Sunteți pe pagina 1din 19

Statul romn modern: de la proiect politic la realizarea Romniei Mari (sec.

XVIII-XIX) Statul roman modern s-a realizat in secolul XIX. Inainte de a fi infaptuit au existat proiecte ce vizau formarea statului. !ro"lema orientala # a oferit cadrul necesar pentru emanciparea romnilor. !roiectele politice romnesti au $ucat un rol important %n constientizarea romnilor cu privire la necesitatea infaptuirii statului modern& independent si unitar. Astfel, n secolul XVIII , boierii romni au fost elaborat memorii trimise marilor puteri prin care cereau revenirea la domniile pamantene, respectarea autonomiei sau chiar unirea si independenta sub protectia marilor puteri. Memoriul din 1772, de e emplu, sus!inea unirea Moldovei cu "ara #omneasc$, iar cel din 17%1 unirea &i independen!a 'rincipatelor sub protec!ia #usiei &i a Austriei. Intre 1(21 si 1(22 au fost redactate 7) de memorii si proiecte de reforma inaintate rusilor, turcilor, austriecilor. Aceste memorii solicitau in primul rand revenirea la domniile pamantene, obiectiv urmarit si prin pro*ramul miscarii lui +udor Vladimirescu, -ererile .orodului #omanesc. -ererile norodului romanesc solicitau de asemenea desfiintarea privile*iilor boieresti, ocuparea functiilor publice dupa merit. /rept consecinta a acestor actiuni n anul 1(22 se revine la domniile pamantene. 0n 1(22 este elaborata de catre Ionica +autu , 1-onstitutia c$rvunarilor2. /ocumentul proclama e*alitatea n fata le*ilor, atribuirea functiilor potrivit meritului si vi3a principiul separararii puterilor n stat prin buna conlucrare intre domn si 4fatul 5bstesc. Ion -ampineanu spri6init de 'artida .ationala elaborea3a n anul 1(7( Actul de 8nire si Independenta. +ot n prima 6umatate a secolului al XIX,lea, pro*ramul elaborat de revolu!ionarii de la 1(9( &i pre3entat n documentele revolu!iei a contribuit la trasarea principalelor obiective pe care na!iunea romn$ urma s$ le ndeplineasc$. -el mai radical document al revolutiei, Prinipurile noastre pentru reformarea patriei propunea unirea Moldovei cu "ara #omneasc$ ntr,un stat independent, emanciparea &i mpropriet$rirea !$ranilor f$r$ desp$*ubire. 5ca3ia care a permis implinirea aspiratiei romanilor de a,si intemeia un stat national a fost oferita de un nou moment de 1cri3a orientala2, #a3boiul -rimeii. 4itua!ia european$ creeat$ n urma r$3boiului ruso,otoman din 1()7, 1(): a favori3at nfaptuirea unirii 'rincipatelor. -on*resul de pace de la 'aris ; 1():, a luat n discutie si 8nirea 'rincipatelor care devine problema europena. +ratatul de pace prevedea inlocuirea protectoratul rusesc cu *arantia colectiva a Marilor 'uteri si retrocedarea sudului <asarabiei catre Moldova. +ot acum se decide consultarea populatiei din principate n le*atura cu unirea prin Adunarile Ad,=oc. Intrunite n anul 1()7, Adunarile ah>hoc e primau clar prin re3olutiile elaborate,dorinta de unire a romanilor. =otararile Adunarilor ad,hoc au fost aduse la cunostinta marilor puteri n 1()(, n cadrul unei -onferinte care a avut loc la 'aris. Aici a fost adoptata -onventia de la 'aris care avea sa stea la ba3a or*ani3arii 'rincipatelor.-onventia oferea romanilor sansa de a reali3a unirea deoarece nu inter3icea e plicit ale*erea aceluiasi domnitor n ambele 'rincipate.. #ecur*and la tactica faptului implinit pe ) ianuarie si pe 29 ianuarie 1()% s,a infaptuit 8nirea 'rincipatelor prin dubla ale*ere a lui Ale andru Ioan -u3a. Marile puteri au recunoscut dubla ale*ere ca domnitor a lui Ale andru Ioan -u3a n cursul anului 1()%. 0n anii urmatori au fost adoptate reforme care au moderni3at societatea si statul cum ar fi ? reforma a*rara, reforma invatamantului , -odul -ivil si 'enal. 'rin le*ea rurala ; taranii erau improprietariti prin despa*ubire iar claca era desfiintata. Improprietarirea se facea n functie de numarul de vite.. @e*ea instructiunii publice prevedea *ratuitatea si obli*ativitatea invatamnantului primar, inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. /omnia lui -u3a a avut insa si o perioada caracteri3ata prin masuri autoritare 1(:2,1(:9. -u3a a adoptat un nou act cu valoare constitutionala , 4tatutul de3voltator al -onventiei de la 'aris care sporea atributiile domnului.'olitica sa autoritara a determinat coali3area opo3itiei si constituirea 1monstruoasei coalitii2 care va or*ani3a lovitura de stat ; 11 februarie 1(::, urma careia -u3a a fost silit sa abdice. /up$ abdicarea lui Ale andru Ioan -u3a A11 februarie 1(::B s,au creat condi!iile instal$rii pe tronul #omniei a unui principe str$in. Astfel n anul 1(:: se petrec doua evenimente importante? aducerea pe tron a printului -arol si adoptarea primei -onstitutii interne a romanilor. Adoptata dupa model bel*ian, -onstitutia de la 1(:: avea la ba3a separarea puterilor n stat ; puterea le*islativa, e ecutiva si 6udecatoreasca. /e asemenea erau preva3ute drepturi si liberati cetatenesti, e*aliatea n fata le*ii, liberatea cuvantului, as constiintei. 0n anul 1(7) rei3bucneste 1cri3a orientala2 prin rascoalele antiotomane din <alcani. 0n aceste impre6urari #omania incheie o -onventie cu #usia, n aprilie 1(77. -onventia , semnata la <ucuresti prevedea trecerea trupelor rusesti pe teritoriul romanesc spre 'eninsula <alcanica si *aranta inte*ritatea teritoriala. /ocumentul nu facea referire la colaborarea militara romano,rusa. /upa semnarea conventiei romano,ruse, #usia a declarat ra3boi

Imperiului 5toman. 're3enta armatei ruse pe teritoriul #omaniei a determinat instalarea starii de ra3boi intre #omania si Imperiul 5toman. 0n acest conte t, pe % mai 1(77 este proclamata independenta #omaniei . @a solicitarea #usiei, #omania va participa la ra3boiul ruso,turc, contribuind la cucerirea 'levnei si luptand apoi n 3ona Vidin, <elo*radciC. Asadar #omania si,a obtinut independenta prin lupta. #ecunoasterea internationala a independentei s,a obtinut prin +ratatul de la <erlin, 1(7(. 'otrivit acestuia #omania primea /obro*ea si delta /unarii, fiind nevoita sa cede3a in schimb #usiei sudul <asarabiei. -a urmare a obtinerii independentei presti*iul #omaniei creste in anul 1((1 fiind proclamat #e*atul. 'entru a se apara de tendintele he*emonice ale #usiei, #omania s,a apropiat de +ripla Alianta cu care a semnat un tratat in anul 1((7. I3bucnirea 'rimului #a3boi Mondial si participarea #omaniei la acesta a favori3at reali3area #omaniei Mari. Incepand cu anul 1%1: #omania a luptat de partea Antantei, deoarece aceasta promisese ca la sfarsitul ra3boiului #omania putea sa,si recasti*e dreptul asupra +ransilvaniei si <ucovinei. Asadar, in anul 1%1(, in conte tul in care imperiile austro,un*ar si rus se destrama iar pe plan international este recunoscut dreptul popoarelor la autodeterminare, #omania se intre*este. #eali3area #omaniei Mari s,a infaptuit n etape. Astfel n martie 1%1( 4fatul +arii, or*an repre3entativ decide unirea <asarabiei cu #omania , n noiembrie 1%1( -on*resul Deneral al <ucovinei ; or*an repre3entativ decide unirea <ucovinei cu #omania iar pe 1 decembrie 1%1( Marea Adunare .ationala de la Alba Iulia decide unirea +ransilvaniei cu #omania. Asadar, prin vointa romanilor si n conditii favorabile, s,a reali3at n anul 1%1( #omania Mare. -a urmare n anul 1%22 re*ele Eerdinand va fi incoronat la Alba,Iulia ca suveran al #omaniei Mari iar n anul 1%27 va fi adoptata o noua constitutie, -onstitutia #omaniei Mari. 0n conclu3ie putem spune ca proiectele politice romnesti au avut un rol important n reali3area unirii, obtinerea independentei si infaptuirea #omaniei Mari n anul 1%1(.

STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918) 1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona e tracarpatica. !omanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca "dezvoltarea economica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii# si in raport de conte tul european. $u e istat mai multe etape% miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, !evolutia de la &'(', formarea statului national roman "&')*#, castigarea independentei de stat "&'++-&'+'#, desavarsirea unirii "&*&'#. 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldo a si Tara Romaneasca !ana la 1"#1 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. $cest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai comple pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. ,roiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. -ormulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. .ontestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. /omentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregistreaza in anii 1769-1774 (inte n!ti"n!#i$! e! % "&#e'ei " ient!#e , prin asumarea de catre !usia a rolului de protectoare a crestinilor din Imperiul 0toman# si &'1&-&'2&. !eformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvoltarea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor. In ceea ce priveste (" '! )e *+,e n!'!nt, majoritatea covarsitoare a autorilor opteaza pentru un regim '"n! -i. in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. .a tipuri de regim monarhic, /e % "%+n !&/"#+ti/'+#, cu varianta )e/%"ti/'+#+i #+'in!t /!+ )"'ni! '! *init! (."n/tit+ti"n!#! #. 3eoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele ,rincipate. Intreaga constructie politica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 18021 )e e2e'%#+1 Di'it ie St+ )$!, membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sa$ o forma de o%lad$ire re!$%liceasca aris& todemocraticeasca". -orma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri% 4ivanul cel /are, organul suprem de guvernare, format din marii boieri, 4ivanul ,ravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, 4ivanul de 5os, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la e ercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti "programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.#. .hiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. .u e ceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturile politice cu Inalta ,oarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor "determinata in principal de cauze e terne# a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine.

/eritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea e istentei politice a 3arilor !omane, apartine &"ie i'ii '! i /i 'i3#".ii ca principala purtatoare a constiintei istorice. ,rogramul politic nu s-a fi at intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce "&+&&-&'&1#, printre altii de Mi-!i C!nt!.+$in"1 Ien!.-it! 4!.! e/.+ /i Di'it ie St+ )$! . Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric "romanii "dintr-un inceput 2(2c1*d au fost un norod slobod si nesupus"#, recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco-fanariot. ,rogramele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant "republica, monarhie constitutionala#, dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la &'1&, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de 3udor Vladimirescu. 6andirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. ,rogramele revolutiilor din &'1& si &'(', precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.#. Re ol$tia l$i T$dor 'ladimiresc$ si re enirea la domniile !amantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. 0 /".iet!te /e. et!1 Ete i!, avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul !usiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din 7alcani. /iscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice. In anul &'1&, 3ara !omaneasca s-a confruntat cu o situatie e trem de comple a, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In conte tul crizei Imperiului 0toman, al miscarilor de eliberare din 7alcani si al cresterii dominatiei !usiei in zona, ,rincipatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. 4upa '"! te! )"'n+#+i (!n! i"t A#e2!n) + S+t+, marii boieri pamanteni din 3ara !omaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat " *!ni$! e! +nei e,"#te .! e /! e)e! P in.i%!te#" ,e.-i#e % i,i#e*ii in.!#.!te )e "t"'!ni /i (!n! i"ti. Slugerul 3udor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al !usiei, a fost ales de C"'itet+# )e O&#!)+i e "6rigore 7rancoveanu, 6rigore 6hica si 7arbu Vacarescu# - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - /! 5ridice norod$l c$ arme56 /iscarea condusa de 3udor Vladimirescu, desfasurata intre i!n+! ie - '!i 18211 a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. $ctiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop 3udor a incheiat un legamant cu Iordache si -armache, capeteniile eteriste8 intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. 4esi a stabilit legaturi cu Eteria, 3udor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de $le andru Ipsilanti. 9a chemarea lui 3udor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. ,entru a castiga adeziunea poporului, 3udor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, #! P!)e/ (27 i!n+! ie 1821)1 prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Ad$narii Norod$l$i "constituita in tabara de la 3antareni#, organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul $dunarii :ationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspirate de $dunarea :ationala a !evolutiei franceze. $dunarea :orodului a impartit puterea politica cu vechea administratie, controlata de boierii din .omitetul de 0bladuire. 4upa sosirea in ,rincipate a lui $le andru Ipsilanti, conducatorul miscarii eteriste, si dupa tratativele cu 3udor, administratia locala a fost impartita intre 3udor si Eterie, prin mijlocirea .omitetului de 0bladuire. $ctele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. Cererile norod$l$i romanesc "&; februarie &'1&#, concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii ,rincipatelor, reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Ele contineau principii moderne - numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata nationala, desfiintarea vamilor interne -, dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. $ceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. Suveranitatea poporului, afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades, se desprinde din insasi titulatura programului% cererile sunt ale poporului "norodului#. 4intre acestea, cele mai importante sunt% adaugirile la bir sa fie facute numai atunci "cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul "8

desfiintarea privilegiilor boieresti "dregatoriile sa nu mai fie date pe bani, iar promovarea sa se faca dupa merit#8 reforma justitiei "legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului#8 reforma administrativa8 promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului "Spataria cea mare, <atmania 4ivanului, Vornicia .apitalei#8 reforma scolara "e tinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor#8 reforma armatei "instituirea unei armate regulate a tarii formata din (.=== de panduri si 1== de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor8 reforma fiscala "revenirea la darea in patru sferturi, desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor#8 desfiintarea vamilor interne "facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice#.

0biectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta% indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice, delimitarea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. 4upa 1= martie, 3udor a inlocuit discursul social-politic cu unul patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelor pentru recastigarea "drepturilor tarii" ""Proclamatia catre %$c$resteni"#. Evenimentele au luat o directie neasteptata% revolta grecilor si cea a romanilor au fost )e$!,+!te %+&#i. )e ."n/+#+# +/ )e #! 8+.+ e/ti /i1 !%"i1 .-i! )e t! +# A#e2!n) + I1 'e'& + !# S(intei A#i!nte1 care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de .ongresul de la Viena "&'&)#. In acelasi timp, insa, tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. ,ozitia !usiei si iminenta interventiei militare otomane I-au determinat pe 3udor sa incerce o apropiere de ,oarta, prin incriminarea e clusiv a fanariotilor. 4aca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila, din perspectiva antiotomana a Eteriei, a fost asimilata tradarii. 3ratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au insemnat sfarsitul lui 3udor. ,arasit de capitanii sai, 3udor a fost judecat, condamnat si e ecutat de Eterie pentru tradare, in conformitate cu legamantul incheiat "mai &'1&#. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui 3udor Vladimirescu. 4ar anul &'1& a provocat sfarsitul regimului fanariot in ,rincipate. Elita politica romaneasca a recuperat, prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma, intregul tel declarat "antifanariot# al acesteia. In vara anului &'11, ,oarta a acceptat restaurarea domniilor pamantene, numindu-i pe 6rigore al IV-lea 4imitrie 6hica in 3ara !omaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in /oldova. 4incolo de proiectul antiotoman, miscarea din &'1& a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Ea a surprins mentalitatile in schimbare "" .patria este poporul si nu tagma jefuitorilor "# si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent "Cererile norod$l$i romanesc#. 9a baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. 4omnul trebuia sa fie ales de tara, iar privilegiile boieresti desfiintate. 4esi infranta, revolutia de la &'1& a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. /iscarea din &'1& a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul e tracarpatic. 1.(. E ol$tie si re ol$tie. Elitele romanesti si s!irit$l !$%lic in !rima )$matate a secol$l$i al *I*&lea !evenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic, in masura in care institutia domniei devine nationala "pamanteana#. Structura organizarii de stat "institutiile# nu s-a modificat pana la adoptarea !egulamentelor 0rganice "&'2&-&'21#. In deceniile 2 si ( ale secolului al XIX-lea, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte, vizand modernizarea organizarii interne si, in primul rand, redactarea unor legi fundamentale. >n astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din /oldova "numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"#. Proiect$l celor ++ de ,!ont$ri, ""Constit$tia car $nara"# alcatuit in &'11 de comisul I"ni.! T!+t+1 consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei /oldovei, e prima revendicarile micii boierimi, inspirate de Declaratia dre!t$rilor om$l$i si ale cetatean$l$i si de actele si memoriile anilor &'1&-&'11, avand astfel un caracter liberal si iluminist. ?.onducerea statului ar fi fost atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni de o $dunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor",

? ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. ?/emoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, financiara, libertatea religioasa, personala, a tiparului, egalitatea in fata legilor, respectul proprietatii, separarea puterilor in stat, drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. In legatura cu problemele nationale, ? .onstitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de ,oarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti. >n alt document important din aceeasi perioada este Ase-amant$l !oliticesc semnat de Si'i"n M! .",i.i (1829)1 care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. Sub domniile regulamentare ale lui $le andru 6hica "&'2( - &'(1#, 6heorghe 7ibescu "&'(1 - &'('# si /ihail Sturdza "&'2(-&'(*#, progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale, politice si nationale s-au agravat. ,roiectele de reforma au devenit mai comple e, dobandind uneori accente radicale. $firmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii, impozit progresiv pe avere, libertatea tiparului, stat republican "asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin ,oteca#. In anii &'2+-&'2', Partida Nationala, condusa de boierul Ion .ampineanu, s-a evidentiat in cadrul $dunarii 0bstesti a 3arii !omanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la !egulamentul 0rganic. Sub influenta sa $dunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. .u aceasta ocazie, reprezentantii Partidei Nationale au redactat Act$l de $nire si inde!endenta si Osa%it$l act de n$mire a s$ eran$l$i romanilor. Act$l de $nire si inde!endenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea ,rincipatelor intr-un regat al 4aciei. Osa%it$l act de n$mire a s$ eran$l$i romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara, drepturi si libertati cetatenesti "votul universal# si eliberarea clacasilor. In final, cele doua documente cuprindeau un adevarat proiect de constitutie, bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Se preconiza unirea ,rincipatelor sub domnia lui /ihail Sturdza, fapt posibil, dupa parerea domnului moldovean, numai cu sprijinul puterilor europene. :oul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a /arilor ,uteri. In cadrul regimului preconizat, toti romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de libertatea personala, a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea e ecutiva, iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. >n rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. $cestea regrupau fortele reformatoare angajate intr-o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Ele au pregatit revolutia din &'('. In &'2(, la Sibiu, Societatea re ol$tionara secreta romano&!olona condusa de $dolf 4avid milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare, asezata de o parte si de alta a .arpatilor". In 3ara !omaneasca, " Partida nationala" respingea in &'2' articolul aditional la !egulamentul 0rganic si preconiza unirea, independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. In /oldova, Con)$ratia confederati a initiata de 9eonte !adu punea la cale, in &'2*, unirea federativa a /oldovei cu 3ara !omaneasca si Serbia. :oul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea ,ortii. >n program comple a fost elaborat de societatea secreta condusa de 4imitrie -ilipescu "in 3ara !omaneasca#, depistata de politia lui $le andru 6hica in &'(=. ,rogramul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta", lichidarea proprietatii boieresti, a relatiilor servile si instaurarea republicii democratice, intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. .u acelasi program, miscarea nationala a renascut in &'(2 prin societatea .ratia, fondata la 7ucuresti de :. 7alcescu, I. 6hica, .hristian 3ell si .. $. !osetti, viitori conducatori ai revolutiei de la &'('. 4eviza ei era% "Dreptate, Fratie". $ceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea /oldovei si 3arii !omanesti, independenta, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea, Arhiva istorica, Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. In &'() se infiinta la ,aris, din initiativa lui ..$. !osetti, Societatea St$dentilor Romani, ca filiala a .ratiei, organizatie care intretinea stranse legaturi cu personalitati ale vietii culturale franceze. 3ot ca filiala a .ratiei a functionat la Iasi, din &'(;, Asociatia !atriotica. In prima jumatate a secolului al XIX-lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv, cautandu-si noi modele si forme de organizare. Intre activitatea teoretica reformatoare "proiecte de reforma, memorii# si actiunea social-politica "miscarea din &'1&, activitatea societatilor secrete#, programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea revolutiei. :evoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte internationale referitoare la ,rincipate. 3ratatul de la $drianopol "&'1*# consacra individualitatea politica a 3arilor !omane,

instituia oficial "de jure# protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari, viitoarele !egulamente 0rganice. 1./. Reforme in s!irit$l des!otism$l$i l$minat. Re0$lamentele Or0anice 3ratatul de la $drianopol a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani .urtii de la ,etersburg. 4oua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general +/ Min.i!9i au elaborat te tul !egulamentelor 0rganice, care au fost primele constitutii moderne ale ,rincipatelor. $probate de !usia si de $dunarile obstesti, aceste acte au fost ratificate de ,oarta si au ramas in vigoare pana la .onferinta de la ,aris "&')'#, cu o scurta intrerupere in 3ara !omaneasca in &'('. Ele au incercat sa reformeze Vechiul !egim in spiritul despotismului luminat, introducand principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii. 9a baza statului s-au stabilit, in "spiritul veacului", suveranitatea poporului, separarea puterilor si bugetul modern. ? P+te e! e2e.+ti,! revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca E traordinara. $cesta ii numea si ii revoca pe ministrii, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. 4e asemenea, putea dizolva $dunarea 0bsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. ?P+te e! #e*i/#!ti,! revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. $dunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale. !egulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in !omania", fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa, limitau puterea sefului statului. ?P+te e! 3+)e.!t" e!/.! era e ercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul 4ivan 4omnesc. 0 contributie reala au adus !egulamentele 0rganice in '")e ni$! e! in/tit+tii#" . $u fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului, notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. $ctele de stare civila au fost scoase de sub controlul 7isericii, s-au modernizat serviciile publice "serviciul sanitar, posta, pompieri# si s-a preconizat fondarea unei 7anci :ationale cu drept de emisiune monetara. Re(" '! /i/te'+#+i (i/.!# a statornicit un impozit unic ""capitatia" pentru tarani si "patenta", calculata pe venit, pentru burghezie#, dar a pastrat vechile privilegii fiscale, a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. >n pas important in directia unor relatii agrare moderne s-a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. !egulamentele aveau, insa, si !/%e.te ne*!ti,e, care e plica lipsa lor de popularitate. Ele pastrau vechile privilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara% claca era sporita la &1 zile pe an si, in plus, se introducea nartul "norma zilnica de lucru#. /ai mult, o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. $cte fundamentale pentru ,rincipate, !egulamentele 0rganice au fost puse in aplicare la & iulie &'2& in 3ara !omaneasca si la & ianuarie &'21 in /oldova si inlocuite in &')' cu .onventia de la ,aris. .u toate limitele lor, !egulamentele 0rganice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale ,rincipatelor in vederea unirii lor. $stfel organizate, cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. !eflectand influenta si tendintele e pansioniste ale !usiei, !egulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera, in decursul studiilor lor pariziene, de noi idei politice si de gusturi occidentale. $ceste tendinte au devenit evidente in &'22, atunci cand !usia a incercat sa impuna articolul aditional. 7oierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion .ampineanu, opunandu-se in anii &'2+-&'2' adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor , redactate de Partida nationala, schitau un proiect de eliberare, de unire si organizare a monarhiei constitutionale. In &'2(, au fost numiti domni de catre !usia si 3urcia "nu alesi, asa cum prevedeau !egulamentele#, $le andru 6hica in /untenia si /ihail Sturdza in /oldova. $cuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate, $le andru 6hica a fost destituit si inlocuit cu 6heorghe 7ibescu, singurul domn ales in conformitate cu prevederile !egulamentului organic. $ceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. 4esi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie, domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s-au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice.

1.1. Re ol$tia de la 1"/" !evolutiile de la &'(' din 3arile !omane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv, de la ,aris pana in centrul si rasaritul continentului. In /oldova si 3ara !omaneasca, revo lutia de la &'(' a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". Ei erau un grup deosebit de omogen, apartineau in general mijlocului clasei boieresti, beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei 0ccidentale, al carei model politic si cultural il doreau aplicat si 3arilor !omane. 0 alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la &'(' este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale "independenta sau autonomie politica#. /oment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern, revolutia din &'('-&'(*, a incununat un secol de mutatii produse in plan economico - social, politic si in mentalul colectiv, a marcat afirmarea natiunii romane si e primarea optiunii pentru "modelul occidental". ,entru romanii aflati sub suzeranitatea ,ortii si protectia !usiei ",rincipatele romane# sau sub dominatia <absburgilor "3ransilvania, 7ucovina#, obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. .onstienti de aceasta, fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale, pastrandu-si solicitarile in limite "legale" % respectarea autonomiei ,rincipatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul <absburgic intr-un "ducat autonom"8 cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. ,rogramele de la 7rasov si .ernauti au solicitat deschis probleme ca% inlaturarea !egulamentelor 0rganice si protectoratului rus, unirea si independenta romanilor, probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. A6 M"#)",!. $ici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul /ihail Sturdza, la care a participat boierimea mica si mijlocie, o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. 4omnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii crizei politice interne fara convulsii sociale. 9a 1+ martie@' aprilie &'(' reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din /oldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de /ihail Sturdza "adunarea de la <otelul ,etersburg#, cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat, care sa stimuleze dezvoltarea economica. .ererile lor au stat la baza Petiti$nii&!roclamati$ne "program in 2) de puncte# intocmita de comitetul revolutionar condus de V. $lecsandri, pentru a fi inaintata domnitorului. 7oierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate, atitudine e plicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie armata a !usiei, care avertizase ca nu va tolera miscari revolutionare "asa se e plica si primul punct al Petiti$nii&!roclamati$ne, introdus de revolutionari din considerente tactice#. $utoritatile i-au arestat pe manifestanti8 cativa au reusit sa se refugieze in celelalte provincii romanesti, unde au participat la actiunile revolutionare. !evolutionarii moldoveni, puternic impresionati de $dunarea de la 7laj, din mai &'(', au redactat un legamant, la 7rasov, la &1 mai, intitulat Printi!iile noastre !entr$ reformarea !atriei . 3ot in e il, dar la .ernauti, /ihail Aogalniceanu elaboreaza Dorintele !artidei nationale in Moldo a , in august &'('. $cest program va fi dezvoltat ulterior intr-un Proiect de constit$tie. Intre obiectivele inscrise retin atentia% independenta si unirea ,rincipatelor ""unirea /oldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la 7rasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la .ernauti#. $par deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare% emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi "fara despagubire la 7rasov si cu despagubire la .ernauti#. Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din /oldova in iulie &'('. 86 T! ! R"'!ne!/.!. 4aca intrunirea de la Iasi, de la <otelul ,etersburg, din 1+ martie &'(', cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie, domnitorul /ihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor, in 3ara !omaneasca, miscarea revolutionara a dus la instaurarea unui regim revolutionar, care a durat pana in septembrie &'(', cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator .onstantin .antacuzino. In 3ara !omaneasca, evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa model francez. ,rincipalele forte participante au fost% Societatea Secreta -ratia8 grupul de e ilati romani aflati la ,aris8 negustori, intelectuali, boierime liberala8 ofiteri si populatie urbana. !evolutia urmarea rasturnarea regimului e istent si edificarea unuia nou, modern. 9a * iunie, la Islaz, s-a desfasurat o adunare populara, unde Ion Eliade !adulescu a prezentat un program. ,roclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea, pe langa obiectivele nationale si sociale, cereri privind% organizarea unui regim politic Buasi-republican, cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani, adunare obsteasca din toate categoriile sociale, ministri responsabili, drepturi si libertati cetatenesti. Insurectia din

7ucuresti declansata la && iunie &'(', l-a silit pe domnitorul 6heorghe 7ibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. 4upa retragerea consulului rus din 7ucuresti, domnitorul 6heorghe 7ibescu abdica si fuge in 3ransilvania pe &2 iunie, incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul :eofit. 6uvernul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, e ercita atat puterea e ecutiva, cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 1& puncte ale Proclamatiei de Isla-. ,rincipiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea, egalitatea, fraternitatea. ,e plan intern guvernul provizoriu% a decretat desfiintarea rangurilor boieresti si a cenzurii, acordandu-se libertate presei8 a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "4reptate, -ratie"8 a eliberat robii8 a interzis bataia si pedeapsa cu moartea8 a infiintat 6arda :ationala - pusa sub comanda lui 6heorghe /agheru, numit capitan general - si corpul .omisarilor de ,ropaganda, a caror atributie era e plicarea programului de la Islaz8 a eliberat detinutii politici. 0 .omisie a ,roprietatii, infiintata de guvern in iulie &'(' pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi, nu a reusit sa-si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane, fiind desfiintata in august &'('. -ortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlaturarea guvernului revolutionar, dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. 9a insistenta !usiei, insa, trupele otomane conduse de Suleiman-,asa au patruns in tara. Intr-o prima etapa, reprezentantul ,ortii, Suleiman ,asa, a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti, compusa din Ion Eliade !adulescu, :icolae 6olescu si .hristian 3ell "1* iulie &'('#. $ceasta solutie a nemultumit !usia si Imperiul 0toman. 4upa noi presiuni rusesti, Suleiman a fost inlocuit cu -uad-,asa, care a primit ordin de reprimare a revolutiei. 9a &2@1) septembrie &'(' trupele otomane au ocupat 7ucurestiul, reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din 4ealul Spirii, condusa de ,avel Caganescu. 4oua zile mai tarziu, armatele ruse din /oldova au trecut /ilcovul, cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in 3ara !omaneasca. C6 T !n/i#,!ni!1 8!n!t1 8+.",in!. In aceste provincii, aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. 9a miscarea revolutionara a participat elita burgheza, ecleziastica si intelectuala, alaturi de taranime. In Transil ania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari, determinat de programul national al revolutionarilor maghiari, care isi propuneau restaurarea >ngariei medievale. 4e fapt, disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s-au ivit inca de la inceput, ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. In timp ce romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana", maghiarii condusi de 9ajos Aossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. Ei au hotarat, in martie &'(', sa nu recunoasca individualitatile nationale din >ngaria, sa impuna folosirea e clusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea 3ransilvaniei si a .omitatelor din ,artium cu >ngaria. ,rotestele romanilor au luat forma celor trei $dunari ,opulare de la 7laj% . &' aprilie% adunarea care a testat atitudinea populatiei fata de programul politic national, pregatind totodata adunarea din mai8 . 2-) mai% /area $dunare :ationala de pe .ampia 9ibertatii de la 7laj "(=.=== de participanti#, care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petiti$nea Nationala, un program in &; puncte redactat de Simion 7arnutiu. In Petiti$nea Nationala se cerea% independenta natiunii romane, reprezentare proportionala in toate institutiile tarii, dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie, independenta 7isericii 0rtodo e !omane, infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele, precum si a unei universitati, desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor, asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, elaborarea unei noi .onstitutii a 3ransilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu >ngaria. $dunarea propunea si infiintarea unui organ e ecutiv, Comitet$l National de la Sibiu, condus de $ndrei Saguna, care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. /ai multe petitii au fost trimise 4ietei din .luj si .urtii Imperiale din Viena. 9a &' mai &'(', 4ieta din .luj cu preponderenta maghiara, a votat pentru unirea, de fapt, ane area 3ransilvaniei la >ngaria, masura sanctionata de imparat la 1* mai &'('. $stfel se anula autonomia ,rincipatului. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu >ngaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. 4atorita rezistentei romanilor, unificarea politica si administrativa a 3ransilvaniei cu >ngaria a esuat, iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat.

. 2-&; septembrie% a treia $dunare de la 7laj, care a hotarat% organizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti "obiectiv national al revolutiei romane din 3ransilvania#8 inarmarea poporului8 formarea a &) legiuni romanesti8 preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a &) prefecturi sub conducerea .omitetului :ational de la Sibiu. Intre lunile octombrie &'(' si iulie &'(* s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare, ultimele conduse de generalul polonez Iosif 7em. !omanii s-au retras in /untii $puseni, sub conducerea lui $vram Iancu. $rmata guvernului de la 7udapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale 3ransilvaniei. 3otusi, nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona /untilor $puseni aparata de motii condusi de $vram Iancu. .onflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani, astfel incat, prin .onstitutia din ( martie &'(*, imparatul -ranz 5oseph recunostea autonomia 3ransilvaniei. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate initial de deputatul roman Ioan 4ragos si continuate cu succes de :icolae 7alcescu. 9a 1 iulie &'(* se semna Proiect$l de Pacificare de la Se02edin, care recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedea renuntarea la unirea 3ransilvaniei cu >ngaria. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii, $ustriac si 3arist% la &@&2 august &'(*, la Siria, langa $rad, armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste, chemata in ajutor de .urtea vieneza. Imparatul a anulat promisiunile facute romanilor. In 3$co ina, romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. 9a '@1= mai &'(', adunarea populara de la .ernauti condusa de E. <urmuzaDi, convocata din initiativa .omitetului de $ctiune, a precizat obiectivele revolutiei, cuprinse ulterior in Petitia tarii, redactata in luna iulie4 separarea 7ucovinei de 6alitia si organizarea sa pe baze autonome8 o 4ieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in administratie, justitie si politica8 independenta Episcopiei 7ucovinei8 alegerea episcopului de un .ongres local din clerici si mireni8 conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale8 egalitatea in fata legii8 libertatea comertului8 desfiintarea clacii si dijmei. In 3anat, provincie integrata >ngariei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. In fruntea banatenilor s-a remarcat Eftimie /urgu, adept al unirii 7anatului cu 3ransilvania. 9a &)@1+ iunie &'(', $dunarea de la 9ugoj, prezidata de Eftimie /urgu, a adoptat Petitia neam$l$i romanesc din Un0aria si 3anat, prin care se cerea% respectarea nationalitatii romanesti, oficializarea limbii romane, inarmarea poporului si autonomia provinciei. D6 Se'ni(i.!ti! e,"#+tiei )e #! 1848 . ,roiectul politic pasoptist a fost opera intelectualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. :icolae 7alcescu, unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist, a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. 0biectivele proiectului erau% . autonomia si independenta "obiectiv national#8. unirea romanilor intr-un singur stat "obiectiv national#8 . reforma agrara "obiectiv economico-social#8 . drepturi si libertati politice "obiectiv politic#8 . modernizarea institutiilor "obiectiv politic#8 . o noua organizare a puterilor in stat "obiectiv politic#. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic e tern al ,rincipatelor% autonomia ",roclamatia de la Islaz#, independenta ",rintipiile noastre pentru reformarea patriei#, constituirea unui !egat al !omaniei sub garantia europeana "propunere facuta de Ioan /aiorescu ,arlamentului german de la -ranDfurt pe /ain#. >nirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi, Islaz, 7ucuresti si 7laj din motive strategice. $ fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la 7rasov ",rintipiile noastre pentru reformarea patriei# si in programul de la .ernauti "4orintele partidei nationale in /oldova# redactat de /ihail Aogalniceanu. 4esi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe, ..$. !osetti, in gazeta Pruncul roman, publica in iunie &'(' articolul ".atre fratii nostri din /oldova", in care facea un apel la unire. $ceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. In 3ransilvania, idealul national este e primat pe .ampia 9ibertatii de la 7laj in e presia "noi vrem sa ne unim cu tara". ,entru a nu irita imperiile vecine, aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adoptate la Iasi, Islaz sau 7laj. ,roblema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei, parte componenta a problemei proprietatii. Solutiile propuse au fost diferite, de la o solutie moderata in programul de la Iasi ",etitiunea proclamatiune#, pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la 7rasov. In 3ara !omaneasca s-a constituit o .omisie a proprietatii care avea in vedere reglementarea raporturilor dintre proprietari si tarani. ,rogramul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui $l.I. .uza.

Ane5e

Petiti$nea&!roclamati$ne a %oierilor si nota%ililor moldo eni6 Iasi6 #+ martie 1"/" " . !fanta pazire a "egulamentului, in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. #$ %. !iguranta personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotarari judecatoresti. &. 'rabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni #$. (. "eforma scoalelor pe o temelie larga si nationala, spre raspandirea luminarilor in tot poporul. %). Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari." Printi!iile noastre !entr$ reformarea !atriei6 3raso 6 1# mai 1"/" " . Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre proprietari. %. *mproprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. &. +imicirea tuturor privilegiilor si prin urmare, deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste, precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. -. *ntemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate, egalitate si fratietate, dezvoltate in toata intinderea lor. .. /nirea Moldovei si a 0alahiei intr1un singur stat neatarnat, romanesc.2 Proclamatia de la Isla-6 7 i$nie 1"/" "Pe scurt, poporul roman, recapituland, decreta, . *ndependenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si 0lad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. 3. 4galitatea drepturilor politice #$. &. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. -. Domn responsabil, ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. 3. 4mancipatia manastirilor inchinate. %. 4mancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire #$. 33. 5onvocarea indata a unei Adunante 'enerale 46traordinare 5onstituante alese #$ a face 5onstitutia tarii pe temeiul acestor 3 articole decretate de poporul roman." Petiti$nea nationala6 3la)6 / mai 1"/" " . +atiunea romana rezimata pe principiul libertatei, egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic, ca sa figureze in numele sau7 ca natiunea romana sa1si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau #$ 3. +atiunea romana pretinde, ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera, independinte de la oricare alta biserica #$. %. +atiunea romana 8$ cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi #$. .. +atiunea romana cere, ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu /ngaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa #$. 9. +atiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici o censura. #$ %. +atiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privilegielor."

D".+'ent+# % "* !'!ti. 16 Petiti$nea !roclamati$ne a %oierilor si nota%ililor moldo eni

O&ie.ti, n!ti"n!# '. !eforma scoalelor pe o temelie larga si nationala, spre raspandirea luminarilor in tot poporul

O&ie.ti, %"#iti. 2. Siguranta personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotarari judecatoresti. 2=. -iecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba 0bstescii $dunari. ). Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate, egalitate si fratietate, dezvoltate in toata intinderea lor.

O&ie.ti, e."n"'i."-/".i!# (. 6rabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni.

26

Printi!iile noastre reformarea !atriei

!entr$

;. >nirea /oldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatarnat, romanesc.

&. 4esfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre proprietari. 2. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. (. :imicirea tuturor privilegiilor si prin urmare% deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul indeobste, precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. &2. Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire.

76

Proclamatia de la Isla-

&. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui /ircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. &1. Emancipatia manastirilor inchinate.

1. Egalitatea drepturilor politice. (. $dunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. ). 4omn responsabil, ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. 11. .onvocarea indata a unei $dunante 6enerale E traordinare .onstituante alese a face .onstitutia tarii pe temeiul acestor 1& articole decretate de poporul roman. +. :atiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici o censura. '. :atiunea romana cere asecurarea libertatei personale, nemine sa nu se pota prinde sub vreun pretestu politic.

46

Petiti$nea Nationala

&. :atiunea romana rezimata pe principiul libertatei, egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic, ca sa figureze in numele sau8 &. EF ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la 4ieta tarii in proportiune cu numerul sau. 1. :atiunea romana pretinde, ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera, independinte de la oricare alta biserica. ;. :atiunea romana cere, ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu >ngaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa. !espectarea nationalitatii romanesti8 oficializarea limbii romane8 inarmarea poporului8 autonomia provinciei si transformarea 7anatului intr-un "capitanat general". Separarea 7ucovinei de 6alitia si organizarea sa pe baze autonome8 independenta

2. :atiunea romana "F cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi. &2. :atiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privilegielor.

:6

Petitia neam$l$i romanesc din Un0aria si 3anat

66

Petitia tarii

4ieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor. Egalitatea in fata legii.

9ibertatea comertului. 4esfiintarea clacii si dijmei.

#. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN #.1. Unirea Princi!atelor Romane. In timpul !evolutiei de la &'('-&'(*, ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta, in functie de conte tul intern si e tern. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul roman si Poporul !uveran de la 7ucuresti, in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la 7rasov "mai &'('# sau .ernauti "august &'('#, precum si in cadrul /arii $dunari :ationale de la 7laj din 2-) mai &'(', unde s-a strigat ":oi vrem sa ne unim cu taraG". In &'(*, dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din 3ara !omaneasca, !usia si 3urcia semneaza .onventia de la 7alta-9iman. ,otrivit acesteia, regimul politic regulamentar a fost reintrodus, dar a suferit cateva modificari, in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare, dar si al sporirii autoritatii domnului. 4omnul nu mai era ales, ci numit de tar si de sultan8 durata domniei era fi ata la sapte ani8 $dunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite e clusiv din mari boieri numiti de domn. ,uterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. 4omnii numiti in temeiul .onventiei de la 7alta-9iman, 6rigore $le andru 6hica in /oldova si 7arbu Stirbei in 3ara !omaneasca, au domnit pana in &');. $depti ai unui reformism etatist de tip iluminist, ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti, incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. In /oldova, 6rigore $le andru 6hica a permis reintoarcerea e ilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste, spre deosebire de omologul sau muntean, care, fara a fi vadit antiunionist, a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. 4e asemenea, tot 6rigore $l. 6hica a decretat emanciparea robilor tigani "&');#, a aprobat tiparirea letopisetelor /oldovei, a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. ,e plan international, in &')2, in relatiile dintre !usia si ,oarta survine o noua criza majora. Izbucnirea razboiului .rimeii "&')2-&');# intre !usia si 3urcia si implicarea $ngliei "&')(#, -rantei "&')(# si Sardiniei "&'))# in conflict de partea ,ortii au afectat spatiul romanesc. :oua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea ,rincipatelor de catre trupele rusesti, iar dupa retragerea acestora, de catre cele austriece si turcesti. 4omnitorii s-au refugiat in $ustria. !usia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la ,aris. !azboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene, ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in e il dupa infrangerea revolutiei de la &'('. E istenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor /arilor ,uteri in sud-estul Europei au facut ca problema unirii ,rincipatelor sa devina o problema europeana. Ea a fost discutata in cadrul .onferintei de la Viena "martie &'))#, precum si a .ongresului de pace de la ,aris "&');# care punea capat razboiului .rimeii "&')2 -&');#. C"n* e/+# )e %!.e )e #! P! i/ "februarie - martie &');#. 9a ,aris, cele sapte tari participante au avut atitudini diferite, in functie de propriile interese. -ranta sprijinea unirea, pentru ca astfel imparatul :apoleon al III-lea, prin ministrul sau de e terne, contele HaleIsDi, spera sa-si refaca prestigiul european8 Sardinia si ,rusia considerau ca prin unirea ,rincipatelor !omane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale - italian si, respectiv, german8 !usia, infranta in razboiul .rimeii, "juca" dupa "muzica" -rantei8 $nglia, s-a aratat favorabila unirii, apoi si-a schimbat atitudinea8 $ustria si 3urcia erau impotriva, deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti. 4eciziile adoptate prin :ratatul de pace de la Paris "&' martie &');# prevedeau ?inlocuirea protectoratului !usiei asupra ,rincipatelor cu garantia colectiva a marilor puteri, ?mentinerea suzeranitatii otomane, garantarea independentei administrative, revizuirea legilor fundamentale "!egulamentele 0rganice#, ? integrarea in granitele /oldovei a trei judete din sudul 7asarabiei ".ahul, 7olgrad, Ismail#, trimiterea in ,rincipate a unei .omisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari",

?libertatea navigatiei pe 4unare, a comertului si a cultelor, neutralizarea /arii :egre, dreptul la armata nationala s.a. /arile ,uteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale - numite Ad$nari ad&2oc - in fiecare ,rincipat, care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. !ezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei /arilor ,uteri, organizata la ,aris, unde urmau sa se ia deciziile finale, comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. 3rupele militare straine trebuiau sa fie retrase. ,oarta numea in mod provizoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. <otararile marilor puteri din &'); au fost importante pentru romani, deoarece urmareau sa impiedice e pansiunea Imperiului !us spre sud-estul Europei. R"#+# A)+n! i#" A)--". (/e%te'& ie-)e.e'& ie18:7) . ,revederile 3ratatului de pace de la ,aris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii, dar inlocuirea protectoratului !usiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. E ista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. /iscarea unionista s-a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii e ilati au putut sa revina in tara. In locul celor doi domni, al caror mandat e pirase in &');, ,oarta a numit caimacami care sa conduca ,rincipatele. $legerile pentru $dunarile $d-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii "" !artida nationala"# si fortele ostile care se bazau pe sprijinul $ustriei, $ngliei si 3urciei. In aceste alegeri clerul, marea proprietate si orasenii votau direct, iar mica proprietate si taranii indirect, prin delegati. Pent + % i'! "! ! in T! i#e R"'!ne % e,e)e i#e e#e.t" !#e /e inte'ei!+ %e !,e e1 n+ %e " i*ine! /".i!#! , iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. -alsificarea alegerilor din /oldova de catre caimacamul :icolae Vogoride "cu sprijinul 3urciei#, a creat o stare de tensiune interna si internationala. -runtasii unionisti au adus la cunostinta .omisiei europene de la 7ucuresti falsificarea alegerilor in /oldova. In august &')+, prin intalnirea de la 0sborne dintre :apoleon al III-lea si regina Victoria, situatia s-a dezamorsat, incheindu-se un compromis% $nglia a acceptat organizarea unor noi alegeri in /oldova "in care fortele unioniste au obtinut victoria#, iar -ranta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. $dunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari, ci doar faceau propuneri marilor puteri. $mbele adunari au adoptat propuneri asemanatoare, intre care unirea ,rincipatelor intr-un stat sub numele de !omania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain, dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mostenitorii in religia tarii, respectarea autonomiei, neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative, sub garantia colectiva a /arilor ,uteri. S-au adus in discutie si alte probleme% rezolvarea chestiunii agrare, organizarea interna etc. 4upa e primarea romanilor, adunarile s-au dizolvat, iar marile puteri au luat act de ele prin .onventia de la ,aris, care a servit drept constitutie ,rincipatelor pana in &';(. C"n,enti! )e #! P! i/6 In &')' s-a intrunit .onferinta /arilor ,uteri la ,aris, in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si, dupa dezbateri prelungite, se aproba la +@&* august Con entia de la Paris, care oferea ,rincipatelor o noua organizare interna, inlocuind Re0$lamentele Or0anice. .onventia de la ,aris mentinea suzeranitatea ,ortii otomane, sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale 3ratatului de la ,aris. ,rincipatele >nite /oldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor, ales pe viata de $dunarea electiva din fiecare principat. 4omnii reprezentau puterea e ecutiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. ,uterea legislativa se e ercita colectiv de catre domn, adunarea legislativa a fiecarui principat si .omisia .entrala de la -ocsani. $dunarile functionau ca un parlament unicameral, care dezbatea si adopta legile, fara a avea insa initiativa legislativa. 6uvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori, responsabili in fata acestora si a $dunarilor elective. In afara institutiilor separate e istau si trei institutii comune% .omisia .entrala de la -ocsani "care elabora proiectele de legi de interes comun#, Inalta .urte de 5ustitie si .asatie "cu sediul tot la -ocsani# si armata. .onventia de la ,aris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat "separatia puterilor in stat, desfiintarea privilegiilor de clasa, egalitatea in fata legii, drepturi politice pentru crestini, libertatea individuala, accesul liber la functiile publice, garantarea proprietatii#8 de asemenea, se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. .onventia era completata de un act electoral, care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari8 alegatorii se imparteau, in functie de venit "vot cenzitar#, in alegatori directi si alegatori indirecti "votau prin intermediul unor delegati#. $cest act constitutional adoptat la ,aris nu implinea, dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. .onventia de la ,aris avea atributele unei .onstitutii, inlocuind !egulamentele 0rganice8 a fost valabila pana in anul &';(. ,rin actul adoptat la .onferinta de la ,aris din &')' s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. -aptul ca nu se specifica in .onventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana, oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea ,rincipatelor. ,rin abolirea rangurilor si privilegiilor

boieresti si consacrarea egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii, .onventia de la ,aris punea capat Vechiului !egim si crea premisele instaurarii regimului modern. ,revederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul realizarii unirii ,rincipatelor, e primand sustinerea politica in primul rand a -rantei lui :apoleon al III-lea. D+&#! !#e*e e .! )"'n ! #+i A#e2!n) + I"!n C+$! . In /oldova, $dunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei +ationale. .onservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor /ihail Sturdza si pe fiul acestuia, 6rigore Sturdza. -ortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat, pe colonelul $le andru Ioan .uza. El a fost ales )"'n !# M"#)",ei #! : i!n+! ie 18:9, fiind acceptat si de conservatori, datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. $legerea lui .uza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. >nirea s-a infaptuit insa prin alegerea, #! 24 i!n+! ie 18:91 ! #+i A#e2!n) + I"!n C+$!1 .! )"'n !# T! ii !omanesti. 9a 7ucuresti, $dunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori% 6heorghe 7ibescu sau 7arbu Stirbei. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele ,rincipate prinsese, insa, contur si reprezentantii ,artidei :ationale au facut apel la populatia capitalei pentru a-i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui .uza. Sub !resi$nea maselor, unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare, $dunarea Electiva acceptand, dupa dezbateri furtunoase, propunerea de a-l desemna domn al 3arii !omanesti pe alesul /oldovei, $le andru Ioan .uza. .ele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui .uza, care in 1( ianuarie &')* a fost ales domn in unanimitate si in 3ara !omaneasca. $cest act politic a inaugurat !olitica fa!t$l$i im!linit. $legerea aceluiasi domn in ambele ,rincipate a produs uimirea .urtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. 4omnia lui $le andru Ioan .uza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s-a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. #.#. Domnia l$i Ale5andr$ Ioan C$-a C"n/"#i)! e! /i e.+n"!/te e! inte n!ti"n!#! +ni ii6 4ubla alegere a lui $le andru Ioan .uza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor .onventiei de la ,aris. 4ina acest motiv, dupa 1( ianuarie &')*, viata politica a ,rincipatelor era deosebit de comple a. >niunea personala nu era recunoscuta de /arile ,uteri. 9a Iasi si la 7ucuresti functionau doua guverne si doua $dunari, iar organizarea administrativa era lipsita de unitate. ,rincipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan e tern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. ,e plan e tern, prin .onferinta organizata in martie &')* la ,aris, -ranta, $nglia, !usia si Sardinia au recunoscut actul de la 1( ianuarie8 $ustria si 3urcia si-au dat acordul in septembrie &')*, dar numai pentru perioada domniei lui .uza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua ,rincipate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. ,e plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii% in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama8 de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele "reunite in tabara de la -loresti# si cursul monetar. .apitala a fost stabilita la 7ucuresti, s-a adoptat noua stema "vulturul si zimbrul#, s-a e tins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul 7asarabiei8 pentru uniformizarea legislatiei, .omisia .entrala de la -ocsani "care si-a desfasurat activitatea intre ianuarie &')* - ianuarie &';1# a elaborat un proiect de .onstitutie si proiecte de lege agrara si electorala. 4e asemenea, .uza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in 3ara !omaneasca si invers si s-a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi "&';=#, condus de generalul Ioan Emanoil -lorescu. ,e plan e tern, .uza a initiat diverse actiuni diplomatice% prin memorii adresate /arilor ,uteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la 7ucuresti a guvernului si a $dunarii unice8 in septembrie &';= a efectuat o vizita la .onstantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. .a urmare, puterile europene reunite in .onferinta de la .onstantinopol "septembrie- noiembrie &';&#, au recunoscut deplina unire politica a ,rincipatelor. -irmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui .uza. In acest conte t favorabil au urmat importante evenimente politice% la && decembrie &';&, .uza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane8 la 11 ianuarie &';1 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu 7arbu .atargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile $dunarea legislativa a ,rincipatelor >nite. 9a 1( ianuarie &';1, prima $dunare unica a ,rincipatelor >nite adopta numele de Romania pentru noul stat si proclama 7ucurestiul capitala tarii.

M! i#e e(" 'e. 6uvernul 7arbu .atargiu "ianuarie - iunie &';1#. ,rimul guvern unic al ,rincipatelor, format la 11 ianuarie &';1, a fost condus de 7arbu .atargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura $dunarii unice. .omisia centrala de la -ocsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, .omitetul legislativ provizoriu. In primavara anului &';1 a fost elaborata o lege a presei. ,rincipala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. /odalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. .onservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. ,rin urmare, guvernul punea in discutia $dunarii, in primavara anului &';1, un proiect de lege rurala "intocmit inca din &';= de .omisia .entrala de la -ocsani# care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa $le andru Ioan .uza a refuzat sa-l sanctioneze. 6uvernul :icolae Aretzulescu "iunie &';1 - octombrie &';2#. 6uvernarea cabinetului 7arbu .atargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru "iunie &';1#. S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de :icolae Aretzulescu, lider al liberalilor moderati. 4e la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline% a unificat serviciile sanitare, a constituit .onsiliul superior al instructiunii publice si 4irectia generala a arhivelor statului. 6uvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In &';=, .ostache :egri, reprezentantul roman la .onstantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie &';1, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie &';2 $dunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului. 6uvernul /ihail Aogalniceanu "octombrie &';2 - ianuarie &';)#. .onsiderat cel mai important guvern din timpul domniei lui .uza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la && octombrie &';2. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor $dunarii, .uza anunta in mesajul sau programul legislativ% reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secularizarea averilor manastiresti etc. In decembrie &';2 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu-se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. 3recerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. 9egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea 9egii agrare din &( august &';(. ,e &2 februarie &';( a fost adoptata 9egea privind infiintarea .onsiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie &';( a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si $dunare, dominata de marii proprietari funciari. ,unerea proiectului le0ii r$rale "a0rare# in discutia 9egislativului "proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta# a determinat fortele conservatoare care dominau $dunarea sa dea un vot de blam guvernului. .uza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel #",it+ ! )e /t!t )in 2 '!i 1864 . $ceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre popor. 4e asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Stat$t$l de- oltator al Con entiei de la Paris , care e tindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. ,otrivit Stat$t$l$i de- oltator, noua lege fundamentala care inlocuia .onventia de la ,aris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de .onsiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Cor!$l Ponderator "Senatul#, cu membri alesi de .uza. !egulamentul de functionare al acestuia era alcatuit de guvern, iar presedintele $dunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr-un plebiscit, organizat la &= mai &';(. In iunie &';(, marile puteri au recunoscut modificarile aduse .onventiei de la ,aris, acordand ,rincipatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. ,rin Stat$t$l de- oltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii e ecutive erau sporite. :oua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua categorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor% votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale .onventiei de la ,aris. 9ovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, criticata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile .onventiei de la ,aris creau o majoritate conservatoare in .amera. Elaborata de .onsiliul de Stat si imbunatatita de guvern, Le0ea r$rala a fost promulgata de domnitor la &( august &';(. ? $ceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal "claca# si ii improprietarea cu pamantul pe care-l foloseau, prin rascumparare "despagubire#.

? $rticolul & al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprietari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. ?Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. ?.ei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina, iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 2= de ani. ?3aranii plateau despagubiri pentru claca timp de &) ani. ?,amantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 1@2 din suprafata mosiei, fara a socoti padurile. E istau insa si numeroase #i'ite: intinderea mica a lotului, neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. 3otusi, legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor satelor. 0 alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice, promulgata la + decembrie &';(, prin care invatamantul devenea unitar, structurat pe trei cicluri% primar, care era gratuit si obligatoriu, secundar si superior. 3ot in domeniul invatamantului este de remarcat infiintarea, in octombrie &';=, a >niversitatii din Iasi, cu patru facultati% drept, filozofie, stiinte, teologie. 9a ( iulie &';( se infiinta si >niversitatea din 7ucuresti, care avea sectii de drept, stiinte si filosofie "litere#. In &';( - &';) au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii% in administratie "legea comunala, legea pentru infiintarea consiliilor judetene#8 in justitie "elaborarea .odului penal - martie &';(, adoptarea noului .od civil, in decembrie &';(#8 in domeniul organizarii bisericesti "legi care au diminuat rolul 7isericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia#8 in comert "elaborarea .odului comercial, infiintarea .amerei de .omert#8 adoptarea sistemului unic de masuri si unitati "septembrie &';(#8 in domeniul armatei - 9egea organizarii armatei "noiembrie &';(# s.a. In ianuarie &';), in urma unor neintelegeri cu domnitorul, /ihail Aogalniceanu a demisionat. .abinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. P"#iti.! e2te n!. In aceasta perioada, ,rincipatele au urmat in politica e terna o directie proprie. .uza a concentrat in mainile sale toate parghiile e terne, pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. 4omnitorul a sustinut miscarile de eliberare ale popoarelor din Europa .entrala si Estica, emigratia poloneza, pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. $ organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul <absburgic, pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. ,entru a afirma individualitatea politica a statului roman, a infiintat agentii diplomatice la .onstantinopol, ,aris si 7elgrad, iar in ' august &';1 a creat ministerul de e terne, care avea ca scop coordonarea intregii politici e terne. 4omnia lui .uza a coincis, astfel, unei perioade de crestere a prestigiului tarii. !aporturile cu puterea suzerana si ,uterile 6arante se deosebeau esential de perioada anterioara. ,entru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene, a fost sporita capacitatea militara, s-a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale, s-a proclamat autocefalia 7isericii 0rtodo e !omane fata de ,atriarhia de la .onstantinopol "recunoscuta, insa, mult mai tarziu# etc. M"n/t +"!/! ."!#itie /i /(! /it+# )"'niei #+i A#e2!n) + I"!n C+$!6 /asurile legislative modernizatoare adoptate de $le andru Ioan .uza au fost insotite de anumite tendinte autoritare, care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. $stfel, la inceputul anului &';2 s-a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion .. 7ratianu si ..$. !osetti si conservatori, intrata in istorie sub numele de " monstr$oasa coalitie" care urmarea detronarea lui .uza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. 9iberalii radicali, continuatori ai ideologiei de la &'(', dorind o transformare economica si sociala radicala, dupa modelul Europei 0ccidentale, considerau masurile luate de .uza prea moderate. .onservatorii, in schimb, doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei, puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului, si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. ,entru ambele grupari, .uza ducea o politica necorespunzatoare. 4esi .uza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne, pozitia i-a fost subminata de activitatea "monstr$oasei coalitii". .onservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala, iar liberalii radicali i-au reprosat ca era prea moderat. .onstient de esecurile domniei autoritare, domnitorul s-a gandit la abdicare. 9iberalii radicali condusi de Ion .. 7ratianu si ..$. !osetti au organizat lovitura de stat de la && februarie &';;. .uza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate, unde a murit in mai &'+2. 9ocul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca, compusa din 9ascar .atargiu, generalul :icolae 6olescu si colonelul :icolae <aralambie. 4omnia lui $l. I. .uza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman% a insemnat, in primul rand, punerea in aplicare a programului de la &'('. ,olitica reformatoare si

intarirea statului roman a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. 9a abdicarea lui .uza "&& februarie &';;#, !omania moderna era, in esenta, edificata. #.(. Insta$rarea dinastiei de 8o2en-ollern Ideea aducerii printului strain nu era noua, caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in !ezolutiile $dunarilor ad-hoc din &')+. ,entru !omania anului &';;, aceasta idee avea multiple semnificatii% era o solutie pentru consolidarea statului national "caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui .uza#8 se miza pe asigurarea stabilitatii interne, inlaturandu-se lupta pentru domnie8 prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul e tern al tarii, reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a !omaniei. Inlaturarea lui .uza a atras reactia puterilor europene. In randul acestora, intrunite in cadrul .onferintei de la ,aris din martie &';;, se auzeau voci care cereau desfacerea unirii% !usia si 3urcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. $parea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor, ca in &')+, ,oarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. $ustria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. ,e plan intern, atat liberalii, cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul !omaniei, ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. ,rin intermediul -rantei si cu acceptul ,rusiei, sa perfectat aducerea in tara a lui .arol de <ohenzollern-Sigmaringen, inrudit cu regele ,rusiei si var dupa mama cu :apoleon al III-lea. $cesta a fost proclamat domn al !omaniei in urma plebiscitului din aprilie &';;. 9a 1) aprilie &';;, .arol a acceptat propunerea si a obtinut acordul tatalui sau, al regelui ,rusiei si al cancelarului prusac 0tto von 7ismarcD pentru a pleca spre !omania. 4eoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean, cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". 4in cauza conflictului austro-prusac, printul a calatorit cu un pasaport fals pana la 3urnu Severin, fiind insotit de Ion .. 7ratianu. In dimineata zilei de &= mai "care va fi Ciua :ationala a !omaniei pana in &*(+#, .arol intra in 7ucuresti, pe ,odul /ogosoaiei, indreptandu-se spre /itropolie, unde a fost proclamat domn de catre $dunare, in fata careia a jurat sa pazeasca legile !omaniei, drepturile si integritatea sa. /arile ,uteri, dezbinate de interese contradictorii l-au acceptat in mod formal pe .arol. In urma unei vizite facute la Istanbul, in octombrie &';;, ,oarta dadea firmanul de investitura a lui .arol I, prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui .uza si accepta unirea deplina, indiferent de domnitor.