PROCEDURA DE EXPERTIZARE A REACTIVILOR DE INALTA PURITATE

Metode de evaluare a proprietatilor reactivilor chimici

Fisa reactiv chimic

Nume n- pentan Alt nume-nume alternativ Coduri de referinta numar CAS 109 66 0

Cod Hazechem-3Y cod informal pentru serviciile de securitate Numar UN 1265 Cod EPA -

Proprietati fizice -greutate moleculara -formula empirica -punct de fierbere -punct de inghetare -greutate specifica -coeficient cubic de expansiune -tensiune superficiala -viscozitate absoluta -indice de refractie

Risc de incendiu(aprindere) -temperatura de aprindere(Flash point) -temperatura de combustie -conductivitate electrica -limita joasa de explozie -limita superioara de explozie .

Risc pentru sanatate -prag de miros(ppm) -concentratia vaporilor(21oC.mmHg) . ppm) -densitate vapori(relativa la aer) -presiune de vapori(la 21oC.

Ape reziduale -solubilitate in apa -solubilitatea apei -partitia de carbon activ -cererea biologica de oxigen -cererea teoretica de oxigen .

Constantele ecuatiei presiunii de vapori: -ecuatia lui Antoine A B C A B -diagrama Cox .

Proprietati reactiv chimic (organic)

-parametrii de solubilitate -moment de dipol (D) -constanta dielectrica(la 20oC) -polaritate -timp de evaporare

Informatii termice: -caldura latenta, cal/mol -caldura neta de combustie, kcal/g mol -caldura specifica, cal/mol oC -presiune critica, MN/ m2 -temperatura critica, K -volum Van der Waals -suprafata Van der Waals -volum molar

Metode standard pentru analiza si testarea reactivilor chimici
Metodele de analiza sunt incluse in standardele internationale. Stadardele ISO sunt folosite in aplicatiile practice; ele constituie o baza pentru prepararea standardelor nationale.

Notatie standarde din alte tari: Australia Australia/ New Zealand British Canada Germania Japonia AS AS/ NZS BS CAN/CGSB DIN JIS .

).05N in prezenta de indicator Aciditate solventi halogenati: se determina prin titrare cu solutie de NaOH 0. .01N in prezenta de indicator.1)Alcalinitate si aciditate Alcalinitate: Testul consta. in cazul unui compus halogenat (de ex.9 (valoare detectata cu electrod de pH). Exemplu: Alcalinitatea acetonei se determina prin titrare cu solutie de H2SO4 0. in titrarea unei solutii alcaline extrasa. cu o solutie de HCl 0.2N pana la pH =3. Aciditatea se mai poate determina prin metoda titrarii pH-metrice a une probe de reactiv organic dizolvata in apa.

Daca: pH  7 metoda este o masura a alcalinitatii solutiei pH  7 metoda este o masura a aciditatii solutiei Metoda serveste atat la stabilirea specificatiilor de fabricatie cat si in controlul calitatii reactivilor. .

Aciditate: se disting 2 feluri de aciditate: -aparenta-datorata CO2 liber si se determina prin titrarea probei cu o baza tare. in conditii potentiometrice(metoda potentiometrica). in continuare. cu ajutorul unor electrozi din sticla. in prezenta de indicator(fenolftaleina) -reala-datorata acizilor minerali sau sarurilor si se determina prin titrare cu o baza tare in prezenta de indicator(metiloranj) . In multe laboratoare aciditatea si bazicitatea se determina.Cazul apei: A determina aciditatea sau alcalinitatea unei probe de apa. prin metoda volumetrica. inseamna a efectua masuratori de pH.

Aciditatea surselor naturale de apa este foarte putin posibila.1N. Interferente: clorul rezidual interfereaza in determinare si pentru asta se inlatura cu cateva picaturi de tiosulfat de sodiu 0. Recoltarea: se face in sticle de pirex sau polietilena si determinarea se efectueaza in ziua recoltarii. Principiul metodei: neutralizarea probei de apa cu o baza in prezenta unui indicator. prezenta ei indicand o poluare a surselor cu ape reziduale. .

alcoolica Metiloranj .Reactivi: Hidroxid de sodiu 0.1N cu factor stabilit Fenolftaleina 1% sol.

este data de bazele libere. -totala(T). OH  2 CO3  HCO3 . se determina prin titrarea probei cu solutie de HCl in prezenta de fenolftaleina.Alcalinitatea apei: este data de prezenta bicarbonatilor. carbonatilor alcalini.este data de bazele libere si de carbonatii alcalini. alcalino-terosi si a hidroxizilor. se determina prin titrare cu HCl in prezenta de metiloranj. Exista corelatia intre alcalinitate si prezenta ionilor: . Se disting 2 feluri de alcalinitate: -permanenta (P). carbonatii si bicarbonatii alcalini.

determinarea efectuandu-se in prima zi de recoltare. Recoltarea probelor: se face in flacoane de pirex sau polietilena care vor fi pastrate la rece pana se vor lua in lucru. 1% Metilorange. Reactivi: Acid clorhidric 0. Interferenta: determinarea este influentata de prezenta clorului rezidual care poate fi indepartat prin tratarea apei de analizat cu cateva picaturi de tiosulfat de sodiu 0.1% Tiosulfat de sodiu 0.1N.1N .Se face distinctie intre alcalinitatea datorata sarurilor de amoniu si cea datorata sarurilor de sodiu. solutie apoasa 0.1N cu factor stabilit Fenolftaleina. solutie alcoolica.

01N in prezenta de indicator: solutie de fenolftaleina 0.5%. . Importanta practica: rezultatul obtinut indica o posibila actiune coroziva a substantei respective.Pentru substante cum ar fi: -benzen -toluen -xilen -alte hidrocarburi aromatice aciditatea se determina prin titrarea unei probe din reactiv. cu o solutie de NaOH 0. dizolvat in apa.

.05N in prezenta de indicator.5%. Proba astfel obtinuta este titrata cu o solutie de NaOH 0. Ca indicator de foloseste fenolftaleina dizolvata in etanol sau izopropanol cu concentratia de 0.cazul solventilor solubili in apa sau -alcool izopropilic sau -etanol (in cazul dizolvarii in alcooli se respecta proportia de 1: 1).Aciditatea solventilor folositi in vopsire si lacuire: Proba de solvent se dilueaza in: -apa.

Aciditatea totala la triclor-trifluor-etan: titrarea probei dizolvata in izopropanol.05% preparata in izopropanol. in prezenta de indicator: fenolftaleina 0. .01N) preparata in izopropanol. se determina folosind o solutie de NaOH (0.

in incinta inchisa. Testul se efectueaza intr-o camera intunecata ce ofera posibilitatea unei detectari vizuale optime a flacarii.2)Temperatura de aprindere Reprezinta temperatura la care. o substanta va produce o flacara calda(fierbinte) fara sa existe o sursa externa de aprindere. Autoaprinderea este confirmata de aparitia. a unei flacari calde. in timpul efectuarii testului. in mod spontan. fenomen insotit de o crestere brusca de temperatura. .

Echipament folosit pentru acest tip de test: -termos(balon) pentru testare -cuptor -instrument pentru controlul temperaturii -seringa -termocuplu -alte componente auxiliare .

Metoda nu este indicata pentru materialele care sunt solide la temperatura de masurare sau pentru materialele care se descompun exoterm. Concluzii: Rezultatele depind de aparatura folosita.Rezultatele obtinute se prezinta sub forma: -temperatura de aprindere -timpul total intre simpla injectare de substanta si a aprinderea materialului -pragul de temperatura al reactiei: temperatura cea mai joasa la care. reactiile care preced aparitia flacarii au loc. .

Principiul metodei: transformarea substantelor organice pana la CH 4 si CO2 cantitatile de gaz rezultate fiind masurate cu ajutorul unor pipete volumetrice de gaz.3)Potential de biodegradare Metoda se bazeaza pe estimarea gradului de biodegradare in conditii anaerobe a materialelor organice(reactivi organici). Echipament folosit pentru acest tip de test: -vasul (termosul) utilizat in etapa de biodegradare -agitator magnetic -traductor de presiune -seringa . care se constituie parte a unei aparaturi standard.

este evident ca substantele testate se vor biodegrada usor in conditiile de lucru aerobe din intreprinderile care folosesc astfel de materiale. Procesul de biodegradare este dirijat intr-un mediu special pregatit in scopul asigurarii conditiilor anaerobe: 70% N2 si 30% CO2. cat si in conditiile naturale din mediul inconjutrator.Aparatul este prevazut cu o interfata ce asigura conectarea echipamentului de lucru cu un sistem gaz cromatograf . . Metoda urmareste identificarea substantelor organice cu potential de biodegradare. Daca in urma acestor teste se estimeaza un grad inalt de biodegradabilitate. in scopul determinarii precise a cantitatilor din cele 2 gaze rezultate.

Se inregistreaza temperatura incepand cu punctul initial de fierbere.4)Punctul de fierbere Este o caracteristica importanta care determina numeroase alte proprietati ale substantelor. Metodele uzuale folosite: -distilarea -utilizarea sistem gaz-cromatograf Exemplu: in industria hidrocarburilor aromatice acest parametru se determina folosind metoda distilarii. pe probe care au fost distilate in proportie de : .

Distilarea in vid presupune ca P=2mmHg. .-pana la 5% -10% -apoi din 10% in 10% pana la 90% si in final -pana la 95%. Se foloseste metoda distilarii in vid pentru evaluarea cantitatii de solvent organic din straturile de protectie obtinute in acoperirile pe baza de vopsele.

Punctul final de fierbere este acela la care aria cumulata ajunge la 95% din suprafata totala a cromatogramei. Punctul initial de fierbere este punctul la care aria cumulata a cromatogramei ajunge la 0. .Metoda cromatografiei de gaze cu coloane capilare este folosita pentru determinarea punctului de fierbere al solventilor pe baza de hidrocarburi.5% din suprafata totala a cromatogramei.

Au o capacitate de separare mare. Din cauza cantitatii extrem de mici de substanta analizata. Coloanele sunt goale. .Coloane capilare: tuburi metalice din cupru. cu diametrul interior submilimetric si cu lungime de zeci de metri. au o limita de detectie scazuta si un timp de analiza mai ridicat. pentru a le mari rezistenta la incovoiere. Volum extrem de mic inseamna de ordinul μL. otel inox sau din sticla trase intr-un film din poliamida sau aluminiu.

cu obtinerea de produsi de reactie gazosi. cu exceptia apei care ramane in forma lichida. Se utilizeaza termenii: -cantitate totala de caldura de combustie(caldura bruta): reprezinta cantitatea de energie rezultata din arderea carburantului in conditii de volum constant.5)Valoarea calorica(calorifica) Pentru hidrocarburile lichide cu rol de carburanti (combustibili) caldura de combustie(ardere) poate fi determinata cu bomba calorimetrica. -caldura neta de combustie: reprezinta cantitatea de energie rezultata din arderea carburantului in conditii de volum constant. cu obtinerea de produsi de reactie gazosi. iar apa este in stare de vapori .

. pentru generare de putere sau de caldura. Exemplu: rezultatele sunt foarte importante pentru industria aerospatiala. care depind in mod direct de caldura de combustie. intre opririle pentru alimentarea cu combustibil. Masuratorile se fac la presiune constanta. determinarea este utila in estimarea randamentului termic al echipamentelor care folosesc aceste materiale. pentru estimarea razei de actiune a unui avion.In cazul hidrocarburilor combustibile.

Determinarea presupune o aparatura speciala. Metoda de verificare foloseste 3 bucati subtiri(folie) din Cu care se plaseaza in 3 locuri diferite ale echipamentului de verificare: o banda din Cu este asezata in partea de jos a vasului de incercari(termos sau balon pentru experiment).6)Coroziune. actiune coroziva Actiunea coroziva a reactivilor organici. cei cu rol de solvent. a 2-a in partea de jos a extensiei aparatului si a 3-a proba plasat langa un condensator . este ilustrata studiind actiunea coroziva a percloretilena asupra Cuprului. de ex.

Exista si alte metode pentru evaluarea efectului coroziv al hidrocarburilor aromatice asupra Cuprului. placa din Cu se compara cu stadardele ASTM corespunzatoare. -timp de 30 min. -Apa de spalare se titreaza cu solutie de NaOH 0. Dupa acest interval. -Rezultatele sunt folosite pentru aprecierea calitatii solventului. . iar -placutele din Cu sunt cantarite pentru a determina pierderile in greutate. -Urmeaza apoi. spalarea cu apa distilata. iar -balonul este plasat intr-o baie de apa adusa la fierbere. In acest scop: -placuta subtire din Cu este cufundata intr-un balon in care se gaseste solvent.-Probele sunt supuse atacului chimic al solventului timp de 72 ore.01N pentru a-i determina aciditatea.

.7)Densitatea Densitatea si greutatea specifica a reactivilor sunt discutate impreuna. -greutatea specifica: reprezinta densitate material raportata la densitatea apei -densitatea: reprezinta greutatea in vid a unitatii de volum Densitatea lichidelor: se masoara cu metoda picnometrului(metoda Bingham). in conditii de echilibru termic. Masurarea presupune introducerea lichidului intr-un picnometru cantarit in prealabil.

Sunt situatii in care se foloseste densitometru electronic. Metoda consta in utilizarea unui hidrometru calibrat si imersarea lui in lichidul de analizat. Citirea se face direct. Este un manometru metalic cu scara gradata in unitati de coloana de apa. Hidrometru: aparat folosit la masurarea densitatii si a vitezei de curgere a lichidelor.O alta metoda standardizata permite determinarea densitatii specifice a substantelor chimice lichide prin metoda hidrometrica. in conditii de temperatura controlata. . Pentru determinarea greutatii specifice a reactivilor organici se folosesc ambele metode.

printr-un obiect prin calcularea densităţii acestuia. se folosesc 2 tipuri de tabele standard: -Sistemul american de unitati -Sistemul metric de unitati .Densitometru măsoară cantitatea de lumină reflectată de. Din punct de vedere practic. lichidul este introdus in tubul in forma de U al aparatului si apoi este supus unor excitatii electronice. Densitatea lichidului de analizat schimba masa tubului si totodata frecventa oscilatiilor. La calcularea greutatii specifice. sau transmisă. ceea ce reprezinta principiul de baza al masuratorii si totodata afiseaza valoarea greutatii specifice.

-Generarea si disiparea sarcinilor electrice in lichide depind de speciile ionice care compun faza lichida si careia ii confera o conductivitate electrica. -Masurarea conductivitatii se face cu un conductometru. -Pentru uleiuri exista 2 metode standard utilizate in acest scop: -metoda electrozilor -metoda impulsului .8)Proprietati electrice Rezistivitate specifica: echivalentul rezistentei volumului unui cub cu latura de 1 cm. cu care automat se stocheaza valorile de conductibilitate si de temperatura. din materialul analizat.

-Caderea de tensiune inregistrata descreste pe masura ce concentratia in hidrocarburi aromatice creste. -In cazul prezentei impuritatilor sau a contaminarilor cu apa a substantei de analizat se obtine o cadere de tensiune mica. prevazuta cu 2 electrozi. -Se face conexiunea la un generator de impulsuri electrice.Metoda este folosita pentru: -controlul calitatii uleiului proaspat obtinut cat si -pentru determinarea efectului impuritatilor. . Procedura: -Proba de analizat este introdusa in celula de testare.

Viteza de evaporare: este raportul intre timpul necesar evaporarii solventului testat si timpul necesar evaporarii solventului de referinta.9)Viteza de evaporare De ex. Cu ajutorul rezultatelor obtinute se trece la clasificarea solventilor. de timp. in primul rand. Pentru ceilalti solventi viteza de evaporare se determina in conditii identice. ceea ce ar reprezenta cantitatea de substanta evaporata intr-un anumit interval. . Solventul standard de referinta pentru Europa este dietileterul. limitat. pentru anumiti componenti chimici selectati si considerati probe standard. in cazul solventilor.. Solventul standard de referinta pentru USA este butilacetatul. Rezultatul se poate exprima si ca un procentaj de evaporare. viteza de evaporare se determina. in conditii de lucru identice.

in conditii de presiune atmosferica. propagarea unei flacari sau a unei explozii. Limita de inflamabilitate este data de procentul de vapori sau gaz in aer. sunt suficient de concentrati pentru a forma. . un amestec inflamabil.10)Limite de inflamabilitate Determinarea presupune efectuarea unor teste care contin metode pentru determinarea temperaturii minime la care vaporii aflati in echilibru cu substanta de analizat in stare lichida. in momentul aprinderii. mai ales in cazul solventilor. al amestecului inflamabil. continut la care este posibila. impreuna cu aerul.

.Se disting: -limita joasa de inflamabilitate care corespunde unui amestec sarac si -limita inalta de inflamabilitate care corespunde unui amestec bogat. Diferenta intre limita inferioara si cea superioara de inflamabilitate se numeste “distanta” de inflamabilitate.

Metoda practica de determinare: -se foloseste un vas(recipient) inchis in care se introduce lichidul inflamabil pus in contact cu un amestec de: aer-vapori. Sistemul experimetal se compune din: -aparat de aprindere -agitator magnetic -sistem de inchidere -geam de sticla securizat . -temperatura in vas este variata: de la temperatura minima(initiala) la ceea valoare la care o flacara se poate propaga in directia opusa fata de o sursa de aprindere.

Daca temperatura initiala selectata este prea mare exista pericol crescut de explozie. temperatura de pornire trebuie sa fie cel putin 14oC sub temperatura de aprindere -daca temperatura de aprindere este de 96oC temperatura initiala trebuie sa fie 22-44oC sub temperatura de flacara. .Procedura standard contine etapele: -se fixeaza temperatura de pornire a testului pe baza unor masuratori ale punctului de aprindere: -daca temperatura de aprindere este sub 38oC atunci temperatura initiala trebuie sa fie cu 8oC mai jos decat temperatura de flacara -daca temperatura de aprindere este in intervalul 3896oC.

-dupa un timp prestabilit se face testul flacarii pentru un interval de 2. -se trece la introducerea probei in capsula. -amsamblul se mentine la temperatura constanta. capsula este prevazuta cu capac care are un orificiu de umplere. . la care este fixat un termometru potrivit. -se urmareste daca apare sau nu flash-ul.11) Punct de inflamabilitate Exista mai multe metode de determinare a lui: Testarea la scara mica in incinta inchisa: -metoda foloseste o capsula din metal. plasat in partea inferioara a incintei.5sec.

. -se mareste temperatura cu 50C si -se reia masuratoarea. Prin aceasta metoda punctul de inflamabilitate este determinat cu o precizie de 10C. -se introduce o noua proba.Daca sclipirea nu s-a produs: -se curata capsula. se foloseste un sistem cu capsula deschisa care foloseste o baie cu apa-glicol sau acetona + CO2 solid –cea din urma se foloseste in cazul compusilor cu puncte de inflamabilitate joase. La scara mai mare.

astfel ca echipamentul este programat sa respecte procedura standard . pana cand punctul de inflamabilitate este detectat -sistemul poate fi automatizat.Mod de lucru: -temperatura este marita gradual cu viteza de 1oC/ min -se foloseste pentru testare o cantitate mai mare de proba: 50ml de proba -flacara (necesara aprinderii) este trecuta la intervale de :1sec pana la 1min.

12) Punct de congelare Echipamentul folosit la determinarea punctului de congelare consta: -tub pentru congelarea substantei. rezistenta care: a) descreste la racire si b)devine constanta cand proba intra in starea de congelare. -baie de incalzire. -mecanism de agitare. -tub de absorbtie etc. . -un vas termos Dewar cu rol in etapa de racire. Aceasta metoda cuplata cu detaliile existente in standardele de specialitate. Punctul de congelare se obtine din interpretarea curbelor: timptemperatura de congelare si topire. poate folosi la estimarea puritatii unor solventi pe baza de hidrocarburi. Determinarea: se bazeaza pe masurarea rezistentei electrice a unui lichid.

Se compara mirosul pentru a stabili daca in cazul probei in discutie.13) Miros Se folosesc bucati inguste de hartie speciala calitativa care sunt cufundate in a)lichidul standard si b)in lichidul supus testului. presupune: -cufundarea hartiilor speciale in lichidul standard si in proba de analizat. -urmata de: uscarea lor la temperatura camerei si apoi -testare pentru analiza mirosului rezidual. O alta metoda. . mirosul este mai mult sau mai putin acceptabil fata de standardul de comparatie (de la producator sau de la beneficiar).

expertul primeste 2 probe. . descrierea metodei aplicate va contine informatiile: -Selectarea si prepararea probelor.Testele de miros se fac de catre specialisti in domeniu pusi sa determine efectul diferitilor aditivi asupra mirosului substantei analizate. este bine sa fie pregatite amestecuri la 2 sau 3 trepte de concentratie sub pragul de concentratie estimat. -Precizia masuratorii. -expertul trebuie sa determine care proba este diferita de proba martor. Expertizarea incepe cu concentratia cea mai joasa. La sfarsit. intr-o scara de concentratii care creste in progresie geometrica. In acest scop: -se pregatesc serii de probe. -Rezultat. dintre care una este proba martor. -pentru fiecare treapta de concentratie.

Exemplu de aplicabilitate: metoda de evaluare a alcoolilor in vederea aprobarii introducerii lor pe piata: compararea: metanol Etanol Izopropanol n-propanol Grupului de experti i se cere sa compare mirosurile lor caracteristice si reziduale la: Evaporare Dilutie Concentrare .

Exemple: -determinarea continutului de alcool -evaluarea puritatii unui ester acetat -decelarea urmelor de benzen in solventii pe baza de hidrocarburi O alternativa la metoda cromatografiei in gaze este metoda spectofotometrica. Scopul metodei: determinarea concentratiei componentilor principali dintr-o proba ca si evaluarea calitativa si cantitativa a adausurilor. .15) Indice de puritate Metoda cromatografica: cromatografia de gaze sau metoda gaz cromatograf este cea mai comuna.

atunci proba nu contine agenti reducatori. Daca culoarea solutiei de permanganat nu se schimba. .32%) urmata apoi de examinarea culorii timp de 30 min. de exemplu: decelarea substantelor reducatoare in piridina poate fi realizata printr-o simpla examinare vizuala si anume: proba de piridina este amestecata cu o solutie de permanganat de potasiu (conc.Exista si metode mai simple. 0.

Se foloseste un agent de oxidare care converteste Sulful la dioxid de Sulf. . apoi compusul rezultat este titrat in celula speciala a dispozitivului.Metoda microcoulometriei oxidative: foloseste la determinarea urmelor de Sulf din reactivii organici pe baza de hidrocarburi aromatice.

din kerosen sau in alte produse petroliere. . sau a fazei lichide. formula compus: ) cu adaugare de pudra de sulf.Alt exemplu: Detectarea mercaptanilor din combustibilul utilizat la motoarele de putere mare. Metoda consta in: -amestecarea probei prelevate cu o solutie de plumbit de sodiu( compus anorganic: o solutie de oxid de Pb in hidroxid de Na. -amestecul se agita. -daca amestecul contine urme de mercaptan se va produce o decolorare a prafului de S care pluteste.

Dispersia de refractie este data de diferenta intre indicii de refractie ai luminii pentru 2 lungimi de unda diferite.20C. . 16) Indice de refractie Se aplica lichidelor transparente sau luminos colorate.Se masoara printr-o metoda standard.50. echipat cu un termostat si cu o baie cu care se controleaza temperatura probei cu o precizie de 0. care au indice de refractie cuprins in limitele: 1. cu arc Lampa cu mercur Lampa cu hidrogen sau cu He. pentru o lungime de unda specificata.33 – 1. Pentru masurare efectiva se foloseste refractometrul. raportata la viteza ei in substanta supusa testarii. Se defineste: raportul intre viteza luminii in aer. Sursele de lumina pot fi: Lampa cu Na.

ca analiza necesara.17)Solubilitate Solubilitatea gazelor comune. uzuale. unde. in hidrocarburile lichide. de industria aerospatiala. care intra in structura carburantilor. este solicitata. . In acest caz metoda de testare se bazeaza pe ecuatiile: -Clausius Clapeyron -Legea lui Henry -Legile gazelor perfecte Rezultatele sunt importante in lubrifierea compresoarelor cu gaze. gazul dizolvat poate cauza eroziuni prin cavitatie.

deoarece dizolvate in carburant pot provoca intreruperi in functionarea motoarelor datorita formarii de spuma (bule) .in rezervoarele cu carburant. .In aviatie este periculoasa prezenta acestor gaze.

18) Specificatiile Specificatiile standard sunt concepute ca un set de criterii pentru reactivii chimici comercializati si pot fi folosite in determinarea conformitatii unor probe de reactiv. Criteriile selectate sunt diferite pentru diferite grupe de reactivi. Care sunt cei mai uzuali parametri folositi la caracterizarea unor solventi: -aciditate -aspect -concentratia in componentul principal -domeniul de distilare -punct de fierbere -greutate specifica .

cu o precizie de 0. .19) Viscozitatea reactivilor chimici In practica se folosesc 3 variante: a)Viscozimetru de sticla b)Viscozimetru Saybolt c)Viscozimetru cu bula Descriere sumara a metodelor: a)se aplica lichidelor Newtoniene transparente. care datorita volatilitatii lor nu pot fi supuse masuratorilor in viscozimetrele capilare uzuale. Se masoara timpul de curgere pentru un volum fixat de lichid la o temperatura controlata.01oC. Viscozimetrul foloseste un curent de gaz pur care ajuta la transferul lichidului de analizat din rezervor in spatiul rezervat mostrei de analizat.

. din ele se va selecta si utiliza lichidul de referinta care are viscozitatea cea mai apropiata de proba care este analizata(expertizata).Exista un set de lichide selectate ca standarde de viscozitate(lichide de referinta).

--cu masurarea timpului de curgere. . este supusa: --unui fenomen de curgere printr-un orificiu calibrat. Calibrarea instrumentului se face prin masurarea timpului de curgere in cazul unui lichid standard la 2 temperaturi: 37. --in conditii de temperatura controlata.b)metoda este folosita in domeniul produselor petroliere. 60mL din proba din mostra de analizat.99oC. Practic. Domeniul de temperatura folosit: 21.8 si 50oC.

--in acest timp se fixeaza nivelul meniscului. --apoi se cronometreaza timpul necesar ca lichidul sa se scurga intre 2 distante(repere) fixate la momentul initial.c)Proba de lichid: --este trecuta in tubul calibrat al aparatului. -.termostatarea dureaza 20 min. . --temperatura este mentinuta constanta la valoarea de 25oC cu ajutorul unei bai termostatate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful