Sunteți pe pagina 1din 12

EXAMEN MICROECONOMIE DATA: 3 FEBRUARIE 2014, ORA: 15:00, SALA B10 EXAMEN ORAL

S1 Economia - componenta a sistemului actual al stiintei economice


Stiinta economica reprezinta un ansamblu coerent de idei,teorii,doctrine prin care sunt reflectate in planul gandirii actuale,fapte si comportamente economice din judecati de valuare asupra acestora precum si din metodele,tehnicile si instrumentele de masurare si evaluare a activitatii economice. Clasificarea stiintei economice in functie de nivelul de structurare al activitatii economice:
Microeconomia este ramura a stiintei economice care studiaza agentii economici individuali, structurile si comportamentele lor, precum si relatiile ce se stabilesc intre diferiti agenti economici individuali. Macroeconomia reprezinta o ramura a stiintei economice care studiaza marimile globale dintr-o economie (numite agregate), interdependentele dintre diferitele variabile globale, precum si sistemul economic al unei tari in totalitatea sa (agregate: produsul intern brut, inflatia, somajul, criza economica).

Mezoeconomia Mondoeconomia O alta clasificare a stiintei economice: Economia pozitiva: evidentiaza ceea ce este in economie (realitatea economica) si ceea ce se poate intampla
daca se va produce un anumit eveniment economic, natural, politic, militar, cultural. Economia normativa: ne arata cum ar fi bine sa se desfasoare activitatea economica pentru a se incadra in normalitate.

S2 Sistemul metodologic al economiei este format din totalitatea metodelor ,tehnicilor si instrumentelor de masurare si evaluare a activitatii economice. Metode de cercetare: unitatea inductie-deductie principiul caterius paribus unitatea dintre analiza si sinteza metoda istorica modelarea matemetica Unitatea inductie-deductie reprezinta o cale de cercetare economica si de expunere a rezultatelor cercetarii care implica multe din celelalte tehnici si instrumente. Principiul "Caeteris Paribus" pleaca de la premisa ca unele elemente ale analizei economice sunt stabile, in timp ce altele sunt variabile. S4 Nevoile umane reprizinta doleante, dorinte, asteptari ale oamenilor de a avea ,de a fi, de a sti, de a crede,toate
acestea devenind nevoi realizabile in functie de gradul de dezvoltare economica a indivizilor si a societatii.

o Clasificarea nevoilor in functie de tripla dimensiune a fiintei umane:


nevoi fiziologice (de hrana ,adapost,imbracaminte,igena) sociale de grup (de familie, de a comunica) rationale spirituale(de cunoastere,de credinta)
nevoi inferioare de baza(de adapost,de hrana) nevoi superioarecomplexe(sociale si rationale)

o Clasificarea nevoilor in functie de complexitatea nevoilor Trasaturile nevoilor

sunt nelimitate ca numar sunt limitate in capacitate sunt substituibile sunt complementare se sting monentan si reapar Interesele economice reprezinta acele nevoi constientizate, intelese si devenite scopuri ale luptei omenesti pentru existenta, ale confruntarii si cooperarii in vederea satisfacerii nevoilor. 1

S5 Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor (materiale si umane) care pot fi atrase si utilizate in
producerea de bunuri economice (paduri,zacaminte sare,gaze,petrol)

o Clasificarea resurselor in fuctie de complexitate


resurse primare (naturale) resurse derivate (rezulta din combinarea resurselor primare)

o O alta clasificare
resurse materiale(paduri,pamant) resurse umane (tot ceea ce presupune activitatea umana) Resursele sunt limitate, neregenerabile sau greu regenerabile motiv pentru care a aparut legea raritatii

resurselor: volumul,structura si intensitatea nevoilor umane se modifica mai repede decat volumul ,structura si calitatea resurselor de unde rezulta ca resursele sunt limitate in comparatie cu nevoile.

S6 Activitatea economica este un proces complex ce reflecta acte,fapte, comportamente si decizii cu privire la atragerea si utilizarea resurselor in vederea producerii circulatiei ,repartitiei si comsumului de bunuri economice necesare satisfacerii nevoilor.
Etape:
productia de bunuri economice presupune transformarea resurselor in bunuri economice de catre unitati specializate (producatori).Producatorii pot fi de bunuri economice sau servicii. circulatia de bunuri presupune deplasarea bunurilor intre agentii economici. repartitia de bunuri presupune orientarea banilor catre participantii la viata economica. consumul de bunuri presupune utilizarea efectiva a bunurilor. Agentii economici sunt persoane sau grupuri de persoane care indeplinesc roluri si au comportamente economice similare.

Sunt 6 categorii de agenti economici


producatorii: care au ca functie principala productia de bunuri si servicii destinate pietei ,scopul lor fiind de a obtine profit. gospodariile/menajele: indeplinesc functia de consumator ,scopul lor fiind de a satisface nevoile. societatile bancare si de asigurari: intermediaza schimbul de moneda si asigura anumite activitati. administratiile publice: incaseaza taxe si impozite si ofera anumite servicii catre populatie administratiile private (partide politice,asociatii,fundatii): isi asigura veniturile din donatii si contributii ale membrilor. strainatea sau restul lumii: reprezinta agentii economici din afara granitelor tarii, cu care agentii economici autohtoni incheie o serie de afaceri.

S7 Geneza si continutul economiei de schimb


Satisfacerea nevoilor oamenilor s-a realizat de-a lungul timpului in doua moduri: prin autoconsum din productia proprie acest tip de economie se numeste economie naturala si este specific perioadei primitive in care oamenii produceau toate bunurile necesare consumului propriu prin schimb (bunuri contra alte bunuri - poatra numele de troc, sau bunuri contra sume de bani), acest tip de economie se numeste economie de schimb, a aparut in urma cu aproximativ 1000 de ani si are la baza indeplinirea simultana a 2 conditii: - diviziunea sociala a muncii - autonomia si independenta agentilor economici. Diviziunea sociala a muncii reprezinta specializarea agentilor economici intr-o anumita activitate ce are ca rezultat producerea anumitor categorii de bunuri materiale sau servicii. Autonomia si independenta agentilor economici reprezinta drepturile acestora de a instraina, de a vinde bunurile realizate.

S8 Proprieatea in sens economic reprezinta toatalitatea relatiilor dintre oameni, in legatura cu bunurile pe care acestia le detin, relatii determinate de norme sociale. Obiectul proprietatii este bunul detinut de un agent economic. Subiectul proprietatii este reprezentat de persoane fizice sau juridice ce isi exercita atributele dreptului de proprietate (drepturile de a detine, de folosinta, de dispozitie si de uzufruct) asupra unui bun. Clasificarea proprietatii in functie de forma de proprietate: 2

proprietate particulara - dreptul indivizilor asupra bunurilor proprii - proprietate individuala daca bunurile sunt folosite in scop personal - proprietate privata daca bunurile detinute aduc proprietarului un anumit venit proprietate publica este cea care este detinuta de stat sau de administratiile locale proprietatea mixta este cea detinuta in comun de persoane private si de stat

S9 Economia de piata contemporana se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:


diviziunea sociala a muncii autonomia si independenta agentilor economici piata este elementul central in jurul caruia se desfasoara tranzactii de vanzare-cumparare preturile se formeaza liber, pe baza cererii si ofertei. existenta concurentei si a riscului. monetarizarea economiei - folosirea generalizata a monedei. statul se implica in economie in mod indirect (emite legi) profitul.

Tipuri de economii contemporane in functie de modul de organizare:


- economia libera cu piata concurentiala - economia controlata are la baza proprietatea comuna si proprietatea publica iar activitatea economica este centalizata - economia mixta este prezenta in majoritatea tarilor lumii

din punct de vedere al dezvoltarii economice:


- economii dezvoltate - se caracterizeaza pe indicatori globali si pe locuitori, foarte ridicati. - economii mediu dezvoltate. - economii slab dezvoltate - indicatori foarte scazuti si preponderent activitatii agricole.

S10 Fluxurile economice reprezinta miscari permanente de bunuri,resurse si disponibilitati banesti intre
agentii economici.

Tipuri de fluxuri: fluxuri reale sunt deplasari de bunuri materiale si servicii intre agentii economici. fluxuri monetare sunt deplasari de bani intre agentii economici. fluxuri informationale sunt deplasari de informatii intre agentii economici. Banii reprezinta o marfa speciala care indeplineste rolul de echivalent al valorii marfurilor si sunt un
instrument general acceptat ca mijlocitor al schimburilor.Banii si-au pierdut convertibilitatea,circula pe incredere si exista in forme multiple: bacnote de hartie, monede si bani in cont.

Functiile banilor functia de mijloc de schimb atunci cand primirea bunului se realizeaza concomitent cu predarea banilor.. functia de mijloc de plata atunci cand platim o datorie dar bunul a fost primit anterior. functia de mijloc de masurare a activitatii economice. functia de rezerva de valuare.

S11 Utilitatea economica reprezinta satisfactia pe care o resimte un consumator in urma utilizarii unei
cantitati determinate de bunuri economice, in conditii date de timp si loc. Atribuirea utilitatii economice unui bun este conditionata de indeplinirea simultana a trei conditii: stabilirea unei relatii prealabile intre caracteristicile bunului si cel putin una dintre nevoile umane. constientizarea faptului ca prin proprietatile lui bunul ofera consumatorului un beneficiu real. posibilitatea efectiva a consumatorului de a folosi bunul in vederea satisfacerii nevoilor. Masurarea utilitatii se poate realiza masurare cardinala porneste de la premisa ca o persoana este capabila sa atribuie o valuare (un nr cardinal) satisfactiei pe care preconizeaza ca o va obtine consumand un anumit bun. masurarea ordinala presupune ordonarea bunurilor consumate in functie de preferinta.

Tipuri de utilitati
utilitatea medie masoara satisfactia adusa in medie de consumul unui anumit bun. utilitate totala reprezinta satisfactia totata obtinuta de un consumator in urma consumarii unor cantitati succesive dintr-un bun. utilitatea marginala masoara satisfacerea pe care un consumator o acorda ultimei doze consumate dintr-un anumit bun economic. Punctul de saturatie apare atunci cand utilitatea marginala este 0, iar utilitatea totala este maxima. Legea utilitatii marginale descrescande arata ca atunci cand cantitatea consumata dintr-un bun creste utilitatea marginala tinde sa scada.

S14 Cererea de bunuri economice reprezinta cantitatea dorita dintr-un bun economic ce poate fi achizitionata intr-o perioada de timp, la un anumit nivel al pretului. Pentru a se manifesta pe piata cererea de bunuri economice trebuie sa se indeplineasca simultan doua conditii: vointa sau dorinta oamenilor de a cumpara un anumit bun. posibilitatea sau disponibilitatea de a aloca o suma de bani achizitionarii bunului respectiv.
Clasificarea cererii
Cererea individuala reprezinta cantitatea dintr-un bun ce poate fi achizitionata de un consumator la un moment dat si la un anumit nivel al pretului Cererea de piata reprezinta cantitatea totala dintr-un bun economic ce poate fi achizitionata de toti consumatorii la un moment dat si la un anumit nivel al pretului Cererea solvabila se refera numai la nevoile pentru care consumatorul dispune de resurse suficiente pentru a le satisface Cererea potentiala se refera inclusiv la nevoile pentru care consumatorul nu dispune in momentul respectiv de suma de bani necesara satisfacerii acestora Cererea de bunuri substituibile cele ce se pot substitui Cererea pentru bunuri complementare nu pot fi folosite unele fara altele (masina fara benzina) Cererea de bunuri derivate (cererea de faina rezulta din cererea de paine)

S15 Legea generala a cererii exprima raportul invers proportional dintre modificarea pretului si modificarea
cantitatii cerute, adica atunci cand pretul unui bun scade cantitatea ceruta din bunul respectiv creste, si atunci cand pretul creste cantitatea ceruta scade. Relatia dintre pretul unui bun si cantitatea consumata din bunul respectiv se analizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori: baremul cererii este tabelul in care sunt surprinse intentiile de a cumpara ale unui agent economic in functie de diferitele niveluri ale preturilor. diagrama cererii reprezinta locul geometric al tuturor alternativelor de achizitie pentru un anumit bun in functie de nivelul pretului. functia cererii este o relatie matematica cu ajutorul caruia se exprima raportul de dependenta dintre modificarea pretului si modificarea cantitatii cerute.

S16 Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea pretului sau a altor factori care o
influenteaza. Elasticitatea cererii se masoara prin coeficientul de elasticitate a cererii la pret.

Factorii ce influenteaza elasticitatea cererii:


ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in bugetul unui familii gradul de substituire a bunurilor (daca 2 bunuri se substitue este cerere elastica) gradul de intensitate de consum durata perioadei de timp de la modificarea pretului

Tipuri de elasticitate:
Daca: E/=1 , cerere unitara. Daca: E/>1 , cerere elastica. Daca: E/<1 ,cerere inelastica. Daca: E/ , cerere perfect elastica. Daca: E/=0 , cerere perfect inelastica. 4

S17 Factorii de productie constau din potentialul de resurse economice atrase efectiv in circuitul economic.
Clasificarea factorilor de productie:
factori de produtie de baza (fundamentali) primari(originari) - munca - natura derivati: capitalul neofactori: intreprinzatorul, informatia, tehnologia, progresul tehnic. Munca este activitatea specific umana, fizica si intelectuala prin care oamenii isi folosesc aptitudinile si experienta utilizand instrumente de productie corespunzatoare pentru a produce bunuri necesare satisfacerii nevoilor factor activ si determinanl, avand rolul de a uni si a pune in miscare ceilalti factori de productie presupune efort fizic si intelectual are caracter constient si rational presupune un consum de forta de munca adica de abilitati ,experiente, aptitudini fizice si intelectuale Munca isi are premisa in populatia unei tarii,populatia poate fi analizata: cantitativ ca numar de persoane ocupate sau numar de ore de munca. calitativ reflecta pregatirea si calificarea populatiei. structural pe categorii socioprofesionale ,pe ramuri de activitate ,pe varsta,pe sexe pe mediu de provenienta. Natura reprezinta ansamblul elementelor la care oamenii fac apel pentru a produce ,ele fiind adaptate nevoilor umane prin munca.Competenta principala a naturii este pamantul si prezinta urmatoarele trasaturi: este locul de desfasurare a activitatii umane este de neinlocuit este un element neprodus de om dar asupra caruia omul poate sa interiva pt a-i creste randamentul sau productivitatea si valuarea economica este limitat ca suprafata este principala sursa de materii agrosilvice si de produse alimentare are o mare capacitate de regenerare daca este protejat si utilizat rational Capitalul reprezinta ansamblul bunurilor produse si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servicii destinate vanzarii cu profit.

Caracteristici ale factorului de productie munca

Trasaturile capitalului
este factor de productie derivat rezulta din procese de produse anterioare este format din bunuri intermediare,bunuri mijloace de productie majoritatea elementelor sale sunt neregenerabile

Clasificarea capitalului dupa modul in care se consuma si se inlocuiesc componentele sale fix (cladiri si utilaje) circulant (materia prima) Capitalul fix reprezinta acea parte a capitalului tehnic de productie ce paticipa la mai multe cicluri de
productie,se consuma treptat si se inlocuieste la perioade lungi de timp. Capitalul fix este afectat de uzura fizica ce reprezinta deprecierea sau pierderea proprietatilor tehnice si economice de functionare ca urmare a folosirii in productie, si de uzura molara care intervine ca urmare a aparitiei unor mijloace de productie mai performante. Amortizarea este procesul de recuperare a unie parti din pretul de cumparare a capitalului fix. Capitalul circulant este acea parte a capitalului ce participa la un singur proces de productie ,se consuma integral si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie.

S20 Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate / care urmeaza a fi efectuate de catre un
producator pentru producerea si desfacerea bunurilor,cheltuieli exprimate in expresie baneasca. se exprima in bani. se regaseste in pretul de vanzare al bunului, fiind o componenta a acestuia. aduce la acelasi numitor toate consumurile de factori de productie, eforturile devenind astfel masurabile si comparabile. 5

Caracteristici:

reflecta unitatea dintre continutul consumului de factori si expresia sa baneasca. include toate cheltuielile ocazionate de sustinerea ofertei. cost global o cost global fix CGF o cost global variabil CGV o cost global total CGT cost mediu o cost mediu fix CMF o cost mediu variabil CMV o cost mediu total CMT cost marginal Costul global reprezinta toate cheltuielile ocazionale de fabricare si desfacerea unui volum determinat de produse. costul global fix reprezinta acea parte a costului care pe termen scurt ramane relativ neschimbata odata cu modificarea volumului productiei (chirii,cheltuieli cu iluminatul,cheltuieli cu salariile). costul global variabil reprezinta acele cheltuieli care se schimba in raport cu volumul productiei (cost materii prime,cost cu salariile personalului direct productiv,cheltuieli cu energia pt productie). costul global total reprezinta totalitatea cheltuielilor fixe si variabile necesare realizarii intregii productii. Costul mediu este costul calculat ca medie pe unitatea de produs

Clasificare:

cost mediu fix CMF=CGF/Q cost mediu variabil CMV=CGV/Q cost mediu total CMT=CGT/Q Costul marginal reprezinta cheltuiala suplimentara determinata de cresterea cu o unitate a cantitatii produse. Cai de minimizare a costului:
reducerea cheltuielilor materiale pe unitatea de produs in conditiile mentinerii calitatii bunurilor. reducerea cheltuielilor administrativ-gospodaresti. reducerea cheltuielilor de personal. cresterea productivitatii muncii prin sporirea productiei mai mult decat cresterile salariale. reducerea cotei de amortizare pe unitatea de produs prin repartizarea acestei cheltuieli la o productivitate mai mare.

S21 Pretul reprezinta cantitatea de moneda pe care consumatorul este dispus si poate sa o ofere producatorului sau vanzatorului pentru produsul pe care acesta il vinde pe piata. retul se determina in functie de valuarea economica a bunului (cost productie) dar si de utilitatea bunului si nevoile consumatorului.
Factorii de influenta asupra formarii pretului: Factorii interni de formare
factorii interni dinspre cererea produselor(utilitatea atribuita bunului,nevoile consumatorilor,capacitatea de piata a consumatorilor) factorii interni dinspre oferta producatorului (nivelul costului,abilitatile inteprinzatorului,pretul bunului pe alte piete) factorii interni care actioneaza pe ansamblul pietei(jocul liber al cererii si al ofertei) factorii monetari

Factori externi

interventia indirecta a guvernului interventia monopolurilor masuri specifice adoptate de stat pe diferite piete pentru mentinerea echilibrului

Tipuri de preturi: preturi libere model teoretic situatia ideala in care nici una dintre fortele pietei nu este suficient de puternica
pentru a stabili nivelul pretului preturile administrate model teoretic acele preturi care se formeaza numai prin interventia statului sau a firmelor monopol 6

preturile mixte care exista in economiile de piata actuale si care se formeaza pe baza celor doua forte ale pietei:cererea si oferta

S22 Continutul randamentului factorilor de productie


Randamentul exprima eficienta cu care sunt folositi de productie in activitatea economica.Randamentul se masoara cu ajutorul unor indicatori specifici de productivitate sau randament. Productivitatea reprezinta rodnicia cu care sunt folositi factorii de productie, eficienta utilizarii factorilor de productie in activitati din care rezulta bunuri economice. Formele productivitatii: Dupa numarul factorilor de productie utilizati: productivitate partiala (a unui singur factor de pr.): considerat a sta la baza productiei si la modificarea
acesteia, ceilalti factori fiind constanti. productivitatea globala: masoara rodnicia cu care sunt utilizati toti factorii de productie.

Dupa modul cum se calculeaza: productivitatea medie


o productivitatea medie a muncii: se calculeaza ca raport intre cantitatea realizata si numarul de muncitori care au realizat productia respectiva. o productivitatea medie a pamantului: se calculeaza ca raport intre cantitatea realizata si suprafata de teren pe care s-a realizat cantitatea respectiva. o productivitatea medie a capitalului: se calculeaza ca raport intre cantitatea realizata si capitalul utilizat. o productivitatea medie globala: se calculeaza ca raport intre cantitatea obtinuta si toti factorii de productie implicati in obtinerea acesteia.

productivitatea marginala
o productivitatea marginala a muncii: reprezinta rodnicia cu care este utilizata ultima unitate de munca implicata in productie. o productivitatea marginala a pamantului: reprezinta eficienta cu care este folosita ultima unitate de pamant implicata in procesul productiei. o productivitatea marginala a capitalului: reprezinta eficienta cu care este folosita ultima unitate de capital implicata in procesul de productie. o productivitatea marginala globala: exprima eficienta ultimei unitati din toti factorii de productie implicati in activitatea economica. Dupa forma de exprimare: productivitatea fizica (exprimata in bucati). productivitatea valorica (exprimata in unitati monetare).

S23 Oferta de bunuri economice


Oferta reprezinta cantitatea maxima dintr-un bun economic pe care un producator sau un vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada de timp si la un anumit pret. Oferta reflecta cantitatea de bunuri pe care firmele doresc sa o vanda intr-o perioada de timp, aceasta fiind diferita de cantitatea vanduta in realitate (deoarece intervine cererea). Formele ofertei: oferta pentru bunuri independente (confectii,autoturisme). oferta complementara: atunci cand din productia unui bun principal rezulta bunuri secundare (din procesul
de fabricare al mierii rezulta bunuri secundare precum propolis,ceara,laptisor de matca) oferta mixta atunci cand mai multe bunuri satisfac aceeasi nevoie (ceai,apa,fanta,cola)

S24 Legea generala a ofertei reprezinta raportul de cauzalitate dintre modificarea pretului si modificarea
cantitatii oferite, adica atunci cand pretul unui bun creste cantitatea oferita din bunul respectiv se extinde, iar atunci cand pretul unui bun scade cantitatea oferita se contracta. pretul bunului tehnologia de fabricatie

Factori care influenteaza oferta:

costul factorilor de productie nr ofertantilor conditiile tehnologice

S25 Elasticitatea ofertei exprima sensibilitatea ofertei la modificarile pretului,se determina cu ajutorul
coeficientului de elasticitate a ofertei in functie de pret. Oferta - unitara,inelastica,elastica,perfect elastica,perfect inelastica.

Factori care influenteaza elasticitatea ofertei:


costul productiei. posibilitatea de stocare a bunurilor. costul stocarii. perioada de timp de la modificarea pretului: pe termen scurt oferta este inelastica, iar pe termen lung oferta devine elastica la modificarea pretului.

S27 Concurenta - motor al pietei


Concurenta reprezinta un comportament specific agentilor economici care pentru a-si atrage tintele intra in relatie de confruntare si cooperare cu alti agenti economici fiind reflectata astfel libera concurenta. Factori ce influenteaza concurenta:
numarul si talia ofertantilor si cumparatorilor gradul de diferentiere al produselor gradul de transparenta la nivelul pietelor reglementarile privind intrarea si iesirea libera pe/de pe o anumita piata marimea veniturilor si mecanismul de obtinere a acestora nivelul de dezvoltare economica ,sociala,gradul de cultura,civilizatie al societatii Concurenta trebuie sa fie o confruntare deschisa loiala intre agentii economici in acest sens agentii economici folosesc o serie de instrumente de natura economica si instrumente extra economice. stimuleaza progresul general favorizand cresterea eficientei si dezvoltarea de ansamblu a societatii. favorizeaza agentii economici activi si ii defavorizeaza pe cei inactivi. reduce preturile, creste calitatea bunurilor, diversifica oferta.

Functiile concurentei:

Instrumente de natura economica:


reducerea preturilor si costurilor bunurilor. cresterea calitatii bunurilor. diversificarea si reinoirea ofertei. publicitatea. acordarea unor facilitati clientilor.

obtinerea de informatii in conditii legale privind concurenta. sponsorizarile unor evenimente.

Instrumente extra economice:

S29 Piata in conditiile contemporane


Piata este elementul central in jurul careia se desfasoara activitatea economica. Piata reprezinta spatiul economic mai mult sau mai putin abstract in care se intalnesc cele 2 forte ale oracarei piete respectiv cererea si oferta Piata este locul de intalnire a nevoilor comsumatorilor cu oferta producatorilor Piata este totalitatea relatiilor de vanzare cumparare. Piata este locul de manifestare a concurentei loiale intre agentii economici.
verifica concordanta/neconcordanta dintre cerere si oferta. ofera informatii ieftine si rapide participantilor la schimb. intermediaza schimbul dintre producatori si consumatori.

Functiile pietei:

Clasificarea pietelor: dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectul schimbului:


8

piata prodfactorilor: piata pe care se tranzactioneaza factori de productie (piata muncii/pamantului/capitalului) piata satisfactorilor: piata pe care se tranzactioneaza bunuri de folosinta zilnica, indelungata si servicii (alimente, haine)

in functie de cadrul geografic de desfasurare a tranzactiilor: piata locala. piata nationala. mondiala. tinand cond de raportul dintre cerere si oferta: piata vanzatorului, in care cererea este mai mare decat oferta. piata cumparatorului, in care oferta este mai mare decat cererea. dupa volumul tranzactiilor: piete dispersate, bunurile se vand in cantitati mici. piete concentrate, en gross, cu vanzare ridicata. in functie de modul in care se respecta concurenta: piete cu concurenta loiala. piete cu concurenta neloiala.

S30 Piata cu concurenta pura si perfecta este model teoretic, nu se intalneste in economia reala si prezinta o serie de trasaturi specifice care ne ajuta sa raportam pietele imperfecte la modelul teoretic.
Trasaturile pietei cu concurenta pura si perfecta Atomicitatea perfecta a pietei adica exista un numar foarte mare de agenti ai ofertei si ai cererii, cu forta
economica redusa astfel incat nici unul dintre acestia nu pot influenta in mod hotarator nivelul si dinamica pretului de echilibru,volumul ofertei si cererea pietei. Omogenitatea perfecta a bunurilor adica bunurile sunt identice din punct de vedere intrinsec (culoare,forma,calitate) si din punct de vedere extrinsec (mod de ambalare, etichetare, conditii de comercializare) Accesibilitatea deplina in ramura adica agentii economici intra si ies liber pe/de pe piata pe baza criteriilor de rationalitate economica Fluiditatea pietei adica agentii economici isi adapteaza oferta in functie de nevoile consumatorilor. Transparenta deplina a informatiilor, adica informatiile se transmit in mod corect intre agentii economici.

Pretul de echilibru este acel pret care se formeaza la intersectia dintre cerere si oferta. El nu este stabil si se modifica permanent in functie de raportul dintre cerere si oferta.

S31 Piata cu concurenta monopolista face parte din categoria pietelor imperfecte si se intalneste in tarile
cu economii moderne, dezvoltate. oferta provine de la un numar foarte mare de agenti economici, cu forta economica redusa, care produc bunuri diferentiate. cererea provine de la un numar foarte mare de cumparatori, cu forta economica redusa, deci atat cererea cat si oferta sunt atomizate.

Trasaturi:

Trasaturi care deosebesc piata cu concurenta monopolista de piata cu concurenta pura si perfecta:
diferentierea bunurilor economice. transparenta informatiilor.

S32 Piata de oligopol este tipul de piata cel mai raspandit in tarile dezvoltate.
Trasaturi:
oferta provine de la un numar redus de ofertanti, intre care nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste forta economica,inzestrarea tehnica si nivelul costului mediu. fiecare ofertant detine o pondere insemnata din oferta totala in ceea ce priveste cota de piata, cifra de afaceri, volumul productiei, valuarea adaugata si forta de munca angajata. 9

ofertantii au posibilitatea sa influenteze in mod hotarator piata prin intermediul pretului, calitatii, conditiilor de comercializare si publicitate. cererea vine de la un numar mare de consumatori adica este atomizata. exista bariere foarte puternice de natura tehnica, financiara, organizationala, care restrictioneaza accesul noilor ofertanti pe piata de oligopol. Din structura pietei de oligopol fac parte: telefonia mobila, produsele petroliere, tigaretele, aeronavele, tehnica de calcul, audiovizulalul, bauturile racoritoare. Tipuri de comportamente: - cooperant (cartelul, trust-ul, oligopolul mixt) - necooperant firmele concureaza liber prin intermediul preturilor de vanzare)

S33 Piata de monopol se caracterizeaza prin existenta unui singur producator ce furnizeaza intreaga productie
a unei ramuri economice bunul respectiv neputand fi substituit in mod rapid. Monopolul este situatie de esec al pietei deoarece impune un pret mai mare decat cel care ar fi existat in situatie de concurenta.

Tipuri de monopol: Monopolul pur: apare in sitatia in care bunul nu poate fi substituit (ex: brevet de inventie, drepturi de
autor). Monopolul diluat firmele producatoare au rol de inlocuitor, devin concurenti al firmei care detine monopolul.

S34 Salariul reprezinta venitul obtinut prin munca prestata pe baza de contract. Acest venit recompenseaza
factorul de productie munca. Salariul apare ca un venit pentru angajat si ca un cost pentru intreprinzator.

Clasificare: Dupa forma in care se exprima (baneasca sau materiala: Salariul nominal inseamna suma de bani incasata de salariat pentru munca prestata(exprimatat in lei). o Salariul brut reprezinta totalitatea veniturilor obtinute din munca, formate din salariul de baza si toate
adaosurile salariale. o Salariu net reprezinta salariul brut din care s-au scazut retinerile obligatorii conform legii in vigoare. Aceasta este suma primita efectiv de salariat pentru munca prestata. Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si srvicii pe care salariatul poate sa o achizitioneze cu salariul nominal.

Din punct de vedere al stimularii si al ajutorarii salariatilor: Salariul colectiv este salariul ce se acorda tuturor salariatilor pentru participarea acestora la rezultatele
financiare ale inteprinderii. Salariul social se acorda salariatilor care se confrunta cu dificultati deoasebite (accidente de munca, boli profesionale). Salariu minim reprezinta acel nivel al venitului fixat pe cale legala care se acorda salariatilor cu calificare redusa.

S35 Forme de salarizare reprezinta principalele metode cu ajutorul carora se stabilesc marimea si dinamica
salariului individual in legatura cu rezultatele financiare ale inteprinderii si participarea salariatilor la obtinerea acestor rezultate.

Forme de salarizare: Salarizarea in regie aici salariul se stabileste in functie de timpul lucrat fara a se preciza cantitatea de
bunuri ce trebuie realizata in timpul de munca Salarizarea in acord aici salariul se stabileste in functie de numarul de operatiuni executate de salariat sau in functie de cantitatea de bunuri obtinuta. Salarizarea mixta aici salariul se stabileste in functie de timpul lucrat dar si de cantitatea de bunuri obtinuta in timpul de lucru.

S36 Profitul este venitul obtinut de inteprinzator care il recompenseaza pentru riscul asumat in desfasurarea unei
activitati economice. Profitul este venitul adus de factorul capital in urma combinarii cu ceilalti factori de productie intr-o activitate economica. 10

Masurarea profitului se face ca masa si ca renta. Masurarea ca masa a profitului reprezinta suma de bani rezultata in urma scaderii din vanzarile de produse a costurilor de productie. Masurarea ca rata a profitului se determina ca aspect procentual intre masa profitului si un element de referinta.

Factorii care influenteaza marimea profitului:


productivitatea factorilor de productie. pretul de vanzare. costul. volumul, structura si calitatea productiei. viteza de rotatie a factorilor de productie.

Functiile profitului:
motiveaza progresul economic. stimuleaza acceptarea riscului in afaceri. determina sporirea eficientei si calitatii. este sursa principala de autofinantare a societatii. este sursa de venituri pentru bugetul de stat.

S37 Dobanda reprezinta venitul ce revine proprietarului de capital banesc pentru ca acorda dreptul de folosinta
asupra unei sume de bani unei alte persoane, pe o perioada determinata de timp si asumandu-si riscurile aferente. Marimea si dinamica dobanzii se determina cu ajutorul a 2 indicatori: Masa dobanzii reprezinta marimea absoluta a dobanzii, ce revine unui credit determinat pe o anumita perioada de timp de regula 1 an.

Calcularea dobanzii se face prin 2 moduri: dobanda simpla reprezinta suma primita in fiecare an pentru capitalul imprumutat fara a capitaliza dobanda. dobanda compusa se utilizeaza pentru creditele acordate pe perioade mai mari de 1 an, in care rambursarea
datoriei si dobanda aferenta se face la sfarsitul perioadei, calcularea dobanzii compuse presupune capitalizarea dobanzii. Rata dobanzii reprezinta raportul procentual dintre masa dobanzii si capitalul imprumutat.

Factorii care influenteaza dobanda sunt:


raportul dintre rata profitului si rata dobanzii. cererea si oferta de capital de imprumut. durata si destinatia creditului. inflatia si riscul asumat de cel ce acorda creditul.

Tipuri de dobanda: in functie de influenta inflatiei: dobanda nominala dobanda reala in functie de timp: pe termen scurt pe termen mediu pe termen lung

S38 Renta este venitul ce revine proprietarului factorilor de productie cu oferta rigida, pentru transferarea dreptului
de folosinta si uzufruct catre alte persoane. Renta se utilizeaza in cazul: o bunurilor oferite de natura (renta miniera, renta pe terenuri de constructie, renta agricola). o pentru capitalurile produse de oameni (brevete de inventie, inovatii, cercetari stiintifice). o renta de abilitati. Renta funciara este venitul ce revine proprietarului terenului in virtutea dreptului pe care il detine asupra acestuia in conditiile in care acorda dreptul de folosinta unei alte persoane. Renta funciara are 2 forme:

renta absoluta renta diferentiala Renta absoluta este incasata de toti proprietarii de teren, indiferent de fertilitatea si pozitia acestuia.
11

Renta diferentala este rezultatul diferentei dintre cheltuielile mai mici cu care sunt obtinute produse pe terenuri mai fertile, in conditiile in care pretul de vanzare este dat de cheltuielile mai mari necesare pentru a obtine produsele pe terenuri mai putin fertile. Renta diferentiala se imparte in: renta diferentiala de grad I renta diferentiala de grad II

12