Sunteți pe pagina 1din 2

Luteranismul si Calvinismul

1.) Luteranismul Nemultumirile cele mai puternice care se manifestau impotriva papalitatii, in special impotriva venalitatii sau manifestat in Germania, divizata in mai multe principate. Principii, nobilii si orasenii bogati nu vedeau cu ochi buni cum prin intermediul Biserici Catolice banii paraseau Germania luand drumul Romei. Profitand de prezenta in Germania a unei personalitati puternice Martin Luther care se opunea venalitatii Crucii papale, o mare parte din principi, oraseni si nobili doreau o ruptura cu Roma. Ruptura a fost provocata de afisearea in anul ! " pe portile catedralei din #ittenberg, a celor $! de teze ale lui Martin Luther. %cestea sustineau ca singura salvare este credinta. Practicile e&terioare credintei precum pomenirile, cumpararea indulgentelor si altele nu aveau nici o valoare in sine. Mantuirea prin credinta constituia ideea fundamentala a reformei lui Luther. %devarata credinta data de 'vanghelii, singura lege a crestinilor, pe care fiecare credincios trebuie sa o citeasca si sa o interpreteze dupa propria sa cunostinta. (ecizia papilor si ale conciliilor nu au avut nici o valoare. Prin urmare nu era nevoie nici de papa si nici de calugari. )lu*itorii Bisericii trebuiau sa simpli consilieri, nu intermediari intre (umnezeu si oameni. %u fost suspendate toate ceremoniile si institutiile care nu se regaseau in Biblie+ cultul ,ecioarei, venerare sfintilor, ordinile monarho-cavaleresti si cele monastice. Ceremonialul foarte simplificat se facea de catre pastori .preoti/, pusi sub autoritatea unui supraintendent. 0nterdictia celibatului a fost ridicata. Bunurile Bisericii au fost securalizate si trecute sub controlul autoritatilor civile sau au fost impartite. (in cele sacramente, au fost pastrate doar 1+ botezul, spovedania si impartasania. Luteranismul s-a raspandit cu repeziciune. 2aranimea si mica nobilimea au considerat ca venise momentul sa-si rotun*easca averile din bunurile Bisericii. Luther, speriat de consecintele Reformei, a spri*init pe printi in incercarea lor de a stavili elanurile revednicate ale mici nobilimi si ale taranimii. Printii au fost principalii beneficiari ai acestor tulburari, deoarece secularizarea bunurilor Biserici s-a facut in folosul acestora. Cea mai importanata secularizare a fost cea a ordinului cavalerilor teutoni. Marele maestru al acestuia, %lbert de Brandenburg, transforma, in !3!, pamanturile ordinului intr-un ducat 4 (ucatul Prusiei, punand bazele Casei de 5ohenzollern. Carol 6uintul, desi catolic fervent, amenintat de turci si de francezi, a fost obligat sa tolereze progresele Reformei si sa promoveze o politica de conciliere. (oua diete, convocate in acest scop, n-au putut sa stinga diferendele dintre catolici si luterani. 0n cele din urma, Carol 6uintul a trecut la o politica ostila protestantilor, ceea ce a dus la declansarea unui razboi religios intre catolici si protestanti. Prin pacea de la %ugsburg . !!!/, Carol 6uintul admintea e&istenta a doua religii+ catolica si protestanta. Libertatea religioasa a fost acordata doar principilor7 locuitorii principatului trebuiau sa urmeze religia suveranului lor. Martin Luther (1483-1546) s-a nascut in 2huringia, intr-o familie modesta de tarani. 2atal sau, devenit antreprenor, ia putut plati studiile de filosofie pe care le-a incept la 8niversitatea din 'rfurt. (esi apreciat de profesori, el abandoneaza studiile de filosofie si, in !9!, intra Manastirea %ugustinilor, din 'rfurt. (oi ani mai tarziu este hirotonisit preot. 0n ! 3, deveni doctor in teologie si titular al 8niversitatii din #ittenberg. 2rimis in misiune la Roma, in ! , de ordinul sau, a fost scandalizat de spectacolul coruptiei pe care il oferea Cetatea Eterna. %ceasta e&perienta declanseaza in spiritul sau ideea unei reforme religioase. Luther s-a ridicat impotriva vanzarii indulgentelor si a redectat cele 95 de teze . ! "/, reprezentand primul pas pe calea propagarii ideilor Reformei. Refuzand sa-si retracteze tezele, este declarat eretic, dar, prote*at de electorul ,rederich de )a&a, se ascunde la castelul din #artburg, unde incepe traducerea Bibliei.

Revenit la #ittenberg, in !33, si-a consumat restul vietii definitivarii si apararii doctrinei sale si luptei impotriva catolicismului. .) Cal!inismul 0n ,ranta, s-a resimtit, de asemenea, necesitatea reformarii Bisericii si reinvierii surselor initiale ale credintiei. Regele ,rancisc 0 parea favorabil noilor idei, pana la a"a#erea a"isel$r . !1:/, cand luteranii au lipit pana la usa camerii regelui afise prin care se cerea messei .liturghiei/. )candalul l-a obligat pe rege sa ia masuri impotriva protestantilor. 8nul dintre acestia, ;ean Calvin, instalat la Geneva dupa ! :, a transformat orasul intr-un $ras-biseri#a. 'l a devenit un veritabil tiran, reglementand, dupa bunul sau plac, intreaga viata politica, religioasa si morala. <rasul era condus de un mare consiliu, desemnat prin alegeri diri*ate de Calvin. %u fost inmpuse reguli puritane+ putine petreceri si reuni mondene, mai putine spectacole de teatru7 cerceii de aur si hainele de matase au fost interzise. %ean Cal!in (15&9-1564) s-a nascut la No=on, in Picardia. % facut studii de drept si de litere. 0nfluentat de conceptiile umaniste, in anii !11- !1: a imbratisat ideile Reformei. (upa a"a#ere a"isel$r din !1:, a fost obligat sa paraseasca ,ranta, stand o perioada la )trasbourg si Basel dupa care s-a stabilit, in !: , la Geneva. 0n !1>, publica 'nstitutiile reli(iei #restine. Gandirea lui Calvin s-a a&at pe doua aspecte esentiale+ transcendeta si suveranitatea absoluta a lui (umnezeu si dubla predestinare a fiecarui om, salvarea sau afurisenia. Pentru Calvin, doua taine erau suficiente+ botezul si impartasania. 'l a desfintat in intregime ierarhia bisericeasca+ preotii .pastorii/ erau alesi dintre credinciosi. La Geneva, el a pus bazele unei Biserici noi, orasul devenind un centru activ al raspandirii doctrinei sale.