Sunteți pe pagina 1din 26

Perioada postbelica a fost una foarte grea pentru populatie datorita prezentei armatei ruse pe teritoriul Romaniei si datorita

despagubirilor enorme de razboi pe care Romania le avea de platit U.R.S.S.-ului. Economia Romaniei 1945-1965 La inceputul anului 1945, 23 martie, guvernul Petru Groza a inceput reforma agrara si astfel au fost expropriate .! milioane de "ectare din care . milioane au fost date taranilor si #$$$$$ "a au fost pastrate in rezerva statului. %n timpul reformei agrare au fost confiscate peste &$$$ de utila'e agricole (tractoare, pluguri, batoze, seceratori). Prin aceasta actiune a fost desfiintata clasa mosierilor. La data de 8 mai 1945 a fost semnat un acord comercial cu U.R.S.S. prin care se *nfiintau sovromurile. +ceste societati erau societati ce au fost infiintate doar cu scopul de a exploata Romania mai eficient si mai rapid. +u fost infiintate astfel Sovrompetrol, Sovrommetal, Sovromtransport, Societatea Sovromlemn, ,anca Sovieto - Romana, etc. +ceste societati au fost desfiintate in anul &!-, dar in cei zece ani de existenta acestea au fost principala modalitate prin care U.R.S.S a exploatat Romania. La data de 10 februarie 1947, la Paris, delegatia Rom.niei semneaza /ratatul de pace *ntre Rom.nia si Puterile aliate. /ratatul cuprinde #$ de articole din care o sa prezint cateva0 - Romaniei nu i se acorda statutul de cobeligeranta ci de tara invinsa si astfel nu poate recupera pagubele produse de tarile AXE dupa 1944 . - activele germane din Rom!nia trec "n patrimoniul #$R$%$% . - bunurile Romaniei aflate in tarile aliate puteau fi confiscate in contul despagubirilor de ra&boi. Pierderile totale ale Romaniei in urma celui de-al doilea razboi mondial se ridica la aproximativ 3.5-4 miliarde USD la cursul anului &31. Romania a pierdut aproximativ miliard US2 pana in anul &##, - .! miliarde din &## pana la sfarsitul razboiului si ,! miliarde dupa terminarea razboiului ca despagubiri catre alte state. Situatia economica a Rom.niei in &#3 era dezastruoasa. 4a aceasta situatie precara a economiei romanesti contribuia din plin si suma de .2 miliarde US2 pe care Romania o avea de platit U.R.S.S. drept despagubiri. 2atorita exploatarii exagerate a Romaniei, de catre U.R.S.S., preturile au crescut enorm si astfel in &#-- &#3 pretul la anumitealimente de baza a crescut cu pana la 1000% (carne #$$5, cartofi 1$$5 , paine $$$5 ). Se considera ca aproximativ 40'50( din capacitatea de e)port a Romaniei era livrata #$R$%$%$'ului.

4a putine zile dupa moartea lui G"eorg"e G"eorg"iu-2e', in &-!, 6icolae 7eausescu preia functia de secretar general P8R ( P7R mai tarziu). 2upa preluarea acestei functii, 6icolae 7eausescu sc"imba numele tarii din Republica Populara Romana in Republica Socialista Romania. 9l a reusit sa detina, in paralel, cele mai importante functii in stat si in &3# sa fie :ales: in functia de presedinte al statului. %n perioada in care a condus tara, 6icolae 7eausescu a reusit sa duca o politica diferita fata de celelalte tari comuniste reusind sa intretina relatii comerciale cu statele din blocul comunist cat si cu cele din occident. 8otivul pentru care a fost lasat, de catre U.R.S.S., sa faca acest lucru este ca Romania nu se invecina direct cu statele occidentale si nu era considerata vitala in cazul unui atac al puterilor occidentale. 2upa industrializarea puternica a Romaniei din anii ;!$-;-$, Romania avea nevoie de mari cantitati de materii prime si de piete de desfacere pentru produsele sale. 7um produsele romanesti nu erau competitive pe pietele occidentale, 7eausescu a dezvoltat relatii stranse

cu tari mai putin dezvoltate pentru a asigura materia prima necesara si piete de desfacere pentru produsele romanesti. %n aceasta perioada Romania a dezvoltat relatii economice stranse cu tari din +frica, +sia si <rientul 8i'lociu. Unul dintre cei mai importanti parteneri economici ai Romaniei era 4ibia, care furniza cea mai mare parte a petrolului importat de tara noastra. Romania oferea in sc"imbul materiilor prime te"nologie si a'utor in instalarea si operarea acestor te"nologii. De !oltarea Romaniei in perioada 1965-19"9 %n aceasta perioada Romania a devenit relativ independenta, din punct de vedere economic, fata de U.R.S.S. Pana in &1$ Romania avea una dintre cele mai mari rate de acumulare a capitalului din lume. Romania era printre cei mai mari producatori din lume de produse petroliere finite, otel, locomotive, avioane si instalatii petroliere, productia industriala din anul &3$ fiind de $$ de ori mai mare ca cea din &#! . %n aceasta perioada au fost dezvoltate foarte multe proiecte cum ar fi0 "idrocentralele Portile de =ier % si %%, canalul 2unare-8area 6eagra, peste $$ "idrocentrale, multe rafinarii si unitati de prelucrare a minereului, proiectul centralei nucleare de la 7ernavoda, reteaua de metrou a ,ucurestiului si multe altele. 2atorita aplicarii unor noi metode, productia de cereale s-a du#lat fata de anul &-$ acelasi lucru intamplandu-se si cu productia la "ectar.

8are parte a productiei nu era adecvata exportului si desi Romania era cel mai mare producator de cereale din 9uropa de 9st, datorita colectivizarii si datorita mentalitatii comuniste agricultura producea mult sub pontential. 7"iar si asa, daca datele sunt reale,productia Romaniei in anul $009 a fost mult su# nivelul productiei din 19"9. 8entionez ca au fost ani, dupa &1&, in care productia de cereale a depasit maximul din anul &1#.

Prin ceea ce am prezentat mai sus nu vreau sa spun ca Romania, in aceasta perioada, a fost un exemplu ca economie si nivel de trai, ci doar prezint lucrurile asa cum au fost si dupa cum veti putea citi in continuarea articolului, masurile luate pentru industrializarea accelerata si pentru plata datoriei externe nu au fost tocmai bune pentru Romania sau pentru populatia Romaniei.

E%ectele &omunismului asupra Romaniei %ndustrializarea puternica a Romaniei a avut loc in detrimentul mediului incon'urator, poluarea a'un(and la cote alarmante.

Pe graficul de mai sus puteti observa ca emisiile de &)$ in atmosfera s-au triplat din &-! pana in &1& si ca din &1& pana in $00"au sca ut cu mai mult de 50%. 8ulte proiecte din aceasta perioada au fost realizate cu a'utorul :voluntarilor:, care erau oligati sa presteze munca in folosul comunitatii. +rmata, elevii, studentii si profesorii erau folositi cel mai des ca si :voluntari:. %n aceasta perioada s-a incercat si s-a reusit, partial, relocarea persoanelor din mediul rural in mediul urban. +stfel au fost distruse sate sau parti ale acestora pentru a face loc culturilor agricole si parcurilor industriale, locuitorii satelor respective fiind relocati in blocurile proaspat construite din 'urul marilor centre industriale. Pana in &1&, $5% din cladirile din *ucuresti au fost daramate pentru a face loc noilor proiecte ale sotilor 7eausescu. 2atorita politicilor duse de P7R mare parte din oamenii valorosi din Romania erau incarcerati, decedati sau plecati in alte tari.

Pentru ca bonusurile si salariile anga'atilor unor intreprinderi sau institutii depindeau de realizarile acestora, foarte multe date ce reprezentau productia erau :umflate: pentru a putea primi acele bonusuri si salarii. +cest lucru a dus la o evaluare incorecta a productiei Romaniei si implicit la masuri economice gresite. %nvestitiile masive in anumite proiecte ce nu erau rentabile a dus la o datorie e+terna enorma (peste 10 miliarde ,). %n aceasta perioada au fost dezvoltate proiecte uriase cum ar fi canalul 2unare-8area 6eagra si 7asa poporului, proiecte care nu au facut decat sa mareasca datoria externa a Romaniei. %n &1 Romania nu era capabila sa plateasca nici macar dobanda la cele 10 miliarde , datorie.

7analul 2unare-8area 6eagra a fost cel mai mare proiect din acele vremuri si cel mai mare proiect din Romania. +cesta a fost terminat in anul &1#. +cest proiect a fost considerat un esec dupa ce timp de 3-# ani el a functionat doar la > $ din capacitatea sa. +nii ;1$ au fost cei mai grei ani pentru populatia Romaniei. 6icolae 7eausescu a devenit obsedat de ac"itarea datoriei externe a Romaniei si astfel a instituit o serie de masuri de austeritate cum ar fi0 - a redus importurile - a crescut exportul in detrimentul populatiei - a rationalizat alimentele de baza (acest lucru a fost facut datorita faptului ca :oamenii de stiinta: din acea vreme au considerat ca romanii mananca prea mult si ca pentru o viata sanatoasa trebuie sa urmeze :sfaturile si dieta: P.7.R.). - combustibilul, energia electrica si termica erau pe baza de ratie. - populatia era controlata si intimidata de catre Securitate care inregistra convorbirile telefonice si urmarea orice miscare a populatiei prin reteaua vasta de informatori ( se crede ca 1 din 3 romani a %ost in%ormator). %n aceasta perioada Romania era considerata tara cu cel mai sca ut ni!el de trai din 9uropa, dupa +lbania. 2upa aproape $ ani de c"inuri Romania a reusit sa plateasca datoria externa si in &1& 7eausescu a anuntat ca Romania nu mai are datorii catre alte tari.

4a mai putin de un an dupa acest anunt a avut loc revolutia din &1&, sotii 7eausescu fiind condamnati la moarte si executati rapid in urma unui proces pe care nu l-ar fi putut castiga in conditiile respective. Sunt multe speculatii pe aceasta tema, dar politica nu face subiectul articolului meu si nici al site-ului. +stfel s-a inc"eiat perioada de ## de ani in care am fost sub conducere comunista ( &#!- &1&). %n articolele urmatoare voi prezenta in detaliu diferite sectoare ale economiei romanesti in aceasta perioada, dupa care voi continua cu economia Romaniei dupa revolutia de la &1&. %n articolul urmator o sa gasiti informatii despre resursele Romaniei in perioada comunista.

Romania - evolutia economiei in perioada 1989 - 1996


Newsletter! 7ontinuam seria de articole :9conomia Romaniei &$$ - prezent: printr-un articol ce prezinta evolutia economiei in perioada &1&- &&-. 2upa cum observati, am ales ca momentan sa ne concentram asupra prezentarii situatiei economice a Romaniei din secolul precedent si pe articole economice utile si nu pe situatia economica actuala. +m decis acest lucru pentru ca perioada prezentata este mai putin cunoscuta si este necesar sa cunoastem anumite evenimente ce au avut loc in trecut. 7unoasterea acestor evenimente ne poate a'uta sa evitam greselile facute si sa intelegem prin ce au trecut parintii nostri. Un alt motiv este faptul ca pentru stiri economice de ultima ora exista suficiente surse si nu este necesar sa acoperim si noi acest subiect. +ceasta perioada ar fi trebuit sa reprezinte un nou inceput pentru Romania, din punct de vedere economic si social, dar din pacate, am inceput cu stangul si revolutia nu a adus locuitorilor Romaniei tocmai ce isi doreau. 2upa revolutie, economia Romaniei a avut parte de un declin rapid si de reforme greoaie. 7ele mai mari probleme ale economiei au fost lipsa competitivitatii produselor auto"tone, intreprinderile supradimensionate, te"nologia invec"ita si energofaga, lupta pentru putere si sistemul 'udiciar ineficient. Printre greselile acestei perioade se numara confiscarea valutei exportatorilor, retragerea licentelor bancilor straine, liberalizarea greoaie a preturilor si a cursului de sc"imb, privatizarea greoaie si ineficienta a companiilor de stat, incapacitatea mentinerii acordurilor Stand-,? cu =8%, acordarea de credite preferentiale, reforme slab adaptate nevoilor tarii, faramitarea exploatatiilor agricole, distrugerea sistemelor de irigatii etc. @om incerca sa facem o scurta prezentare a situatiei economice din aceasta perioada, incercand sa atingem toate aspectele relevante, din punct de vedere economic. /recerea la o economie de piata s-a facut treptat si in &&# aceasta nu era inca definitivata. Perioada &&-- &&3 a fost momentul in care s-a liberalizat cursul de sc"imb, a fost pusa in aplicare o politica monetara stricta, s-au liberalizat preturile si s-a permis cetatenilor straini sa ac"izitioneze terenuri in Romania. Pana in &11, Romania a fost cel mai mare partener economic, din 9uropa de 9st, al SU+. %n &11, 6icolae 7eausescu a renuntat la statutul de : 6atiunea cea mai favorizata:, produsele romanesti devenind mai scumpe si implicit mai putin cautate de cetatenii americani. Statutul de : 6atiunea cea mai favorizata: a fost redobandit in anul &&3 si in &&# taxele pentru produsele romanesti au fost ridicate. Industrie si PIB 1988-1996 Privatizarea marilor companii de stat din industrie a inceput in &&2 cu transferul a 3$5 din actiunile companiilor respective catre un fond privat, fiecare cetatean al Romaniei primind actiuni ale companiilor. =oarte multe actiuni au fost supraevaluate si la putin timp dupa emiterea lor si-au pierdut mare parte din valoare, dar au existat si cateva companii care au

supravietuit acestei perioade si c"iar au crescut. 7elelalte 3$ de procente au ramas in proprietatea statului. 7u a'utorul ,ancii 8ondiale, =8% si U9, a inceput, procesul de privatizare al companiilor de stat. +cest proces a fost>este anevoios si de multe ori contestat, iar dupa aproape 23 de ani de la revolutie acesta inca nu a fot inc"eiat. %n cele mai multe situatii, privatizarea nu a a avut rezultatele scontate si a dus la falimentul companiilor respective si la vanzarea acestora la fier vec"i.

2in graficele de mai sus, se vede foarte clar directia in care a mers economia Romaniei dupa revolutie. Pana in &&2, P%,-ul a scazut cu aproape #$5, iar productia industriala a scazut cu peste #! 5. 9conomia si-a revenit usor dupa &&3, dar dupa &&- urmeaza o cadere rapida ce va fi prezentata in articolul viitor. Pana in &1&, datoria externa a Romaniei a fost ac"itata aproape integral, dar in perioada &1&- &&-, a crescut de la un miliard US2 la peste opt miliarde. %n aceasta perioada, toti banii pastrati :la saltea: s-au pierdut si au avut de castigat doar cei care au investit. %nflatia a a'uns la cote alarmante si au aparut 'ocurile de tip caritas sau alte sc"eme de castig rapid. +ceste sc"eme nu au facut decat sa saraceasca si mai mult populatia, intrucat numarul pagubitilor 7aritas, S+=%, =6% etc. s-a ridicat la peste !$$$$$. 7ursul de sc"imb leu>US2 a crescut de la # lei>US2 in &1& la peste 3$$$ lei>US2 in &&-.

Agricultura si productia de energie 1989-1996 2upa &1& a fost inceputa procedura de restituire a terenurilor agricole proprietarilor de drept. +cesta masura care, in teorie, ar fi trebuit sa fie una foarte buna, a faramitat exploatatiile agricole. 2upa revolutie numarul exploatatiilor agricole a depasit # milioane si din cauza lipsei de experienta a noilor proprietari, varstei inaintate a acestora, mecanizarii reduse a lucrarilor agricole si obtinerii greoaie a titlurilor de proprietate, a scazut productivitatea agriculturii si productia agricola a devenit imprevizibila, osciland foarte mult de la un an la altul. Productia de energie a urmat acelasi trend si a scazut pana in &&2 cu aproape 3$5. +ceasta scadere s-a datorat si scaderii productiei industriale, industria fiind cel mai mare consumator de energie din Romania. 2upa anul &&2 productia de electricitate a crescut treptat, iar in &&- a fost pus in functiune primul reactor al centralei nucleare de la 7ernavoda.

4ipsa competitivitatii produselor romanesti pe pietele externe si desfiintarea societatilor de stat neperformante au facut ca pana in && exporturile Romaniei sa scada cu peste !$5 si ca pana in &&- importurile sa creasca cu peste 3$5, producand o lipsa acuta de valuta. @aluta era obtinuta foarte greu si cea mai importanta sursa au fost acordurile Stand-,? cu =8%, acorduri ce nu au putut fi mentinute mai mult de un an dupa semnarea lor.

Industria de masini si utilaje in Romania 1965-1989


%n articolul trecut am scris despre industria metalurgica despre care spuneam ca era considerata foarte importanta tocmai pentru ca metalele extrase si prelucrate erau esentiale in producerea de masini si utila'e. %n anul &1$ industria de masini si utila'e reprezenta aproximativ 3!5 din totalul productiei industriale, fiind cel mai mare sector industrial. Uniunea sovietica si tarile membre 7omecom au a'utat la te"nologizarea fabricilor romanesti in anii ;!$. %ncepand cu &-! Romania a inceput sa ac"izitioneze te"nologie din @est si sa inc"eie parteneriate cu firme din aceste tari. Pana la sfarsitul anilor ;1$ mare parte din afacerile in care erau implicati si parteneri straini erau falimentare sau aproape de faliment. =irmele capitaliste considerau ca produsele acestor fabrici nu erau nici in cantitate suficienta si nu aveau nici calitatea necesara. 2in cauza restrictiilor puse pe importuri, industria auto"tona era nevoita sa satisfaca aproape &$5 din necesarul de masini si utila'e al tarii. +tat in termeni cantitativi cat si in ceea ce priveste diversitatea productiei, sectorul constructiei de masini si utila'e era impresionant. %n &12 Romania era pe locul 10 in lume la productia de masini-unelte si cel mai mare e+portator de vagoane feroviare de transport de marfa din lume si al treilea exportator de instalatii petroliere. Romania era una din putinele tari care construia platforme maritime de fora'. Platformele uriase erau asamblate pe santierul naval de la Galati folosind componente produse pe plan local. Pasi mari au fost facuti si in constructia de nave, masini de teren, avioane si ec"ipament electric si electronic.

-ndustria de aerona!e a Romaniei in perioada comunista %ndustria de aeronave din Romania dateaza din &2!, cand prima fabrica de avioane si-a inceput productia la ,rasov. 2upa al doilea razboi mondial putinele fabrici existente produceau doar avioane usoare si planoare. %n &-1 guvernul a decis sa revigoreze industria de avioane si astfel s-a inceput productia de avioane in fabrici din 7raiova, ,acau, ,ucuresti, ,rasov. =abrica /urbomecanica din ,ucuresti producea motoarele cu reactie necesare avioanelor romanesti. Romania a fost capabila sa ac"izitioneze atat te"nologie din @est cat si te"nologie sovietica necesara producerii de avioane moderne. 7ele mai reusite asemenea proiecte au fost0 AaB!2 (cel mai folosit avion de scoala din U.R.S.S.), Ca- 2- (elicopter agricol), avionul Rombac (construit sub licenta ,ritis" +erospace si dotat cu motoare Rolls-Ro?ce), motoare @iper sub licenta Rolls-Ro?ce si elicopterele %+R-3 - si %+R-33$ Puma. Un exemplu de avion dezvoltat in Romania este avionul de lupta %+R-&3 si apoi versiunea mai noua %+R-&&. +ceste avioane au fost dezvoltate in parteneriat cu %ugoslavia. -ndustria de automo#ile a Romaniei in perioada 1965-19"9 %n anul &-! industria de automobile din Romania reusea sa produca doar 3-$$ automobile. %n &1$ aceasta era formata din trei fabrici de automobile (la 7raiova, Pitesti si 7ampulung 8uscel), opt fabrici de subansambluri si peste $$ de fabrici de piese. =abrica de la Pitesti a inceput sa produca 2acia in &-1 sub licenta Renault si a produs automo#ilul cu numarul un milion in anul &1!. %n &1- fabrica de la /imisoara a inceput productia Dacia 500 (4astun) folosind doar te"nologie romaneasca. 4a 7raiova se producea <lcit sub licenta 7itroen, la 7ampulung 8uscel se producea +ro, la ,rasov camioane si tractoare, la ,raila excavatoare etc. %n &1& se negocia cu doua firme 'aponeze pentru inceperea productiei de autobuze si camioane la o fabrica din ,ucuresti. +cestea ar fi fost destinate tarilor slab dezvoltate.

%n anul &11 productia era de 2 $$$ de autoturisme si peste 3$$$ de camioane, mult sub tinta stabilita de guvern de 3-!$$$ pe an pana in &&$. %n anii ;1$ !$-1$5 din productia industriei de automobile era exportata. 7alitatea proasta a automobilelor a stricat reputatia internationala a masinilor romanesti. %n &1-, Ungaria, un client important, a reclamat ca -$-3$5 din automobilele 2acia livrate erau defecte si au necesitat reparatii inainte de livrarea catre clientul final.

Agricultura Romaniei 1965-1989


+gricultura a fost un sector important in perioada comunista si sunt foarte multe lucruri de spus, de aceea acest articol va avea 2 parti ce vor fi publicate simultan. %n &1& peste ! milioane Da, aproximativ 2>3 din suprafata tarii, erau dedicate agriculturii. Suprafata arabila a Romaniei a crescut de la &.# milioane de "ectare la putin peste $ milioane "ectare. /erenul arabil reprezenta peste # 5, pasunile aproximativ &5, plantatiile viticole si livezile aproximativ 35 din suprafata totala a uscatului. %n &13 Romania avea suprafata irigata ce reprezenta 3$5 din totalul suprafetei arabile. < campanie mare de secare a 2eltei 2unarii a inceput pentru a face un mare complex agroindustrial de aproximativ !$$ CmE. < alta strategie folosita pentru a mai obtine teren arabil a fost cea de demolare a satelor si relocarea populatiei in centre agroindustriale. +cest proiect a fost prima data discutat in &-$ si a fost pus in aplicare la inceputul anilor ;1$. Prin aceasta metoda se dorea eliberarea a peste 3!$$$$ de "ectare de teren. Se estima ca pana in 1989 datorita folosirii necorespunzatoare a terenului agricol apro imati! "#$ din suprafata era erodata destul de serios si in multe locuri solurile de!enisera acide datorita folosirii la scara larga a ingrasamintelor c%imice&

Recoltele principale Graul si porumbul ocupau aproximativ 2>3 din suprafata arabila si peste &$5 din terenurile pe care se cultivau cereale. Porumbul se cultiva pe o suprafata de peste 3 milioane Da iar graul pe o suprafata de 2.! milioane "a.

+lte cereale cultivate erau0 orzul (!!$$$$ Da), ovazul (3$$$$ Da), orezul (!$$$$ Da) si secara (#$$$$ Da). 7ele mai mari culturi necerealiere erau0 floarea soarelui (#-$$$$ Da), cartofi (3!$$$$ Da), soia (3!$$$$ Da), sfecla de za"ar (23$$$$ Da), porumb de siloz (!$$$$ Da), tutun (3!$$$ Da). 2atorita ingrasamintelor c"imice, pesticidelor si extinderii suprafetei agricole, productia de cereale a crescut de la ! milioane tone in anii ;-$ la aproximativ 2$ milioane tone la sfarsitul anilor ;1$. 4a sfarsitul anilor ;1$ productia de cereale a Romaniei nu putea fi estimata corect datorita raportarilor exagerate ale primariilor>prefecturilor. %n &13 guvernul se mandrea cu o productie de peste 3 milioane tone dar estimarea 2epartamentului de +gricultura al SU+ era de maxim & milioane tone iar ,anca 8ondiala estima o productie de -- 3 milioane tone.

Septelul ,ovinele erau crescute in aproape toata tara dar cele mai multe erau crescute in zonele de de deal. <vinele se gaseau in zona 8untilor 2obrogei. Pasarile, porcinele si iepurii erau crescute in toata tara. Pescuitul 2atorita numeroaselor ape curgatoare si statatoare de pe teritoriul Romaniei productia de peste era destul de mare. Pestele prins pe 2unare reprezenta aproximativ &$5 din toata productia. %n &1! productia de peste a fost de 2-$$$$ tone si in &1- peste 3!$$$$ tone. 7rescatoriile de peste erau in plina dezvoltare si se dorea ca pana in &1& peste -$$$$ Da sa fie acoperite cu crescatorii. Practicile a(ricole Pana la mi'locul anilor ;1$ din $ milioane "ectare de arabil 3 milioane erau irigate iar cele 3 milioane neirigate aveau de suferit datorita secetei. %n acelasi timp terenurile ce se aflau in 2elta 2unarii si pe malul 2unarii erau mlastinoase si astfel acestea au fost secate si transformate in teren arabil. 2elta 2unarii care acoperea peste #!$$$$ Da a fost secata in anumite parti si astfel s-a facut loc culturilor agricole si pasunilor. Pana in &1& 3-$$$ Da au fost transformate in teren arabil. Rotatia culturilor, facuta necorespunzator, uneori c"iar inexistenta (se cultiva grau sau porumb pe acelasi teren multi ani la rand) a dus la scaderea calitatii solurilor si deci a productiei. 7antitatea de ingrasaminte c"imice disponibile era de aproximativ 1$ Cg>Da, mult mai mica decat necesarul.

%n primele trei decenii ale conducerii comuniste mii de cai au fost omorati pentru a face loc tractoarelor.

Numarul tractoarelor a crescut de la 1"'## in 19'# la peste 16'### in 198"& (ar din 1986) datorita crizei energetice) politica gu!ernului s-a sc%im*at si astfel pana la sfarsitul deceniului numarul de cai tre*uia crescut cu peste 8'### si numarul de tractoare scazut cu peste 1+"& Se dorea ca pana in 199# ,#-,' la suta din lucrarile agricole sa fie efectuate cu a-utorul cailor&

S./01234 5INAN/IA2 216AN.S/ IN P.2I1A(A /163NIS0A %n acest articol aveti ocazia sa cititi despre sistemul bancar din perioada comunista, despre cursul de sc"imb din perioada respectiva si despre evolutia consumului. *u(et. preturi si pro%it %n aceasta perioada, datorita sistemului comunist, principiul cererii si ofertei nu functiona in Romania. Preturile erau calculate de catre un corp guvernamental si erau facute conform ideologiei comuniste. 7onform principiilor 8arxiste, preturile la necesitatile de baza au fost mentinute artificial la un nivel destul de scazut. +ceasta politica a fost mentinuta pana in anul &12, cand 22$ de alimente au fost scumpite cu 3!5. 7"iar si dupa aceasta crestere, pretul de vanzare al produselor alimentare era sub pretul de productie al acestora, iar diferenta era subventionata de stat. %n acelasi timp, pretul pentru produsele ce erau considerate bunuri de lux - "aine importate din <ccident, aparate radio, casetofoane, televizoare, frigidere, automobile etc. erau mult mai mari decat pretul de ac"izitie sau de productie. +stfel Romania era tara cu cel mai mic nivel de acumulare al produselor de uz indelungat din 9uropa de 9st, exceptand +lbania. 2atorita sistemului centralizat de control al preturilor, au aparut perturbari grave ale economiei. Pentru ca in Romania nu exista o piata libera care sa regleze raportul cerereoferta existau produse care aveau cerere foarte mica, dar care erau produse in cantitati foarte mari si produse cu cerere foarte mare si oferta foarte mica. +cest sistem a dus la o lipsa acuta a unor produse, inclusiv a produselor de baza. 7"iar daca aceasta practica a fost un esec, conducerea statului a refuzat sa renunte la ea si la sfarsitul anilor ;1$ se dorea cresterea rolului statului in calcularea preturilor.

%n perioada &1$- &1& excedentul bugetar era ceva obisnuit. 2e exemplu, in perioada &1$&1# excedentul bugetar a fost de $2 miliarde lei, iar in &13 a fost !3 miliarde. +cesti bani erau folositi pentru ac"itarea datoriei externe si pentru finantarea proiectelor uriase ale regimului comunist. ,ugetul era impartit in buget national si buget local. Pentru anul &1& erau prognozate incasari la bugetul local de 2!.! miliarde, iar c"eltuieli de doar # miliarde. 2iferenta de .! miliarde trebuia sa fie transferata la /rezoreria 6ationala de unde ar fi avut ca destinatie finantarea :dezvoltarii societatii romanesti:, un eufemism pentru investitii controlate de stat in detrimentul bunurilor de consum si al serviciilor. /axele pe salarii si pe cifra de afaceri afectau foarte mult agentii economici si populatia. %n anii ;1$ taxele platite de populatie au crescut cu -#.15. <ficialitatile sustineau ca populatia plateste doar .25 din totalul taxelor. +cestea nu au tinut cont, in momentul calcularii procentului ca nu doar impozitul pe fondul de salarii influenteaza puterea de cumparare, ci si impozitul pe cifra de afaceri. ,ugetul era compus din profitul companiilor de stat, impozitul pe fondul de salarii si impozitul pe cifra de afaceri. Un mare procent din bugetul de stat nu a putut fi identificat din anunturile oficiale. 2e exemplu in &1&, -.35 din buget nu a putut fi explicat. &/eltuieli =inantarea economiei nationale reprezenta in &1& #35 din c"eltuielile bugetare. Pe locul doi sa gasea asistenta sociala care, in &1&, reprezenta 2!5 din c"eltuielile bugetare. ,ugetul alocat armatei, politiei si serviciilor secrete nu era disponibil. %n &1& peste 235 din c"eltuielile bugetare nu erau 'ustificate, fata de doar .35 in &-!. Politica de creditare %n perioada comunista doar bancile de stat puteau sa ofere credite. %nitial dobanzile practicate de bancile de stat erau foarte mici si acopereau doar c"eltuielile. 2upa &3! dobanzile la credite au crescut treptat si in anumite cazuri au a'uns si la 35. %n cazul restantelor, dobanda putea a'unge si la 25. Se practicau diferite penalizari pentru restante, pentru nerespectarea planului de investitii etc. 7reditele destinate modernizarii fabricilor aveau o dobanda de doar 5, dar erau limitate la ! milioane lei pe proiect si perioada de creditare era de numai # ani. 0oneda %n &!# guvernul a stabilit paritatea leu>aur la leuF #1 mg aur, paritate ce a ramas valabila pana in &1&. Pe baza acestei paritati se stabilea cursul de sc"imb al leului. Pentru ca economia Romaniei nu se supunea regulilor economice internationale (ex0 stabilirea preturilor in functie de cerere>oferta), cursul de sc"imb leu>valuta nu era real si astfel leul a devenit o moneda slaba si nu putea fi folosita in afara Romaniei. @aluta putea fi detinuta doar de catre stat. 7etatenii Romaniei nu puteau detine valuta sau conturi bancare in strainatate decat cu acordul statului. 7etatenii Romaniei nu puteau detine sau tranzactiona aur si nu puteau exporta diamante si bi'uterii. %n &1& un dolar valora aproximativ #.! lei. 2atorita faptului ca populatia nu putea detine valuta, pentru a obtine produse ce se gaseau foarte greu pe piata, cetatenii foloseau tigari Cent ca moneda de sc"imb. %n &11 un cartus de Cent valora aproximativ $$ G (pe piata neagra). 4a sate, moneda de sc"imb era reprezentata de produsele agricole. &onsumul 2esi productia agricola a crescut in perioada &!$- &1$ de patru ori mai repede decat populatia Romaniei, alimentele se gaseau foarte greu si erau rationalizate. Rationalizarea alimentelor a inceput in anul &1 , dupa 21 de ani de pauza si a durat pana la caderea regimului comunist. Ratia a fost introdusa pentru a permite statului sa exporte

cantitati uriase de alimente pentru a obtine valuta forte ce era folosita la ac"itarea datoriei externe a Romaniei. %n &1! un cetatean avea dreptul la !! Bg carne (peste, porc, vita etc.), . Bg margarina, $ 4 ulei, ! Bg za"ar, ! Bg faina, #! Bg cartofi, 2$ Bg fructe si # oua pe an. %n realitate, lucrurile s-au inrautatit si cei mai multi romani nu puteau sa obtina nici macar aceste cantitati. 2upa &1 nu au mai existat date in ceea ce priveste consumul de alimente si alte produse>persoana. 2atele furnizate nu erau, de cele mai multe ori, de incredere. Un exemplu este declaratia din noiembrie &11 in care 7eausescu sustinea ca un roman consuma in medie peste 32$$ calorii pe zi si ca este prea mult. < dieta zilnica de 32$$ de calorii este exagerata pentru o persoana normala si daca ar fi fost adevarat, 7eausescu c"iar ar fi trebuit sa nu fie multumit de acest lucru. 2ar, dupa cum bine stiti de la parinti, prieteni, bunici etc. nu aceasta era realitatea si romanii nu mancau prea mult si nici nu se apropiau de 32$$ calorii >zi. 2upa &13 7eausescu nu a mai dorit credite de la organizatiile internationale, a scazut importurile din tarile ce aveau valuta forte si a crescut exporturile catre acestea. +cest lucru a dus la o scadere accentuata a nivelului de trai. 2atorita strategiei de mai sus Romania avea surplus de valuta forte de peste 2 miliarde US2 pe an, surplus ce era folosit pentru ac"itarea datoriei externe.

(atoria e terna a fost ac%itata in aprilie 789 moment in care /eausescu a declarat ca in sfarsit 2omania a do*andit independenta politica si economica& (upa ac%itarea datoriei /eausescu a interzis contractarea de credite din strainatate&

Industria de armament in Romania comunista


+cest articol este penultimul articol din seria :9conomia Romaniei in perioada &$$- &1&:. %ndustria romaneasca de armament s-a dezvoltat puternic dupa anul &-1, 6icolae 7eausescu dorind ca Romania sa devina o tara autosuficienta economic. Un alt factor ce a influentat evolutia industriei de armament din Romania comunista a fost invazia 7e"oslovaciei in &-1. Pana la inceputul anilor ;1$ Romania a a'uns in top $ mondial in ceea ce priveste exportul de arme. /onstructia de na!e 4a inceputul anilor ;3$, URSS a redus transferul de nave si de licente de fabricare catre Romania si astfel aceasta a fost nevoita sa isi dezvolte propriul program de constructie de nave si sa gaseasca alti furnizori de te"nologie.

2atorita deciziei URSS, Romania a fost nevoita sa dezvolte relatii comerciale, in acest sector, cu 7"ina. 7"ina a permis Romaniei sa construiasca nave rapide de atac din clasele Duc"uan si S"ang"ai %%. Productia acestora a inceput la sfarsitul anilor ;3$ in 8angalia si 2robeta /urnu Severin. %n aceasta perioada Romania a dezvoltat si cateva proiecte originale0 cateva clase de nave rapide de atac si patrulare (@,, 9pitrop, ,rutar) si nave curatatoare de mine din clasa @2. %ncepand cu &1$, URSS a regandit strategia in ceea ce privea furnizarea de te"nologie si licente de fabricare Romaniei si astfel in aceasta perioada s-au construit mai multe tipuri de nave sub licenta sovietica (fregate, distrugatoare etc.). +cestea nu erau construite integral de santierele navale din Romania, tot armamentul cu care erau dotate si tot ec"ipamentul electronic de la bordul lor era furnizat de Uniunea Sovietica. %n perioada &3&- &1! a fost construita si nava numita 8untenia (distrugatorul 8arasesti), cea mai mare nava militara construita in Romania. /onstructia de a!ioane+elicoptere %n perioada interbelica, Romania avea o industrie aviatica foarte puternica dar mare parte din capacitatea de productie a fost distrusa in perioada razboiului. 2upa terminarea razboiului, URSS a fortat Romania sa transforme unitatile ramase functionale in fabrici de tractoare. /reptat, URSS a permis Romaniei sa produca planoare si avioane utilitare. %ndustria aviatica a devenit o prioritate dupa ce a venit la putere 6icolae 7eausescu ( &-!). %n perioada &-$- &3$, Romania a redevenit una din putinele tari ce puteau produce aeronave militare, astfel recapatandu-si pozitia detinuta inainte de +l 2oilea Razboi 8ondial. URSS a a'utat Romania sa isi dezvolte industria producatoare de aeronave pana la un anumit punct si a incercat sa limiteze dezvoltarea acesteia astfel incat sa fie capabila sa construiasca doar aeronave de slaba calitate. 2atorita limitarilor impuse de colaborarea cu URSS, Romania a inc"eiat parteneriate cu state din afara si din interiorul Pactului de la @arsovia. +ceste parteneriate au condus la construirea de aparate de zbor moderne, sub licenta si in parteneriat. 4a mi'locul anilor ;3$, %+R a inceput productia de serie a elicopterelor +louette %%% si Puma, elicoptere produse sub licenta franceza. +cestea au primit denumirea de %+R-3 -, respectiv %+R-33$. Pana in &3&, in urma colaborarii cu URSS, Romania nu a produs decat avioane de antrenament pentru fortele URSS si proprii si astfel, din punct de vedere te"nologic, industria aviatica romaneasca nu a avut prea multe beneficii din acest parteneriat. %n &3& a inceput productia de serie a avionului de vanatoare %+R-&3, ca urmare a colaborarii cu %ugoslavia. +ceasta colaborare a inceput in &3$ si a dus la fabricarea primului avion de vanatoare non-sovietic in tarile din cadrul Pactului de la @arsovia. %+R-&3 a fost singurul avion de vanatoare non-sovietic produs de un stat membru al pactului pe durata acestuia. %+R-&3 era un avion usor de vanatoare, fabricat pentru suport aerian si atac la sol. + fost produs in doua variante (%+R-&3+ si %+R-&3,) si avea o raza de actiune de maxim #$$ Bm. +rmamentul de bord era format din 2 tunuri de 23 mm si putea transporta pana la ! bombe (maxim 3$$ Bg). 2upa inceperea productiei %+R-&3 si introducerea acestuia in serviciul =ortelor +eriene, a fost dezvoltat, la 7raiova, avionul de antrenament %+R-&&. Blindate) artilerie si armament usor =olosind te"nologie si proiecte sovietice sub licenta, Romania a produs o serie de ve"icule blindate destinate trupelor terestre proprii. +cestea au fost0 /+,-32,/+,-33, /+,-7. +cestea au suferit o serie de imbunatatiri ce erau proiectate si produse in Romania (turela sc"imbata, viteza crescuta, ung"i de tragere marit etc). %n perioada comunista au mai fost construite si tancul /R-33 (copie imbunatatita a 8-33 sovietic), lansatoare de rac"ete mobile si camioane 2+7-##3 si --! folosite ca transportoare si ca platforme pentru lansatoarele de rac"ete. 2+7-##3 si --! au fost construite pe un sasiu importat din Germania.

Romania a mai fabricat si armament usor, munitie, mortiere, lansatoare de grenade si piese de sc"imb pentru diverse arme. . porturi de armament in perioada comunista Romania producea armament si ec"ipament militar sovietic pentru uz propriu dar si pentru export. 9xportul de armament si ec"ipament militar a a'uns sa fie o sursa importanta de valuta forte, atat de necesara satului roman. Principalii parteneri ai Romaniei erau URSS, tarile din cadrul Pactului de la @arsovia, tari din <rientul 8i'lociu si din +frica. 4a inceputul anilor ;1$ exportul de arme a a'uns la aproximativ -2$ milioane US2 si astfel Romania ocupa pozitia noua in clasamentul celor mai mari exportatori de arme. Principalele bunuri exportate de Romania erau pistolul mitraliera +C-#3, lansatoare de rac"ete, /+,-32 si munitie. Principalele tari importatoare erau URSS, @ietnam, 7oreea de 6ord, %raB si 4ibia. %n &13, Romania a inc"eiat un parteneriat militar prin care se anga'a sa furnizeze 4ibiei arme usoare, ve"icule blindate, explozibili si munitie. 7el mai mare importator, din <rientul 8i'lociu, era %raB. Pe langa vanzarea de arme catre aceasta tara, Romania se ocupa si de repararea tancurilor avariate in timpul razboiului %ran%raB. %n &1#, Romania a fost de acord sa vanda 9giptului 2$$ tancuri 833, sa asigure intretinerea acestora, instruirea personalului si sa a'ute 9giptul in vederea obtinerii licentei. Romania a vandut in +lgeria, 9tiopia si +ngola piese de sc"imb pentru +louette %%% si Puma si a incercat sa vanda variantele romanesti ale elicopterelor in +merica 4atina dar acest demers a esuat. 9xportul de armament si ec"ipament militar a insemnat pentru Romania o sursa importanta de venituri pana spre sfarsitul deceniului noua. %n &1- exportul de armament si ec"ipament militar scazuse pana la 23$ milioane US2 iar pana in &1& de'a nu mai era un sector profitabil si devenise o povara pentru sectorul civil din Romania. 7"iar daca spre sfarsitul deceniului noua industria de armament a Romaniei a cunoscut un declin pronuntat, aceasta a avansat foarte mult fata de anul &-1 si in &1! 6icolae 7eausescu declara ca peste 2>3 din necesarul intern de armament si ec"ipament militar era produs in tara.

Comunismul - productivitatea muncii si nivelul de trai


+cest articol este ultimul din seria :9conomia Romaniei in perioada &$$- &1&:, dupa care vom trece la perioada urmatoare din economia Romaniei si anume &&$-2$ 3. Romania a avut intotdeauna o productivitate a muncii scazuta. %nainte de al doilea razboi mondial, unitatile agricole mici erau ineficiente, terenul agricol a fost faramitat si astfel lucrarile mecanizate nu erau rentabile. Rezultatul a fost productia scazuta>locuitor. Productivitatea muncii in industrie era ceva mai mare. %n &31 doar $5 din forta de munca era ocupata in industrie, dar productia industriala reprezenta 3 5 din P%,. 2upa terminarea razboiului, productia industriala si agricola au crescut din cauza capitalizarii masive a sectoarelor respective si datorita disponibilitatii fortei de munca. Procesul de modernizare ce a avut loc dupa +l 2oilea Razboi 8ondial a dus la cresterea productivitatii muncii in ma'oritatea sectoarelor. +gricultura, din cauza pierderii rapide a fortei de munca, lipsei de interes a autoritatii centrale si demoralizarii taranilor, avea o productivitate foarte scazuta. 7"iar daca in agricultura era implicata 215 din forta de munca, aceasta contribuia la P%, cu doar #5, si in &1$, Romania era pe locul 2$ din 23 de tari europene din punct de vedere al productiei la "ectar.

Productivitatea muncii in industrie a avut un alt trend si astfel in primele trei decenii de conducere comunista industria a crescut, in medie, cu 3.&5 pe an. +cest lucru s-a datorat, in principal, ac"izitionarii de te"nologie moderna. Rata de crestere a productivitatii muncii a scazut rapid spre sfarsitul deceniului sapte si astfel in &1!, intre tarile 7omecon din 9uropa de 9st, Romania era pe ultimul loc, din punct de vedere al P%,>locuitor. 4a sfarsitul anilor ;3$, capitalul si forta de munca disponibila au scazut drastic si astfel era necesara cresterea productivitatii muncii. %ncapacitatea guvernului de a rezolva problema productivitatii a fost cauza principala a crizei economice din anii ;1$. +utoritatile centrale declarau ca in perioada &1$- &&$ productivitatea muncii se va dubla. +ceste declaratii erau total nerealiste si astfel in &11 productia industriala era cadere, fiind mai mica decat cea din &1-. Un alt factor ce influenta productivitatea muncii era reprezentat de fortarea profesorilor, elevilor, studentilor, soldatilor etc. sa presteze diferite munci. %n &11 mai mut de 1$$.$$$ de elevi, studenti si profesori au :donat: munca statului roman, 3!$.$$$ fiind implicati in agricultura si !2.$$$ in constructii. Producti!itatea muncii era influentata foarte mult si de salariile mici al muncitorilor, de bonusurile mici sau inexistente, de pensiile mici si de imposibilitatea muncitorilor de a participa in deciziile ce influentau conditiile de munca si salariile. 7u un venit mediu de $$$ US2>an, in &13, muncitorii din Romania erau printre cei mai prost platiti din 9uropa. Salariile mici, taxele mari si lipsa bunurilor faceau parte din strategia autoritatilor de a colecta bani pentru investitii de genul 7asei Poporului. 2esi in perioada &! - &12 economia a crescut in medie cu &.25 pe an, salariile au crescut cu doar #.&5. %n &13, 7eausescu, frustrat de productivitatea scazuta a decis sa lege veniturile muncitorilor de indeplinirea planului *ntreprinderilor in care acestia munceau. Pana in &13, un muncitor primea 1$5 din drepturile salariale indiferent de performantele *ntreprinderii iar 2$5 depindeau de productivitatea individuala. +ceasta masura a scazut si mai mult moralul muncitorilor si deci si productivitatea muncii. 8uncitorii erau acum penalizati pentru lucruri pe care nu le puteau controla cum ar fi penele de curent, lipsa pieselor de sc"imb etc. %n anumite *ntreprinderi salariile au scazut cu pana la #$5. Reactia muncitorilor a fost simpla0 produse finite cu defecte, absenteism excesiv, alcool la locul de munca, oprirea lucrului, proteste. 2upa protestele ce au avut loc in &13 la uzina de tractoare din ,rasov si la uzina Steagul Rosu din acelasi oras, 7eausescu a anuntat ca pana la finalul anului &&$ vor fi crescute toate salariile si pensiile. 7ontrar metodelor testate in celelalte tari comuniste in care se incerca diferentierea muncitorilor buni de cei slabi prin intermediul salariilor, in &11 si &1&, in Romania, diferenta dintre cel mai bine platit si cel mai slab platit a scazut si mai mult. 7ei cu salariile cele mai mici au primit o marire salariala de 335 in august &11, iar pentru cei cu salariile cele mai mari ar fi trebuit sa se aplice o marire salariala de $5 in &1&. %n locul unor concesiuni ce ar fi sporit nivelul de trai al cetatenilor, 7eausescu a continuat sa ofere acestora discursuri prin care le cerea sa se sacrifice pentru socialism si pentru o viata mai buna a generatiilor viitoare. 2in cauza scaderii nivelului de trai aceste discursuri motivationale au devenit ineficiente si muncitorii se simteau indepartati de institutiile care ar fi trebuit sa le apere drepturile. Pe langa nemultumirile legate de institutiile ce ar fi trebuit sa le apere interesele, muncitorii erau nemultumiti si de programul prelungit de munca ce a fost scazut in &12 la #-">saptamana si in &1! la #!". %n realitate muncitorii petreceau la munca peste #1">saptamana si alte cateva zeci de ore la cozile pentru alimente, benzina etc.

Sistemul de recrutare>repartizare a muncitorilor era foarte slab si astfel acesta producea o nemultumire imediata a muncitorilor. +ceasta nemultumire a facut ca in perioada &12&1-, 215 din forta de munca din industrie sa isi sc"imbe locul de munca, iar sectorul minier a fost lovit si mai puternic. Pentru a descura'a parasirea locului de munca, 7eausescu a introdus in legea salarizarii din &13 si un articol prin care se cerea noilor anga'ati sa pastreze acelasi loc de munca pentru cel putin cinci ani. 2aca un muncitor pleca inainte de termen ar fi pierdut mare parte din salariu, ce era pastrata intr-un depozit obligatoriu, si trebuia sa suporte costurile de instruire. +ceasta masura nu a avut efectul scontat, muncitorii cedand acel depozit din cauza inexistentei bunurilor pe care puteau c"eltui acei bani. /oate aceste nemultumiri au iesit la iveala in 2ecembrie &1& cand regimul 7eausescu a cazut.

Sectorul energetic romanesc in perioada 1965-1989


%n articolul precedent am scris despre resursele Romaniei in perioada comunistapentru a face articolele viitoare mai usor de inteles si pentru ca sa aveti o imagine completa a economiei Romaniei in acea perioada. +cest articol descrie situatia sectorului energetic romanesc in perioada &-!- &1& cu perioada sa de glorie si cea de decadere. 2atorita potentialului "idroelectric al Romaniei, guvernul din perioada respectiva a dezvoltat foarte mult acest sector, in perioada &-!- &1! capacitatea totala a "idrocentralelor a'ungand la aproximativ #!$$ 8H. 7u toate ca in acest sector s-au facut investitii foarte mari, pana in anul &1& se folosise doar 3!5 din potentialul "idroelectric (fezabil din punct de vedere te"nologic). 7el mai mare proiect a fost cel al centralei de 2 $$ 8H de pe 2unare si anume Portile de =ier . +ceasta centrala a fost construita in parteneriat cu %ugoslavia. Proiectul a fost terminat in anul &32. %n anul &33 cele doua tari au inceput un nou proiect si anume centrala Portile de =ier 2, centrala mult mai mica decat Portile de fier si cu o capacitate de - I 238H.

Programul energetic al Romaniei din anii ;1$ se baza pe reducerea consumului de petrol si gaze(pentru producerea de energie) si cresterea productiei de energie prin intermediul "idrocentralelor, centralelor nucleare, carbunelui si al altor surse neconventionale.

%n anii ;1$ guvernul a rationalizat curentul electric, gazele naturale, petrolul si alte produse petroliere. 7ei care depaseau aceste ratii primeau amenzi usturatoare. Pentru a compensa scaderea rezervelor de petrol si gaze naturale guvernul a incercat dezvoltarea energiei nucleare. Sperantele ca energia nucleara va compensa pentru scaderea rezervelor de gaze si petrol au fost partial naruite dupa multe intarzieri in construirea primei centrale nucleare si anume cea de la 7ernavoda. 2evenise putin probabil ca centrala de la 7ernavoda sa devina operatioanala inainte de anul &&2. 7entrala de la 7ernavoda trebuia sa functioneze cu cinci reactoare canadiene de --$ 8H fiecare. 7anadienii au fost anga'ati si pentru construirea unei centrale 6ucleare in ,rasov care ar fi avut trei reactoare de $$$ 8H. %n anul &1- au inceput pregatirile pentru construirea unei centrale nucleare la Piatra 6eamt ce urma a fi ec"ipata in mare parte de catre U.R.S.S. 4a sfarsitul anului &1! guvernul aprecia ca pana in anul &&$ energia nucleara va furniza 2$5 din consumul intern, ei estimand ca pana in acel an capacitatea va a'unge la aproximativ #!$$ 8H. Planul initial de construire a - centrale nucleare pana in anul 2$$$ devenise aproape imposibil de realizat. %ndustria Romaniei era in acea perioada una dintre cele mai ineficiente industrii din lume d.p.d.v. al consumului de energie. 2upa cum observati in graficul de mai 'os in perioada &1$- &&$ se consuma, pentru a contribui la P%, cu $$$ US2, de doua ori mai multa energie decat in 2$$&. %neficienta energetica a industriei romanesti impreuna cu alti factori a dus la criza energetica din anii ;1$.

%ntre &1-- &&$ energia geotermala, solara, eoliana si cea produsa de catre micile "idrocentrale era ec"ivalenta cu energia produsa de #!$$$$ tone de combustibil conventional. Planul pentru acesti ! ani includea construirea a 2#$ de instalatii de producere a energiei electrice din surse alternative. 8etanul reprezenta 1$5 din productia de energie neconventionala. Se estima ca pana in &1& cantitatea de energie neconventionala se va dubla si ca pana in &&! aceasta va reprezenta 2$5 din productia nationala. Planul era ca pana in &&! sa se exploateze -$5 din energia geotermala, !$5 din metan si peste -$5 din potentialul raurilor mici. %n anii ;1$ reteaua electrica era formata din linii de $-22$-#$$ C@ cu o lungime de aproximativ 23$$$ Bm, ce distribuia electricitate in toata Romania. Reteaua electrica a Romaniei era conectata cu reteaua statelor vecine si in &11 a fost construita, in parteneriat cu U.R.S.S. si ,ulgaria, o linie de 3!$ C@ ce transporta peste ! miliarde de CH de la centrala nucleara din sudul Ucrainei catre Romania. 7"iar daca productia de energie electrica a Romaniei a crescut intr-un ritm impresionant, 1.!5>pe an intre &-!- &1!, nu a putut tine pasul cu cresterea si mai mare a industriei ce a

crescut in medie cu &.!5 pe an in perioada respectiva. Rezultatul a fost o criza acuta de energie ce se adancea permanent. 2e exemplu in &1- productia de energie a fost cu 35 sub tinta, ceea ce a dus la o scadere a venitului national cu aproximativ #.!5. %n anii ;1$ sectorul energetic mergea destul de slab in comparatie cu planurile guvernului, planuri care probabil erau nerealiste si astfel 6icolae 7eausescu a decis sa militarizeze acest sector si astfel fiecare centrala electrica avea si personal militar ce ar fi trebuit sa mareasca eficienta si sa asigure functionarea continua a acestora.

.u consider ca sectorul energetic mergea in directia *una in ultima perioada a regimului comunist si ca lipsa de energie se datora in special te%nologiei in!ec%ite folosite in industrie) ceea ce ducea la un consum e agerat de energie) a!ansului sectorului industrial ce il depasea pe cel al sectorului energetic si secetei din anii 78# ce a dus la scaderea productiei de energie prin intermediul %idrocentralelor&

Industria extractiva in Romania anilor 1965-1989


-ndustria de petrol si (a e a Romaniei 7u cele mai mari re er!e de petrol din Europa de 9st, Romania a fost un producator si exportator important de petrol intre &$$-2$$$. %ndustria extractiva de petrol si gaze a Romaniei a fost dezvoltata in principal de companii din Germania, SU+ si UC si a fost motorul industrializarii rapide a tarii. %n &!$ petrolul asigura aproximativ !$5 din necesarul de energie al Romaniei. @arful productiei a fost atins in &3- urmand sa scada treptat in anii urmatori datorita epuizarii rapide a zacamintelor de petrol din cele 2$$ de campuri petroliere ale tarii si datorita descoperirilor rare de noi zacaminte. 2atorita capacitatii mari de ra%inare, aproximativ 30 milioane tone, Romania a trebuit sa importe din ce in ce mai mult petrol si astfel in 1919 cantitatea de petrol importat a depasit productia interna.

7"iar daca un program intens de explorare a fost pus in practica intre &3- si &1- productia de petrol a Romaniei a scazut cu aproximativ 2!5. 4a sfarsitul anilor ;3$, Romania devenise producator de instalatii de fora' marin, in lume existau doar $ tari producatoare de asemenea instalatii. %n &11 3 asemenea platforme functionau in 8area 6eagra sub supraveg"erea companiei Petromar. %n anii ;3$, Romania a investit enorm in dezvoltarea unei industrii de rafinare supradimensionata. %n aceasta perioada productia interna a scazut si pretul international al petrolului crescuse foarte mult. Se estima ca in 19"0 Romania pierdea apro+imati! 1 milion USD ilnic datorita exportului de produse petroliere derivate din petrol importat. +ceasta categorie de produse petroliere reprezenta #$5 din exporturile catre tarile din @est. +ceste exporturi au continuat pentru ca Romania avea nevoie de valuta forte. Pana in anul &11 productia interna de petrol scazuse la aproximativ &.! milioane tone, in timp ce capacitatea de rafinare a'unsese la 3$-33 milioane tone. Pentru ca rafinariile sa functioneze era nevoie de mari cantitati de petrol si astfel se importau aproximativ 2$ milioane tone de petrol. Petrolul era importat initial de la membrii <P97 iar dupa declansarea razboiului dintre %ran si %raB din U.R.S.S. %n &1- Romania importa circa milioane tone de petrol din U.R.S.S. %n urma unui contract de barter cu U.R.S.S., in perioada &1-- &&$, Romania trebuia sa primeasca ! milioane tone petrol anual in sc"imbul alimentelor si instalatiilor petroliere. Re er!ele de (a e ale Romaniei erau la acea vreme cele mai mari rezerve din Europa de 9st. %ndustria de gaze naturale nu putea sa compenseze diminuarea rezervelor cunoscute de gaze si astfel la mi'locul anilor ;3$ Romania a inceput sa importe gaze naturale din U.R.S.S. %n &1- Romania importa 2.! miliarde mJ din U.R.S.S. si pana in &1& importurile de gaze ale Romaniei au depasit 3 miliarde mJ.

Pentru participarea la proiectele de dezvoltare a industriei extractive din U.R.S.S. Romania urma sa primeasca dupa &1& - miliarde de metri cubi de gaze anual. Pentru ca gazele din U.R.S.S. tranzitau Romania, printr-o conducta de 2$$ Cm intre U.R.S.S. si ,ulgaria, Romania trebuia sa primeasca o cantitate necunoscuta de gaze timp de 2! de ani. -ndustria car#oni%era a Romaniei 1965-19"9 Programul energetic national intre &3$- &1$ presupunea o crestere considerabila a cantitatii de carbune consumat pentru obtinerea de energie, pentru a compensa rolul scazut al gazelor si petrolului in producerea energiei electrice. =olosirea petrolului si a gazelor naturale pentru a genera electricitate trebuia sa scada de la !$5 in &1 la !5 in &&$. 2ependenta Romaniei de petrol si gaze a fost descoperita in momentul in care, la sfarsitul anilor ;3$, a fost oprita livrarea de petrol iranian. 6icolae 7eausescu a lansat o campanie de dezvoltare rapida a exploatarilor de carbuni.

Cea mai mare exploatare se afla pe Valea Jiului si in acesti ani s-au deschis si alte exploatari dar carbunele din nouale mine s-a dovedit a fi de proasta calitate si deci cu o putere calorica mai mica.
7"iar daca intre 19"$-19"5 au fost desc"ise 35 de mine, tinta de 1- de milioane de tone pana in &1! a trebuit sa fie revizuita la -# milioane. Productia s-a situat mult sub aceasta tinta si anume ## milioane de tone. /inta de -# milioane de tone nu a fost atinsa nici pana in 19"" cand au fost extrase 59 milioane de tone. 8inele de carbune mergeau prost datorita accidentelor dese, cedarii ec"ipamentelor, inundarii puturilor etc. Productia de carbune nu a putut tine pasul cu nevoile industriei. 2atorita puterii calorice scazute nu era rentabil transportul carbunelui pe distante mari si astfel trei sferturi din cantitatea de carbune era folosita in termocentrale mari ce se aflau in apropierea minelor. 8ari cantitati de carbune de calitate superioara erau importate din U.R.S.S. %n &1& DancocB 8ining 7ompan? din +ustralia a semnat un contract in care se obliga sa livreze - milioane tone carbune de calitate superioara pe o perioada de 2 ani. -ndustria e+tracti!a a metalelor %eroase si ne%eroase in Romania comunista Romania avea rezerve importante de fier, mangan, crom, aluminiu, zinc, cupru, plumb, aur si argint. 9xploatarea acestor resurse a fost un factor important in idustrializarea tarii dupa &#!. Pentru valorificarea acestor minereuri statul a construit numeroase mine si combinate siderurgice.

7ele mai mari depozite de fier erau in muntii Poiana Rusca. 2esi aceste depozite erau importante, din punct de vedere comercial, nu erau suficiente pentru a sustine industria de producere a otelului din Romania si astfel pana in &1$ Romania importa mai mult de 1$5 din minereul de fier necesar. 7ele mai multe metale neferoase se gaseau in nord vestul tarii in special in 8untii 8aramuresului si in +puseni. %n 8aramures se gaseau importante rezerve de cupru, plumb si zinc. %n 8untii +puseni se gaseau (inca se gasesc) rezerve importante de argint si unele din cele mai mari rezerve de aur din 9uropa. 2esi noi mine se infiintau, in &1$ Romania importa 335 din necesarul zinc, #$5 din cel de cupru si 235 din cel de plumb. 7oncluzia este ca desi Romania a avut rezerve importante de petrol, gaze si alte minereuri, datorita utila'elor invec"ite, lipsei investitiilor din ultimul deceniu si datorita gandirii comuniste acestea nu au fost valorificate corespunzator si in cele mai multe cazuri acestea nu au fost suficiente pentru a satisface nevoile interne. -ndustria metalur(ica in Romania anilor 1965-19"9 <btinerea independentei d.p.d.v.al productiei de otel, necesar industriei constructoare de masini si utila'e, a fost tinta economica principala dupa al doilea razboi mondial. 2atorita acestei tinte a fost construit combinatul siderurgic de la Galati. 7onstructia lui si planurile Romaniei in privinta productiei de otel au stricat relatiile cu U.R.S.S. si membrii 7omecon. Productia de otel a crescut de la !!$ Bt in &!$ la .1 milioane tone in &-$ si la -.! milioane tone in &3$. 7"iar daca productia de otel a crescut foarte mult tara ducea lipsa de otel de calitate, cel produs in Romania era de calitate slaba si nu putea fi folosit pentru multe aplicatii in industria constructoare de masini. 2in aceasta cauza, la inceputul anilor ;3$, guvernul a decis sa construiasca un combinat siderurgic cu te"nologie din Germania de @est la /argoviste. Spre sfarsitul anilor ;3$ a mai fost construit un combinat siderurgic la 7alarasi, tot cu te"nologie din @est. 7"iar si cu aceste noi combinate tinta de 1 milioane de tone nu a putut fi atinsa si in &1! productia a fost de 3.1 milioane tone iar in &11 de #.3 milioane. 7"iar daca tinta nu a fost atinsa, productia din 19"" a dus Romania in top 10 mondial in ceea ce priveste productia de otel pe cap de locuitor. Romania a folosit si te"nologie sovietica. =olosind instalatii de laminare rusesti, livrate in &1!, combinatele siderurgice Galati si Republica au inceput productia de teava fara sudura necesara conductelor de gaz sovietice. Romania era singura tara din 7omecon ce nu era sovietica si detinea aceasta te"nologie. %n &1$ sovieticii au fost de acord sa mai ec"ipeze un nou combinat la Slatina. Uniunea sovietica era si principalul furnizor de materii prime pentru industria producerii otelului. 2atorita participarii Romaniei in dezvoltarea proiectului metalurgic de la 2ri!oi Ro(, in care Romania a in!estit apro+imati! 1 miliard de dolari , aceasta urma sa primeasca intre 23 si 3$5 din productia combinatului pana in anul 2$$$. +cest combinat ar fi fost cel mai mare com#inat de minereuri acide din lume. +lt furnizor de materii prime era +ustralia care prin DancocB 8ining 7ompan? a semnat un contract pentru modernizarea sectorului de descarcare a minereurilor din portul 7onstanta si se obliga sa livreze peste !$ de milioane de tone de minereu de fier in perioada &11-2$$$ 8etalurgia neferoasa a devenit, dupa al doilea razboi mondial, foarte importanta. Productia a crescut in perioada &--- &12, in medie, cu 15 pe an. 8etalele neferoase reprezentau, in &12, #5 din totalul productiei industriale, fata de 3.25 in &--. 7ele mai mari centre erau la ,ranesti, ,aia 8are, 7opsa 8ica, Klatna, /ulcea, Slatina si <radea. %ndustria cuprului si aluminiului au avut parte de tratament special. 2in anul &-! pana in &13 productia de aluminiu a crescut de 23 de ori. 7onstruirea, cu te"nologie ruseasca, a unui nou combinat de producere a aluminiului era luata in considerare la sfarsitul anilor ;1$.

6oi mine de cupru, titan si vanadiu erau construite pentru a reduce dependenta fata de importuri. 2atorita participarii Romaniei la proiecte ale U.R.S.S. si ale unor tari din lumea a treia, Romania si-a asigurat cantitati importante de minereuri critice.

-ndustria c/imica in Romania anilor 1965-19"9 Sectorul c"imic s-a dezvoltat rapid dupa al doilea razboi mondial, in special dupa &-!. %nainte de razboi industria c"imica genera mai putin de 35 din toata productia industriala si lista de produse era limitata la negru de fum, acid sulfuric si clor"idric, soda caustica, cateva tipuri de fibre, vopsea si lacuri. Pana in &1$ industria c"imica producea intre $-2$5 din totalul productiei industriale si reprezenta peste 2!5 din incasarile din exporturi. Ramura petroc"imica era inima acestei industrii producand aproximativ !$5 din productia totala a industriei c"imice. 7ele mai mari combinate petroc"imice au fost construite in Ploiesti si Pitesti dar multe unitati mai mici erau imprastiate in toata tara. 2upa ce s-au construit fabricile /urda, /arnaveni, Govora si <cna 8ures, Romania a devenit cel mai mare producator de produse pe baza de sodiu si clor din 7omecon, dupa U.R.S.S. +u fost construite noi fabrici de acid sulfuric la @ictoria in %alomita, 6avodari si 7opsa 8ica. 2upa &1! Romania s-a concentrat pe producerea de produse c"imice complexe cum ar fi0 plastic special, cauciuc sintetic, fibre, electrozi, medicamente, detergent etc. + fost dezvoltata si industria producatoare de ingrasaminte artificiale prin constructia fabricilor @alea 7alugareasca, =agaras, /arnaveni, 6avodari, /urnu 8agurele, Piatra 6eamt, @ictoria etc. Planul guvernului era ca pana in &1& sa dubleze cantitatea de ingrasaminte si produse pentru agricultura fabricate in Romania. 2upa cum ati citit mai sus industria metalurgica in perioada 7eausescu a avut probleme dar si realizari, problema Romaniei in anii ;3$ fiind calitatea si nu cantitatea. < greseala mare in industria metalurgica a fost investitia de aproximativ de miliard US2 in combinatul Crivoi Rog pentru care Romania plateste si in prezent 2 milioane US2 >an pentru a asigura paza.

Resursele naturale ale Romaniei in perioada 1965-1989

/oata reteaua "idrografica a Romaniei are in prezent un potential de peste 13$$$ de 8H. 2in acest potential imens doar #!$$ 8H erau produsi pana in anul &1!. 7ele mai importante amena'ari au avut loc pe +rges, 2unare, <lt si Prut. 9nergia produsa de aceste "idrocentrale asigura peste !5 din necesarul intern de energie electrica. %n anii ;1$ datorita secetei prelungite contributia energiei produse prin intermediul acestor instalatii a scazut foarte mult. 4a mi'locul anilor ;3$ rezervele de gaze naturale ale Romaniei erau estimate la 2$$-2!$ miliarde mJ. Re er!ele de gaze ale Romanieierau la acea vreme cele mai mari rezerve din Europa de est. Gazul metan romanesc era foarte valoros si datorita faptului ca avea un continut foarte mare de gaz metan - aproximativ &1.!-&&.!5. Gazul natural furniza in acea vreme aproximativ !$5 din necesarul de combustibil pentru termocentrale si era folosit si in industria c"imica pentru produse finite mai scumpe. %ncepand cu &1$ productia de gaze a inceput sa scada, ceea ce sugera o scadere mare a rezervelor de gaze naturale. 9xpertii din vremea respectiva preziceau ca rezervele de gaze ale Romaniei se vor termina in 2$ $. +cest lucru nu s-a intamplat pentru ca productia a scazut in perioada urmatoare si pentru ca s-au descoperit noi zacaminte, inclusiv cel din 8area 6eagra descoperit in anul 2$ .

%n anii ;3$ Romania a inceput sa importe gaze naturale din U.R.S.S.. Pana in &1! Romania importa 2.! miliarde mJ de gaze naturale pe an si se preconiza ca aceasta va importa pana la - miliarde pe an pana in &&$.

Rezervele de petrol ale Romaniei, in &1#, erau estimate la aproximativ 2 ! milioane tone. Spre sfarsitul anilor ;1$ rezervele cunoscute ale Romaniei scadeau rapid, acest lucru putandu-se vedea din productia tot mai scazuta de petrol si din cercetarea intensa in domeniul extragerii cat mai eficiente a petrolului. Pana in anul 1915 Romania a %ost un mare e+portator de petrol. dar dupa acest an importurile de petrol au a'uns si c"iar au depasit cu mult productia interna. +cest lucru s-a datorat capacitatii imense de prelucrare a petrolului pe care o aveau rafinariile romanesti - aproximativ 2! milioane de tone anual. %n perioada &11- &1& capacitatea de ra%inare a petrolului a a'uns la peste 30 milioane de tone.

%n aceasta perioada ma'oritatea rezervelor solului erau in scadere rapida. 7ele mai mari scaderi le aveau rezervele de petrol, gaz natural si antracit. %n anii ;1$ consumul de petrol pentru a genera caldura si energie electrica a scazut rapid, petrolul fiind folosit in rafinarii pentru a produce produse petroliere mai scumpe precum benzina, motorina si alte derivate petroliere. 8untii +puseni detineau (si inca detin) cele mai mari rezerve de argint si aur din 9uropa. 2epozite mari de cupru, zinc si plumb au fost descoperite in 8untii ,istritei, in ,anat si in 2obrogea. ,auxita era extrasa in <radea si in /ransilvania. 2esi noi mine erau construite in aceasta perioada, tinta de independenta d.p.d.v. al metalelor neferoase era nerealista tinand cont de faptul ca in &1$ importurile asigurau 335 din necesarul de zinc, #$5 din necesarul de cupru si 235 din necesarul de plumb al Romaniei. Pana in anul &1$ Romania importa peste 1$5 din necesarul de fier si se considera ca toate rezervele de fier ale Romaniei vor fi epuizate pana in &&$. 2upa cum ati citit in acest articol datorita exploatarii excesive si datorita metodelor invec"ite folosite, resursele tarii au a'uns sa scada destul de mult si se considera ca anumite resurse vor fi importate in proportie de $$5 dupa &&$.