P. 1
Curs 3 Expertiza-Parte 1

Curs 3 Expertiza-Parte 1

|Views: 2|Likes:
Published by Pampaasica89
Expertiza-Parte 1
Expertiza-Parte 1

More info:

Published by: Pampaasica89 on Feb 07, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/07/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1)Alcalinitate si aciditate
  • 2)Temperatura de aprindere
  • 3)Potential de biodegradare
  • 4)Punctul de fierbere
  • 5)Valoarea calorica(calorifica)
  • 6)Coroziune, actiune coroziva
  • 7)Densitatea
  • 8)Proprietati electrice
  • 9)Viteza de evaporare
  • 10)Limite de inflamabilitate
  • 11) Punct de inflamabilitate
  • 12) Punct de congelare
  • 13) Miros
  • 15) Indice de puritate
  • 16) Indice de refractie
  • 17)Solubilitate
  • 18) Specificatiile
  • 19) Viscozitatea reactivilor chimici

PROCEDURA DE EXPERTIZARE A REACTIVILOR DE INALTA PURITATE

Metode de evaluare a proprietatilor reactivilor chimici

Fisa reactiv chimic

Nume n- pentan Alt nume-nume alternativ Coduri de referinta numar CAS 109 66 0

Cod Hazechem-3Y cod informal pentru serviciile de securitate Numar UN 1265 Cod EPA -

Proprietati fizice -greutate moleculara -formula empirica -punct de fierbere -punct de inghetare -greutate specifica -coeficient cubic de expansiune -tensiune superficiala -viscozitate absoluta -indice de refractie

Risc de incendiu(aprindere) -temperatura de aprindere(Flash point) -temperatura de combustie -conductivitate electrica -limita joasa de explozie -limita superioara de explozie .

ppm) -densitate vapori(relativa la aer) -presiune de vapori(la 21oC.Risc pentru sanatate -prag de miros(ppm) -concentratia vaporilor(21oC.mmHg) .

Ape reziduale -solubilitate in apa -solubilitatea apei -partitia de carbon activ -cererea biologica de oxigen -cererea teoretica de oxigen .

Constantele ecuatiei presiunii de vapori: -ecuatia lui Antoine A B C A B -diagrama Cox .

Proprietati reactiv chimic (organic)

-parametrii de solubilitate -moment de dipol (D) -constanta dielectrica(la 20oC) -polaritate -timp de evaporare

Informatii termice: -caldura latenta, cal/mol -caldura neta de combustie, kcal/g mol -caldura specifica, cal/mol oC -presiune critica, MN/ m2 -temperatura critica, K -volum Van der Waals -suprafata Van der Waals -volum molar

Metode standard pentru analiza si testarea reactivilor chimici
Metodele de analiza sunt incluse in standardele internationale. Stadardele ISO sunt folosite in aplicatiile practice; ele constituie o baza pentru prepararea standardelor nationale.

Notatie standarde din alte tari: Australia Australia/ New Zealand British Canada Germania Japonia AS AS/ NZS BS CAN/CGSB DIN JIS .

01N in prezenta de indicator.2N pana la pH =3. cu o solutie de HCl 0. Exemplu: Alcalinitatea acetonei se determina prin titrare cu solutie de H2SO4 0. in titrarea unei solutii alcaline extrasa.9 (valoare detectata cu electrod de pH). Aciditatea se mai poate determina prin metoda titrarii pH-metrice a une probe de reactiv organic dizolvata in apa.1)Alcalinitate si aciditate Alcalinitate: Testul consta. in cazul unui compus halogenat (de ex.). .05N in prezenta de indicator Aciditate solventi halogenati: se determina prin titrare cu solutie de NaOH 0.

Daca: pH  7 metoda este o masura a alcalinitatii solutiei pH  7 metoda este o masura a aciditatii solutiei Metoda serveste atat la stabilirea specificatiilor de fabricatie cat si in controlul calitatii reactivilor. .

in conditii potentiometrice(metoda potentiometrica). in continuare. Aciditate: se disting 2 feluri de aciditate: -aparenta-datorata CO2 liber si se determina prin titrarea probei cu o baza tare. prin metoda volumetrica. inseamna a efectua masuratori de pH.Cazul apei: A determina aciditatea sau alcalinitatea unei probe de apa. in prezenta de indicator(fenolftaleina) -reala-datorata acizilor minerali sau sarurilor si se determina prin titrare cu o baza tare in prezenta de indicator(metiloranj) . In multe laboratoare aciditatea si bazicitatea se determina. cu ajutorul unor electrozi din sticla.

Recoltarea: se face in sticle de pirex sau polietilena si determinarea se efectueaza in ziua recoltarii.1N. . Principiul metodei: neutralizarea probei de apa cu o baza in prezenta unui indicator.Aciditatea surselor naturale de apa este foarte putin posibila. Interferente: clorul rezidual interfereaza in determinare si pentru asta se inlatura cu cateva picaturi de tiosulfat de sodiu 0. prezenta ei indicand o poluare a surselor cu ape reziduale.

alcoolica Metiloranj .1N cu factor stabilit Fenolftaleina 1% sol.Reactivi: Hidroxid de sodiu 0.

se determina prin titrare cu HCl in prezenta de metiloranj.este data de bazele libere si de carbonatii alcalini. OH  2 CO3  HCO3 .Alcalinitatea apei: este data de prezenta bicarbonatilor. Exista corelatia intre alcalinitate si prezenta ionilor: . Se disting 2 feluri de alcalinitate: -permanenta (P). carbonatii si bicarbonatii alcalini. alcalino-terosi si a hidroxizilor. se determina prin titrarea probei cu solutie de HCl in prezenta de fenolftaleina.este data de bazele libere. carbonatilor alcalini. -totala(T).

Interferenta: determinarea este influentata de prezenta clorului rezidual care poate fi indepartat prin tratarea apei de analizat cu cateva picaturi de tiosulfat de sodiu 0.1N .1% Tiosulfat de sodiu 0. solutie alcoolica. Reactivi: Acid clorhidric 0. Recoltarea probelor: se face in flacoane de pirex sau polietilena care vor fi pastrate la rece pana se vor lua in lucru.1N cu factor stabilit Fenolftaleina. determinarea efectuandu-se in prima zi de recoltare.Se face distinctie intre alcalinitatea datorata sarurilor de amoniu si cea datorata sarurilor de sodiu. 1% Metilorange. solutie apoasa 0.1N.

01N in prezenta de indicator: solutie de fenolftaleina 0. dizolvat in apa. .Pentru substante cum ar fi: -benzen -toluen -xilen -alte hidrocarburi aromatice aciditatea se determina prin titrarea unei probe din reactiv. cu o solutie de NaOH 0.5%. Importanta practica: rezultatul obtinut indica o posibila actiune coroziva a substantei respective.

.cazul solventilor solubili in apa sau -alcool izopropilic sau -etanol (in cazul dizolvarii in alcooli se respecta proportia de 1: 1).05N in prezenta de indicator.5%. Proba astfel obtinuta este titrata cu o solutie de NaOH 0. Ca indicator de foloseste fenolftaleina dizolvata in etanol sau izopropanol cu concentratia de 0.Aciditatea solventilor folositi in vopsire si lacuire: Proba de solvent se dilueaza in: -apa.

. in prezenta de indicator: fenolftaleina 0.Aciditatea totala la triclor-trifluor-etan: titrarea probei dizolvata in izopropanol. se determina folosind o solutie de NaOH (0.05% preparata in izopropanol.01N) preparata in izopropanol.

in mod spontan. o substanta va produce o flacara calda(fierbinte) fara sa existe o sursa externa de aprindere. fenomen insotit de o crestere brusca de temperatura. a unei flacari calde. Autoaprinderea este confirmata de aparitia.2)Temperatura de aprindere Reprezinta temperatura la care. Testul se efectueaza intr-o camera intunecata ce ofera posibilitatea unei detectari vizuale optime a flacarii. in timpul efectuarii testului. . in incinta inchisa.

Echipament folosit pentru acest tip de test: -termos(balon) pentru testare -cuptor -instrument pentru controlul temperaturii -seringa -termocuplu -alte componente auxiliare .

Rezultatele obtinute se prezinta sub forma: -temperatura de aprindere -timpul total intre simpla injectare de substanta si a aprinderea materialului -pragul de temperatura al reactiei: temperatura cea mai joasa la care. . Concluzii: Rezultatele depind de aparatura folosita. Metoda nu este indicata pentru materialele care sunt solide la temperatura de masurare sau pentru materialele care se descompun exoterm. reactiile care preced aparitia flacarii au loc.

Principiul metodei: transformarea substantelor organice pana la CH 4 si CO2 cantitatile de gaz rezultate fiind masurate cu ajutorul unor pipete volumetrice de gaz. Echipament folosit pentru acest tip de test: -vasul (termosul) utilizat in etapa de biodegradare -agitator magnetic -traductor de presiune -seringa . care se constituie parte a unei aparaturi standard.3)Potential de biodegradare Metoda se bazeaza pe estimarea gradului de biodegradare in conditii anaerobe a materialelor organice(reactivi organici).

. Metoda urmareste identificarea substantelor organice cu potential de biodegradare. cat si in conditiile naturale din mediul inconjutrator. in scopul determinarii precise a cantitatilor din cele 2 gaze rezultate. este evident ca substantele testate se vor biodegrada usor in conditiile de lucru aerobe din intreprinderile care folosesc astfel de materiale. Procesul de biodegradare este dirijat intr-un mediu special pregatit in scopul asigurarii conditiilor anaerobe: 70% N2 si 30% CO2.Aparatul este prevazut cu o interfata ce asigura conectarea echipamentului de lucru cu un sistem gaz cromatograf . Daca in urma acestor teste se estimeaza un grad inalt de biodegradabilitate.

4)Punctul de fierbere Este o caracteristica importanta care determina numeroase alte proprietati ale substantelor. pe probe care au fost distilate in proportie de : . Metodele uzuale folosite: -distilarea -utilizarea sistem gaz-cromatograf Exemplu: in industria hidrocarburilor aromatice acest parametru se determina folosind metoda distilarii. Se inregistreaza temperatura incepand cu punctul initial de fierbere.

Se foloseste metoda distilarii in vid pentru evaluarea cantitatii de solvent organic din straturile de protectie obtinute in acoperirile pe baza de vopsele. . Distilarea in vid presupune ca P=2mmHg.-pana la 5% -10% -apoi din 10% in 10% pana la 90% si in final -pana la 95%.

Metoda cromatografiei de gaze cu coloane capilare este folosita pentru determinarea punctului de fierbere al solventilor pe baza de hidrocarburi. Punctul final de fierbere este acela la care aria cumulata ajunge la 95% din suprafata totala a cromatogramei. Punctul initial de fierbere este punctul la care aria cumulata a cromatogramei ajunge la 0. .5% din suprafata totala a cromatogramei.

au o limita de detectie scazuta si un timp de analiza mai ridicat. Volum extrem de mic inseamna de ordinul μL. pentru a le mari rezistenta la incovoiere. Au o capacitate de separare mare. Din cauza cantitatii extrem de mici de substanta analizata. cu diametrul interior submilimetric si cu lungime de zeci de metri.Coloane capilare: tuburi metalice din cupru. otel inox sau din sticla trase intr-un film din poliamida sau aluminiu. Coloanele sunt goale. .

5)Valoarea calorica(calorifica) Pentru hidrocarburile lichide cu rol de carburanti (combustibili) caldura de combustie(ardere) poate fi determinata cu bomba calorimetrica. cu obtinerea de produsi de reactie gazosi. -caldura neta de combustie: reprezinta cantitatea de energie rezultata din arderea carburantului in conditii de volum constant. iar apa este in stare de vapori . cu obtinerea de produsi de reactie gazosi. cu exceptia apei care ramane in forma lichida. Se utilizeaza termenii: -cantitate totala de caldura de combustie(caldura bruta): reprezinta cantitatea de energie rezultata din arderea carburantului in conditii de volum constant.

pentru generare de putere sau de caldura. intre opririle pentru alimentarea cu combustibil. pentru estimarea razei de actiune a unui avion. . Masuratorile se fac la presiune constanta.In cazul hidrocarburilor combustibile. Exemplu: rezultatele sunt foarte importante pentru industria aerospatiala. care depind in mod direct de caldura de combustie. determinarea este utila in estimarea randamentului termic al echipamentelor care folosesc aceste materiale.

6)Coroziune. Metoda de verificare foloseste 3 bucati subtiri(folie) din Cu care se plaseaza in 3 locuri diferite ale echipamentului de verificare: o banda din Cu este asezata in partea de jos a vasului de incercari(termos sau balon pentru experiment). de ex. a 2-a in partea de jos a extensiei aparatului si a 3-a proba plasat langa un condensator . cei cu rol de solvent. Determinarea presupune o aparatura speciala. este ilustrata studiind actiunea coroziva a percloretilena asupra Cuprului. actiune coroziva Actiunea coroziva a reactivilor organici.

Exista si alte metode pentru evaluarea efectului coroziv al hidrocarburilor aromatice asupra Cuprului. iar -placutele din Cu sunt cantarite pentru a determina pierderile in greutate. -Urmeaza apoi.-Probele sunt supuse atacului chimic al solventului timp de 72 ore.01N pentru a-i determina aciditatea. placa din Cu se compara cu stadardele ASTM corespunzatoare. iar -balonul este plasat intr-o baie de apa adusa la fierbere. . spalarea cu apa distilata. -Rezultatele sunt folosite pentru aprecierea calitatii solventului. -Apa de spalare se titreaza cu solutie de NaOH 0. In acest scop: -placuta subtire din Cu este cufundata intr-un balon in care se gaseste solvent. -timp de 30 min. Dupa acest interval.

-greutatea specifica: reprezinta densitate material raportata la densitatea apei -densitatea: reprezinta greutatea in vid a unitatii de volum Densitatea lichidelor: se masoara cu metoda picnometrului(metoda Bingham).7)Densitatea Densitatea si greutatea specifica a reactivilor sunt discutate impreuna. . in conditii de echilibru termic. Masurarea presupune introducerea lichidului intr-un picnometru cantarit in prealabil.

Hidrometru: aparat folosit la masurarea densitatii si a vitezei de curgere a lichidelor. in conditii de temperatura controlata.O alta metoda standardizata permite determinarea densitatii specifice a substantelor chimice lichide prin metoda hidrometrica. Pentru determinarea greutatii specifice a reactivilor organici se folosesc ambele metode. Metoda consta in utilizarea unui hidrometru calibrat si imersarea lui in lichidul de analizat. . Sunt situatii in care se foloseste densitometru electronic. Este un manometru metalic cu scara gradata in unitati de coloana de apa. Citirea se face direct.

La calcularea greutatii specifice. Din punct de vedere practic.Densitometru măsoară cantitatea de lumină reflectată de. Densitatea lichidului de analizat schimba masa tubului si totodata frecventa oscilatiilor. sau transmisă. se folosesc 2 tipuri de tabele standard: -Sistemul american de unitati -Sistemul metric de unitati . lichidul este introdus in tubul in forma de U al aparatului si apoi este supus unor excitatii electronice. ceea ce reprezinta principiul de baza al masuratorii si totodata afiseaza valoarea greutatii specifice. printr-un obiect prin calcularea densităţii acestuia.

din materialul analizat.8)Proprietati electrice Rezistivitate specifica: echivalentul rezistentei volumului unui cub cu latura de 1 cm. -Masurarea conductivitatii se face cu un conductometru. -Pentru uleiuri exista 2 metode standard utilizate in acest scop: -metoda electrozilor -metoda impulsului . -Generarea si disiparea sarcinilor electrice in lichide depind de speciile ionice care compun faza lichida si careia ii confera o conductivitate electrica. cu care automat se stocheaza valorile de conductibilitate si de temperatura.

prevazuta cu 2 electrozi.Metoda este folosita pentru: -controlul calitatii uleiului proaspat obtinut cat si -pentru determinarea efectului impuritatilor. . Procedura: -Proba de analizat este introdusa in celula de testare. -Caderea de tensiune inregistrata descreste pe masura ce concentratia in hidrocarburi aromatice creste. -Se face conexiunea la un generator de impulsuri electrice. -In cazul prezentei impuritatilor sau a contaminarilor cu apa a substantei de analizat se obtine o cadere de tensiune mica.

Pentru ceilalti solventi viteza de evaporare se determina in conditii identice. in primul rand. in conditii de lucru identice. viteza de evaporare se determina.9)Viteza de evaporare De ex. Viteza de evaporare: este raportul intre timpul necesar evaporarii solventului testat si timpul necesar evaporarii solventului de referinta. de timp. Cu ajutorul rezultatelor obtinute se trece la clasificarea solventilor.. limitat. ceea ce ar reprezenta cantitatea de substanta evaporata intr-un anumit interval. Rezultatul se poate exprima si ca un procentaj de evaporare. . Solventul standard de referinta pentru USA este butilacetatul. Solventul standard de referinta pentru Europa este dietileterul. in cazul solventilor. pentru anumiti componenti chimici selectati si considerati probe standard.

propagarea unei flacari sau a unei explozii. in momentul aprinderii. impreuna cu aerul. un amestec inflamabil. in conditii de presiune atmosferica. . mai ales in cazul solventilor. Limita de inflamabilitate este data de procentul de vapori sau gaz in aer.10)Limite de inflamabilitate Determinarea presupune efectuarea unor teste care contin metode pentru determinarea temperaturii minime la care vaporii aflati in echilibru cu substanta de analizat in stare lichida. sunt suficient de concentrati pentru a forma. continut la care este posibila. al amestecului inflamabil.

Se disting: -limita joasa de inflamabilitate care corespunde unui amestec sarac si -limita inalta de inflamabilitate care corespunde unui amestec bogat. . Diferenta intre limita inferioara si cea superioara de inflamabilitate se numeste “distanta” de inflamabilitate.

Sistemul experimetal se compune din: -aparat de aprindere -agitator magnetic -sistem de inchidere -geam de sticla securizat . -temperatura in vas este variata: de la temperatura minima(initiala) la ceea valoare la care o flacara se poate propaga in directia opusa fata de o sursa de aprindere.Metoda practica de determinare: -se foloseste un vas(recipient) inchis in care se introduce lichidul inflamabil pus in contact cu un amestec de: aer-vapori.

Daca temperatura initiala selectata este prea mare exista pericol crescut de explozie.Procedura standard contine etapele: -se fixeaza temperatura de pornire a testului pe baza unor masuratori ale punctului de aprindere: -daca temperatura de aprindere este sub 38oC atunci temperatura initiala trebuie sa fie cu 8oC mai jos decat temperatura de flacara -daca temperatura de aprindere este in intervalul 3896oC. . temperatura de pornire trebuie sa fie cel putin 14oC sub temperatura de aprindere -daca temperatura de aprindere este de 96oC temperatura initiala trebuie sa fie 22-44oC sub temperatura de flacara.

-dupa un timp prestabilit se face testul flacarii pentru un interval de 2.11) Punct de inflamabilitate Exista mai multe metode de determinare a lui: Testarea la scara mica in incinta inchisa: -metoda foloseste o capsula din metal. -se trece la introducerea probei in capsula. -se urmareste daca apare sau nu flash-ul. plasat in partea inferioara a incintei. la care este fixat un termometru potrivit. . capsula este prevazuta cu capac care are un orificiu de umplere. -amsamblul se mentine la temperatura constanta.5sec.

se foloseste un sistem cu capsula deschisa care foloseste o baie cu apa-glicol sau acetona + CO2 solid –cea din urma se foloseste in cazul compusilor cu puncte de inflamabilitate joase.Daca sclipirea nu s-a produs: -se curata capsula. -se introduce o noua proba. . Prin aceasta metoda punctul de inflamabilitate este determinat cu o precizie de 10C. La scara mai mare. -se mareste temperatura cu 50C si -se reia masuratoarea.

astfel ca echipamentul este programat sa respecte procedura standard . pana cand punctul de inflamabilitate este detectat -sistemul poate fi automatizat.Mod de lucru: -temperatura este marita gradual cu viteza de 1oC/ min -se foloseste pentru testare o cantitate mai mare de proba: 50ml de proba -flacara (necesara aprinderii) este trecuta la intervale de :1sec pana la 1min.

-mecanism de agitare. Punctul de congelare se obtine din interpretarea curbelor: timptemperatura de congelare si topire. -tub de absorbtie etc. poate folosi la estimarea puritatii unor solventi pe baza de hidrocarburi. Aceasta metoda cuplata cu detaliile existente in standardele de specialitate. -un vas termos Dewar cu rol in etapa de racire. -baie de incalzire.12) Punct de congelare Echipamentul folosit la determinarea punctului de congelare consta: -tub pentru congelarea substantei. Determinarea: se bazeaza pe masurarea rezistentei electrice a unui lichid. . rezistenta care: a) descreste la racire si b)devine constanta cand proba intra in starea de congelare.

13) Miros Se folosesc bucati inguste de hartie speciala calitativa care sunt cufundate in a)lichidul standard si b)in lichidul supus testului. . Se compara mirosul pentru a stabili daca in cazul probei in discutie. presupune: -cufundarea hartiilor speciale in lichidul standard si in proba de analizat. -urmata de: uscarea lor la temperatura camerei si apoi -testare pentru analiza mirosului rezidual. O alta metoda. mirosul este mai mult sau mai putin acceptabil fata de standardul de comparatie (de la producator sau de la beneficiar).

-expertul trebuie sa determine care proba este diferita de proba martor. descrierea metodei aplicate va contine informatiile: -Selectarea si prepararea probelor. dintre care una este proba martor. -Rezultat. intr-o scara de concentratii care creste in progresie geometrica. -pentru fiecare treapta de concentratie. . In acest scop: -se pregatesc serii de probe. este bine sa fie pregatite amestecuri la 2 sau 3 trepte de concentratie sub pragul de concentratie estimat. Expertizarea incepe cu concentratia cea mai joasa. expertul primeste 2 probe.Testele de miros se fac de catre specialisti in domeniu pusi sa determine efectul diferitilor aditivi asupra mirosului substantei analizate. La sfarsit. -Precizia masuratorii.

Exemplu de aplicabilitate: metoda de evaluare a alcoolilor in vederea aprobarii introducerii lor pe piata: compararea: metanol Etanol Izopropanol n-propanol Grupului de experti i se cere sa compare mirosurile lor caracteristice si reziduale la: Evaporare Dilutie Concentrare .

. Exemple: -determinarea continutului de alcool -evaluarea puritatii unui ester acetat -decelarea urmelor de benzen in solventii pe baza de hidrocarburi O alternativa la metoda cromatografiei in gaze este metoda spectofotometrica. Scopul metodei: determinarea concentratiei componentilor principali dintr-o proba ca si evaluarea calitativa si cantitativa a adausurilor.15) Indice de puritate Metoda cromatografica: cromatografia de gaze sau metoda gaz cromatograf este cea mai comuna.

Daca culoarea solutiei de permanganat nu se schimba. atunci proba nu contine agenti reducatori. de exemplu: decelarea substantelor reducatoare in piridina poate fi realizata printr-o simpla examinare vizuala si anume: proba de piridina este amestecata cu o solutie de permanganat de potasiu (conc.Exista si metode mai simple. 0. .32%) urmata apoi de examinarea culorii timp de 30 min.

Se foloseste un agent de oxidare care converteste Sulful la dioxid de Sulf. .Metoda microcoulometriei oxidative: foloseste la determinarea urmelor de Sulf din reactivii organici pe baza de hidrocarburi aromatice. apoi compusul rezultat este titrat in celula speciala a dispozitivului.

.Alt exemplu: Detectarea mercaptanilor din combustibilul utilizat la motoarele de putere mare. din kerosen sau in alte produse petroliere. sau a fazei lichide. -amestecul se agita. -daca amestecul contine urme de mercaptan se va produce o decolorare a prafului de S care pluteste. Metoda consta in: -amestecarea probei prelevate cu o solutie de plumbit de sodiu( compus anorganic: o solutie de oxid de Pb in hidroxid de Na. formula compus: ) cu adaugare de pudra de sulf.

. Dispersia de refractie este data de diferenta intre indicii de refractie ai luminii pentru 2 lungimi de unda diferite.33 – 1. Pentru masurare efectiva se foloseste refractometrul. Se defineste: raportul intre viteza luminii in aer.50.20C. raportata la viteza ei in substanta supusa testarii. care au indice de refractie cuprins in limitele: 1. echipat cu un termostat si cu o baie cu care se controleaza temperatura probei cu o precizie de 0. Sursele de lumina pot fi: Lampa cu Na. pentru o lungime de unda specificata. cu arc Lampa cu mercur Lampa cu hidrogen sau cu He. 16) Indice de refractie Se aplica lichidelor transparente sau luminos colorate.Se masoara printr-o metoda standard.

ca analiza necesara. care intra in structura carburantilor. gazul dizolvat poate cauza eroziuni prin cavitatie. de industria aerospatiala. in hidrocarburile lichide.17)Solubilitate Solubilitatea gazelor comune. . uzuale. unde. este solicitata. In acest caz metoda de testare se bazeaza pe ecuatiile: -Clausius Clapeyron -Legea lui Henry -Legile gazelor perfecte Rezultatele sunt importante in lubrifierea compresoarelor cu gaze.

deoarece dizolvate in carburant pot provoca intreruperi in functionarea motoarelor datorita formarii de spuma (bule) .In aviatie este periculoasa prezenta acestor gaze. .in rezervoarele cu carburant.

Criteriile selectate sunt diferite pentru diferite grupe de reactivi. Care sunt cei mai uzuali parametri folositi la caracterizarea unor solventi: -aciditate -aspect -concentratia in componentul principal -domeniul de distilare -punct de fierbere -greutate specifica .18) Specificatiile Specificatiile standard sunt concepute ca un set de criterii pentru reactivii chimici comercializati si pot fi folosite in determinarea conformitatii unor probe de reactiv.

care datorita volatilitatii lor nu pot fi supuse masuratorilor in viscozimetrele capilare uzuale.19) Viscozitatea reactivilor chimici In practica se folosesc 3 variante: a)Viscozimetru de sticla b)Viscozimetru Saybolt c)Viscozimetru cu bula Descriere sumara a metodelor: a)se aplica lichidelor Newtoniene transparente.01oC. . Se masoara timpul de curgere pentru un volum fixat de lichid la o temperatura controlata. Viscozimetrul foloseste un curent de gaz pur care ajuta la transferul lichidului de analizat din rezervor in spatiul rezervat mostrei de analizat. cu o precizie de 0.

. din ele se va selecta si utiliza lichidul de referinta care are viscozitatea cea mai apropiata de proba care este analizata(expertizata).Exista un set de lichide selectate ca standarde de viscozitate(lichide de referinta).

este supusa: --unui fenomen de curgere printr-un orificiu calibrat. Calibrarea instrumentului se face prin masurarea timpului de curgere in cazul unui lichid standard la 2 temperaturi: 37.8 si 50oC.b)metoda este folosita in domeniul produselor petroliere. --in conditii de temperatura controlata. Practic. --cu masurarea timpului de curgere. 60mL din proba din mostra de analizat. Domeniul de temperatura folosit: 21. .99oC.

-.termostatarea dureaza 20 min. . --apoi se cronometreaza timpul necesar ca lichidul sa se scurga intre 2 distante(repere) fixate la momentul initial. --temperatura este mentinuta constanta la valoarea de 25oC cu ajutorul unei bai termostatate. --in acest timp se fixeaza nivelul meniscului.c)Proba de lichid: --este trecuta in tubul calibrat al aparatului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->