.(Serviciu public judetean,fata de propriul minister si fata de prefect). Dupa pozitia subordonarii: subordonare orizontala,fata de o autoritate de la acelasi nivel teritorial ,de ex(guvern-minister) sau verticala,intre competente teritoriale diferite,dar materiale asemanatoare( organ central si organ local specializat). Dupa largimea atributiilor proprii conferite : subordonare centralizata,si subordonarea partial centralizata. In dreptul administrativ roman se cunoaste asa numita dubla subordonare,autoritatile sau organele de specialitate locale ale administratiei se subordonau consiliilor locale sau judetene,cat si ministerelor si celorlalte organe
20

centrale de specialitate ale administratiei publice.Trasaturi: - organele ierarhic superioare de specialitate asigura conducerea ,indrumarea si exercitarea controlului celor din subordine numai sub aspectul tehnic,in timp ce subordonarea organica sau orizontala implica o conducere si o indrumare cu caracter general,politic,si administrativ 2) organele superioare vertical pot suspenda actele ilegale si inoportune ale autoritatilor subordonate,dar nu le pot anula,desfiinta definitiv,asa cum pot proceda autoritatile supraordonate organic . 3) in situatia ivirii unor divergente intre diferitele organe supraordonate apartinand unor sisteme executive distincte,ele urmau sa fie solutionate de autoritatea ierarhic imediat superioara si comuna amandurora. 4)Structura autoritatilor administrative Cele mai multe autoritati executive sunt insa alcatuite din mai multe persoane constituind o colectivitate organizata in mod unitar si care prin ansamblul ei,cat si prin modul de alcatuire,defineste organizarea sau structura institutiei,functionarea ei si modul de indeplinire a atributiilor ce ii revin.Exista insa si autoritati unipersonale.(prefect,primar). Compartimentul organizatoric al unei autoritati administrative reprezinta unitatea structurala-alcatuita din una sau mai multe persoane-aflata sub unica conducere.Compartimentul organizatoric are o serie de trasaturi: se poate compune dintr-o singura persoana,ori mai multe,fiecare dintre persoanele care il compun se afla intr-o relatie ierarhica de subordonare directa cu un sef ierarhic ca organ de conducere unipersonal sau colegial,compartimentele exercita atributii de natura omogena,structurile interne au capacitate juridica proprie,pot fie fie compartimente simple,fie complexe.Compartimentul complex reprezinta o reunire de compartimente elementare sau chiar complexe supuse aceleiasi autoritati ierarhice unice.cel simplu e acea unitate structurala simpla in care intre conducatorul ei si celalate pers componente nu se interpune alt subiect. In structura autoritatilor administrative distigem biroul,serviciul,si directia,iar in cazul celor centrale(ministere) se mai adauga directia generala si departamentul.

21

-birourile se organizeaza pentru indeplinirea unei activitati omogene care impune o delimitare organizatorica minimala distincta, serviciul se organizeaza pentru indeplinirea unor activitati omogene sau pentru mai multe activitati complementare pentru care se cere o conducere unitara, directia cuprinde mai multe servicii ori birouri care desfasoara activitati ce necesita o coordonare, directia generala se organizeaza pentru delimitarea unui grup de activitati ce reprezinta un domeniu sau un sector de activitate. departamentul se organizeaza in scopul desfasurarii unor activitati care sintetizeaza functii ale mai multor compartimente inferioare sau care vizeaza coordonarea si orientarea lor de maniera globala.Reglementarile legale stabilesc dimensiunea numerica a personalului care compune un compartiment sub aspectul unui minim pentru fiecare: 3 pt birou,6 pt servicii, 20 pt directie),Fiecare compartiment superior are in compunerea sa structuri inferioare sau mai simple. Functionarul din organele administrative indeplineste o functie publica.Totalitatea functiilor dintr-un organ executiv corespunzatoare structurii sale organizatorice reprezinta statul de functii al autoritatii respective.Cand sunt nominalizate si persoanele care ocupa efectiv posturile respective avem statul de personal.Atunci cand aceasta schema reflecta si retributia personalului suntem in prezenta statului de salarii(sau de plata).Descrierea fiecarui post sau functii se face prin fisa postului,aceasta fiind un act administrativ intern esential pentru buna functionare si organizare a autoritatii executive.

5)Clasificarea organelor si a structurilor administrative

a)Dupa criteriul competentei materiale: organele executive se clasfica in organe cu competenta generala si organe cu competenta speciala.Cele cu competenta generala se caracterizeaza prin atributii vizand ansamblul activitatii executive,in toate ramurile si domeniile.Organele cu competenta speciala sunt acele autoritati ale caror atributii sunt limitate la o singura ramura sau domeniu de activitate.(ministerele).La randul lor,cele de specialitate se clasifica in organe de ramura si organe de domeniu.Primele conduc activitatea dintr-un sector executiv deosebit de limitat,in vreme ce ultimele au atributii in mai multe ramuri .Cele cu competenta speciala se subordoneaza de regula celor cu competenta generala de
22

la acelasi nivel teritorial,organele cu competenta generala pot ,hotara in probleme de competenta speciala . b)Dupa competenta lor teritoriala : organe centrale si organe locale.prima: guvernul,ministerele etc a doua: consiliile locale de exempl.Autoritatile centrale au in subordine,organele locale sau cele din teritoriu pe care le conduc,indruma,controleaza.Organele superioare pot hotara in probleme de competenta organelor subordonate. c)dupa durata functionarii: permanente sau temporare(comisii create pentru situatii determinate) d)Dupa modul de compunere: organe unipersonale,organe colegiale e)Dupa modul lor de conducere: organe cu conducere unipersonala(ministere) sau organe cu conducere colegiala (guvern poate,sau consilii locale dar nush sigur) f)Dupa natura activitatii desfasurate: autoritati de administratie activa,nejurisdictionala si autoritati administrative jurisdictionale,care solutioneaza litigii derivand din incalcarea legii adoptand acte juridice definitive sau stabile. g)Dupa plenutidinea puterilor conferite: organe cu competenta deplina,decizionala,si organe cu competenta auxiliara,ajutoatoare.Primele pot emite acte juridice,ultimele desfasoara activitati de pregatire a emiterii,de punere in executare si de control a realizarii actelor juridice. h)Dupa modul de exercitare a competentei : organe cu competenta proprie sau exclusiva si organe cu competenta delegata sau incredintata. Alte clasificari organe superioare ierarhic si inferioare ierarhic,organe de decizie si de executie,alese si numite,civile si militare etc. clasificarea structurilor administrative : a)Dupa criteriul naturii si raspandirii: structura functionala si structura teritoriala a administratiei.Prin structura functionala se intelege starea de diviziune sau indiviziune organizatorica a administratiei publice corespunzator divizibilitatii sau indivizibilitatii sarcinilor
23

specifice executivului in stransa legatura cu modul de distribuire a lor intre organe sau compartimente.Structurile teritoriale au in vedere faptul ca diversitatea sarcinilor de realizat de catre organele executive fac imposibila ca o singura autoritate sa le poata realiza pe toate.Conditii necesare pentru realizarea structurii teritoriale: existenta unui teritroiu,existenta unei colectivitati umane,modul de gestionare specifica a nevoilor sociale locale sa impuna satisfacerea lor printr-un cadru organizatoric adecvat ,apartinand administratiei publice locale sau teritoriale. b)Dupa gradul de complexitate: simple (cand intre personaul component si conducator nu se interpune o alta persoana sau functie) si complexe( reprezentand o reunire de compartimente simple cu multiple relatii ierarhice,directe si indirecte), c)Dupa natura atributiilor exercitate in cadrul sau in afara autoritatii respective: functionale si de specialitate.Structura functionala reprezinta acea componenta organizatorica interna prin a carei activitate se asigura,buna functionare a autoritatii si crearea conditiilor necesare indeplinrii atributiilor legale.iN orice organ executiv vom gasi compartimente de personal,invatamant,salarizare,etc. .Structura de specialitate este compartimentul constituit dupa necesitatile de rezolvare a sarcinilor avand atributii omogene si distincte. d)dupa caracterul omogen sau neomogen al atributiilor si competentelor exercitate: structuri tipice si structuri indiviuale sau atipice.Structurile tipice sunt constituite in cadrul autoritatilor administrative ce fac parte din sisteme sau subsisteme bazate pe raporturi ierarhice intre elementele componente,in timp ce structurile atipicice caracterizeaza organe,de regula,unicat,din subordinea guvernului sau ministerelor (consilii ,oficii) sau se pot regasi chiar in structurile ministeriale,financiare,de externe sau bancare.

Functia publica in administratia publica- Capitolul 6 : Notiunea,regimul juridic si clasificarea functiilor si functionarilor publici
24

1)Notiunea functiei publice

Functia publica se poate defini ca reprezentand o situatie juridica predeterminata normativ constituita dintr-un complex unitar de drepturi si obligatii prin a caror realizare se infaptuieste in mod specific competenta unui organ de stat exercitandu-se puterea publica in conformitate cu atributiile ce revin autoritatii respective.In primu rand,e predeterminata,fiind reglementata legal ,in al doilea rand e o situatie juridica,adica un complex unitar de drepturi si obligatii,in al 3-lea rand,are un caracter propriu,apartinand celui investit anume in cadrul unei autoritati pentru a-i realiza competenta,4-lea rand,are caracter continuu sau de permanenta in timp,5-lea rand are un caracter obligatoriu,functia publica administrativa trebuie exercitata in orice imprejurare ce ii solicita interventia,6lea rand: numai prin indeplinirea efectiva a tuturor functiilor din cadrul unei autoritati se realizeaza exercitarea practica a competentei autoritatii in cauza conform atributiilor legal stabilite,7-lea rand: prin exercitarea functiei se contribuie la realizarea puterii publice.

2)Functia publica administrativa : sau functia publica executiva: categorie ce reprezinta situatia juridica legal predeterminata
constand dintr-un complex unitar de drepturi si obligatii prin care se infaptuieste,de regula,competenta unui organ al administratiei publice contribuindu-se la exercitarea puterii publice executive in conformitate cu atributiile ce revin autoritatii in cauza.Prin aceasta functie se infaptuieste in exclusivitate activitatea executiva a statului,constand,in principal,in adoptarea ori emiterea actelor administrative sau pregatirea,executarea si controlul realizarii lor. Functia publica in sensul ei restrans administrativ-a fost reglementata prin Legea 188 din 1999,care a definit-o ca fiind ansamblul atributiilor si responsabilitatiilor stabilite in temeiul legii,in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala,locala si autonoma.In primul rand,definitia legala precizeaza continutul functiei,care consta in ansamblu de atributii si responsabilitati.In al doilea rand,aceste atributii si responsabilitati sunt stabilite in
25

temeiul legii.In al 3-lea rand ,atributiile si responsabilitatile sunt determinate ,in cazul functiei publice,de catre autoritatea publica sau institutia publica in cadrul careia ea exista si se exercita.In al 4-lea rand,functia publica este instituita in scopul realizarii prerogativelor de putere publica a autoritatii sau instituitie publica din care face parte functionarul. Functia publica are la baza o serie de principii:Principiile functiei publice --principiul legalitatii functiei publice-intrucat functia publica e definita de statut,iar functiile publice sunt prevazute in anexa acestuia,continutul activitatilor desfasurate de functionar in exercitarea prerogativelor de putere publica fiind determinat de lege. 2)Principiul impartialitatii exercita functiei publice,functionarul trebuie sa nu defavorizeze sau sa favorizeze pe nimeni,inclusiv pe el. 3)principiul obiectivitatii: presupune solutionarea cazului dat cu respectarea adevarului obiectiv. 4)principiul transparentei-adica a furnizarii tuturor informatiilor necesare si solicitate,utile solutionarii cauzei,decizia este transparenta. 5)principiul eficientei si eficacitatii: are in vedere,pe de o parte,rezultatul economic al exercitarii functiei ,iar pe de alta parte,rezultatul social.6)principiul responsabilitatii 7)principiul orientarii catre cetatean in sensul prestarii la termen si intocmai a serviciului public solicitat. 8)principiul stabilitatii in exercitarea functiei,in sensul ca functionarii publici nu pot fi eliberati sau destituiti din functie decat in conditiile si cazurile legal si limitativ prevazute. 9)principiul subordonarii ierarhice . Se mai poate vorbi si de principiul egalitatii sanselor de intrare si promovoare in corpul functionarilor publici prin concurs deschis si principiul selectiei functionarilor,in vederea numirii si promovarii prin concurs sau examen .

3)Notiunea functionarului public Titularul unei functii ocupate se

numeste functionar,iar cel al unei functii publice se numeste functionar public.TItularul unei functii publice care implica si exercitiul autoritatii se numeste functionar public de autoritate.Functionarul public este persoana fizica numita in mod legal cu exercitarea unei functii publice.Legaturi intre functie si functionar,sau diferentieri: functia publica este o situatie juridica obiectiva

26

,impersonala,ea nu se poate realiza inafara unui titular investit cu infaptuirea ei ,functionarul exercita functia numai in baza unei investiri legale si in limitele ei. Functionarul public reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau institutie,serviciu sau regie publica aflata in raporturi ierarhice si care a fost legal investita cu exercitiul unei functii publice executive,de regula,pentru o perioada de timp nedeterminata,fiind salarizata . In primul rand,functionarul public trebuie sa faca parte dintr-o autoritate sau institutie publica,serviciu sau regie publica,2functionarul trebuie investit cu exercitiul functiei sale,de regula prin numire,mai rar prin alegere, in al 3-lea rand: functionarul public administrativ se afla in raporturi ierarhice de supra si subordonare fata de inferiorul,sau superiorul sau ierarhic.,4-investirea si exercitiul functiei sale se fac de regula pe o perioada nedeterminata.5-functionarul este de regula salarizat pentru activitatea depusa. Statutul functionarilor publici a adoptat o definitie si anumite criterii particulare in configurarea conceputul de functionar public.In primul rand,functionar public este numai persoana numita intr-o functie publica,excluzand pe cei numiti.Numirea provine fie de la conducatorul autoritatii sau institutiei publice.2.Nu intra in categoria functionarilor publici persoanele alese in functii de demnitate publica.(membrii guvernului). .De la prevederile statutului mai sunt excluse: coprul magistratilor,cadrele didactice,personalul salariat incadrat,la cabinetulul primarului,prefectului,pres cons judetean etc.Acestia au calitate de functionar,insa nu public.3)Functionarilor publici li se aplica prevederile din Legea privind Statutul functionarilor publici.Denumirea de statut reflecta,insasi natura situatiei functionarului sau conditia juridica a acestuia.Constituie dreptul comun in materie.Desi dispozitiile Statutului in cauza se aplica tuturor functionarilor publici,inclusiv celor care au deja statute proprii,acesta are loc numai in masura in care respectivele statute nu dispun altfel.Numarul total al persoanelor care indeplinesc functiile prevazute in statut formeaza efectivul de personal al respectivei autoritati sau institutii.In baza statului de functii si a efectivului de personal se obtine statul de personal,care cuprinde diviziunile sau structurile nominalizate,functiile ce fac parte din ele si numarul posturilor pentru fiecare functie cu numele persoanelor care se ocupa de fiecare post.Statul de plata sau de salarii este o reflectare a statului de personal cu specificarea drepturilor
27

banesti.TOTALITATEA FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN AUTORITATILE SI INSTITUTIILE PUBLICE DIN ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA SI LOCALA,INCLUSIV AUTONOMA,CONSTITUIE CORPUL FUNCTIONARILOR PUBLICI

4)Regimul juridic al functiei publice

a)Conditii generale ale investirii in functie Regimul juridic al functiei publice reprezinta ansamblul normelor juridice care au ca obiect reglementarea functiei respective si a raporturilor corelative in privinta modului de formare,modificare,incetare.Raportul juridic concret de functiune sau de serviciu se realizeaza in mod efectiv numai prin investirea unei persoane fizice intr-o functie publica.Investirea in functie reprezinta actul juridic individual unilateral de putere al unei autoritati care numeste,o persoana fizica intr-o anumita functie determinata in scopul exercitarii acesteia corespunzator legii.Conditii generale:existenta cetateniei romane si domiciulului in Romnaia,varsta de 18+ ani,capacitate deplina de exercitiu,stare de sanatate buna,cunoasterea limbii romane,scris si vorbit, promovarea concursului,pregatirea profesionala de specialitate,declaratia de avere,compatibilitate morala,lipsa starii de incompatibilitate,depunerea juramantuluid e credinta,indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei.Prima conditie este asadar,existenta cetateniei romane,acest lucru reprezentand o garantie de loialitate,datorata posibilitatii existentei unor coliziuni de interese intre state ,in cazul numirii strainilor.Nu are relevanta cum s-a dobandit cetatenia.Conditia domiciulului se explica prin simplul fapt ca titularul trebuie sa fie prezent in raza teritoriala a autoritatii careia ii apartine.Varsta de minim 18 ani este iarasi foarte important,cel ce nu poate alege nu poate fi nici ales,trebuie capacitate deplina de exercitiu.Pentru unele functii sunt limite de varsta mai mari,cum ar fi 30 de ani la prefect.Cea de a treia conditie este cea a starii de sanatate corespunzatoare,atestata prin examen medical de specialitate,vizeaza aspectul psihic si fizic.fara discernamant=nu poate.4-a conditie: Capacitatea deplina de exercitiu si are in vedere existenta in persoana celui in cauza a drepturilor politice( de a alege si de a fi ales) in totalitatea lor.Cea de-a 5-a conditie vizeaza starea de compatibilitate morala definita in statut in sensul ca cel in cauza sa nu fi fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni ce
28

l-ar face incompatibil cu exercitarea functiei publice.( de exemplu cnv cn a savarsit crime impotriva umanitatii,statului etc).Daca in timpul exercitarii functiei cel in cauza sufera o condamnare pentru o infractiune incompatibila cu functia avuta,va fi eliberat din functie.Cea de-a 6-a conditie se refera la cunoasterea limbii romane scris si vorbit,lucrarile si activitatile autoritatilor desfasurandu-se in aceasta limba.Indeplinirea cerintei poate fi verificata la numirea in functie prin examinare.Unii functionari trebuie sa cunoasca si limbiile minoritatilor nationale. A saptea conditie vizeaza pregatirea profesionala de specialitate,respectiv nivelul studiilor superioare de lunga sau scurta durata,studii medii,liceale,post liceale sau post liceale ori ale specializarii. A 8-a conditie se refera la recrutare prin castigarea concursului,diploma de studii nefiind suficienta,uneori trebuind chiar sa stea o perioada de stagiu. A 9a conditie se refera la obligatia prezentarii declaratiei de avere,ca o garantie ca exercitiul puterii nu a reprezentat un prilej de imbogatire.Declaratia de avere se reactualizeaza anual.A zecea conditie se refera la inexistenta incompatibilitatii intre calitatea de functionar public cu orice alta functie sau demnitate publica,cu exceptia calitatii sau activitatii didactice,stiintifice,literar-artistice.Legea a prevazut ca incompatibilitati detinerea altor functii si desfasurarea altor activitati,renumerate sau nerenumerate dupa cum urmeaza: a) in cadrul autoritatilor sau institutilor publice,b) in cadrul cabinetului demnitarului c)in cadrul regiilor autonome,societatilor comerciale ori alte unitati cu scop lucrativ. d)in calitate de membru al unui grup de interes economic.In mod exceptional,persoanele numite de pres romaniei,de parlament,pot indeplini in conditiile legii,functia publica care a generat incompatibilitatea,daca un interes public impune acest lucru.In sfarsit,nu sunt permite raporturi ierarhice directe intre functionarii publici care sunt soti sau rude de gradul 1.Este reglementat si conflictul de interese ca situatie in care o persoana,care exercita o demnitate sau o functie are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit constitutiei sau altor acte normative: Situatii: interesele sale patrimoniale sau a rudelor pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia, participa in cadrul aceleasi comisii,cu functionarii publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul 1, este chemat sa rezolve cereri,sa ia decizii sau sa participe la luarea decizilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are
29

relatii cu caracter patrimonial.Corelativ incompatibilitatii,exista si interdictia,care nu permite functionarului,de eemplu,sa exprime opinia politica in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu,este o stare de moment.Inexistenta starii de incompatibilitate trebuie sa persiste pe toata durata exercitarii functiei. a 11-a conditie se refera la depunerea juramantului de credinta,in termen de 3 zile de la numire .juramantul=angajarea deplina si fidela la realizarea integrala atributiilor de serviciu.Refuzul juramantului poate aduce sanctiuni specifice.Mai pot exista si anumite conditii speciale care cer a fi intrunite pentru ca o persoana sa poata ocupa anumite functii publice.: limita de varsta maxima,vechimea minima in functie,sexul,reputatia si moralitatea nestirbita. b)Formarea,modificarea,suspendarea si incetarea raportului de serviciufunctie(Formarea raportului de serviciu-functie ,suspendarea raportului de serviciu- functie,modificarea raportului de serviciu- functie) Odata intrunite conditiile generale si cele speciale de acces la functa publica urmeaza operatiunea propriu zisa a investirii ,investire ce este un act unilateral de autoritate provenind de la un organ public sau institutie publica prin care se incredinteaza unei persoane exercitarea unei functii publice in cadrul autoritatii sau institutiei respective.Investirea se face prin numire,desi alte categorii beneficiaza de alegere in functiile reprezentative,precum alesii locali.Numirea mai poate fi facuta si de catre o alta persoana care are competenta legala de numire in functie,alta decat conducatorul autoritatii.Investirea poate sa cuprinda si anumite proceduri mai complexe,formalitati anterioare,concomitente sau ulterioare .Operatiunea cea mai frecventa este cea a concursului sau examenlui de specialitate.O formalitate prealabila este avizul consultativ al compartimentului juridic cu privire la modul de respectare a conditilor de legalitate la numire.o formalitate ulterioara si ultima,este cea de depunere a juramantului.Actul de numire are forma scrisa.Ocuparea functiilor publice se face asadar,prin concurs pentru intrarea in corpul functionarilor publici,iar petnru cei care deja detin o astfel de functie,prin promovare,transfer,redistribuire sau alte modalitati.Pentru ocuparea functiilor publice de conducere trebuie absolvite studii de masterat sau postuniversitare in domeniul administratiei publice sau de management.

30

b)Modificarea raportului de functie sau de serviciu este rezultatul aceleasi manifestari unilaterale a vointei autoritatii sau institutiei publice,care poate conferi sau retrage atributii,poate incredinta o noua functie titularului in mod permanent in acelasi loc sau organ,ori in alta localitate sau in alt organ,avand ca scop asigurarea in cadrul corpului functionarilor publici.Modificarea are ca scop mentinerea eficientei activitatii.Functionarul nu poate negocia drepturile si obligatiile ce formeaza continutul raportului de serviciu.Delegarea sau detasarea se dispune de catre conducatorul autoritatii in cadrul careia functioneaza persoana pentru a indeplini anumite activitati in afara organului din care face parte,fie in aceeasi localitate,fie in alta .Delegarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice n care functioneaza persoana, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, sau peste acest interval,numai cu acordul scris al functionarului,functionarul pastrand functia si salarul avut.Elemente ale delegarii: se realizeaza in interesul propriu al autoritatii sau institutiei, reprezinta o schimbare temporara,constituie o obligatie de servici,functionarul isi pastreaza si functia si salariul ,functionarul beneficiaza de platirea costului transportului,cazarii,etc. Delegarea poate fi refuzata cand starea sanatatii,impedica realizarii ei. Detasarea se impune in interesul autoritatii sau institutiei in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea cel in cauza pentru o perioada de cel mult 6 luni,putand depasi acest termen,numai prin acord scris,intr-un an de zile calendaristic.Elementele detasarii sunt: sa corespunda pregatirii profesionale,este vizata organizatia,reprezinta tot o schimbare temporara,constituie tot o obligatie de serviciu,pe perioada detasarii,cel in cauza se integreaza ierarhic in noua institutie de la care primeste salariul si fata de a carei conducere se subordoneaza complet,pe aceeasi perioada functionarul isi pastreaaz functia si drepturile salariale initiale,iar daca salariul corespunzator functiei pe care este detasat,este mai mare,este dreptul sau,beneficiaza de costul transportului,cazarii ,daca e in alta localitate,la expirarea detasarii va reveni pe aceeasi functie si la acelasi salariu.Detasarea reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp limitat prin care functionarul subordonat are indatorirea de a indeplini functia publica in interesul unei alte autoritati unde urmeaza sa functioneze si in care se
31

integreaza ierarhic,de regula,intr-o alta localitate.refuz nejustificat=la fel ca la detasare=abatare disciplinara.Poate refuza daca este singurul intretinator de familie,exista motive familiale temeinice ce justifica raspunsul sau daca nu sunt asigurate conditii corespunzatoare de cazare intr-o alta localitate.O alta modificare a raportului de serviciu,o reprezinta mutarea in cadrul altui compartiment .Mutarea poate fi definitiva ,se dispune de conducatorul autoritatii ori instutitei in cauza pe o functie publica vacanta similara.Mutarea temporara se dispune motivat de catre acelasi conducator in interesul autoritatii sau institutiei publice pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an cu respectarea pregatirii profesionale si a salariului avut de functionarul public.Ea poate fi ceruta si de catre functionar. Tot o modificare reprezinta si exercitarea temporara a unei functii publice de conducere,vacanta sau temporar vacanta ,in urma promovorii temporare a celui care indeplineste conditiile specifice necesare in acest scop si care inlocuieste titularul postului respectiv,suspendat sau plecat din functie in conditiile legii.Mutarea temporara se dispune pe cel mult 6 luni de catre conducatorul autoritatii cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Mai se poate vorbi si despre transfer ca modificare a raportului de serviciu,desi pare mai degraba ca o incetare a raportului de serviciu,relatia juridica cu autoritatea in cauza incetand. C)Suspendarea din functie reprezinta o situatie de intrerupere temporara sau vremelnica a derularii raportului de serviciu legal reglementata si a carei finalizare are loc fie prin reluarea acestui exercitiu ori prin incetarea definitiva a relatiei juridice in cauza.Statutul a prevazut suspendarea de drept in urmatoarele situatii pentru functionarul public: a)carantina,in conditiile legii,se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca,este arestat preventiv,incadrat la cabinetul unui demnitar,primar,prefect,presedinte al consiliului judetean,desfasoara actvitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea,in conditiile legii,concediu de maternitate ,este considerat disparut prin hot judecatoreasca irevocabila, forta majora,in cazul trimiterii in judecata pentru infractiuni.,in alte cazuri prevazute expres de lege.In caz de urmarire penala,starea de suspendare
32

din functie se mentine,pana la solutionarea definitiva a cauzei,dupa care functionarul este fie destituit,fie repus in functie.In cel din urma caz,vor fi achitate drepturile salariale aferende perioadei de suspendare.Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public in urmatoarele situatii: a)concediu pentru crestere copil in varsta de pana la 2 ani ,sau uneori pana la 3 ani,daca copilul are handicap.,concediu pentru ingrijirea copilui bolnav in varsta de pana la 7 ani sau pana la inplinirea varstei de 18 ani in cazul copilului cu handicap. c)pentru participare la campanie electorala sau pentru participare la greva,in conditiile legii sau desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale..In toate aceste cazuri,solicitarea functionarului se va formula in scris si motivat cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de data cand se solicita suspendarea.Raportul de serviciu se poate suspenda si la cererea motivata a functionarului public fara ca legea sa indice expres care sunt cazurile sau ipotezele acestei situatii decat existenta unui interes personal legitim.Durata unei astfel de suspendari poate fi cuprinsa intre 1 luna si 3 ani.Intre timp,locul sau fiind ocupat temporar. D)Incetarea raportului de serviciu are loc de regula,tot in acelasi mod unilateral,intocmai ca si formarea sa,manifestarea de vointa a functionarului neavand in principiu,relevanta. 1)Incetarea de drept a raportului de serviciu ,pentru urmatoarele situatii: a) la data decesului functionarului public,la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public(pana atunci opereaza suspendarea) c) daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute in investirea sa(ex : cet romana).) d) la data indeplinirii cumulative a conditilor de vasrta standard si stagiu minim de cotizare pentru pensionare e) de la data constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functie . f) cand functionarul a fost condamnat pentru o fapta penala ,definitiv,prevazuta de statut. g) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei,ca masura de siguranta sau ca pedeapsa complementara. h) la data expirarii termenului pentru care a fost ocupata functia publica cu caracter temporar. 2)Incetarea raporturilor de serviciu prin acordul partilor,consemnat in scris.
33

3)Incetarea raporturilor de serviciu prin eliberarea din functie: in urmatoarele situatii: a)Autoritatea sau institutia si-a incetat ativitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate,iar functionarul nu este de acord sa o urmeze. b)Autoritatea sau institutia isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii prin reducerea postului ocupat de funtionarul public.Reducerea unui post este justificata numai daca atributiile aferente acestuia se modifica in proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv,referitor la studii.Institutia are dreptul de optiune in selectarea personalului pastrat si a celui disponibilizat,dar in baza unor criterii profesionale prestabilite. c)Eliberarea din functie opereaza si ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de functionar a functionarului eliberat sau destituit nelegal sau din motive neintemeiate,de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de reintegrare.Institutia este obligata sa-l reprimeasca pe fostul sau functionar in temeiul cererii sau solicitarii exprese a acestuia bazata pe actul judecatoresc.Functionarului aflat pe postul in cauza ii se va oferi un post similar. d)In cazul incompetentei profesionale constatata prin calificativul nesatisfacator ceea ce inseamna necorespunderea profesionala sub aspectul functiei ocupate.Este privit si functionarul debutant care in urma parcurgerii perioadei de stagiu obtine la evaluarea activitatii sale calificativul de necorespunzator .Iar a doua ipoteza priveste functionar public definitiv,care a obtinut acelasi calificativ pentru anul in curs,acordat la finele acestuia.Cauze pot fi fie lipsa aptitudinilor corespunzatoare,fie boala,infirmitate,nepricepere,nivel slab de pregatire,etc. e)Functionarul public nu mai indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei respective. f)Starea sanatatii fizice sau psihice a functionarului constatata prin decizia organelor competente in baza expertizei medicale,nu mai permite indeplinirea corespunzatoare a atributiilor aferente functiei sale.
34

g)Pentru refuzul de detasare sau mutare in alt compartiment,refuz nejustificat. Actul administrativ de eliberare din functie se comunica celui in cauza in termen de 5 zile lucratoare de la emitere,si trebuie motivat.Daca in cadrul autoritatii exista functii vacante corespunzatoare,aceasta are obligatia de a le pune la dispozitia functionarilor respectivi.Agentia Nationala se va ingriji de redistribuirea functionarilor eliberati din functie din motive neimputabile lor,care vor fi transferati la functii vacante corespunzatoare la alte autoritati daca nu,sau,vor trece in corpul de rezerva al functionarilor publici gestionat de respectiva agentie. 4)Al 4-lea caz de incetare a raportului de serviciu vizeaza destituirea disciplinara sau pe motiv de incompatibilitate: a) ca sanctiune disciplinara aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave sau b) daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate,iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data interveniri cazului de incompatibilitate.Statutul prevede categorii de abateri disciplinare si sanctiunile aplicabile.Destituirea intervine pentru abateri repetate,deci cel putin doua,sau pentru o abatere cu consecinte grave .Cazurile ce incompatibilitate sunt prevazute de lege.Destituirea se comunica functionarului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii actului administrativ.Poate fi contestat de catre functionar si poate fi atacat in fata instantei de contecios administrativ. 5)Al cincilea caz de incetare a functiei publice are loc prin demisie ca urmare a cererii functionarului de incetare a raporturilor de serviciu. Demisia este expresia manifestarii unilaterale si libere a vointei titularului functiei publice de a denunta raportul juridic in care se afla cu toate consecintele ce decurg din incetarea acestuia.Conditii; demisia trebuie sa fie prezentata in forma scrisa,trebuie notificata persoanei care a facut numirea,cel in cauza nu trebuie sasi motiveze actiunea,produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare,indiferent de nivelul ierarhic al functiei,in acest interval,persoana poate reveni asupra demisiei sale,ramanand in functie atata timp cat institutia nu a declansat sau efectuat demersurile necesare in vederea titularizarii unei alte

35

persoane,demisia nu trebuie aprobata de conducere.El beneficiaza de dreptul de somaj. 6)Un ultim caz de incetare a raportului de serviciu este transferul,desi statutul il considera doar o modifcare. reprezinta trecerea definitiva,a titularului unei functii de la autoritatea sau institutia publica la o alta,intr-o functie identica sau diferita,dar in acelasi sector de activitate executiva.Transfer=schimbare definitiva,ia nastere alt raport.Transferul cunoaste 2 modalitati: transferul in interesul serviciului,transferul la cererea functionarului interesat.Conditiile pe care le impune transferul: existenta unui raport de serviciu in care se afla titulatul unei functii publice,acordul de vointa a celor 2 institutii sau autoritati, dispozitia conducerii proprii a functionarului ce se transfera prin abrobarea data cererii sale, forma scrisa a dispozitiei de transfer,a cererii de transfer si a aprobarii acesteia,precum si acordul functionarului,daca transferul este in interesul serviciului, transferul trebuie justificat fie prin interesul autoritatii la care are loc transferul,fie prin interesul personal si motivat a celui transferat. Efectele transferului: nasterea raporturilor juridice intre cele 2 autoritati sau institutii, incetarea raportului de serviciu intre functionar si autoritatea initiala,formarea altuia nou 3)pastrarea categoriei,clasei si gradului dobandite anterior de cel in cauza 4) transferul poate viza si o functie inferioara,numa cu acordul celui in cauza 5)daca transfeurl opereaza in alta localitate,cel in cauza are dreptul la acoperirea cheltuielilor de transport si la un concediu platit de 5 zile. In privinta naturii juridice a transferului,distingem 2 situatii ,2 categorii de acte juridice administrative: a) in cazul transferului la cerere avem actul de aprobare emis de autoritatea la care functioneaza cel in cauza si actul de numire in functie al autoritatii unde urmeaza sa functioneze,primul act desfiinteaza raportul de serviciu,cel de-al doilea il formeaza.si b)in cazul transferului in interes de serviciu,avem actul de transfer a autoritatii initiale,precum si actul de numire in functie emis de cea de-a doua institutie .Nu e obligat sa accepte functionarul.El isi pastreaza drepturile dobandite in cadrul carierei. Corpul de rezerva este format din functionari publici care au fost eliberati din functia publica pentru motive neimputabile acestora,si care pierd aceasta calitate
36

parasind respectivul corp daca: a) au trecut 2 ani de la data trecerii in corpul de rezerva b) s-au angajat cu contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni,c) au facut o cerere in acest sens.d) refuza redistribuirea intr-o functie publica vacanta corespunzatoare . Daca functionarul considera ca raportul de serviciu a incetat din motive nelegale sau netemeinice,va putea cere anularea actului administrativ aferent,reintegrarea sa in functie si plata unor despagubiri.

5))) Drepturile si indatoririle functiei si functionarilor publici(Continutul raportului de serviciu)

Investirea intr-o functie publica,da nastere unui raport tipic de serviciu sau de functie .Se poate diferentia intre drepturi si obligatii care privesc situatia personala a functionarului,si drepturi si indatoriri specifice functiei publice detinute,indferent de titular,pe de la alta parte.Totalitatea functionarilor publici din cadrul autoritatilor administratiei publice autonome ,centrale si locale constituie corpul functionarilor publici. ----A) Privitor la categoria de drepturi si indatoriri revenind functiei publice Sunt detaliate pe fisa postului,diferietandu-se de la o autoritate sau institutie publica la alta.Statutul a consacrat activitati desfasurate de functionarii publici,care implica exercitarea prerogativelor de putere publica. a) punerea in executare a legilor si celorlalte acte normative, b) elaborarea proiectelor de acte normative si altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice,precum si a asigurarii avizarii acestora. c) elaborarea de proiectelor necesare pentru realizarea competentei autoritatii sau institutiei publice d)consilierea ,controlul si auditul public intern e)gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare, f)colectarea creantelor bugetare g)reprezentare in raporturi cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat. h)realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a admistratiei publice. 1)Exista o categorie ce cuprinde drepturi nemijlocite ale functiei ,sau decurgand din aceasta: Dreptul de a decide(de regula apartinand functiilor de
37

conducere,consta in facultatea legala de a dispune masuri juridice,concretizate in acte administrative,in general ,dar si in acte concrete ,in special. 2) Dreptul de a informa si cel de a constata o anumita situatie ,inclusiv dreptul de a controla executarea unei masuri concretizate in procese verbale,referate si rapoarte inaintate conducerii pentru ca aceasta sa decida in deplina cunostinta de cauza.3)Dreptul de a propune solutii juridice,proiecte de acte juridice pentru solutionarea sau remedierea unor situatii. 4)dreptul de avizare a unor solutii,propuneri,proiecte,etc. 2)Drepturi decurgand din raporturile interne ierarhice,de supra si subordonare care se stabilesc intre functionarii superiori si cei inferiori,intre cei de conducere si cei de executie. -dreptul de numire,revocare si suspendare: din functie a personalului propriu din subordine,inclusiv delegarea ,detasarea,transfearea,pensionarea,eliberarea din functie B) dreptul de recompensare,sanctionare si evaluare a personalului C)dreptul de control si de indrumare obligatorie a acestuia , D)dreptul de anulare ,modificare,suspendare a actelor si masurilor subordonatilor.E)dreptul de substituire sau inlocuire,de retragere sau incredintare in atributiile subordonatilor de catre superiorul ierarhic prin actele proprii. F)dreptul la protectia legii in exercitarea atributiilor de serviciu prin asigurarea si apararea functionarului impotriva violentelor,ultrajului,amenintarilor. 3)Drepturi care se manifesta nemijlocit in relatia functionarului cu autoritatea sau institutia din care face parte acesta si care ii sunt opozabile acesteia. a)dreptul de stabilitate in functie b)dreptul la cariera,respectiv de a promova c)dreptul de a beneficia gratuit de uniforma obligatorie pentru unele cateogrii de functii d)dreptul la despagubire in caz de culpa a autoritatii\institutie. e)dreptul de a fi informat cu privire la deciziile ce il vizeaza in mod direct. In privinta indatoririlor ce decurg din functia publica vom remarca faptul ca unele au un caracter onerativ,iar altele unul prohibitiv pentru titularul lor,in raport cu conduita prescrisa acestuia.

38

1)Daca avem in vedere continutul acestora ,unele tin de profesionalismul exercitarii functiei,altele de loialitatea functionarului,unele de confidentialitate,iar altele de responsabilitate Legat de profesionalism,tin urmatoarele: indeplinirea cu profesionalism,impartialitate si in conformitate cu legea a indatoririlor de serviciu,conformarea fata de dispozitiile superiorilor ierarhici,indatorirea rezolvarii lucrarilor repartizate de conducatorul compartimentului in care functioneaza in termene stabilite ,indatorirea perfectionarii continue a pregatirii profesionale si a abilitatilor ,sa prezinte declaratie de avere la numirea si la eliberarea sa din functie,are de asemenea obligatia de a purta uniforma in timpul serviciului. Loialitatea presupune atasament prin indeplinirea corecta,in timp,intocmai si constiincios a sarcinilor de serviciu,dar in acelasi timp,ea mai presupune si initiativa in exercitarea atributilor,intr-ajutorarea in realizarea lor,inclusiv suplinirea reciproca in serviciu in cadrul specialitatii lor. Corectitudinea presupune respectarea intocmai a legilsatiei,regulamentelor si dispozitiilor aplicabile in domeniu,exercitarea cu buna credinta a atributiilor 2)O mare grupa de indatoriri au caracter pasiv,constituind interdictii legale menite a proteja functia si titularul ei: sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii personelor fizice sau juridice ori prestigiului functionarilor publici,sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu,sa pastreze confidentialitate in legatura cu faptele,informatiile sau documentele de care iau cunostiinta in exercitarea functiei ,sa nu solicite sau sa nu accepte daruri sau alte avantaje,in considerarea functiei lor,functionarii publici nu pot face parte din conducerile partidelor politice,sa nu favorizeze vreun partid politic . O dispozitie ilegala,nu trebuie executata,chiar daca este de principiu ca legea si dispozitiile intemeiate pe ea trebuie executate.Daca superiorul lui,staruie in executarea lui,va trebui sa-l formuleze in scris,ceea ce il obliga la indeplinirea lui de cel ce a primit..Cel ce a primit poate chema in garantie pe superiorul de la care a primit ordin scris sa semneze actul a carui ilegalitate este supusa legii.o alta
39

situatie speciala e atunci cand functionarul primeste o dispozitie de la un superior indirect pe linie ierarhica,executarea se va face doar dupa incunostintarea prealabila a superiorului direct. ----B)Privitor la drepturile si indatoririle personale ale functionarului Au caracter subiectiv,sunt reglementate de statut. 1)Dreptul la salariu este un rezultat al activitatii depuse de acestia si cuprinde salariul de baza,sporurile ,precum si indemnizatii,compensatii,si are drepturi salariale.La stabilirea sistemului de salarizare se au in vedere: a)crearea unei ierarhii a sistemului profesional si de salarizare pe clase,grade,si trepte bazate pe evaluarea postului b)stabilirea unui raport just intre partea fixa si partea variabila a salariului .Salariul este stabilit prin lege la nivelul functiei si nu al persoanei.Sistemul de salarizare se compune din: salariul de baza b)indemnizatiile lunare si c) sporuri,stimulente,prime,alte drepturi . 2)Dreptul la durata normala a timpului de lucru de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana pentru functionarii publici.Pentru orele lucrate peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate ca fiind nelucratoarie,functionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza,iar acest spor nu se poate acorda decat in limita a 360 de ore pe an. 3)Dreptul la odihna,repaus zilnic si saptamanal,precum si la concediu de odihna Maximul de 40 de ore pe saptamana,5 zile lucratoare ajuta la implinirea acestui obiectivse urmareste refacerea fortei fizice si psihice a functionarului,cat si sanatatea lui. 4)Dreptul la conditii normale de munca si igiena de natura sa ocroteasca sanatatea si integritatea fizica a functionarilor include si asistenta medicala gratuita in institutiile sanitare publice, ajutoare in cazul accidentelor de munca sau a bolilor profesionale. 5)Dreptul la asistenta medicala,medicamente si proteze ,in caz de imbolnavire,indiferent de cauze ei,ca rezultat al indeplinirii obligatiilor decurgand din plata contributiei la asigurarile sociale,sanatate etc.
40

6)Dreptul la pensie Reprezinta o forma de retribuire a functionarului public conferita la incetarea functiei. Mai sunt si drepturi de factura politica: Dreptul la opinie,exercitarea acestui drept fiind insa supusa unor conditionari,de exemplu: in afara serviciului,trebuie sa existe o conduita rezervata si masurata,in exprimarea ideilor sale,pentru a nu afecta prestigiul organului din care face parte si b) in exercitarea atributiilor sale de serviciu,functionarul trebuie sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor sale politice. Dreptul de asociere sindicala Cei interesati pot ,sa infiinteze organizatii sindacale,sa adere la ele,sa exercite orice mandat in cadrul acestora.Sunt exceptati inaltii functionari publici,cei de conducere si categoriile carora le este interzis acest drept prin statue speciale. Dreptul de asociere in organizatii profesionale sau in alte organizatii avand ca scop reprezentarea intereselor proprii,promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor. Dreptul la greva reprezinta un drept fundamental al salariatilor pentru apararea intereselor profesionale,economice,si sociale ale acestora.Statutele speciale pot sa nu recunoasca un asemenea drept.De exemplu,prefectii nu au acest drept.Pe durata gravei nu se beneficiaza de salariu si de alte drepturi salariale. Indatoriri ale functionarului vizand obligativitatea de a desfasura o activitate corespunzatoare ,de a respecta timpul de lucru,de a plati contributia la asigurarile sociale si de sanatate,de a respecta disciplina de serviciu. Concluzie generala privind drepturile si indatoririle functionarilor: -corespunzator drepturilor acestora,institutiei ii corespund obligatii corelative - in mod similar,corelativ obligatiilor functionarului,ii corespund drepturile acesteia de a pretinde indeplinirea lor conforma -aceste drepturi si obligatii au caracter obiectiv prin reglementarea lor,dar subiectiv prin exercitarea personala.

41

6)Clasificarea functiilor publice si clasificarea categoriilor de functionari publici A)Dupa nivelul atributiilor ,adica a competentei incredintate titularului functiei
publice,functiile publice se impart in : a)functii publice corespunzatoare categoriilor inaltilor functionari publici b)functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere c)functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie. Inaltii functionari publici la nivel central : secretarul general al Guvernului si adjunctul sau,daca nu au rang de ministru,secretarul general si adjunctul sau din ministere precum si inspector guvernamental,comisar general.La nivel local avem: prefectul si subprefectul .Categoria cuprinde persoane care trebuie sa indeplineasca conditiile generale de acces la functia publica,cum sunt studii superioara de lunga durata ,are cel putin 5 ani vechime in specialitate,a promovat concursul organizat la nivel national pentru ocuparea functiei publice din respectiva categorie .Numirea inaltilor functionari publici se face de catre; a) guvern pentru secretar general,secretar general adjunct al guvernului ,prefect b)primul ministru pentru secretarul general si adjunctul sau la ministere,alte organe centrale si inspector guvernamental si comisar general,subprefect. Functionarii publici de conducere cuprind urmatoarele persoane : a ) secretarul unitatii administrativ teritoriale b) director general si adjunct,director si director adjunct din aparatul ministerelor si a celorlalte organe de specialitate a administratiei publice centrale,precum si functiile asimilate lor c)director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale organelor administiei publice centrale,in cadrul institutiei prefectului si in cadrul aparatului propriu al administratiei publice locale si judetene,al institutiilor publice subordonate lor,a altor insitutii publice teritoriale si in functii asimilate acestora d)sef serviciu si functii asimilate e)sef birou si functii asimilate.Include atributii de organizare ,coordonare ,indrumare si control,cat si dreptul de
42

decizie,aceasta functie.Functiile de conducere pot viza conducerea autoritatii in ansamblul ei ori conducerea unei structuri interne din cadrul acesteia. Categoria functiilor publice generale de executie cuprinde: a)clasa I include consilierii,inclsiv juridici,auditorii,expertii,inspectorii si functii asimilate b)clasa a 2-a cuprinde referentii de specialitate si functii asimilate c) clasa a 3-a include referentii si si functii asimilate. La randul lor,functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale: a) superior b) principal c) asistent d) debutant. Dinstinctia dintre functile de conducere si cele de executie este importanta: Dispozitiile functionarilor de conducere sunt obligatorii pentru cei de executie.Functionarii de conducere pot sa-si delege,in mod permanent sau temporar,anumite atributii personalului din subordine.Numai functionarul de conducere poate emite acte de autoritate cu efecte in interiorul institutiei si asupra subordonatilor sai,iar in cazul conducatorului acesteia efectele se pot extinde si in afara autoritatii. B)Dupa cerintele privind nivelul studiilor a)clasa I cuprinde functiile ce necesita studii universitare de licenta sau superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta b)clasa a 2-a vizeaza functii ce reclama studii superioare de scurta durata,absolvite cu diploma sau echivalenta c)clasa a 3-a vizeaza functiile publice care necesita studii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat. Functionarii publici din clasele 2-3 pot ocupa numai functii de executiePentru cele de conducere trebuie sa fie doar clasa 1.Structura carierei functionarilor publici de executie este astfel realizata,incat ea cuprinde: a)Clasele de studii, b)in cadrul claselor se disting gradele profesionale de debutant,asistent,principal si superior ca nivel maxim c)in cadrul gradelor profesionale se disting trepte de salarizare conditionate de salariul de baza,vechimea in functie,de calificativele obtinute si de promovarea concursului.
43

C)Dupa sfera atributiilor incredintate: a)functii publice generale reprezentand ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general comune tuturor autoritatilor si institutiilor in vederea realizarii competentelor generale,care includ functiile inaltilor functionari,cele de conducere,si cele de executie b)functii publice specifice : reprezentand ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice,in vederea realizarii competentelor specifice care include functii de conducere(arhitect sef de ex).,si functii de executie (inspector sau comsiar vamal). D)Dupa vechimea si durata functiei distingem intre: Debutantii sunt persoanele numite in functie de executie,care au promovat concorsul pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant si nu indeplinesc conditiile legale pentru ocuparea unei functii publice definitive.Perioada de stagiu pe care trebuie sa o parcurga un functionar debutant difera dupa clasa in care se afla,astfel pentru clasa I este 12 luni,clasa 2-8 luni,clasa 3-6 luni.La expirarea perioadei,in baza unei evaluari,cel in stagiu va fi numit sau nu in functia publica definitiva in gradul profesional de asistent Definitivii sunt debutantii titulari pe functie,persoanele titularizate prin concurs avand vechimea minima in specialitate corespunzatoare functiei publice de 12,8,6 luni corespunzator nivelului studiilor absolvite si care intra in Corpul functionarilor publici.De regula,sunt numiti pe durata nedeterminata E)Dupa modul de investire Statul face distinctie intre functionarii publici si personlul din aparatul propriu al autoritatilor si inistutiilor publice care nu exercita prerogativele de putere publica.Functionarii publici sunt numiti,personalul incheie contract de munca. ,functionarii exercita o functie publica,personalul efectueaza activitati de secretariat administrative,protocol,gospodarire,intretinere-reparatii etc . Functionarii publici sunt supusi regimului juridic de drept public,personalul auxiliar regimului juridic de drept privat. Jurisdictia litigiilor privitoare la functia publica revine instatelor de contencios administrativ,iar cea a litigiilor de munca instatelor de drept comun.
44

F)dupa competenta teritoriala functionari centrali sau guvernamental,respectiv de stat si functionari teritoriali sau locali G)dupa gradul de strictete a disciplinei si modul de subordonare :functionari civili si functionari militari,ultimii fiind supusi incidentei regulamentelor militare si a unei jurisdictii proprii H)Dupa caracterul omogen sau neomogen al atributiilor: functii tipice(generale si speciale) si atipice(arhitect,comisar,manager public)

CAPITOLUL 7-PROBLEME DE PERSONAL SI ALE RASPUNDERII IN ADMINISTRATIE A FUNCTIONARILOR PUBLICI 1)Pregatirea profesionala a functionarilor sau formarea .
Dintre toate specialitatile universitare sau superioare se considera (trecut) ca cele mai apropiate cerintelor administratiei publice,sub aspectul profesiei administrative sunt profilurile ; juridic si economic.Nu au existat forme de pregatire profesionala destinate in exclusivitate celor ce profeseaza in adm publica.Specializarea administratie publica a aparut in cadrul invatamantului superior in 1995.Statutul functionarului public nu a reglementat insa profilul pregatirii pentru functiile publice indiferent de felul acestora,ci numai nivelul sau categoria de pregatire,respectiv: clasa a I-a studii universitare de licenta sau de lunga durata,absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta ,clasa a 2-a studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma, clasa a 3-a: studii medii liceale absolvite cu diploma de bac.Exista functii publice de conducere(directorul general de minister) si functii de executie (consilier,expert,inspector).In cazul functiilor reprezentative(primar) nivelul pregatirii nu are relevanta pentru momentul electoral,dar odata ales,cei in cauza trebuie sa-si asigure un minim de pregatire administrativa .Alaturi de cerinta unei pregatiri de specialitate,functionarul trebuie sa mai posede si o pregatire administrativa,alaturata uneia juridico economice.Functiile de conducere necesita si experienta in domeniu.Functionarul trebuie sa aibe si o cultura generala buna. 2)SELECTIA SI NUMIREA PERSONALULUI ADMINISTRATIV
45

Statutul a prevazut ca ocuparea functiilor vacante se face prin promovare,transfer,redistribuire,recrutare,si alte modalitati.Institutia interesata organizeaza un concurs iar in urma expirarii perioadei de stagiu,ce e intre 6 si 12 luni,se va organiza examinarea celui din cauza in scopul definitivarii pe post.Durata perioadei de stagiu pentru functiile de executie este de cel putin 12 luni pentru clasa I,8 Luni pentru clasa a II si 6 luni pentru clasa III.In privinta conditiilor minime de vechime pentru functiile de conducere se cere 2 ani pentru sef birou,sef serviciu secretar de comuna si functii asimilate acestora,5 ani pentru alte functii de conducere la care se adauga si cerinta studiilor de masterat,postuniversitare si management.Concursul are o serie de reguli.El se organizeaza numai in limita posturilor disponibile pentru autoritati sau institutii nou infiintate sau a celor vacante in cazul celor existente.Odata luat concursul,are loc numirea ,ce reprezinta actul juridic administrativ cu caracter individual care da nastere raportului de serviciu sau de functie.Situatiile de posturi vacante se determina numai dupa scaderea din numarul acestora a urmatoarelor posturi: cele pe care se intorc functionarii care le-au pierdut din motive neimputabile lor si care revin in functie, si cele ocupate prin transfer de catre cei aflati in corpul functionarilor publici,la care,mai adaugam ,cele suspendate.Concursul se poate desfasura prin examinare,teoretica si practica,sau se mai cunoaste si concursul de dosar.Se poate insa,ca si dezavantaj,sa existe anumite elemente subiective in selectia si notarea candidatilor. 3)Repartizarea si integrarea functionarilor Noul investit ii se va aduce la cunostiinta fisa postului pentru care semneaza.Instruirea sa se va face asupra: atributiilor pe care va trebui sa le exercite,structura autoritatii idn care face parte,a locului si pozitiei acesteia,cunoasterea actelor normative ce reglementeaza activitatea proprie.etc.Pentru cei aflati in stagiu,se recomanda asigurarea indrumarii de catre persoane cu experienta.Debutul in cariera inseamna enorm,influenteaza evolutia viitoare a celui in cauza,stabilitatea sa personala. 4)Perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilor Este obligatoriu,pentru functionar,cunoasterea la zi si adecvata a cadrului in care isi exercita profesiunea.Perfectionarea functionarilor publici reprezinta,conform
46

Statutului,un drept si o indatorire a acestora,indiferent de natura,durata si vechimea functiei detinute.Autoritatea trebuie sa prevada in bugetul anual sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfectionare organizate la initiativa ori interesul institutiei.Perfectionarea are caracter continuu.Perfectionarea trebuie realizata in forme organizate fie in cadrul autoritatii sau institutiei publice de care apartine cel in cauza,fie urmand cursuri de perfectionare organizate in acest scop in afara serviciului propriu,in cadrul Institutului National de Administratie ori a Centrelor Teritoriale de Formare Continua pentru Administratia Publica locala.Perfectionarea este asadar procesul de acumulare a noilor cunostinte intr-un domeniu pentru care functionarul are deja o pregatire de specialitate,dezvoltandu-i competenta profesionala si abilitatile Scop principal: stimularea procesului de pregatire continua. 5)Evaluarea functionarilor publici Fiecare functionar public are un dosar profesional alcatuit din intreaga documentatie ce acopera integral toata perioada in care a exercitat functia publica.In dosar se cuprind: a) documentul de numire in functie,cel de atestare a studiilor si cel privind depunerea juramantului, b) documentele privind evaluarea anuala a activitatii sale,promovarile in functii,clase si grade sau categorii,precum si avansari salariale ,ordonate cronologic si fara discontinuitati . Pentru evidenta situatiei disciplinare se va intocmi cazierul administrativ care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului si care nu au fost radiate in conditiile legii,eliberat la solicitare si necesar in cazuri vizand ocuparea unor functii ori ca membru in unele comisii.Este necesara evaluarea corecta a stadiului de competenta profesionala a fiecarui lucrator. Evaluarea reprezinta operatiunea de cunoastere,efectuata in baza unor criterii profesionale de performanta legal determinate,a persoanei functiorului si activitatii sale in cadrul unei perioade de timp si in cadrul unei functii ,realizata de regula anual,in scopul determinarii performantelor profesionale ale acestuia. a)Autorul evaluarii este de regula seful ierarhic.Ar fi recomandabil ca operatiunea sa fie realizata de o comisie,intrucat in acest fel s-ar evita subiectivismul si arbitrariul pe cat posibil.

47

b)Criteriile de performanta profesionala individuala stau la baza evaluarii iar in temeiul lor se definesc clasele si gradele profesionale existente.La inceputul anului,conducatorii de compartimente vor comunica ,in scris,fiecarui functionar aceste criterii de performanta corespunzatoare clasei si gradului functiei publice ocupate de acesta.La baza evaluarii trebuie sa se regaseasca urmatoarele criterii: rezultate obtinute in indeplinirea sarcinilor de serviciu, -nivelul pregatirii profesionale de specialitate si preocuparea pentru ridicarea si perfectionarea acestui nivel,preocuparea fata de bunul mers al institutiei,comportarea si atitutindea fata de colegi. c)Metodele de apreciere : o prima metoda consta in caracterizarea diferentiata,bazata pe criterii specifice.,a doua a chestionarului cu rubrici corespunzatoare criteriilor deja enumerate. d)Continutul aprecierii reprezinta o suma de concluzii desprinse din confruntarea activitatii realizate cu sistemul de referinta sau cerintele legale aplicabile unor functii si autoritati date,in baza unor criterii de performanta determinate.Terminologia utilizata va fi sobra,concisa,decenta. e)Calificativul: obtinut este suma finala sau rezultanta a tuturor concluziilor ce se desprind din continutul evaluarii si vizeaza aprecierea generala sau sintetica cuprinsa in formulari de genul: foarte bine,bine,satisfacator,nesatisfactor. f)Efectele caracterizarii sunt de natura social-juridica.In raport de aceasta apreciere cel in cauza poate fi mentinut,promovat,retrogadat sau inlaturat din post. g)Cunoasterea sau limitele de publicitate ale evaluarii are in vedere faptul ca ,cel vizat trebuie informat asupra modului sau de apreciere,luand la cunostiinta si calificativul acordat,pe baza de semnatura.In caz de dezacord,poate contesta evaluarea obtinuta. h)Controlul evaluarii si a calificativului se exercita la cererea celui nemultumit existant obligativitatea solutionarii caii de atac de catre organele competente.

48

6)Stabilitatea si cariera functionarilor Stabilitatea in functie confera o continuitate in exercitiul.Stabilitatea in functie si recunoasterea dreptului constituie o garantie a eficientei sociale realizate prin pregatirea si investirea individului.Functionarii publici nu pot fi eliberati sau destituiti din functie decat in conditiile si in cazurile legal prevazute.In sprijinul stabilitatii este amanuntit reglementata structura si dezvoltarea carierei functionarilor pe clase de studii,grade profesionale si functii.Gradul reprezinta o etapa din cariera functionarului.Functionarul are un drept la cariera careia ii corespunde obligativitatea autoritatii de a-i asigura stabilitatea,promovarea,avansarea si continuitatea in functie. 7)Promovarea si avansarea functionarilor Promovarea constituie de dezoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare.Promovarea are loc pe clase de studii si grade profesionale,iar avansarea pe trepte salariale,neconditionate de existenta unui post vacant.Avansarea era inaintarea in treptele de salarizare si era cuprinsa in promovare,desi putea opera independent de aceasta.Promovarea si avansarea reprezinta factori importanti de motivare.Structura carierei profesionale cuprinde clasele de studii si functiile de executie.Modalitatile de promovare sau de avansare se pot clasifica dupa mai multe criterii: a)Dupa provenienta functionarilor se poate realiza din cadrul personalului propriu sau al sistemului propriu de autoritati sau institutii ori din afara acestora. b)Dupa modul de efectuare a promovarii se cunoaste sistemul avansarii libere si cel prin concurs.Cel al promovarii libere se poate realiza dupa libera apreciere a factorului de conducere care adopta decizia privitoare la persoana,functia si momentul realizarii promovarii sau prin drept,prin indeplinirea cerintelor legale. 8)Raspunderea functionarilor Se imparte in doua mari forme: raspunderea reparatorie si raspunderea sanctionatorie.Raspunderea sanctionatorie cunoaste urmatoarele forme: formele raspunderii disciplinare ,contraventionale si penale. Raspunderea disciplinara:-treapta cea mai jos de abateri.Abaterile disciplinare:intarziere in efectuarea lucrarilor,neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor,refuzul de a indeplini atributiile de seviciu,nerespectarea in mod repetat
49

a programului de lucru,etc.Conditiile raspunderii disciplinare: sa existe o abatere disciplinara.Fapta putand fi atat comisiva,cat si omisiva.Fapta trebuia bieninteles,sa aiba ca si consecinta perturbarea desfasurarii normale a activitatii publice executive.Trebuie sa exista un autor al faptei ilicite.Trebuie sa existe vinovatia autorului raspunderii,sub forma intentiei sau culpei. Sanctiunile disciplinare : a)mustrare scrisa b)diminuarea drepturilor salariale cu 520% pe o perioada de maxim 3 luni c)suspendarea dreptului de avansare in treptele de salarizare sau de promovare in functie pe o perioada de 1-3 anid)retrogadarea in treptele salariale sau in functia publica pe o perioada de pana la un an sau e)destituirea din functie. Principiile de drept care guverneaza raspunderea disciplinara sunt : principiul legalitatii raspunderii(raspunderea nu poate opera decat in cazurile expres prevazute de statut b)principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu vinovatie,deci a raspunderii subiective bazata pe intentie sau culpa c)principiul raspunerii proprii sau personale d)principiul unicitatii raspunderii(pentru o singura fapta ilicita exista o singura sanctiune),existand insa mici exceptii,precum destituirea din functie si obligarea la plata unor despagubiri e)Principiul justetei sau proportionalitatii raspunderii .f)Principiul celeritatii sau operativitatii tragerii la raspundere: o reactie represiva trebuie sa fie cat mai apropiata de momentul comiterii abaterii. g)Prezumtia de nevinovatie h)Garantarea dr la aparare prin audierea functionarului. si i)Contradictorialitatea procedurii (dr de a contesta). Clasificarea sanctiunilor disciplinare: se poate realiza dupa mai multe criterii: a)dupa modul lor de consacrare: sanctiuni generale(prevazute de Statut) si speciale (cuprinse in statute si regulamente proprii ori speciale cu caracter derogator) b)dupa continutul lor: nepecuniare (mustrare scrisa) sau pecuniare(diminuarea dr salariale ) ori mixte( destituirea) c)Dupa modul de sesizare al autorului actului de aplicare : sanctiuni ale conducatorului autoritatii ori a persoanei care are competenta legala de numire in functia publica ,aplicate in mod direct(mustrare). sau de la conducatorul
50

autoritatii sau institutiei din care face parte( destituirea din functie) la propunerea comisiei disciplinare. d)Dupa influenta lor asupra raportului de functiune sau de serviciu,distingem sanctiuni ce nu influenteaza aceasta relatie,altele care il modifica si cele care ii desfiinteaza. e)Dupa durata de timp necesara radierii lor din drept din dosarul propriu al functionarului,distingem intre sanctiuni ce au nevoie de o perioada de 6 luni(mustrare),si cele care au nevoie de o durata de un an(trecere in functie inferioara),si cele care au nevoie de 7 ani(destituirea). f)Dupa gradul de severitate ele se clasifica in conformitate cu prevederile din senat,incepand cu cea mai usoara(mustrarea) si culminand cu cea mai severa(destituirea din functie) Categoriile de sanctiuni generale: A)Mustrarea scrisa consta intr-o atentionare scrisa a functionarului asupra gravitatii abaterii sale cu consecinte negative sau pagubitoare pentru activitatea structurii ori a autoritatii din care face parte cel in cauza cu punerea expresa in vedere a acestuia ca pe viitor ii se vor aplica sanctiuni mai severe mergand pana la destituirea sa.Mustrarea este actiune nepecuniara . b)Diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni,reprezinta o retrogadare de natura pecuniara fara afectarea raportului de serviciu sau a functiei detinute permitand o mai buna individualizare a sanctiunii cuprinsa intre limita inferioara si superioara ca si cuantum (5-10%) si ca o perioada (1-3 ) luni.Se aplica o asemenea sanctiune pentru abateri grave,primare sau repetate. c)Suspendarea dreptului de avansare in gradele salariale sau de promovare in functie o perioada de 1-3 ani.reprezinta o sanctiune tipica pentru functionarii publici care aveau si un drept la avansare in cadrul dreptului lor la cariera. D)Retrogadarea in functia publica pe o perioada de pana la un an.Se aplica pentru abateri cu consecinte deosebite pentru autoritatea sau institutia
51

publica.Diminuarea salariului reprezinta o sanctiune distincta lasata la aprecierea conducerii. E)Destituirea din functie reprezinta cea mai severa sanctiune disciplinara,duce la incetarea raportului de serviciu.Se ia in caz de abateri disciplinare cu consecinte grave. Raspunderea contraventionala Aceasta raspundere este angajata in cazul functionarilor publici in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu.Gradul de pericol al abaterilor,desi mai ridicat decat al celor disciplinare,dar mai scazut decat al celor penale,depaseste nivelul local al institutiei sau functiei,trecand si asupra societatii in general. Raspunderea penala intervine in cazul infractiunilor savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice ocupate si se angajeaza potrivit legii penale,inclusiv cele prevazute de art 54 lit h din statut.Subiectul trebuie sa fie functionar.Faptele comise in aceasta calitate speciala sunt infractiuni de serviciu sau in legatura in legatura cu serviciul(luarea de mita de exemplu).Alaturat pedepsei penale principale ,de regula inchisoarea,se mai adauga si anumite pedepse complimentare,cum ar fi dreptul de a alege si de a fi ales in organele puterii publice si in functii efective publice. sau dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatilor publice.etc Raspunderea penala se stabileste numai prin hotarare judecatoreasca de condamnare. Raspunderea patrimoniala(civila) Aceasta raspundere opereaza pentru: a)pagube produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza; b)nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit c)daunele platite de autoritate sau institutia publica,in calitate de comitent,unor terte persoane in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Litera a) nu a primit o consacrare patrimoniala(civila) ,iar nu materiala (de dreptul muncii),intrucat raportul de serviciu se bazeaza pe numirea in functie care are o natura administrativa,de drept public.
52

Litera b): Aceasta obligatie de restituire a sumelor acordate in mod necuvenit nu este neaparat generata din vina functionarului,fiind posibila lipsa oricarei culpe a acestuia,aparand ca vinovat cel ce a dispus plata,de exemplu,a unor cheltuieli de deplasare mai mari decat cele legal prevazute.Temeiul restituirii este imbogatirea fara justa cauza a beneficiarului platilor,printr-un fapt ce sporeste patrimoniul altei persoane fara ca pentru acesta sa existe un temei juridic,ceea ce obliga la restituire corespunzatoare proportiei nejustificate de marire corelata cu diminuarea patrimoniala a celuilalt. Natura celor doua cazuri de raspundere este evident civila,sub aspectul dreptului material,totusi procedura de stabilire a raspunderii si de recuperare a pagubei este administrativa. In cazul c) suntem in prezenta unei raspunderi civile delictuale pentru fapta altuia,respectiv a autortatii ca si concomitent pentru fapta prejudicianta a functionarului fata de patrimoniul unui tert.In primul rand,trebuie sa existe fapta ilicita,prejudiciu,raport de cauzalitate intre cele 2 si existenta unui vinovat.Trebuie sa fie intrunite si conditii speciale: existenta unui raport de serviciu intre autoritate si functionarul acesteia,fapta ilicita prejudiciata sa fi fost savarsita cu prilejul sau in legatura cu exercitiul functiei publice.Recuperarea pagubei pentru daunele platite de autoritate se va face de la functionarul vinovat in temeiul unei hot judec.

TITLUL 3: FUNCTIONAREA SI BAZA MATERIALA A ADMINISTRATIEI Capitolul 8: Functionarea si conducerea organelor administrative.
1)Independenta functionala si operativa a organelor publice Exista organe teritoriale si organe locale.Se considera ca cerinta minima pentru existenta de sine statatoare a unei autoritati sau structuri administrative e ca sa dispuna de asa numita independenta operativa in activitatea sa.Un organ trebuie sa aiba o independenta functionala ca o conditie necesara prealabila.In sistemul strictei
53

subordonari autoritatile in teritoriu sau teritoriale dispun doar de independenta functionala si operativa,neavand autonomie,fiind subordonate autoritatilor ierarhic superioare.Autoritatea ierarhica in sistemul conducerii centralizate se poate manifesta fie apriori,fie a posteriori. 2)Autonomia locala Deconcentrarea administrativa este o forma atenuata a conducerii centralizate,caracterizata prin redistribuirea unor atributii foarte limitate pe seama organelor din teritoriu apartinand autoritatilor centrale,ceea ce permite conducerii celor dintai sa hotarasca in probleme neesentiale din sfera lor de activitate,sub controlul riguros al factorilor centrali. Descentralizarea administrativa reprezinta o forma mult diluata a conducerii centralizate ,caracterizata prin mentinerea de catre stat a conducerii si dirijarii organelor din teritoriu apartinand autoritatilor centrale,permitand celor din urma sa hotarasca,intr-o sfera limitata de probleme interesand unitatea administrativteritoriala si colectivitatea locala. Autonomia locala reprezinta maximul de independenta ce se poate conferi unui organ in teritoriu dintr-un stat unitar,dincolo de care s-ar produce lezarea unitatii statale ,inclusiv ruperea ei.Autonomia locala este produsul unor conditii ce se cer reunite concomitent si care constau in: a)Existenta unei colectivitati locale ce determina aparitia si persistenta nevoilor social economice,culturale ,educative,sanitare,edilitare care trebuie satisfacute b)Gestiunea nevoilor specifice colectivitatii locale trebuie sa apartina acestor grupari care trebuie sa dispuna de cadrul organizatoric legal propriu,in care sens vor avea mijloace materiale si banesti. c)Organele de conducere sunt locale,adica alese de membrii colectivitatii,ori numite de catre organele alese sau cu avizul ori acordul acestora. d)Autonomia de functionare si competenta distincte fata de autoritatile superioare,inclusiv centrale,este o consecinta logica a celor dintai conditii,sfera de atributii acoperind o gama larga ce permite rezolvarea operativa a multiplelor
54

nevoi locale cu caracter curent,fara ingerinta organelor superioare,dar si fara conditionare tutelara a acestora cuprinsa in avize,acorduri si aprobari,confirmari. 3)Conducerea administrativa Un organ de conducere exercita autoritatea asupra ,putand avea atat o structura unipersonala sau colegiala.Conducerea unipersonala este alcauita dintr-o singura persoana care-si exercita autoritatea asupra intregului organ sau structura interna.Conducerea colegiala reprezinta acea forma de conducere ce implica participarea simultana a mai multor persoane la luarea deciziilor intr-un cadru legal constituit.Avantajul primei consta in operativitatea luarii deciziilor,unitatea acestora,formalitati procedurale minime.Dezavantajele constau in fundamentarea mai redusa a actului decizional si controlul respectarii legii.Avantajul la cea de-a doua ,consta in fundamentarea temeinica a deciziei,posibilitati de control reciproc asupra procesului decizional intre membrii organului,garantii in privinta respectarii legii si a formelor procedurale prevazute.Dezavantajele constau in privinta operativitatii mai scazute,uneori a lipsei de unitate in decizie,dispersarea raspunderii sau formalism accentuat. La nivelul acestor organe exista si organisme consultative ce elibereaza variante pentru decizii,semnaleaza consecintele adaptarii unei anumite variante a unei hotari,avantajele si dezavantajele fiecareia.etc Activitatea de conducere a autoritatii superioare asupra celei ierarhic inferioare se poate exercita prin diferite forme: 1)in sistemul conducerii simple-hotararile organului superior se transmit celui inferior de la nivelul conducerii ierarhice spre nivelul conducerii autoritatilor subordonate. 2)in sistemul conducerii functionale transmiterea opereaza de la nivelul structurii interne specializate a autoritatii superioare la compartimentul similar din cadrul organului subordonat. -in sistemul conducerii concentrare indrumarile structurilor specializate din cadrul autoritatii superioare se transmit prin intermediul propriei conduceri a acestui organ spre conducerea autoritatii in subordine.
55

-in sistemul functionalismului limitat-se imbina conducerea concentrata,cu conducerea functionala pentru alte compartimente interne ale acelorasi organe ,realizandu-se transmiterea directa a hotararilor in mod direct intre structurile interne de acelasi profil ale celor 2 autoritati. 4)Metode de conducere in administratie. Metodele de conducere sunt procedee sau mijloace care au ca scop asigurarea functionalitatii unitare a unei autoritati sau sistem in conformitate cu sarcinile desprinse din lege. a)Metoda conducerii pe baza de plan sau de proiecte: are in vedere faptul ca organele administrative au de indeplinit un complex de sarcini dintre care unele se succed,conform estimarilor prealabile,la anumite intervale de timp,in timp ce altele nu pot fi prevazute cu certitudine.In activitatea executiva se pot distinge urmatoarele stadii: -proiectarea sau stabilirea obiectivelor de plan -indeplinirea sau realizarea planului -verificarea sau controlul executarii lui. b)Metoda conducerii prin obiective reprezinta o modalitate ce are in vedere realizarea unui scop determinat si in care caz evaluarea rezultatelor se bazeaza pe comparatia dintre obiectivele stabilite si performantele sau realizarile obtinute . c)Metoda conducerii prin bugete sau programe finantate are ca si caracteristica orientarea si limitarea activitatii executive in functie de resursele financiare existente. d)Metoda conducerii pe baza de rezultate este strans legate de conducerea prin obiective,cu accentuarea calitativa asupra efectelor si diminuarea rolului obiectivelor.si,mai ales,a mijloacelor de realizare a acestora. e)Metoda conducerii pe baza de exceptii are in vedere situatia in care interventia conducerii nu opereaza pentru cazurile normale,obisnuite si curente din activitatea autoritatii si a subordonatilor,ci numai in cursul aparitiei unor abateri

56

ca stari de execeptie ce impun manifestarea autoritatii superioare pentru solutionarea problemei ivite. 5)Metodologia documentarii,circulatia si pastrarea documentelor administrative. a)Documentarea administrativa Documentul reprezinta un obiect purtator de date,informatii sau cunostiinte detasabile de suportul material respectiv.Documentarea administrativa reprezinta activitatea de informare desfasurata de un organ executiv ,de regula,prin intermediul documentelor administrative. b)Circulatia documentelor Schema circuitului documentelor intrare si iesite de la o institutie reflecta urmatoarele operatii: intrarea sau receptia documentelor,inregistrarea si clasificarea documentelor noi intrate,controlul asupra circuitului intern al lucrarii,expedierea sau comunicarea documentelor.Se cunosc 3 sisteme de baza ale evidentei circulatiei documentelor: -sistemul cu registru-caracterizat prin inscrierea corespondentei primite intr-un registru special ce contine o serie de rubrici . -sistemul fara registru se caracterizeaza prin procedeul marcarii documentelor cu un numar si data de intrare,urmate de aplicarea unei serii de cifre si litere exprimand codificarea acestuia dupa continutul sau si structura interna careia ii revine spre solutionare.Avantajul sistemului constau in simplitatea lui,operativitatea si posibilitatea de prelucrare automata a datelor. -sistemul mixt-o imbinare a sistemului cu registru si a celui fara registru. c)Arhivarea documentelor Pastrarea documentelor administrative este o actiune deosebit de importanta care se desfasoara,in general,dupa utilizarea lor.Multe din aceste documente sunt primare si constituie sursa principala pe care se fundamenteaza actele de putere emise de organele executive,iar dupa utilizarea lor ele devin elemente de arhiva.Documentele de importanta istorica se pastreaza pe timp nelimitat,iar celalalte in termenul indicat de lege. 6)Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii
57

Regulamentul este un act administrativ normativ intern elaborat de conducerea institutiei sau de un organ superior si care cuprinde un ansamblu de reguli de baza destinate a reglementa structurile interne,atributiile si modul de functionare a acestora,raporturile dintre ele si conducerea organului,situatia juridica a functionarilor si competentele lor,circuitul documentelor si modul de desfasurare a relatiilor in afara institutiei cu publicul cu alte organe publice,asociatii,organizatii.Regulamentul se adopta,de regula,de catre conducerea institutiei,producand efecte in interiorul autoritatii respective,dar poate fi emis si de catre organul ierarhic superior,sau de organul de varf al sistemului respectiv.Este un act normativ. a)Structura organului executiv este prezentata prin enumerarea tuturor compartimentelor sau verigilor interne ca atributiile acestora,modul de subordonare fata de conducere,raporturi dintre ele; b)Situatia juridica a personalului vizeaza drepturile si obligatiile acestuia,modul de subordonare,competentele sale,functia care confera dreptul de a da dispozitii,indrumari si ordine obligatorii,autorul care trebuie sa le indeplineasca. c)Circuitul documentelor ocupa un loc important,reglementandu-se modul de primire a corespondentei sau a lucrarilor intrate,repartizarea acesteia spre rezolvare compartimentelor structurale,urmarirea modului si a termenelor de solutionare,comunicarea solutiei si inchiderea lucrarii d)Raspunderile si sanctiunile ,inclusiv recompensele acordate,sunt precis determinate. e)Alte dispozitii ale regulamentului se pot referi la alte probleme.

Capitolul 9: Baza tehnico -materiala si sediile administratiei.

1)Baza tehnico-materiala Resursele materiale utilizate in administratie sunt bunuri sau valori mobile si imobile ,iar in cadrul lor ,un rol deosebit revine echipamentului din dotare,mobilierului si localurilor sau sediilor.Echipamentul adm este alcatuit din
58

aparatura tehnica,masinile,materialele,precum si furniturile.Activitatea de rationalizare a echipamentului administrativ are in vedere urmatoarele aspecte: a)standardizarea echipamentului,elaborarea normativelor de dotare cu echipament in urma cercetarii si cunoasterii nevoilor reale ale activitatii executive. si c)mecanizarea si automatizarea operatiunilor de birou prin adaptarea administratiei la progresul tehnic aplicabil acestui sector.Cand ne referim la echipamentul administrativ avem in vedere: echipamentele de prelucarare a datelor si de reproducere de birou,cele de transmitere a informatiilor,cele de transport automizat al corespondentei,sistemele automatizate de registratura si tehnicile moderne de pastrare si distrugere a documentelor. 2)Localurile autoritatilor administrative. Organul executiv isi are sediul ,de regula,in localitatea de resedinta a unitatii administrativ teritoriale la al carei nivel este constituit sau in capitala.Localurile trebuie sa confere conditii igienico-sanitare si de lucru personalului.Suprafata medie locativa este de 3-6 mp de functionar. TITLUL 4: AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE: CAPITOLUL 10: AUTORITATILE CENTRALE 1)SECTIUNEA 1: PRESEDINTELE ROMANIEI: 1)Natura institutiei prezidentiale si a formei de guvernamant a statului roman. La inceputuri,colectivitatile umane au fost conduse de catre un singur individ.Presedintele indeplineste o functie de prima importanta in stat .Forma de guvernamant a unui stat este caracterizata de modul de constituire a functiei supreme,clasificarea facandu-se intre monarhie si republica.Monarhia reprezinta forma de guvenramant in care functia suprema este detinuta de o persoana care o exercita pe viata.Repluca ,se caracterizeaza prin exercitiul aceleasi functii de catre o autoritate aleasa pe timp limitat.Monarhiile pot fi parlamentare sau neparlamentare,republicile pot fi prezindentiale sau parlamentare.Statul este neparlamentar cand seful statului este in acelasi timp si seful
59

executivului.(SUA).Statul este parlamentar,daca functia de sef a statului este distincta de cea de sef a guvernului,seful statului avand mai mult doar atributii reprezentative.(M brit,Germ).Perioada contemporana aduce in peisaj o noua tendinta : semiparlamentara sau semiprezidentiala,in care seful statului,fara a fi si seful guvernului,are importante atributii executive.(Romania). 2)Atributiile sefului statului roman. Atributiile de natura politico reprezentativa: seful statului reprezinta romania in relatiile interne si internationale,vegheaza la respectarea constitutiei si la buna functionare a autoritatilor ,exercitand functia de mediere intre puterile statului.,este garantul independentei nationale,al unitatii teritoriale a tarii.Atributiile de natura constitutional-legislativa: dizolvarea parlamentului,promulgarea legii,convocarea parlamentului nou ales si sesiunilor extraordinare, solicitarea reexaminarii legii de catre parlament,sesizarea Curtii Constitutionale,initierea revizuirii C-tiei,instituirea starii de asediu si de urgenta,etc . In ceea ce priveste relatia presedinte-guvern: Atributii de natura decizionala: desemnarea candidatului pentru functia de prim ministru,numirea guvernului investit prin votul de incredere al parlamentului,numirea si revocarea ministrilor,numirea in functii publice. Atributii consultative,de propunere si reprezentare: consulta guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita, propune parlamentului numirea in unele functii publice,poate lua parte la unele sedinte a guvernului. Argumente in sustinerea faptului ca romania are un regim semiprezindential: caracterul reprezentativ a parlamentului si al presedintelui,alesi prin vot ,dreptul pres de dizolvare a parlamentului,calitatea parl de organ reprezentativ suprem al poporului si unica autoritate legiuitoare a tarii,dar si calitatea pres de a reprezenta statul roman,desemnarea candidatului pentru functia de prim ministru,numirea si revocarea membrilor guvernului,decretele prezindentiale sunt contrasemnate de prim ministru.Presedintele,in schimb ,nu poate: demite primul ministru,determina raspunderea politica a guvernului,avea initiativa legislativa.

60

3)Actele de natura administrativa ale sefului statului roman In scopul indeplinirii atributiilor sale seful statului dispune de un aparat administrativ.,care functioneaza pe langa Presedintele Romaniei,initial denumit Presedintia Romaniei,iar actualmente Administratia prezidentiala.In realizarea competentelor ce-i revin,presedintele emite acte politice (mesaje) si acte juridice( decrete).Decretele sunt acte juridice cu caracter normativ si caracter individual,avand o forta juridica inferioara Constitutiei si legilor,dar superioare actelor guvernului.Sunt normative decretele de reglementare a unor situatii ca ,de exemplu,cele vizand declararea starii de urgenta.Sunt individuale,actele de numire sau revocare din unele functii publice.De regula,decretele se contrasemneaza de prim ministru. SECTIUNEA A 2-A: GUVERNUL. 1)Locul guvernului,rolul guvernului si functiile guvernului in sistemul autoritatilor publice. Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care asigura,realizarea politicii interne si externe a tarii,precum si conducerea generala a administratiei publice.Guvernul este o autoritate publica de natura administrativa.Exercita o competenta nationala,fiind o autoritate centrala .Exercita o competenta generala asupra tututor problemelor interesand administratia de pe intreg teritoriul tarii.Este o autoritate investita intr-un mod unic in sistemul executiv,seful statului desemneaza pe candidatul la functia de premier.Guvernul functioneaza ca o autoritate colegiala.Este de asemenea autoritate deliberativa. Functiile guvernului: a) functia de strategie (se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a programului de guvernare) b)functia de reglementare( se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vedere realizarii obiectivelor strategice) c)functia de administrare a prop statului( prin care se asigura administrarea prop publice si private a statului)

61

d)functia de reprezentare ( prin care se asigura,reprezentarea pe plan intern si extern a statului roman) e)functia de autoritate de stat ( prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniu apararii,ordinii publice si sigur nationale) 2)Constituirea guvernului sau investitura guvernului Diferta in functie de regimul de guvernare.Daca sef stat=sef guvern-functia executiva suprema poate fi dobandita fie pe cale ereditara sau prin alegere.Cat despre sistemele parlamentare si semiparlamentare,se cunosc urmatoarele forme:- alegerea directa si libera a guvernului de catre parlament(RUsia),alegerea premierului si guvernului de catre legislativ,din cadrul formmatiunii majoritare in parlament( M brit) -desemnarea de catre seful statului a unei persoane ,urmata de votul parlamentar( Italia) si desemnarea ,dupa aprecierea libera a sefului statului,a primului ministru,fara vot parlamentar(Monaco). In romania,procedura de constituire cuprinde urmatoarele etape: -desemnarea canditatului la functia de prim ministru -alcatuirea si prezentarea de catre acesta a listei executivului si programului sau de guvernamant -dezbaterea si votarea acestora in parlament -numirea intregului guvern de catre pres tarii Conditii pentru calitatea de membru a guvernului Prima conditie este existenta cetateniei romane,si a domiciului in tara.2-existenta discernamantului.a treia conditie vizeaza exercitiul drepturilor electorale.4-compatibilitatea morala ,inexistenta unei condamnari penale.5-a-depunerea juramantului de credinta in fata Pres Roman.6-inexistenta starii de incompatibilitate intre functia publica ministeriala cu alte functii publice de autoritate.(inafara celei de deputat sau senator).Alte incompatibilitati a functiei de membru a guvernului: o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial,functia de reprezentant a statului in adunarile generale ale societatilor
62

comerciale,calitatea de comerciant persoana fizica,calitatea de membru al unui grup de interes economic,o functie publica incredintata de un stat strain,etc.A 7-a conditie vizeaza capacitatea profesionala si aptitudinile manageriale,ceea ce insa nu se verfica prin examen. Desemnarea candidatului la functia de prim ministru Seful statului trebuie sa desemneze o persoana in functia de prim ministru,in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in parlament,daca aceasta maj nu exista,,a tuturor partidelor reprezentate in parlament.Parlamentul trebuie sa se pronunte asupra propunerii in termen de cel mult 60 de zile. Alcatuirea si prezentarea listei guvernului si a programului de guvernare. Persoana aleasa ca premier va alcatui lista guvernului si programul de guvernare.Timpul de care dispune pentru aceste activitati este numai de 10 zile. Dezbaterea si votarea programului de guvernare si a listei guvernului: Odata intocmite lista si programul,ele sunt inaintate legislativului spre dezbatere,care trebuie sa aiba loc in maxim 60 de zile de la prezentarea lor.Dupa terminarea dezbaterilor se trece la operatiunea votarii.Realizarea votului de incredere presupune obtinerea majoritatii absolute.Daca nu se pronunta in interval de 60 zile,sau s-a respins de cel putin 2 ori solicitarea,seful statului,poate chiar sa dizolve parlamentul. Numirea guvernului Dupa obtinerea votului de incredere pres tarii numeste guvernul in baza hotararii parlamentare care ii este comunicata si care reprezinta un act juridic individual obligatoriu pentru presedinte,care are indatorirea sa emita decretul prezidential de numire a executivului in formula adoptata de parlament.Procedura de investitura a guvernului cuprinde 2 faze: una prezidential -legislativa si una executiv prezidentiala.(hot legislativa si decretul prezidential). Durata mandatului guvernamental Durata exercitarii mandatului guvernamental are ca intindere maxima o perioada de 4 ani corespunzatoare limitelor de functionare a parlamentului,in afara cazurilor de demitere a executivului sau demisie.Prelungirea de drept a mandatului guvernamental este determinata,in primul rand,de prelungirea mandatului legislativ si anume: -adoptarea unei legi
63

organice in caz de stare de mobilizare,de razboi,de asediu,de urgenta pana la incetarea acestora, - convocarea alegerilor legislative in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului legislativ.Incetarea mandatului executiv inainte de termen sau expirarea lui are loc in situatia intervenirii motiunii de cenzura ori a pierderii calitatii de membru a guvernului de catre primul ministru.Initierea motiunii de cenzura apartine cel putin unei patrimi din numarul total al deputatilor si senatorilor.Forma de initiere este scrisa.Procedura depunerii motiunii consta in inaintarea ei la birourile permanente ale celor 2 camere,precum si comunicarea ei in aceeasi zi guvernului.Daca motiunea este respinsa,semnatarii initiatori nu vor putea initia in aceeasi sesiune o noua motiune. Componenta guvernului Guvernul este alcatuit din primul ministru,ministri si alti membrii stabiliti prin lege organica .Exista 2 categorii de membrii ai guvernului.In cazul functionarilor de drept calitatea de membru al executivului se dobandeste prin simplul fapt al aprobarii compunerii acestuia de catre legislativ ori prin numirea de catre seful statului in functia de ministru,la propunerea premierului.In cazul membrilor desemnati ai guvernului,prevederi sau acte speciale trebuie sa confere expres si aceasta calitate guvernamentala unui titular cu functie de conducere administrativa. Incetarea calitatii de membru al guvernului . Sau incetarea functiei de membru a guvernului A)Pierderea calitatii de membru al guvernului de catre primul ministru intervine de drept si prin act juridic : 1)De drept ,prin: demisia sau pierderea drepturilor electorale (ca urmare directa a unei condamnari penale sau prin punerea in interdictie),pierderea cetateniei romane ,stabilirea domiciului in strainatate, interventia unei stari de incompatibilitate sau de conflict de interese nerezolvate in termenul legal,imposibilitatea exercitarii atributiilor mai mult de 45 de zile,decesul sau dobandirea ilicita a averii stabilita prin hot jud. 2)Prin act juridic; -revocarea din functie de catre sef al statului,motiunea de cenzura, in alte cazuri prevazute de lege.

64

B)Suspendarea din functie a premierului este o situatie temporara generata de imposibilitatea exercitiului limitat al functiei datorita unor imprejurari de moment si nu permanente .Un prim caz este cel al imposibilitatii exercitarii atributiilor cel mult 45 de zile,ca ipoteza de suspendare tacita din functie .Un alt caz de suspendare,dar expresa,cuprinde ipoteza suspendarii facultative si cea a suspendarii obligatorii sau de drept.(EX: suspendarea din functie pe timpul urmaririi penale).

3)Organizarea Guvernului

Guvernul este alcatuit din functii si organisme

menite a-i asigura functionalitatea ; primul ministru si aparatul propriu, Primul ministru: conduce guvernul avand in rol esential in alcatuirea,modificarea si chiar revocarea acestuia.Atributiile principale ale lui: a)prezinta parlamentului lista guvernului si programul de guvernare in vederea obtinerii votului de incredere necesar investiturii si aprobarii programului. b)prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii privind politica guvernului .c)propune pres romaniei revocarea si numirea de membri ai guvernului d)solicita Pres participarea la sedintele guvernului in unele cazuri e)contrasemneaza decrete prezidentiale Primul ministru este vicepresedintele Cons Suprem de Aparare a Tarii.Prim ministru reprezinta Guvernul in relatii interne,precum si in relatiile internationale.Poate cere unui alt membru sa-i tina locul in perioada cand nu poate sa-si exercite atributiile. Aparatul de lucru a Guvernului Pe langa si in subordinea Guvernului,functioneaza aparatul de lucru al executivului.Acest aparat se compune din Cancelaria primului ministru,Secretariatul General al Guvernului,departamente si alte structuri organizatorice cu atributii specifice .Cancelaria primului ministru este alcatuita din: cabinetul primului ministru,corpul secretarilor de stat si consilierilor de stat al premierului si registratura primului ministru.Secretariatul General asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,rezolvarea problemelor organizatorice,juridice,economice,si tehnice,precum si reprezentarea
65

Guvernului in fata instantelor judecatoresti.Departamentul este o structura organizatorica,fara personalitate juridica ,avand rol de coordonare si sinteza in domenii de interes general,in conformitate cu atributiile GUV.Departamentul este condus de un demnitar. 4)FUNCTIONAREA GUVERNULUI Guvernul cunoaste ca forma de lucru sedinta plenului si in mod distinct,activitatea premierului. Sedintele plenului reprezinta unica modalitate de lucru legal consacrata si recunoscuta intregului executiv,in cadrul carreia se dezbat si se solutioneaza probleme ce intra in sfera sa de atributii.In cadrul sedintelor sunt adoptate acte juridice si politice ca actiuni decizionale.Convocarea sedintelor se face de catre premier.Intrunirile au loc saptamanal sau ori de cate ori este necesar.La sedinte participa de drept membrii guvernului,secretarul general al guvernului,primul ministru. Primul ministru conduce guvernul si coordoneaza activitatea membrilor sai.El este si Vicepres Cons Suprem de Aparare a tarii. 5)Atributiile Guvernului Dupa importanta lor,pot fi principale,si secundare.Dupa locul producerii efectelor,pot fi atributii interne si internationale.Dupa actele normative ce la consacra,sunt fie de natura constitutionala,fie de natura legala.Dupa continut,pot fi de natura economico-financiara,sau de natura politico administrativa Atributiile de natura economico financiara a guvernului.Guvernul elaboreaza proiectul bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale de stat,precum si contul general de incheiere a exercitiului bugetar,supuse spre adoptare Parlamentului.Guvernul aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii,pe ramuri si domenii de activitate.Guvernul asigura administrarea prop publice si private a statului.Guvernul asigura realizarea politicii in domeniul social,potrivit Programului de guvernare. Atributii de natura politico administrativa a guvernului .In primul rand,Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice,asigurand realizarea politicii
66

interne si externe a tarii,el reprezentand autoritatea suprema a puterii executive.In al doilea rand,initiaza proiecte de legi si le supune spre adoptare Parlamentului.In al 3-lea rand: emite hotarari pentru organizarea executarii legilor,ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta.In al 4-lea rand; Guvernul asigura executarea de catre administratia publica a legilor si celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora.In al 5lea rand: Guvernul conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate in subordinea sa.In al 6-lea rand: guvernul infiinteaza cu avizul Curtii de conturi,organe de specialitate in subordinea sa.7Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa si comisii ,consilii ,si comitete interministeriale . 8-coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale.9guvernul exercita atributii referitoare in asigurarea ordinii de drept,a linistii publice,a sigurantei cet,a dr si libertatilor cetatenesti.10-Guvernul aduce la indeplinire masurile adoptate,pentru apararea tarii.11-asigura realizarea politicii externe a tarii si integrarea Romaniei in structurile europene si internationale.12Guvernul negociaza tratatele ,acordurile si conventiile internationale la care se angajeaza statul roman.13-Guvernul colaboreaza cu autoritatile administrative autonome.

6)Actele Guvernului
Guvernul in plenul sau si primul ministru adopta sau,emite acte juridice si acte politice.Guvernul in plen adopta acte juridice cum sunt hotararile ,regulamentele si ordonantele.Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor precum si in exercitarea atributiilor proprii.Ordonantele se emit ,de regula,in baza unei imputerniciri legislative de abilitare speciale a Guvernului in domenii rezervare legii ordinare,in timp ce ordonantele de urgenta se emit in cazuri exceptionale.Regulamentele sunt emise in aplicarea legilor cand prin lege s-a prevazut aceasta. Primul ministru emite decizii cu caracter normativ si individual,mai ales in legatura cu organizarea interna a guvernului.Cele inviduale privesc numirea si eliberarea din functie a personalului guvernului.
67

7)Raspunderea Guvernului Dupa caracterul raspunderii,poate fi individuala sau colegiala.Dupa natura ei: juridica sau politico-juridica.Guvernul ,in intregul sau raspunde politic numai in fata Parlamentului.Fiecare membru este raspunzator pt faptele sale in fata parlamentului si a executivului din care face parte .Primul ministru raspunde pt activitatea executivului in fata legislativului.Numai Camera Deputatilor,Senatul si Pres Rm au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor executivului pentru fapte savarsite.Seful statului poate,in caz de urmarire penala,sa suspende din functie un membru al guvernului. 8)Raporturile dintre Parlament si Guvern Constituirea guvernului,controlul sau parlamentar si angajarea raspunderii executivului. Primul ministru trebuie sa ceara in termen de 10 zile de la Parl,votul de incredere asupra programului si intregii liste a guvernului.Guvernul este obligat sa prezinte Parl informatiile si documentele cerute de camere sau de consiilile parlamentare.Membrii executivului au acces la lucrarile legislativului.Guvernul si membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau interpelarile formulate de parlamentari.Parlamentul poate retrage increderea acordata guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.(daca s-a facut de catre minim 1\4 din nr total).Daca e respinsa,initiatorii nu mai au voie sa introduca o alta in aceasi sesiune . Delegarea legislativa Poate fi definita ca situatia juridica creata prin conferirea in beneficiul guvernului a unei competente de legiferare,cu respectarea unor anumite conditii prevazute in Constitutie.Delegarea prin act juridic ,apare cand sunt intrunite conditii: o lege speciala abiliteaza executivul sa poata emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.Legea de abilitare va stabili domeniul si data pana la care se pot emite ordonante. Delegarea de drept nu presupune existenta unei manifestari de vointa a parlamentului.In concluzie,delegarea legislativa incredintata guvernului implica exercitiul temporar al unor atributii legislative de catre puterea executiva prin forme si metode specifice activitatii administrative prin producerea de efecte juridice valabile pe masura recunoasterii si insusirii acestor acte de catre parlament. SECTIUNEA A 3-A Administratia publica centrala de specialitate.
68

1)Trasaturile ,locul si rolul organelor centrale in sistemul autoritatilor administrative. (Trasaturile organelor centrale , Locul organelor centrale) Autoritatile centrale de specialitate ale administratiei publice sunt ministerele,precum si diverse comitete,consilii ,agentii,servicii ,departamente ,inspectorate,banci,oficii etc,cu caracter nationa,iar altele cu caracter autonom.Ministerele sunt reglementate prin acelasi act normativ cu Guvernul.Ele sunt autoritati ale puterii executive.Au o competenta speciala,putand decide numai in anumite limite ale sferei executive ce formeaza ramura sau domeniul lor de activitate.Ele sunt de asemenea organe centrale,desfasoara actvitatea la nivel national.Se subordoneaza guvernului.O a patra caracteristica este conducerea lor unipersonala de catre cel pus in fruntea acestora.. 2)Constituirea ,organizarea si functionarea organelor centrale ( Constituirea organelor centrale , Organizarea organelor centrale ) Constituirea organelor centrale:Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului.Ministerele se aproba de catre Parlament,prin acordarea votului de incredere.Organele centrale de specialitate sunt institutii cu activitate permanenta. Organizarea organelor centrale si compunerea organelor centrale: Organele centrale sunt alcatuite din functionari.Competentele de numire sau angajare a personalului ministerelor se stabileste prin ordinul ministrului,daca nu se prevede altfel.Functionarii publici din autoritatile centrale sunt incompatibili cu orice alta functie sau demnitate publica.Ministerele au de regula o structura organizatorica unitara din urmatoarele subdiviziuni: birouri,servicii,directii,directii generale si departamente.Alte compartimente externe se stabilesc prin hotarare guvernamentala.Structurile din subordinea ministerelor pot functiona ca organe de specialitate sau ca servicii publice deconcentrate.Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Conducerea si functionarea autoritatilor centrale Conducerea ministerelor se exercita de ministru,si ,dupa caz,de secretari si subsecretari de stat si colegiul ministerului.Ministrul conduce intreaga activitate a ministerului si il reprezinta in raporturile cu guvernul,cu celalalte ministere si autoritati publice.Ministrul este
69

investit in functie o data cu aprobarea de catre parlament a compunerii guvernului la propunerea premierului desemnat de seful statului.Secretarii si subsecretarii de stat conduc activitatea departamentelor ce le-au fost incredintate in cadrul ministerelor.In cadrul ministerului functioneaza colegiul ministerului.El se intruneste de regula o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie.Stabilitatea functionarii ministerului ,continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale intre structurile autoritatii sunt asigurate de secretarul general al ministerului.El are urmatoarele atributii:(Atributiile Secretarului general) a)Coordoneaza buna functionare a compartimentelor b) colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului b)Primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti initiatori. d)urmareste si asigura finalizarea actelor normative initiate de minister si aprobate de guvern f)monitorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice g) coordoneaza personalul,politica de personal si managementul de personal. 3)Atributiile autoritatilor administratiei publice centrale Atributiile pot fi fie comune,sau specifice.Principale,secundare..Generale si speciale . Atributiile politico administrative :a)organizarea ,coordonarea si controlul aplicarii legilor,ordonantelor sau hot guvernamentale b)elaborarea si avizarea proiectelor de legi sau ordonantelor sau hot guvernamentale c)coordonarea si urmarirea elaborarii si implementarii de politici si strategii in domeniile de activitate ale ministerului. d)colaborarea cu institutii de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din sistemul propriu.e)avizeaza infiintarea ONG-urilor. Atributii de natura economico-financiara: a)actionarea in vederea aplicarii strategiei proprii a ministerului, b)fundamentarea si elaborarea propunerii pentru bugetul anual inaintate Guvernului c)urmarirea proiectarii si realizarii investitiilor din sistemul ministerului ,in baza bugetului aprobat.
70

Atributiile de reprezentare:a)reprezentarea intereselor statului in diferite organe si organizatii internationale b)initierea si negocierea ,incheierea de conventii ,acorduri si alte intelegeri internationale c)urmarirea si controlul aplicarii conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte . Atributiile de prospectare si cercetare se refera ,in principal,la analiza evolutiei fenomenelor specifice activitatii ministerului respectiv,luarea masurilor pentru dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica din domeniul propriu,editarea publicatiilor de specialitate si de informare. 4)Actele autoritatilor centrale de specialitate. Actele juridice de putere sau de autoritate numite si administrative sunt emise,de regula,de catre conducatorii respectivelor organe.In cazul ministrilor,acestia emit ordine si instructiuni si aproba regulamente in aplicarea prevederilor legale cu forta juridica superioara.Ordinele pot fi normative sau individuale, instructiunile si regulamentele sunt intotdeauna normative. 5)Raspunderea ministrilor Cadrul juridic general al raspunderii ministrilor este prefigurat de Constitutie si de legea organica a guvernului.In privinta raspunderii politico-administrative a ministrilor:membrii guvernului sunt solidar raspunzatori pentru activitatea executivului si pentru actele adoptate de acesta,Guvernul raspunde in fata Parl.Fiecare membru a guv este raspunzator si pentru propria sa activitate.Camera Dep si Senatul,precum si pres Rom au dreptul de a cere urmarirea penala a ministrilor.Ex de infractiune: emite ordine normative sau instructiuni cu caracter discriminatoriu pe teme de rasa,religie,categorie sociala,convingeri,sex,etc.In cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata acesta va fi suspendat din functie.In ceea ce priveste raspunderea disciplinara,contraventionala,reparatorie,ele sunt,instituite dupa regulile dreptului comun in materie,aplicabile oricarei persoane fizice. 6)Serviciile publice deconcentrate ministerelor si altor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Terminologic ,,serviciul public'' este utilizat in sensul organic-institutional ca structura ce desfasoara o activitate cu caracter organizat si continuu in vederea
71

satisfacerii unui interes social general.Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice deconcentrate ,structura organizatorica,numarul si incadrarea personalului,criteriile de constituire a compartimentelor si functiile de conducere ale acestora se aproba prin ordinul ministrului.Raporturile dintre autoritatea centrala si serviciul sau teritorial este de stricta subordonare,cea dintai numeste si elibereaa din functie conducatorii acestor servicii,aproba bugetul acestor institutii etc.Caracterul deconcentrat al acestor institutii este conferit de unele particularitati ce decurg din modul lor de conducere si de functionare.Serviciile deconcentrate sunt conduse de prefect ca reprezentant al guvernului in plan teritorial la nivelul judetului.Serviciile sunt subordonate pe orizontal prefectului si pe vertical fata de ministere sau alte organe. SECTIUNEA A 4-A : Autoritatile administratiei publice centrale autonome 1)Consideratii introductive privind autoritatile autonome. Au fost ridicate numeroase aspecte determinate de necesitatea crearii unor structuri publice institutionale cu totul aparte,neincadrabile in schema stricta a celor 3 puteri clasice.Notiunea de independent ar fi mai potrivita decat autonom.Insa totusi autonom se potriveste cel mai bine,pentru a puncta trasatura de nesubordonare a acestor organisme fata de sistemul celor 3 puteri publice. 2)Trasaturile autoritatilor autonome centrale ale administratiei publice. In primul rand,aceste autoritati sunt organe specializate in domeniile de competenta administrativa stabilite prin Constitutie sau legea organica de infiintare.In al doilea rand,aceste autoritati autonome se infiinteaza fie in mod direct,prin Constitutie ,fie in temeiul prevederilor ei,dar numai prin lege organica.Un exemplu: Avocatul Poporului,Cons Superior al Magistraturii,Cons Suprem de Aparare a tarii. In al 3-lea rand: atributiile autoritatilor autonome centrale se exercita pe intreg terit statului,fiind inzestrate cu competenta teritoriala nationala.In al 4-le arand: din momentul infiintarii lor ele dobandesc personalitate juridica. 3)Organizarea si functionarea autoritatilor autonome 1)Personalul acestor autoritati este desemnat potrivit legii,avand calitatea de membru,functionar public,asociat,colaborator,ori angajat.
72

Membrii sunt persoane numite sau alese ori pe drept,pentru o perioada determinata sau nu,activitatea acestora fiind considerata vechime in functie sau specialitate daca sunt salartiati pentru activitatea depusa. Functionarii publici sunt investiti prin numire si se supun prevederilor Statutului Functionarilor publici Asociatii sau colaboratorii functioneaza in regim de conventie pentru activitati necesare potrivit specificului profilului autoritatii. Angajatii sunt incadrati si supusi prevederilor Codului si legislatiei muncii,indiferent de denumirea lor. 2)Aceste autoritati sunt supuse controlului parlamentar.Majoritatea acestor autoritati au caracter colegial(Curtea de conturi) iar altele caracter unipersonal( Avocatul poporului).3)Conducerea autoritatilor autonome centrale este unipersonala sau colegiala potrivit actului de infiintare.4)Structura organizatorica si efectivul de personal a acestor autoritati este stabilit prin lege organica de infiintare. 4)Atributiile autoritatilor autonome. 1)Aceste organisme au rolul de a organiza,coordona,indruma si controla aplicarea legilor si celorlalte reglementari specifice propriului domeniu de activitate. 2)Emit sau adopta unilateral reglementari si acte individuale aplicabile sectorului lor de activitate 3)Emit avize sau recomandari,initiaza proiecte de imbunatatire a legislatiei 4)Colaboreaza cu ministerele si alte autoritati centrale in domenii de interes comun 5)Prezinta rapoarte sau informari autoritatilor publice abilitate,in mod periodic.

Capitolul 11: Administratia publica in teritoriu

In teritoriu putem distinge administratia publica locala,constituita din autoritati sau organe locale,respectiv consiile locale si cele judetene,primarul si presedintele cons judetean,serviciile publice locale si judetene,prefectul,serviciile publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate organizate,deconcentrate sau descentralizate.

73

Sectiunea 1: Consiile locale si judetene 1)Natura juridica ,locul si rolul consiliilor in sistemul administratiei publice: (Natura juridica a consiliilor ,Locul consiliilor ,Rolul Consiliilor.) Administratia publica se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale,descentralizarii si deconcentrarii serviciilor publice,eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale ,legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.Autoritatile reprezentative ale adm publice din comune si orase ,sunt consiile locale si primarii.In fiecare unitate administrativ teritoriala functioneaza cate un consiliu local,in cazul comunelor si oraselor,si judetean,in cazul judetelor.Consiliile locale si judetene sunt autoritati ale administratiei publice.Consiliile locale si judetene sunt si autoritati locale,intrucat isi desfasoara activitatea numai in limitele unitatilor administrativ -teritoriale in care au fost alese.Consiliile locale si judetene sunt organe cu competenta generala in unitatile in care functioneaza,gestionand interesele colectivitatii pe care le reprezinta.Consiliile locale si judetene sunt organe alese,pe baza reprezentarii proportionale in cadrul scrutinului de lista.Aceste consilii sunt constituite pe baze colegiale,fiind alcatuite din mai multe persoane alese. Consiliile sunt organe deliberative ,hotarand in probleme de interes local cu majoritatea ceruta de lege si prin acte juridice obligatorii in raza teritoriala.Sunt autoritati reprezentative ale colectivitatilor locale. Principiile care guverneaza administratia locala: 1)Principiul autonomiei locale.Legea defineste autonomia locala ca reprezentand dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona ,in numele si interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta treburile publice,in conditiile legii.Autonomia vizeaza in primul rand,modul de constituire a consiliilor locale si judetene si de desemnare a primarilor si pres consiliilor judetene,intrucat sunt persoane alese prin vot universal.Consiliile au dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si gestiona treburile publice in numele si interesul colectivitatii pe care o reprezinta.Consiliile locale si judetene au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale .Pot hotara asupra participarii cu capital sau cu bunuri,la constituirea de societati
74

comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau judetean.Au dreptul sa adere la asociatii nationale si internationale,pentru promovarea de interese comune,sa incheie acorduri intre ele ,sa incheie acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritati similare din tarile vecine etc. 2)Principiul cooperari si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet trebuie sa caracterizeze raporturile dintre autoritatile locale comunale si orasanesti cu cele judetene. 3)Principiul utilizarii limbii materne in raporturile cu administratia locala si serviciile publice deconcentrate din unitatile administrativ -teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor.Limba oficiala este romana,putandu-se folosi insa si limba minoritatilor nationale in raport cu cetatenii respectivi. 4)Principiul deconcentrarii in teritoriu a serviciilor publice de interes national apartinand autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate aflate sub conducerea prefectului.Serviciile publice de interes local sau judetean se afla in subordinea consiliilor locale si celor judetene.Deconcentrarea este o forma ,atenuata a conducerii centralizate. 5)Principiul descentralizarii vizeaza institutiile publice care au trecut in paralel si in subordine locala(cazul celor din sectorul de invatamant general obligatoriu,sanitar,cultural etc),si de legea cadru nr 195 din 2006 care face referiri exprese la acest principiu 6)Principiul controlului administrativ si controlului financiar asupra activitatii consiliilor locale si judetene,este expresia caracterului unitar al statului,si rezulta din obligativitatea indeplinirii prevederilor din reglementarile autoritatilor centrale(legi,ordonante,hot de guvern,instructiuni,regulamente ministeriale etc).Controlul de legalitate asupra autoritatilor administratiei publice locale se face de catre prefect.

2)Formarea consiliilor locale si judetene Consiliile locale,precum si

consiliile judetene se aleg prin vot universal,egal,direct,secret si liber
75

exprimat.Fiecare cetatean are un singur vot pentru alegerea cons local,si celui judetean si a primarului si a presedintelui cons judetean.Alegerea directa se face pe circumscriptii electorale identice cu unitatile administrativ-teritoriale pe baza votului exprimat,in cazul consilierilor,prin scrutin de lista,iar a primarilor,si a presedintilor cons judetene prin scrutin uninominal. 3)Constituirea consiliilor locale si judetene Consiliile sunt compuse din consilieri alesi.Constituirea cons nou ales se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor,iar convocarea in prima sedinta de constituire se face de catre prefect.Sedinta este legal constituita daca participa cel putin 2\3 din numarul consilierilor alesi.Lucrarile primei sedinte de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier ajutat de 2 consilieri dintre cei mai tineri,asistati de secretar.Mandatele sunt validate sau invalidate.Locurile ramasa vor fi completate.Consilierii a caror mandate au fost validate vor spune un juramant.Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin jumatate+ 1 din numarul membrilor consiliului,consiliul este legal constituit.Presedintele cons judetean este ales prin vot direct.Validarea lui se face in termen de 20 de zile de catre presedintele tribunalului. 4)Compunerea consiliilor locale si judetene Consiliile sunt compuse din consilieri alesi prin votul universal,egal,secret,direct si liber exprimat,in baza scrutinului de lista pentru un mandat de 4 ani.Fiecare consilier prezinta raport anual de activitate.Numarul lor este ales in functie de populatia unitatii administrativ-teritoriale: in cazul consiliilor locale,numarul consilierilor este cuprins intre 9 si 31, in cazul cons judetene intre 31 si 37 .Cons General al Municipiului Bucuresti are 55 de consilieri locali.Consilierii trebuie sa aiba cet romana si varsta de cel putin 23 de ani.Calitatea de consilier este incompatibila (Incompatibilitatile consilierului)cu : functia de prefect sau subprefect,calitatea de primar sau viceprimar,calitatea de deputat senator ,functia de manager,calitatea de functionar public cu contract individual de munca al cons local respectiv al cons judetean ori al prefecturii din judetul respectiv.etc.

76

Calitatea de consilier se dobandeste din momentul depunerii juramantului,metinandu-se de regula,4 ani.Calitatea de consilier inceteaza ,de drept,inaintea expirarii mandatului,in urmatoarele situatii: a) demisie b)incompatibilitate c)schimbare de domiciliu in alta unitate administrativ-terit d)imposibilitatea executarii mandatului pe o perioada maxima de 6 luni consecutive e) constatarea ca alegerea s-a facut prin frauda electorala f)condamnare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate g)punere sub interdictie pe cale judec h)pierderea dr electorale ,lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte consecutive ale cons ,decesul.etc.Consilierul poate fi insa si suspendat din functie,ceea ce reprezinta o incetare temporara a exercitiului mandatului sau.Suspendarea e de drept in cazul masurii arestarii sale preventive.Daca este condamnat prin hotarare penala definitiva,mandatul inceteaza. 5)Organizarea consiliilor locale si judetene. Consiliile locale si judetene sunt alcatuite din consilieri si nu au o structura organizatorica propriu zisa si nici organe de conducere.(cu exceptia consiliilor judetene care au presedinte si vicepresedinti)Dupa constituirea consiliului,acesta isi organizeaza comisii de specialitate,pe principalele domenii de activitate.Comisiile de specialitate isi aleg un presedinte si un secretar prin votul membrilor lor.Comisiile lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor.Comisiile intocmesc rapoarte pe probleme de specialitate.Activitatea lor este una consultativa,nu decizionala.Consiliul judetean alege ,2 vicepresedinti,prin vot secret. 6)Functionarea consiliilor locale si judetene Consiliile se aleg pentru un mandat de 4 ani,care se poate prelungi,prin lege organica,in caz de razboi sau catastrofa.Consiliile functioneaza numai in plenul sedintei la care participa membrii care le compun.Consiliul local se intruneste,in sedinta ordinara,lunar,la convocarea primarului,iar cel judetean odata la doua luni,la convocarea presedintelui sau ,respectiv vicepres cand primul lipseste.Cons local se poate intruni si in sedinte extra-ordinare ori de cate ori este necesar,la cererea primarului,in cazul celor locale,sau a presedintelui,in cazul celor judetene,sau a unei treimi din numarul membrilor sai.Prefectul poate cere de asemenea pres cons judetean intrunirea acestui organ in cazuri speciale,de regula pentru
77

inlaturarea de calamitati,incendii,epidemii etc.In astfel de situatii pot fi adoptate acte normative exceptionale cu caracter temporar.Sedintele cons local sunt conduse de un presedinte de sedinta ales pe o perioada de 3 luni,iar a celui judetean de catre presedintele acestuia,in lipsa sa de un vicepresedinte.Sedintele cons sunt publice de regula.Lucrarile sedintelor se desfaosara in limba romana.Documentele sedintelor se intocmesc in limba romana.Prelungirea mandatului de 4 ani opereaza de regula pe timp de razboi sau de catastrofa.Scurtarea mandatului vizeaza dizolvarea consiliului de drept,de exemplu cand consiliul nu se intruneste,timp de 2 luni consecutive in sedinte ordinare sau prin referendum,ca urmare a cererii adresate prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi in listele electorale de unitati administrative. 7)Aparatul de specialitate al primarului si al consiliilor judetene . Structurile de pe langa consiliu si personalul aferent acestora formeaza aparatul propriu de specialitate al acestuia.Aparatul consiliului local este in subordinea primarului,in vreme ce aparatul cons judetean este in subordinea presedintelui acestuia.Marimea acestui aparat si modul sau de structurare sunt determinate de nivelul localitatii,dar si de numarul populatiei,gradul de dezvoltare economica ,etc.Structura aparatului si numarul de functii inclusiv a posturilor,sunt stabilite prin lege.Distigem astfel functii de conducere : Director,contabil-sef sau functii de executie: consilier,expert,inspector.Gruparea functiilor pentru fiecare categorie de consilii are loc in anumite compartimente organizatorice cu denumiri diferite: birou,serviciu,directie.Numirea si eliberarea din functie a personalului aparatului propriu al consiliului local se face de catre primar,iar a celui apartinand consiliului judetean de catre presedintele acestuia. 8)Serviciile si institutiile publice locale si judetene Serviciile si institutiile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza de catre consiliul local in principalele domenii de activitate,potrivit nevoilor locale,Domeniile in care se pot organiza astfel de servicii publice externe pot viza sectoarele edilitar-gospodoresc,salubritate,distribuirea energiei termice,a apei potabile menajere,transport urban in comun,etc.In cazul serviciilor publice
78

judetene,acestea desfasoara activitati de anvergura interesand mai multe sau toate localitatile din judet. 9)Secretarul localitatii si al judetului Fiecare localitate,precum si judetul,au cate un secretar.Secretarul comunei sau orasului este un functionar public de conducere salarizat din bugetul local,iar secretarul judetului este un functionar public de conducere,salarizat din bugetul judetului.Atributii: participa la sedintele consiliului,organizeaza arhiva si evidenta hotararilor consiliului,avizeaza,dispozitiile primarului,respectiv ale pres cons judetean si hot cons, asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia consiliului cu primarul,a consiliului judetean cu presedintele,precum si intre acestia si prefect, pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului si comisiilor sale ,asigura transparenta si comunicarea catre autoritati,asigura indeplinirea procedurii de convocare a consiliului etc. 10)Atributiile consiliilor locale si judetene. Se impart fie in atributii principale sau secundare.Atributii comune si specifice.atributii interne(consecinte in interiorul unitatii adm -terit) sau exterioare (cu consecinte in afara,chiar si inafara tarii). Se mai impart in economico-financiare,de gestiune a patrimoniului si serviciilor publice,de amenajare a teritoriului ,protectia mediului inconjurator,precum si atributii politico-administrative. A)Atributii economico-financiare: a)Atributii privind dezvoltarea economico sociala a localitatii si judetului(aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economica si sociala,aproba bugetul propriu al unitatii adm-terit,stabileste impozite si taxe locale,respectiv judetene ,-aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local sau judetean,in limitele si conditiile legii. b)Atributii privind administrarea-gestionarea domeniului public si privat al localitatii,respectiv al patrimoniului judetului -hotaraste darea in administrare,concesionarea sau inchirierea bunurilor prop publica a localitatii sau judetului si a serviciilor publice locale sau judetene. ,punerea in valoare a resurselor naturala de pe raza localitatii in interesul comunitatii locale.
79

B)Atributiile de gestionare a serviciilor publice prestate in beneficiul locuitorilor de amenajare a teritoriului si protectia mediului inconjurator: a)Asigurarea cadrului legal necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local sau judetean privind educatia,protectia copilului,persoanelor cu dizabilitati,varstnice,familia,sanatatea,sport etc. b)Avizarea sau aprobarea,documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor,respectiv a drumurilor publice si podurilor de interes judetean. c)Protectia mediului incojurator,conservarea,restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura,a parcurilor,gradinilor publice si rezervatiilor naturale. C)Atributii politico-administrative: A)Atributii comune: ----)Alegerea,din randul consilierilor ,a viceprimarilor,dupa caz,in situatia localitatilor,respectiv a vicepresedintilor,in cazul judetului. , ---Aproba urmatoarele tipuri de acte: regulamentul de organizare si functionare a consiliului,regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate al consiliului judetean,respectiv al primarului ---Atribuie sau schimba,denumiri de strazi,piete si obiective de interes local. ----Sprijina activitatea cultelor religioase ---Asigura serviciul de ordine publica si cele de situatii de urgenta b)Atributii proprii si distincte consiliilor. ---Consilul local aproba statutul localitatii ---Consiliul local poate solicita informari si rapoarte de la primar,viceprimar ---Aproba construirea locuintelor sociale si criteriile de repartizare a acestora

80

---Consiliul judetean acorda consultatii in domenii specifice si in conditiile legii localitatilor din judet la cererea acestora --emite avizele,acordurile si autorizatiile date de incompetenta sa. D)Atributiile de cooperare interinstitutionala a)hotarasc,cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni,lucrari,servicii sau proiecte de interes public local sau judetean b)hotarasc infratirea unitatii administrativ-teritoriale cu unitati din alte tari c)hotarasc cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau strainatate,aderarea la asociatii nationale sau internationale ale autoritatilor locale in vederea promovarii unor interese comune.Consiliile locale si judetene pot incheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritati similare din tarile vecine. E)Atributiile presedintelui consiliului judetean -asigura respectarea prevederilor C-tiei,punerea in aplicare a legilor,a decretelor prezidentiale,a hotararilor si ordonantelor guvernamentale,a hot consiliului judetean si a altor acte normative b)in privinta atributelor fata de consiliul judetean( intocmeste proiectul ordinii de zi,conduce sedintele acestuia,avand drept de vot etc). c)in privinta atributiilor fata de aparatul propriu de specialitate al cons judetean si al institutiilor si serviciilor subordonate: propune consiliului,spre aprobare,organigrama,statul de functii,numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare al aparatului propriu de specialitate,a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia.etc. d)Fata de consiliile locale si aparatul lor: coordoneaza ,controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului,indruma metodologic,urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara,desfasurate in comune si orase etc.

81

e)In materie financiara: exercita functia de ordonator principal de credite,urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen etc. f)In exercitarea atributilor sale presedintele emite: avize,acorduri,autorizatii date in competenta sa prin lege,dispozitii cu caracter normativ. g)Indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.

11)Actele consiliilor
In exercitarea atributiilor consiliile locale si judetene adopta hotarari,cu votul majoritatii membrilor prezenti de regula.Majoritatea inseamna de regula 1\2 + 1 .CU votul a 2\3 din cei in functie sunt luate hotararile cu privire la patrimoniu.Hotararile se comunica de indata de catre secretar prefectului si primarului.Hotararile pot fi normative sau individuale.Cele normative devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii la cunostiinta publica,iar cele individuale de la data comunicarii.Aducerea la cunostinta publica se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

12)Raspunderea consiliilor si consilierilor

Consiliul raspunde pentru nefunctionalitate,daca nu s-a intrunit,timp de 2 luni consecutiv sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare.Masura este dizolvarea acestuia din drept.Consiliile pot fi dizolvate si prin referendum.Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului,sau,in nume propriu,pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului.Consilierilor le pot fi aplicate diferite sanctiuni disciplinare,incepand cu avertismenul,chemare la ordine,retragerea cuvantului,eliminarea din sedinta,excluderea temporara In caz de urmarire penala,consilierul este suspendat din drept pana la pronuntarea deciziei.Vor raspunde civil pentru pagubele provocate patrimoniului consiliului.Obligatiile consilierilor: -prezenta anual un raport de activitate,organizeaza periodic intalniri cu cetatenii,participa la sedintele consiliului.
82

SECTIUNEA A 2-A Primarul

1)Alegerea si durata mandatului primarilor.Primarii sunt alesi in aceleasi conditii si de regula in aceleasi perioade ca si consiliile locale al respectivelor unitati administrativ-teritoriale.,in temeiul votului exprimat prin scrutin uninominal.Primarul se poate defini ca fiind autoritatea administrativa publica locala unipersonala,eligibila,reprezentativa si autonome,mandatata sa hotarasca in problemele interesand colectivitatea locala ca organ de executie,actionand si ca reprezentant al statului in acea localitate. Primarul trebuie sa aibe cetatenia romana si domiciului in tara,sa aiba discernamant,exercitiul dr electorale,compatibilitate morala,lipsa starii de incompatibilitate,depunerea juramantului de credinta. .Calitatea de primar este incompatibila cu ; calitatea de comerciant persoana fizica,calitatea unui membru a unui grup de interes economic,orice alte functii publice sau activitati renumerate in tara sau strainatate,functia de presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala etc. Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.Primarul depune juramant in fata consiliului local. Mandatul primarului este de 4 ani si se execita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales.Mandatul poate fi prelungit in caz de razboi sau de catastrofa,stabilite de lege organica.Mandatul primarului poate inceta,de asemenea,inainte de termen,de drept sau prin act juridic.Mandatul inceteaza de drept in cazurile: a ) imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave,certificata medical,timp de 6 luni intr-un an calendaristic si b)neexercitarea in mod nejustificat a mandatului timp de 45 de zile consecutiv.Mandatul poate inceta si prin act juridic:ca urmare a unui referendum local.Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii scrise adresate prefectului de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot ai localitatii .Motive: nesocotirea intereselor generale ale colectivitatii locale , neexercitarea atributiilor ce ii revin ca reprezentant al
83

colectivitatii,-neexercitarea atributiilor care ii revin ca reprezentant al statului.Primarul poate fi suspendat din functie numai in cazul arestarii sale preventive.(Daca se gaseste vinovat-mandatul inceteaza,daca nu,nu) Consiliul local alege pentru durata mandatului sau si din randul membrilor sai,viceprimarul,respectiv viceprimarii,cu vot secret. 2)Atributiile primarului Primarul indeplineste o functie de autoritate publica.Este seful administratiei publice locale.Reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice.Actioneaza de asemenea ca reprezentant al statului.Dupa continut,atributiile sale se immpart in : 1)Atributii economico-financiare: intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere al exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului b)exercita functia de ordonator principal de credite c)raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau orasului ,d)initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea titlurilor de valoarea in numele localitatii etc 2)Atributii sociale,sanitare,si de protectie : a)ia masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta , b)asigura servicii de urgenta de tip salvamar,salvamont,prim ajutor c)asigura administratia social-comunitara e)sprijina activitatea cultelor religoase etc 3)Atributii edilitar gospodoresti: a)ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune aprobarii consiliului local,asigura respectarea prevederilor acestui,precum si ale panurilor urbanistice zonale de detaliu,inclusiv devoltarea urbana, exercita controlul asupra activitatilor din targuri,piete,oboare,locuri si parcuri de distractii si ia masuri operative pentru buna functionare a acestora,asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice,etc. 4)Atributii politico-administrative a)Asigura aducerea la indeplinire a hot cons local,poate propune cons local consultarea populatiei,asigura respectarea dr si libertatilor fundamentale cetatenesti,prezinta consiliului local informari privind starea economico si de mediu,asigura ordinea publica si linistea locuitorilor,ia
84

masuri legale privind desfasurarea adunarilor publice ,numeste ,sanctioneaza si elibereaza din functie ,personalul din aparatul propriu,indeplineste functia de ofiter de stare civila. ,emite avizele ,acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege, exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor care revin comunei sau orasului in calitate de persoana juridica etc. 3)Actele primarului In exercitarea atributiilor sale,primarul emite acte juridice ce poarta denumirea generica de dispozitii.Acestea au caracter fie normativ,fie individual,iar cele mai multe sunt emise pentru punerea in executare a hotararirilor consiliului local.Primarul mai infaptuieste si diverse operatiuni tehnico-materiale,emite avize si acorduri,intocmeste proiecte juridice necesare pentru unele acte juridice,efectueaza comunicari si instiintari,prezinta informari consiliului,precum si fapte material juridice,cum sunt: participari la sedintele consiliului,convocare in sedinte extraordinare ale acestuia. 4)Raspunderea primarului Mandatul inceteaza de drept Primarul este demis,in urmatoarele situatii,cu titlu de sanctiune juridica: in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate,in cazul pierderii drepturilor electorale ca sanctiune,daca nu-si exercita in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile consecutiv. Mandatul de primar mai inceteaza si prin act juridic ,consecinta a referendumului local,ca urmare a nesocotirii intereselor colectivitatii.Primarul mai poate fi si suspendat.Primarul mai poate raspunde si patrimonial pentru pagubele cauzate autoritatilor sau tertilor,penal si contraventional pentru abateri de serviciu sau in legatura cu serviciul.

SECTIUNEA A 3-A
Prefectul 1)Investirea in functie a prefectului In fiecare judet si in Municipiul Bucuresti functioneaza cate un prefect,ajutat de 2 subprefecti,iar in cazul Capitalei,de cate 3 subprefecti,ca reprezentanti ai Guvernului,avand calitatea de inalti functionari publici.Ei se afla sub indrumarea MAI si in subordinea si coordonarea Guvernului si Premierului.Numirea si
85

eliberarea din functie a prefectilor se face prin hotarare de guvern,la propunerea Min afacerilor interne,iar a subprefectilor prin decizia premierului.Pentru a fi numit trebuie sa aiba cetatenia romana,domiciliu in tara,existenta discernamantului,exercitiul dr electorale,pregatirea profesionala,compatibilitate morala,lipsa starii de incompatibilitate si depunerea juramantului de credinta. Trebuie sa aiba studii superioare. Sunt incompatibili cu functiile de : deutat,senator,primari,viceprimari,consilieri locali sau judeteni,nu pot ocupa alta functie publica,nici de autoritate,nici de demnitate,nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala,salarizata in organizatii cu scop comercial,reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciala,comerciant pers fizica sau membru al unui grup de interes economic,nu pot fi membrii unui partid sau organizatii politice etc.Prefectul exercita capacitatea juridica administrativa deplina,emitand acte de putere cu efecte proprii. Institutia prefectului este definitia ca fiind autoritatea administratiei publice guvernamentale instituita la nivel teritorial,avand o alcatuire unipersonala,exercitand capacitatea juridica administrativa si civila precum si o functie decizionala ce implica competenta materiala generala in profil local. 2)Atributiile prefectului. 1) Avand in vedere relatiile dintre prefect si autoritatile din teritoriu : asigura realizarea intereselor nationale,aplicarea si respectarea Constitutiei,a legilor,a hot si ordonantelor Guvernului,a celorlalte acte normative si a ordinii publice.In al doilea rand,prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate,organizate la nivelul unitatilor administrativ -teritoriale.Prefectul avizeaza consultativ proiectele de buget anuale,precum si situatia executiei bugetare pentru serviciile deconcentrate.Prefectul propunere ministrilor si conducatorilor organelor centrale sanctionarea conducatorilor serviciilor deconcentrate. In al 3-lea rand,prefectul dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si sigurantei cetatenilor,prin organele legal abilitate.In al 4-lea rand,prefectul asigura,pregatirea si aducerea la indeplinire,a masurilor de pregatire si interventie
86

pentru situatii de urgenta.in al 5-lea rand: prefectul prezinta anual guvernului un raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce ii revin. 2)Avand in vedere raporturile dintre prefect si autoritatile administratiei publice locale. In primul rand,vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene,a primarilor si presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare conform legii.2Prefectul exercita controlul de legalitate asupra actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice si locale,precum si ale presedintelui consiliului judetean,inclusiv al primarului.3-Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean,convocarea unei sedinte extraordinare de consiliu,in cazuri exceptionale.(inlaturare de catastrofa de exemplu) .4-prefectul poate participa la sedintele consiliilor locale si judetene,unde isi poate expune opinii.5-stabileste colaborarea cu administratia locala pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala.

3)Actele prefectului
In vederea indeplinirii atributiilor sale prefectul emite acte juridice numite ordine,in conditiile legii,care pot avea caracter normativ sau individual.Cele normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica,de regula,prin publicare,iar cele individuale dupa data comunicarii lor subiectelor interesate.Prefectul poate incheia acte civile si comerciale necesare bunei functionari a aparatului din subordine. 4)Institutia prefectului ( aparatul propriu al prefectului ) Pentru exercitarea atributiilor care revin prefectului acesta are un aparat propriu de specialitate,cunoscut sub numele de prefectura.Institutia prefectul este o institutie publica cu personalitate juridica,cu patrimoniu si buget propriu.Structura si atributiile institutiei se stabilesc prin hotarare de guvern la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.Numirea si eliberarea din functie a aparatului se face de catre prefect.Personalul ajuta pe prefect si subprefect in realizarea atributiilor si sarcinilor de serviciu.In cadrul institutiei prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului al carui personal este numit si eliberat de prefect,desfasurand activitatea in baza unui contract
87

individual de munca cu durata determinata pe perioada exercitarii functiei publice de catre prefect.In judetele cu suprafa intinsa prefectul poate organiza ,cu aprobarea MAI oficii prefecturale.In fiecare judet functioneaza colegiul prefectural compus din prefect,subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate care au sediul in judetul respectiv. SECTIUNEA A 4-A SISTEMUL ELECTORAL LOCAL 1)Notiunea sistemului electoral Sistemul electoral constituie obiectul dreptului constitutional,in timp ce competenta locala intra in sfera de incidenta a dreptului administrativ.Drepturile electorale reprezinta o categorie distincta in cadrul drepturilor fundamentale cetatenesti,cuprinzand dreptul de a alege,de a fi ales,si dreptul de revocare,fiind incadrate in grupa drepturilor politice.Normele juridice ce reglementeaza alegerea autoritatilor publice reprezentative ,ce exercita puterea legislativa ori cea executive,se reunesc in institutia sistemului electoral. 2)Drepturile electorale cuprind dreptul de a alege si de a fi ales. Dreptul de a alege sau dreptul de vot consta in facultatea recunoscuta cetateanului de a opta pentru organizatia \candidatul ori candidatii inscrisi pe buletinele de vot pentru functiile de consilier,presedinte al consiliului judetean sau de primar,alesi prin vot universal,egal,direct,secret,si liber exprimat.Universalitatea este acea caracteristica a acestuia de a reveni oricarui cetatean in urmatoarele conditii: existenta cetateniei romane,varsta minima 18 ani,deplinatatea facultatilor mintale,existenta aptitudinii morale de a alege. Egalitatea votului reprezinta participarea cu aceeasi masura de putere juridica a optiunii politice a oricarui alegator la desemnarea candidatului preferat,fara deosebire de rasa,limba,sex,religie,etc.Votul direct consta in alegerea nemijlocita a candidatului sau candidatilor fara nici o intermediere.Votul secret consta in imposibilitatea cunoasterii de catre terti,a optiunii alegatorului,inclusiv de catre organismele electorale.Votul liber exprimat consta in exercitarea nestanjenita de nimic a optiunii politice a alegatorului pentru un anume candidat sau lista.

88

Dreptul de a fi ales primar,presedinte de consiliu judetean sau consilier,revine personelor care intrunesc,conditiile de a alege,si cerintele specifice acestei calitati. Dreptul de revocare consta in facultatea legal recunocuta alegatorului sau organismelor abilitate, ,de a putea retrage mandatul celui ales,inainte de data expirarii lui,dupa o procedura anume instituita sau similara celei de alegere.In mod exceptional,a fost instituita demiterea,prin referendum local,a primarului si presedintelui consiliului judetean,daca au nesocotit interesele unitati administrativ-teritoriale.

3)Organizarea alegerilor
1)Stabilirea datei alegerilor :Guvernul stabileste data alegerilor consiliilor,a presedintilor consiliilor judetene si a primarilor,printr-o hotarare,cu cel putin 75 de zile inaintea datei votarii,aceasta zi fiind o duminica.In cazul alegerilor reprogramate(datorita neindeplinirii,prin balotaj de catre primar,a condtiilor legale la primul tur de scrutin ) sau a celor anticipate (datorita ivirii unor situatii ce au determinat incetarea prematura a mandatului consiliului,consilierilor,presedintilor de consilii judetene sau primarilor inainte de termen) ,data alegerilor se stabileste astfel : a)daca din totalul alegatorilor dintr-o circumscriptie au votat in cazul primarului pentru cel putin 2 candidati un numar egal de votanti,se vor organiza din nou alegerile,la 2 saptamani,in aceleasi conditii. b)se vor organiza din nou alegeri,in acelasi termen,pentru candidatii situati pe primul loc,si in cel de-al doilea tur de scrutin. c)in ipoteza incetarii mandatului consiliului inainte de termen distigem urmatoarele sitatii: -dizolvarea de drept a consiliului,dizolvarea consiliului prin referendum d)in ipotea constatarii fraudei electorale de catre Biroul Electoral Central si anularii rezultatelor alegerilor se vor organiza noi alegeri in termen de cel mult 2 saptamani.
89

2)Circumscriptiile electorale si sectiile de votare Circumscriptiile electorale sunt portiune ale teritoriului statului cuprinzand un electorat propriu care alege unul sau mai multi candidati intr-un organism sau functie cu caracter reprezentativ.Potrivit sistemului utilizat in tara noastra,circumscriptiile electorale coincid cu unitatile administrativteritoriale,datorita utilizarii scrutinului de lista sau a votului plurinominal.Numarul consilierilor se stabileste in functie de populatie,numarul variaza de la 9 pentru o populatie de pana in 1500 de locuitori,,si 31 pentru populatie 400k+ si respectiv ,intre 31-37 la consiliile judetene.Sectiile de votare sunt subunitatile teritoriale si subgrupe de electorat ale circumscriptiilor electorale ,create din considerente practice determinate de marimea teritoriului si de numarului populatiei votante din acel loc,in scopul unei desfasurari ordonate si simultane a alegerilor in cadrul aceleasi unitati administrative in in acelasi interval de timp.Sectiile de votare se organizeaza astfel: a) cate o sectie de votare la 1k-2k locuitori in localitatile urbane cu o populatie de peste 2k locuitori sau la comunele cu populatie de 5002k locuitori,de regula,in fiecare stat sau b) cate o sectie de votare in sate sau grupuri de sate cu o populatie de pana 500 locuitori. 3)Birourile electorale In scopul asigurarii unei cat mai bune desfasurari a operatiunilor electorale la nivel local se instituie birourile electorale,iar la nivel national Biroul Electoral Central,care vegheaza la respectarea si executarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri,precum si controlul legalitatii operatiunilor aferente acestora.Birourile electorale sunt organisme reprezentative.Modul de compunere a birourilor: combinatie intre magistrati sau juristi numiti,imbinate cu reprezentanti ai organizatilor politice anume desemnati in acest scop. Birourile electorale se constituie dupa cum urmeaza : A) Birourile electorale de circumscriptie: Aceste birouri se constituie: -la nivelul comunelor dintr-un numar de 7 membri din care presedintele si vicepresedintele si 5 reprezentanti ai partidelor politice,ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale care participa la alegeri in circumscriptia respectiva

90

-la nivelul oraselor si municipiilor dintr-un numar de 9 membri,-pres,vicepres,7 reprezentanti politici -la nivelul judetelor si municipiul BUC-dintr-un numar de 15 persoane - pres ,vicepres si 13 reprezentanti politici. Juristii nominalizati nu trebuie sa faca parte din nici un partid.Presedintele tribunalului il desemneaza pe presedintele si vicepres biroului electoral de circumscriptie prin tragere la sorti. Atributii: a)urmaresc aplicarea dispozitiilor legale privind alegerile in circumscriptia electorala,verifica actualizarea listelor electorale permanente si complementare si vegheaza la intocmirea copiilor de pe aceste liste si la organizarea sectiilor de votare, c)inregistreaza listele de candidati si candidaturile independente,candidaturile de primar si constata ramanerea definitiva a acestora d) comunica biroului judetean denumirea partidelor politice,aliantelor si organizatiile minoritatilor nationale care au depus liste complete de candidati e) distribuie birourilor sectiilor de votare buletine de vot,stampile de vot si cele de control f) organizeaza dupa caz,al doilea tur de scrutin pentru primar etc. Birourile electorale de circumscriptie judeteana mai exercita si urmatoarele atributii: urmaresc aplicarea dispozitiilor legale electorale in circumscriptiile din cuprinsul judetului,asigura aducerea la cunostiinta birourilor de localitate a hot Biroului Electoral Cenntral c) centralizeaza numarul de liste complete si transmit BEC situatia d) primesc de la birourile din judet procesele verbale privind rezultatul alegerilor e) acrediteaza observatori interni. B)Birourile electorale ale sectiilor de votare Aceste organisme sunt constituite dintr-un presedinte,un loctiitor si 5 membri in cazul comunelor si oraselor,si 9 membrii in cazul municipiilor.Presedintele si loctiitorul sunt de regula,juristi neangajati politic,desemnati de presedintele tribunalului judetean prin tragere la sorti de pe lista intocmita de prefect la propunerea primarului.Atributii: primesc,de la primari,listele electorale permanente,cele complementare si suplimentare,si asigura conditiile necesare verificarii lor de catre alegatori.b)primesc de la birourile de circumscriptie buletine de vot,stampile de
91

vot si stampila de control. c)rezolva intampinari privind propria activitate d)furnizeaza in ziua alegerilor date privind prezenta la vot e)inainteaza birourul de circumscriptie procesele-verbale privind rezultatul votarii si contestatiile depuse.etc C)Biroul Electoral Central Acest organism se constituie la nivel national,fiind alcatuit din 7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie,desemnati prin tragere la sorti dintre toti magistratii instatei supreme,urmand ca din randul celor desemnati,sa fie alesi,de catre acestia,presedintele biroului,precum si presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si cei 11 reprezentanti ai partidelor si aliantelor care participa la alegeri. Dintre atributiile sale enumeram urmatoarele a)vegheaza la intocmirea copiilor de pe listele electorale permanente si complementare b)asigura publicarea in Monitorul Oficial a denumirii si semnelor electorale ale partidelor ,aliantelor si organizatiilor minoritatiilor nationale legal constituite comunicandu-le birourilor electorale judetene c) urmareste si asigura respectarea si aplicarea legislatiei privind alegerile pe intreg teritoriul tarii d) rezolva intampinarile privind propria activtate si contestatiile privind constituirea ,componenta si activitatea birourilor electorale de circumscriptie judetene e) primeste si solutioneaza contestatiile privind organizarea si desfasurarea alegerilor locale.etc D)Autoritatea Electorala Permanenta Acest organism a fost creat prin legea numarul 280 din 2003 de modificare si completare a legii nr 68 din 1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului.Aceasta autoritate este o institutie administrativa autonoma,cu competenta generala care asigura,la nivel national,aplicarea unitara,in intervalul dintre doua perioade electorale,a dispozitiilor legale privitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor ,urmareste si sprijina dotarea cu logistica necesara acestora ,precum si realizarea operatiunilor specifice in respectivul interval. O atributie esentiala a acesteia o reprezinta luarea de masuri organizatorice de constituire sau functionare a birourilor electorale de circumscriptie sau ale sectiilor de votare daca acesta nu se pot forma ori functiona.Aceasta autoritate e condusa de un presedinte numit de parlament,ajutat de 2 vicepres care nu pot fi membrii a unui partid politic.Pres este membru a BEC.
92

4)Listele electorale Listele electorale sau de alegatori cuprind toti cetatenii cu drept de vot dintr-o zona determinata si ele pot fi permanente,complementare si suplimentare. Listele electorale permanente cuprind in mod obligatoriu toti cetatenii cu drept de vot care au domiciliul in circumscriptia electorala in care se organizeaza alegeri,inclusiv a sectiei de votare apartinatoare.Un alegator poate fi inscris numai intr-o singura lista electorala.Se intocmesc de primar.Listele cuprind ,in ordine alfabetica,numele si prenumele alegatorului precum si circumscriptia electorala din care face parte ,sectia de votare,cnp,domiciu,seria si numarului actului de identitate,rubrica pentru semnatura. Listele electorale suplimentare cuprind cetatenii cu drept de vot care nu domiciliaza in localitatea respectiva,dar se gasesc cu temei in acel loc si anume: cei care si-au stabilit resedinta in circumscriptia electorala in care au alegerile cu cel putin 3 luni inaintea scrutinului,vor fi inscrisi,la cere,de catre primar,in lista suplimentara. Listele electorale complementare cuprinzand cetatenii UE,cu drept de vot aflati in evidenta Oficiului Roman de Imigrari avand domiciliul sau resedinta in localitatea unde se intocmeste lista,inclusiv cei care nu sunt in aceste evidente,vor fi inscrisi,la cerere,in baza unor documente in listele complementare. 5)Buletinele de vot reprezinta inscrisul tipizat si uniform de materializare si de constatare a optiunii electorale a alegatorului care serveste ca mijloc de determinare a numarului de voturi exprimate pentru un anume candidat sau o anumita lista de candidati.Este format din una sau mai multe file.Pe ele sunt trecute candidatii,in mod aleatoriu.Stabilirea numarului de ordine de pe buletinele de vot a independetilor sau a listei de candidati,se face astfel: a) in prima etapa listele partidelor,a listelor de candidati sau a independetilor,si aliantelor poilitice sau electorale,parlamentare a candidatilor independenti,primarilor si presedintilor consiliilor judetene,se inscriu in ordinea rezultata din tragerea la sorti a presedintelui biroului de circumscriptie judeteana in prezenta majoritatii membrilor acestuia si b) in etapa a doua listele partidelor si
93

aliantelor neparlamentare se inscriu in ordinea rezultata din tragerea la sorti a presedintelui de circumscriptie. 6)Semnele electorale Aceste semne sunt reprezentari simbolice(desene,litere,cifre) prin care se individualizeaza candidatii,partidele,aliantele si organizatiile minoritatilor participante la alegeri.Nu pot contraveni bunelor moravuri si ordinii de drept,Trebuie sa fie proprii si distincte unele de altele.Semnele electorale se stabilesc de catre partide,aliante si candidatii independenti,fiind comunicate Biroului Electoral Central. 7)Stampilele electorale Sunt menite ca prin aplicarea lor sa se asigure regularitatea unor operatiuni si controlul efectuarii acestora.Ele sunt de mai multe categorii: a)Stampila de control a sectiei de votare este unica si se aplica pe fiecare buletin de vot pe ultima pagina,alba,lipsa ei antrenand nulitatea buletinului.Este indetificata prin numarul sectiei de votare ce figureaza pe ea . b)Stampilele de votare cuprinzand mentiunea votat este utilizata de alegator la votare prin aplicarea ei pe patrulaterul buletinului de vot . c)Stampila fiecarui birou electoral de circumscriptie unica si necesara pentru documentele intocmite de birou 8)Candidaturile Candidatul reprezinta persoana participanta la alegeri in vederea desemnarii sale prin vot intr-o anumita functie,de consilier,primar sau presedinte de consiliu judetean.Listele de candidati depuse de partide si aliante,la birourile electorale de circumscriptie ,cuprind numele si prenumele,locul si data nasterii,ocupatia,profesia si apartenenta politica a candidatilor,iar in cazul aliantelor,a partidului ce l-a propus.Partidele si aliantele pot propune cate o lista de candidati pentru fiecare circumscriptie electorala .Pentru functia de primar,candidatii independenti trebuie sa prezinte lista sustinatorilor inscrisi in listele pentru circumscriptia la care candideaza,cuprinzand minim 2% din numarul total al alegatorilor inscrisi in liste,dar nu mai putin de 200 in cazul comunelor,300 in cazul oraselor si 1000 in cazul municipiilor.Pentru functia de presedinte al cons
94

judetean,candidatii independenti trebuie sa prezinte lista sustinatorilor cuprinzand minim 2% din totalul alegatorilor cuprinsi in liste,dar nu mai putin de 3000.Cetatenii UE pot candida,in unitatea administrativ teritoriala unde au domiciliul,dar numai pentru functia de consilier. 9)Campania electorala reprezinta activitatea cu caracter organizat desfasurata,conform legii,de catre candidati,partide,coalitii si sprijinitorii acestora,constand in popularizarea propriilor platforme si programe politice sau electorale in scopul orientarii corespunzatoare a optiunii alegatorilor.Durata campaniei electorale este de 30 de zile inainte de data alegerilor si se incheie,in sambata,care precede ziua alegerilor ora 7.Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept,trebuind sa fie cele legal recunoscute.Afisajul electoral se face in locuri speciale cu caracter public si vizibil,stabilite de primari si determinate in functie de numarul partidelor si al aliantelor care vor depune liste de candidati ,candidaturi de primar,cat si candidati independenti.Subventionarea campaniei electorale se face de catre stat,conform prevederilor reglementate special.

4)Desfasurarea alegerilor
Principiul de baza in materie electorala este cel al necesitatii operatiunii votarii.Un alt principiu este cel al votarii simultane,intr-o singura zi,indiferent de turul de scrutin: a)Dotari prealabile : Fiecare sectie de votare trebuie sa posede un numar suficient de cabine,urne,stampile de votare. b)Acreditarea. La desfasurarea operatiunilor de votare pot participa observatori straini si nationali acreditati in acest scop.Persoanele astfel desemnate nu pot fi membri ai unui partid sau aliante. c)Masuri de ordine si organizare: Pentru mentinerea ordinii,presedintele biroului sectiei de votare are la dispozitie mijloacele de ordine necesare asigurate prin grija prefectilor.La ora 6 dimineata,presedintele verifica situatia inaintea votarii.

95

d)Operatiunea votarii Votarea are loc intr-o singura zi,incepand cu ora 7 si terminand cu ora 21:00 cand sectia de votare se inchide,fara nici o posibilitate de prelungire.Alegatorii vor vota la sectia de votare unde au fost inscrisi in liste.Alegatorul voteaza individual si separat,in cabine inchise.Votarea presupune: aplicarea stampilei cu mentiunea votat pe buletinul de vot,indoirea buletinului de vot,introducerea in urna a acestuia,restituirea stampilei de vot,aplicarea pe actul de identitate a stampilei cu mentiunea votat. e)Suspendarea votarii: Presedintele sectiei poate dispune suspendarea votarii pentru motive temeinice,fara a putea depasi o ora,trebuind sa fie anuntata cu cel putin o ora inainte prin afisare.Durata tuturor suspendarilor nu poate depasi 2 ore.

5)Stabilirea si constatarea rezultatelor alegerilor.

Stabilirea rezultatelor alegerilor : Dupa incheierea votarii si inchiderea sectiei de votare,presedintele sectiei procedeaza la anularea buletinelor de vot ramase neintrebuintate si la deschiderea urnelor ,dupa ce in prealabil a verificat integritatea sigiliilor,in prezenta membriilor biroului si,dupa caz,a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare,sigiland urna si stampilele de votare.Presedintele consemneaza rezultatele in procese verbale .Presedintele va citi cu voce tare,la deschiderea fiecarui buletin,lista de candidati votata sau numele si prenumele candidatului independent sau pentru functia de primar sau presedinte de consiliu judetean votat.Dupa incheierea numararii voturilor,presedintele,intocmeste,in mod separat,cate un proces verbal,pentru consiliul local si judetean la care au avut loc alegerile,pentru primar si presedintele consiliului judetean,ce va cuprinde: numarul alegatorilor de pe listele electorale,numarul alegatorilor ce s-au prezentat la urne,numarul total al voturilor valabil exprimate,numarul voturilor nule,starea sigiililor de pe urne, si alte cateva lucruri. Constatarea rezultatelor alegerilor Dupa primirea dosarelor continand proceseleverbale cu rezultatul numararii de la toate sectiile de votare si dupa solutionarea contestatiilor si intampinarilor biroul circumscriptiei electorale totalizeaza voturile
96

exprimate si atribuie mandatele conform legii nr 67 din 2004,cu modificarile ulterioare. A)Pentru repartizarea mandatelor de consilier,biroul electoral de circumscriptie stabileste pragul electoral al circumscriptiei ,reprezentand 5% din numarul total al voturilor valabil exprimate in circumscriptia respectiva,In cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale,la pragul de 5% se aduaga pentru al doilea membru al aliantei 2% .Pentru aliantele cu cel putin 3 membrii,pragul electoral este de 8%,In prima etapa,biroul electoral de circumscriptie stabileste numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati,precum si candidatilor independenti,pe baza coeficientului electoral,determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti care au intrunit pragul electoral la numarul total al mandatelor de consilier din circumscriptia respectiva,biroul electoral de circumscriptie repartizeaza fiecarei liste atatea mandate de cate ori coeficientul electoral se include in numarul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectiva,de asemenea este declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral. B)Pentru functia de primar centralizarea se face de biroul circumscriptiei.Este declarat primar candidatul care a intrunit cele mai multe voturi valabil exprimate din primul tur de scrutin.Daca nici unul nu a obtinut cele mai multe voturi valabil exprimate,se organizeaza un al doilea tur de scrutin.La al doilea tur participa numai candidatii clasati pe primele 2 locuri,respectiv candidatii aflati in situatie de balotaj.Are loc la 2 sapt fata de primul tur. Pentru functia de presedinte al consiliului judetean este declarat ales candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate in primul tur de scrutin,iar in caz de balotaj,se organizeaza un nou tur. Biroul circumscriptiei electorale competente incheie proces verbal pentru consiliul local,judetean,primar,presedintele de consiliu judetean,privind toate operatiunile electorale,centralizarea voturilor,constatarea rezultatului alegerilor si atribuirea mandatelor.
97

Biroul electoral de circumscriptie judeteana centralizeaza voturile si rezultatele alegerilor pe judet,partide si aliante,precum si candidatilor independenti,incheiand un proces verbal pentru consilierii locali,judeteni,pentru primari si presedintele cons judetean

6)Jurisdictii electorale in materia alegerilor locale.

Jurisdictiile din cauza se pot clasifica: Dupa criteriul naturii lor juridice: judiciare,nejudiciare,mixte. Dupa sanctiunile aplicabile operatiunilor si personaelor care au incalcat legalitatea in materie electorala: jurisdictii de anulare si represive( contraventionale si penale) Dupa momentul in care intervin: preelectorale,electorale,postelectorale).

1)Jurisdictia electorala nejudiciara:

1)Contestatiile asupra modului de constituire si a componentei birourilor electorale se pot face in termen de 48 de ore de la desemnarea conducerii. Birourile electorale de circumscriptie si birourile electorale ale sectiilor de votare,inclusiv biroul central,rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate.Birourile electorale de circumscriptie rezolva si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor sectiilor de votare din subordine.Birourile electorale de circumscriptie solutioneaza plangerile cu privire la impiedicarea unui partid politic,alianta politica,alianta electorala,candidat independent de a-si desfasura campanie in conditiile legii.Candidatii si orice alegator au dreptul sa contste identitatea persoanei care se prezinta la vot.In timpul operatiunilor de votare si de deschidere a urnelor de numarare si totalizare a voturilor si de inregistrare a rezultatului votarii se pot face intampinari si contestatii cu privire la aceste operatiuni. Biroul Electoral Central : rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate,rezolva contestatiile cu privire la modul de constituire,componenta si
98

activitatea birourilor electorale judetene,primeste si solutioneaza contestatii legate de organizarea si desfasurarea alegerilor,solutioneaza sesizari privitoare la frauda electorala , solutioeaza contestatii privitoare la acreditare sau refuzul acreditarii observatorilor si delegatilor straini de catre biroul judetean electoral precum si cele privind acreditarea observatorilor nationali si solutioneaza cererile de anulare a alegerilor dintr-o circumscriptie electorala. 2)Jurisdictia mixta reuneste trasaturile comune atat caii de atac contencioase,cat si celei necontencioase,respectiv solutionarea caii de atac mai intai in fata organismelor cu atributii electorale,iar apoi in fata instantei de judecata.Astfel,impotriva omisiunilor,inscrierilor gresite sau a oricaror erori din listele electorale se poate face intampinare la autoritatea care le-a intocmit.Impotriva solutiei prin care se rezolva intampinarea se poate face contestatie in termen de 24 de ore de la comunicare la judecatoria competenta sa o solutioneze .

3)Jurisdictia electorala judiciara sau Jurisdictia electorala contencioasa

a)Candidaturile de consilier pot fi contestate la biroul circumscriptiei.Contestatiile se solutioneaza in termen de 48 de ore de la inregisrare de catre judecatoria,tribunalul in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala. b)Contestatiile asupra modului de constituire si componenta BEC se solutioneaza de Inalta Curte de Casatie si Justitie c)In materie sanctionatorie: amenzile contraventionale se aplica si pedepsele ce se aplica numai de instantele de judecata in cazul infractiunilor . d)In privinta hotararilor consiliilor de validare sau invalidare a mandatelor de consilier ,acestea pot fi atacate in justitie de catre cel interesat. e)In privinta hotararilor privind validarea sau invalidarea primarilor si a presedintilor consiliilor judetene pronuntate in camera de consiliu a

99

judecatoriei,respectiv tribunalului,ele se pot ataca,dupa caz ,in contencios administrativ,in fata tribunalului sau la curtea de apel,de catre cei interesati.

100