UTILIZAREA FUNCTIILOR DE REPARTITIE

CALCULUL PARAMETRILOR FUNCTIILOR DE

REPARTITIE CONTINUE
A. Scopul lucrarii:
Se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
- prezentarea notiunilor generale legate de repartitia in frecventa;
- prezentarea legilor de repartitie a in frecventa;
- prezentarea parametrilor functiei de repartitie continue;
- prezentarea notiunilor generale legate de calculul parametrilor functiei de
repartitie continue utilizand software-ul Excel i solutiile tabelare;
- prezentarea unei aplicaii;
B. Notiuni de baza:
1. Repartitia in frecventa
Un ansamblu de date experimentale (obtinute prin repetarea operatiei de masurare a unei
marimi fizice cu mentinerea nescimbata a factorilor care influenteaza masuratoarea!" poate
fi reprezentate grafic (in acest caz existind posibilitatea de-a evidentia situatiile in care unul
din factori a iesit de sub control! #n acest scop domeniul valorilor masurate se imparte intr-un
numar de intervale egale" inregistrandu-se numarul de rezultate care se inscriu in fiecare
interval (frecventa citirilor din fiecare interval" aa cum este prezentata in $ucrarea%"
Repartitia in frecventa a datelor. Reprezentarea i prelucrarea primara a sirurilor!&
'rasarea istogramei frecventelor relative (obtinute in urma raportarii num(rului de rezultate
cuprins in fiecare interval la numarul total de rezultate! este utila intrucat prezint( atit
valoarea marimilor masurate cit i frecventa corespunzatoare" aria unui dreptungi fiind
proportionala cu frecventa rezultatelor&
)arind suficient de mult numarul de citiri" se constata ca frecventa relativa se apropie treptat
de o constanta caracteristica fiec(rui interval (x*" x%!" care este egala cu probabilitatea ca
marimea masurata sa ia valori x in acest interval&
#n mod obisnuit prin probabilitate se intelege raportul dintre numarul cazurilor favorabile
producerii unui eveniment i numarul cazurilor posibile" atunci cand cazurile sunt considerate
ca avand posibilitati egale de reproducere:
posibile egal lor evenimente numarul
favorabile lor evenimente numarul
n
m
) A ( P
(+&*!
,stfel ca" probabilitatea ca marimea masurata sa ia valori in acest x in intervalul (x*" x%!" se
noteaza:
( ) ( ) ; , ) (
2 1 2 1
x x x P sau x x x P
(+&%!
1.1. Variabile aleatoare discrete
76 Lucrarea 4
-aca rezultatul aleatoriu al masurarii x devine o variabila (aleatoare! discreta"expimata prin
valorile rezultate x*" x%"&&&xn&" probabilitatea ca o valoare oarecare .i/ s0 aib0 valoarea xi este:
; ) (
i i
p x x P (+&1!
2entru toate valorile m0surate se poate construi un tablou de forma:
n i
p
x
X sau
p p p
x x x
X
i
i
n
n

,
_

,
_

1 , :
, ,
, ,
:
2 1
2 1

(+&+!
care poart0 denumirea de tabloul repartiiei" in prima linie fiind trecute toate valorile posibile
ale caracteristicii iar 3n a doua toate probabilit(ile de apariie&
$eg0tura care exist0 3ntre variabila aleatoare i probabilitatea de apariie a acesteia poart0
denumirea de lege de probabilitate" aceasta putand fii reprezentata grafic sub forma unei
diagrame cu bare (4ig&+&*!" istograme" sau sub forma unui poligon al repartiiei" (4ig&+&%!&
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
1 2 3 4 5 6
vara!"a
#
r
$
!
a
!

"

%
a
%
e
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0 2 4 6 &
vara!"a
#
r
$
!
a
!

"

%
a
%
e
Fig.4.1: Reprezentarea legii de repartiie
(diagrama cu bare)
Fig.4.: Reprezentarea legii de repartiie
(poligonul frecvenelor)
#n cazul 3n care se poate determina o expresie analitic0 care s0 stabileasc0 o leg0tur0 3ntre
variabila aleatoare i probabilitate" aceasta poart0 denumirea de funcie de repartitie"
expresia ei analitic0 fiind:
i i i
p x P x x P ) ( ) ( (+&5!
-eoarece orice masurare poate avea un singur rezultat totalitatea valorilor distincte i
posibile formeaz0 un sistem complet de evenimente incompatibile& 2entru mulimea ale c0rei
pereci ordonate definesc repartiia se poate scrie:

n
i
i
p
1
1
(+&6!
#n multe aplicaii ne intereseaz0 probabilitatea evenimentului x7xi& Si-n acest caz se poate
construi un tablou al repartiiei care are forma:

,
_

+ + + +
n
n i
p p p p p p
x x x
X


2 1 2 1 1
, 2
,
:
(+&8!
reprezentarea grafic0 a acestui tablou al repartiie avand forma din figurile +&1 i +&+&
-ac0 este posibil0 determinarea unei expresii analitice care s0 stabileasc0 o leg0tur0 3ntre
valorile aleatoare i probabilit0ile respective aceast0 funcie va purta numele de funcie de
repartitie" expresia acesteia fiind de forma:
)
x
X ( P )
x
( F
k k

(+&9!
:unosc;nd funcia de probabilitate a unei variabile aleatoare discrete" funcia de repartiie va
fi :


k
1 i
k
1 i
k
1 i
k
k i k k
p )
x
( P )
x
X ( P )
x
X ( P )
x
( F
(+&<!
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 88
=bservatie: #ntre notiunea de probabilitate si notiunea de frecventa pentru variabile aleatoare
discrete poate fi pus semnul de egalitate" cea ce face ca teoria probabilitatilor sa poata fi
aplicata in statistica&
0
0.2
0.4
0.6
0.&
1
1.2
1 2 3 4 5 6
vara!"a
#
r
$
!
a
!

"

%
a
%
e
0
0.2
0.4
0.6
0.&
1
1.2
0 5 10
vara!"a
#
r
$
!
a
!

"

%
a
%
e
Fig.4.!: Reprezentarea legii de repartiie
prin "istogram#
Fig.4.4: $raficul funciei de repartiie la o
variabil# aleatoare
1.. Variabile aleatoare continue
-aca rezultatul aleatoriu al masurarii devine o variabila continua" exprimata printr-un numar
infinit de cifre" construirea unui tablou al repartiiei nu este realizabil0 deoarece exist0 o
infinitate de valori posibile" dar se pot alege intervale de variaie oricat de mici" carora le
corespund probabilitati finite (pentru analiza statistica a sirului de valori se utilizeaza functia
de repartitie!&
'reptele istogramei dispar astfel la limita (numarul de dreptungiuri tinde spre infinit i
grosimea spre zero!" rezultand o curba lina care reprezinta repartitia (distributia!
probabilitatii" (fig&+&5!" pentru descrierea repartitiei probabilitatii definindu-se 4unctia de
probabilitate f(x!" care satisface conditiile:
( ) ( )

+

1 ; 0 dx x f x f
(+&*>!
2robabilitatea corespunzatoare intervalului (x*" x%! se exprima prin integrala:
( ) ( )

2
1
2 1
x
x
dx x f x x x P
(+&**!
-e asemenea" se defineste functia de repartitie 4(x!" egala in orice punct x* cu probabilitatea
ca variabila aleatoare x sa ia valori mai mici dec;t x*:
+ <


x dx x F dx x f x x P x F
x x
; ) ( ' ) ( ) ( ) (
1 1
1 1
(+&*%!
Unde f(x! reprezint0 functia de probabilitate" care poate fi definit0 ca prim0 derivat0 (dac0
exist0! a funciei de repartiie 4(x! adic0:
) x ( ' F
x
) x ( F ) x x ( F
lim
) x ( f
0 x

+

(+&*1!
)0rimea f(x!dx se numete element de probabilitate i reprezint0 probabilitatea ca valoarea
variabilei aleatoare s0 se g0seasc0 3n intervalul ds" aceasta probabilitate fiind egal0 cu aria
dreptungiului elementar cu baza egal0 cu ds& -ac0 ds tinde spre zero" aria dreptungiului
tinde spre zero" cea ce ne duce la concluzia c0 probabilitatea obinerii unei valori x este
egal0 cu zero" deci ar fi un eveniment imposibil& -eoarece o astfel de concluzie este
paradoxal0 trebuie enuntata definiia probabilit0ii care ne conduce la o interpretare care
evideneaz0 faptul c0 frecvena unui astfel de eveniment este zero i nu faptul c0 un astfel
de eveniment nu poate avea loc&
7& Lucrarea 4
x
f
(x!
f(x!d
x
x
f(x!
Fig. 4.%: $raficul functiei de probabilitate&
F(')(
Fig.4.): Reprezentarea elementului de
probabilitate& f(')d'(
Spre deosebire de cazul variabilelor aleatoare discrete la care funcia densit(ii de
probabilitate are semnificaia unei probabilit0i la variabilele aleatoare continue acest fapt nu
este valabil i-n consecin0 semnul folosit la variabile aleatoare discrete este 3nlocuit prin 7"
astfel ca in cazul variabilelor aleatoare continue" expresia: 2(x7x*! se citete: ?probabilitatea
ca x s0 fie cel mult egal cu x*?&
=bservatie: :onstrucia funciei de probabilitate experimentale se face cu a@utorul
istogramei tras;nd prin punctele determinate de maximul fiec0rui subinterval i mi@locul
acestuia" o curb0&
1.!. *partenena unei variabile aleatoare la un interval dat
Se consider0 o variabil0 aleatoare la care i s-a determinat funcia de probabilitate respectiv
funcia de repartiie& :onsider;nd un interval [a" bA" ne intereseaz0 s0 determin0m care este
probabilitatea ca o valoare x s0 aparin0 acestui interval" respectiv 2(aBb!& Se face
convenia ca intervalul s0 fie 3ncis la unul din capete i descis la cel0lalt&
2entru a exprima probabilitatea apartenenei la un interval vom considera urm0toarele
evenimente:
a b
x
f(x!
2(aB7b!
- , C evenimentul B7b;
- D C evenimentul B7a;
- : C evenimentul aBb&
Fig.4.+: ,nterpretarea geometrica a
apartenenei variabilei aleatoare la un interval
Evenimentele D i : sunt incompatibile i 3ntre cele trei evenimente exist0 relaiile:
; C B A
(+&*+!
Ein;nd cont de propriet0ile operaiilor cu evenimente" vom avea:
( ) ( ) C P B P C B P A P + ) ( ) ( (+&*5!
sau:
) b X a ( P ) a X ( P ) b X ( P < + < < (+&*6!
de unde
) a X ( P ) b x ( P ) b X a ( P < < (+&*8!
2e baza definiiei funciei de repartiie
) a ( F ) b ( F ) b X a ( P < (+&*9!
sau

<

a b
a
b
dx ) x ( f dx ) x ( f dx ) x ( f ) b X a ( P
(+&*<!
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 8<
#n concluzie: probabilitatea ca o variabil0 s0 aparin0 intervalului [a" bA este egal0 cu aria
trapezului curbiliniu m(rginit de axa x" curba densit0ii de probabilitate f(x! i dreptele xFa i
xFb&
. -egi de repartitie in frecventa
#n toria probabilitatii se definesc numeroase legi de repartitie in frecventa" pentru variabile
aleatoare continue sau discrete& Studiind diverse fenomene" se constat0 c0 dei acestea
aparin unor tiine diferite repartiia 3n frecvena a acestora este asem0n0toare" respectiv c0
istogramele au aceeai form0& Spre exemplu <>% din fenomenele fizice se supun legii
normale de repartiie (legea Gauss-$aplace!& Un studiu mai am0nunit a pus 3n evident0
propriet0ile acestora i gradul lor de aplicare" unele dintre legile de repartiie devenind
clasice" av;nd un grad ridicat de utilizare& -intre acestea se pot meniona:
- repartiia binomial0;
- repartiia ipergeometric0;
- repartiia 2oisson (repartitia evenimentelor rare!" ca repartitii discrete;
- repartiia normal0;
- repartiia
%
(repartitia multinomiala!;
- repartiia Student;
- repartiia 4iscer" ca repartitii continue&
.1. Repartiia uniform#
Este repartiia la care toate valorile variabilei aleatoare au aceeai probabilitate" expresia
functiei de probabilitate fiind:
( )
( )

'

b , a x 0
b , a x
a b
1
) x ( f
(+&%>!
4uncia de repartiie are expresia:

'

< <

b x , 1
b x a , a x
a x , 0
) x ( F
(+&%*!
-iagramele functiei de probabilitate si repartitie sunt prezentate 3n figurile +&9" +&<" indicatorii
teoretici fiind dati tabelar" ('ab& +&*!&
a
1
'
(
!
)
a
*
+
,(+*
!
0
0.5
1
1.5
2
a
+
F(+*
!
Fig. 4.. Functia de probabilitate a repartiiei
uniforme
Fig.4./ Funcia de repartiie a repartiie
uniforme
&0 Lucrarea 4
0ab.4.1
#ndicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie uniform0
)edia )[B]" " B
[ ]

+

b
a

a b
a b
xdx
X !
-ispersia -[B]"
%
" s
%
[ ]
( )
1
b a
m m
x "

)omente mH
[ ]

b
a

1
a b
dx
x
m
x !
m
. Repartiia e'ponentiala
Iepartiia exponenial( are expresia functiei de repartiie:
>

x 0 , 0 #
e
) x ( f
x


(+&%%!
4uncia de repartiie are expresia:

'

<
>

0 x , 0
0 x ,
e
1
) x ( F
x
(+&%1!
#ar indicatorii teoretici sunt prezentai 3n tabelul +&%:
0ab.4.
#ndicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie exponenial0
)edia )[B]" " B
[ ]

0
x
1
dx
e
X !

-ispersia -[B]"
%
" S
%
[ ]

m m
x "

)omente mH
[ ]

dx
e x m
1
x !
m

-iagramele functiei de probabilitate si repartitie sunt prezentate 3n figurile +&*>& +&**:

+
,(+*
0
-
3
6
&

"
1' "
0
0.5
1
1.5
2
+
F(+*
1' "
0-632 "
Fig. 4.11: Functia de probabilitate a Fig.4.11: Funcia de repartiie a repartiie
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 9*
repartiiei e'poneniale e'poneniale
.! Repartiia normala
Este cea mai important0 lege de repartiie fiind cunoscut0 sub denumirea de legea lui Gauss
sau legea Gauss-$aplace&
.!.1 Repartiia $auss& a fost prima repartiie studiat0" fiind caracterizat0 de parametrii i

%
" iar notarea ei facandu-se prin J("
%!
& 4unctia de probabilitate are expresia:
e

1
) x ( f

) x (

(+&%+!
4uncia de repartiie normal0 este dat0 de expresia:
( )
dx

1
) x X ( P ) x ( F
x

x
e

<

(+&%5!
Graficul repartiiei are form0 de clopot" (4ig& +&*%! i prezint( urm(toarele particularitati:
- admite un maxim unic pentru xF;
- are o simetrie 3n raport cu dreapta xF;
- 3i modific0 convexitatea 3n punctele - i K ;
- modificarea parametrului translateaz0 curba de-a lungul axei x" (4ig&+&*1!;
- modificarea parametrului modific0 ascuirea curbei" (4ig&+&*+!&
f(x)
4(x!
*">
>"5
>">
+
+

4(x!
+
,(+*
% 1
*
+
,(+*

F >"5
F *
F %
Fig. 4.1: Funcia de
repartiie $auss
Fig. 4.1! 2urbele densit#ii
de probabilitate cu aceeai
dispersie dar medii diferite
Fig. 4.14 2urbele densit#ii
de probabilitate cu aceeai
medie dar dispersii diferite
Laloarea funciei de repartiie este reprezentat0 3n figura +&*% prin aria aurat0" asimetria i
aplatizarea pentru repartiia Gauss fiind egale cu zero&
#ndicatorii teoretici sunt prezentai 3n tabelul +&1:
0ab.4.!
#ndicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie normala
)edia
[ ] ( ) ( ) ( ) ( )

+

+

+

+ dx x f dx x f x dx x xf X !
daca:
( ) ( ) ( )

+

0 ; dx x f x x !
-ispersia
%

%
)omente mH
( )
4
6
2
4
2
2
2 2 2
1 2
15 ; 3 ;
1 2 :
; 0 :

+
k k
k
k par
impar
&2 Lucrarea 4
:unosc;nd parametrii "
%
" pe baza relaiei +&%5 se poate determina analitic valoarea
probabilit0ii 2(B7a!& Se observa din pacate caci calculatia este foarte greoaie" astfel ca in
practica s-a recurs la utilizarea tabelelor& -eoarece pentru fiecare "
%
" ar trebui s0 existe un
tabel" $aplace a c0utat o metod0 care s0 permit0 un calcul mai simplu i rapid a acestei
probabilit0i" repartiia g0sit0 de el purtandu-i numele&
.!. Repartiia -aplace" (sau repartitia normal redusa!" notat0 prin J(>" *! se obine din
repartiia Gauss cu a@utorul scimb0rii de variabil0:

x
$
(+&%6!
2rin folosirea acestei transform0ri repartiia poart0 denumirea de repartiie normal0&
-ensitatea de probabilitate este:
e

1
) $ ( f

(+&%8!
4uncia de repartiie $aplace are expresia:

x x

$
dx
e

1
dx ) x ( f ) x ( F

(+&%9!
Lalorile funciilor de probabilitate f(z! i ale funciei de repartiie 4(z! fiind date tabelar"
(,nexa ,!&
.4 Repartiia

.
:onsider0m o variabil0 aleatoare x: x*" x%"&&&"xn cu valorile normal repartizate" J(>" *!& Suma
p0tratelor variabilelor aleatoare zi constituie o nou0 variabil0 aleatoare notat0 cu
%
"
matematic aceasta reprezentand suma erorilor m0sur0torilor p;n0 la valoarea i&
4unctia de probabilitate a repartiiei
%
pentru Fn-* grade de libertate
i i
i
i
i
i
i
z
x
2
2
0
2
0

( )
(+&%<!
este:
( )

'

,
_

,
_

0 0
0
2
2
1
2
1
2
2
x pentru
x pentru e x
x f
x

(+&1>!
#n variabila aleatoare probabilit0ile p*" p%" pn-* sunt independente av;nd posibilitatea s0 ia
orice valoare cuprins0 3ntre > i *& 2robabilitatea pn va lua o valoare care 3nsumat0 cu
celelalte probabilit0i va da valoarea unu" (*!& #n acest caz aceast0 probabilitate nu mai este
independent( ci depinde de celelalte valori& #n consecin0 num0rul valorilor independente
pentru un ir de numere este: n-* i este egal cu num(rul gradelor de libertate& Lalorile
calculate ale funciei de repartiie se g0sesc de asemenea tabelar" ,nexa D
.% Repartiia 3tudent
:onsider0m dou0 variabile una cu repartiie normal0 J(>" *! i una cu repartiie
%
" av;nd
grade de libertate& ,cestea pot forma o nou0 variabil0 care se calculeaz0 cu relaia:

i
i
$
t

(+&1*!
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 91
i care matematic reprezint0 raportul dintre eroarea m0sur0torii i i suma erorilor
m0sur0torilor& 4unctia de probabilitate a repartiiei Student este:

,
_

,
_

,
_

t
1

1
1
) t ( f

1
(+&1%!
Lalorile calculate ale funciei de repartiie se g0sesc tabelar" valori prezentate in ,nexa :&
.) Repartiia F (Fisc"er43nedecor)
:onsider0m dou0 variabile aleatoare B
*
i B
%
independente " cu repartiie
%
av;nd
respectiv * i % grade de libertate& ,cestea pot forma o nou0 variabil0 care se calculeaz0 cu
relaia:

i
1
i
i
x
x
F

(+&11!
i care matematic reprezint0 raportul dintre erorile m0sur0torilor i& 4unctia de probabilitate a
repartiiei 4iscer este:
( )

) (
1
%

%
) F ( f

1
1
1

,
_

,
_

,
_

(+&1+!
#ar indicatorii teoretici au expresiile:
0ab.4.4
#ndicatorii teoretici ai variabilei aleatoare cu repartiie normala
)edia
[ ] ; 2 ;
1
2
1
2

pentru F !

-ispersia
% [ ]
( )
( ) ( )
; 4 ;
4 2
2 2
2
2
2
1 1
2 1
2
2



pentru F "

+

Lalorile calculate ale funciei de repartiie se g0sesc de asemenea tabelar" (,nexa -!&
!. 2alculul parametrilor functiei de repartitie
2entru calcularea parametrilor functiei de repartitie sunt definite urm(toarele notiuni:
a " b
- limitele de semnificatieMincredere" valori ce reprezinta valorile limita intre
care se plaseaza cu o probabilitate prestabilita" adevarata valoare a
parametrului necunoscut;
*- -nivel de semnificatie" ce reprezinta insasi probabilitatea corespunzatoare;
a - b
- interval de semnificatie" ce reprezinta gama valorilor care include" cu o
probabilitate apreciata ca satisfacatoare" adevarata valoare necunoscuta ;
- risc;
(- a !U(b ! - interval de incredere&
Iiscul poate fi unilateral (dreapta sau stinga! in acest caz: a F

respectiv bF -

& #n cazul
unui risc bilateral simetric cele doua limite se noteaza cu a F
M% respectiv bF -
M%&
2arametrii functiilor de repartitie calculati pe baza formulelor pot fi determinati utilizind tabele
de specialitate prezentate in ,nexele ,--" intalnindu-se doua situatii:
&4 Lucrarea 4
*& - se da probabilitatea (nivelul de semnificatie!" notata: *-" (sau respectiv riscul" notat cu
! determinandu-se parametrul statistic (limitele intervalului de semnificatie! caracteristic
fiecarei functii de repartitie:
z

- pentru repartitia normala;

t

- pentru repartitia Student;

%
- pentru repartitia
%
;
4
*;%;
- pentru repartitia 4iscer" s&a&m&d&
%&- se da valoarea parametrului statistic (limitele intervalului de semnificatie! carcteristic
functiei de repartitie si se cere probabilitatea (nivelul de semnificatie!" *-" (sau respectiv
riscul" !&
2entru o functie de repartitie oarecare legatura dintre nivelul de semnificatie" *- si intervalul
de semnificatie" a - b" (4ig&+&*5- +&*6! este data de relatia:


< 1 ) ( P
(+&15!
pentru risc unilateral" sau de relatia:

< <

1 ) (
2 2
1
P
(+&16!
pentru risc bilateral&

Iisc
*-
Jivel de
semnificatie
#nterval de
semnificatie

M%

*-M%
M%
Iisc M%
Iisc
#nterval de
semnificatie
*-
Jivel de
semnificatie
Fig.4.1%: -egatura intre intervalul de
semnificatie si probabilitate& pentru un
risc unilateral
Fig.4.1): -egatura intre intervalul de
semnificatie si probabilitate& pentru un
risc bilateral
C. Desfasurarea lucrarii:
1. 0ema:
,vand functiile de repartitie continue:
- sa se calculeze utilizand software-ul de specialitate Excel" parametrii functiilor de
repartitie continue pentru fiecare aplicatie data;
- sa se verifice rezultatele obtinute in urma calculelor matematice a valorilor parametrilor
functiilor de repartitie continue utilizand tabelele de specialitate" ,nexele ,--&
. 5relucrarea rezultatelor:
Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" (vezi $ucrare %" Repartitia in frecventa a
datelor. Reprezentarea i prelucrarea primara a sirurilor& -4unctiile!" calculul parametrilor
functiilor de repartitie continue presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
*- executati dublu clic asupra celulei in care doriti sa apara functia;
%- executati clic asupra butonului 4unction Nizard (,sistent pentru functii!" sau alegeti
optiunile #nsert" 4unctionO (#ntroducere" 4unctii&&!& ;
1- selectati categoria: Statistical;
+- selectati functia (ex: J=IS)-#S'!;
5- executati clic asupra butonului oH;
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 95
6- in casuta de dialog care s-a descis" introduceti argumentele functiei;
8- cititi informatiile referitoare la functia aleasa;
9- executai clic asupra butonului oH;
<- apasati tasta Enter pentru vizualizarea rezultatului&
Aplicatia1. Repartitia normala
1.1. 2entru repartitia normala cu un risc unilateral dreapta se da valoarea lui z

F*"59& Se
cere sa se determine riscul&
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" calculul riscului presupune:
=NORMSDS!"1.#$)& obtinand valoarea nivelului de semnificatie *-: 1./4/%
valoare ce va ocupa in continuare adresa E% in cadrul raportului Excel;
-eoarece ne intereseaza riscul " (i nu valoarea nivelului de semnificatie" este necesara
efectuarea calculului:
=1%&'( obtinand valoarea: 1.1%+1%" adic( valoarea riscului riscului : %&+16
valoare ce va ocupa in continuare adresa 4%;
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei normale" ,nexa ," (4ig&+&*8!:
- nivelul de semnificatie gasit este:
147 1&/4/ 7 /4&/6(
- riscul:
7 >">58* F 5"8*P;
Se observa astfel ca valorile tabelare sunt aceleasi cu valorile calculate" ceea ce inseamna
ca calculatia este corecta&
F5"8*P
*-F<+"%<P
z

F*"59
Q >">> >">* >">% >">1 >">+ >">5 >">6 >">8 >">9 >"><
>">
>"*
O&
*"5 )(*+'*
P(./ .

*01)P(.1 .

*0
Fig.4.1+: 8eterminarea tabelara a riscului pentru un interval se semnificatie dat.
Repartitia normala
1.2. 2entru repartitia normala cu un risc unilateral dreapta se da valoarea nivelului de
semnificatie *-F<5P& Se cere determinarea limitei z

&
*- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" vom avea:
=NORMSN,").*#-( obtinand valoarea limitei: 1.)44/
valoare ce va ocupa in continuare adresa E1 in cadrul raportului Excel;
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei normale" ,nexa ," (4ig&+&*9!:
- valorile cele mai apropiate de nivelul de semnificatie sunt:
*-F>"<+<5F<+"<5P" valoare careia ii corespunde limita: z

71&)4
si:
*-F>"<5>5F<5">5P" valoare careia ii corespunde limita: z

71&)%
&6 Lucrarea 4
-eoarece valoarea <5P se afla in mi@locul intervalului R>"<+<5 C >"<5>5!" rezulta ca valoarea
limitei z

este:
z

71&)4%
valoare ce se regaseste in calculele matematice efectuate anterior&
F5P
*-F<5P
z

F*"6+5
Q >">> >">* >">% >">1 >">+ >">5 >">6 >">8 >">9 >"><
>">
>"*
O&
*"6 )(*+*# )(*#)#
P(./ .

*01)P(.1 .

*0
Fig.4.1.: 8eterminarea tabelara a intervalului de semnificatie pentru un risc unilateral
dreapta dat. Repartitia normala
1.3. 2entru repartitia normala cu un risc bilateral simetric de 5P" se cere determinarea
intervalului de semnificatie&
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" i tinand cont de faptul ca riscul este de
aceasta data bilateral simetric (F5P; M%F%&5P!" vom avea:
=NORMSN,").*.#-( obtinand valoarea limitei: z
971./)
valoare ce va ocupa in continuare adresa E+ in cadrul raportului Excel; deoarece functia
de repartitie normala este simetrica" valoarea limitei de stanga va fii: 4z
9F -1./)
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei normale" ,nexa ," (4ig&+&*<!" astfel:
- nivelul de semnificatie pentru care trebuie determinata limita din dreapta z
M% este:
*-F<5P"K%&5PF<8&5P
Lalorile tabelare cele mai apropiate de nivelul de semnificatie sunt:
1471&/+447/+&446 avand limita: z
971&/)
si:
1471&/+%)7/+&%)6 avand limita: z
971&/+
-eoarece valoarea <8&5P se afla in mi@locul intervalului R>"<8++ C >"<856!" rezulta ca
valoarea limitei z
M% este:
z
971&/)(%)
Simetrica functiei ne conduce la determinarea limitei de stanga:
4z
9741&/)(%)
Lalorile obtinute regasindu-se in calculele matematice anterioare&
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 98
M%F%"5P
*-F<5P
z
M%
F*"<65
Q >">> >">* >">% >">1 >">+ >">5 >">6 >">8 >">9 >"><
>">
>"*
O&
*"< )(*.++ )(*.#/
-z
M%
F-*"<65
P().
'2
./ .
'2
*01)P().
'2
1.* U
P(./ .
'2
*0
Fig.4.1/: 8eterminarea tabelara a intervalului de semnificatie pentru un risc bilateral simetric.
Repartitia normala
Aplicatia'. Repartitia
'
2.1. 2entru repartitia
%
cu un risc unilateral dreapta se da valoarea lui

%
F*1"16%" si
numarul gradelor de libertate F9& Se cere determinarea riscului&
*- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" vom avea:
=C0DS!"11.1/'($-& obtinand valoarea riscului: 71.1111
valoare ce va ocupa in continuare adresa E8 in cadrul raportului Excel;
2- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei
%
" ,nexa D" (4ig&+&%>!:
- valoarea riscului pentru valorile

%
F*1"16%" si F9 este:
71.117116
Laloare pe care de-altfel am obtinut-o cu a@utorul calculelor matematice anterioare&
F*>P

%
F*1"16%
>"<<5 >"<<> >"<85 >"<5 >"<>OO&>"%> >"*> >">5 >">%5
*
%
O&
9 11(1/'
*-F<>P
P(
2
/

2
*01)P(
2
1

2
*0
Fig.4.1: 8eterminarea tabelara a riscului pentru un interval se semnificatie dat. Repartitia

2.2. 2entru repartitia

%
cu un risc unilateral dreapta" se da valoarea nivelului de semnificatie
*-F<5P si numarul gradelor de libertate F*>& Se cere determinarea limitei

%

1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" i avand valoarea nivelului de semnificatie
*-F<5P " respectiv valoarea riscului F5P" vom avea:
=C0N,").)#(1)-( obtinand valoarea limitei:

71..!1+1& valoare ce va ocupa adresa E9;

2- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei
%
" ,nexa D" (4ig&+&%*!:
- pentru valoarea riscului F5P i F*>" din tabelul repartitiei valoarea limitei

%
este:

71..!1+1
Laloare obtinuta i in cazul anterior" prin calcule matematice&
&& Lucrarea 4
F5P

%
F*9"1>8
>"<<5 >"<<> >"<85 >"<5 >"<>OO&>"%> >"*> >">5 >">%5
*
%
O&
*> 1$(1).
P(
2
/

2
*01)
*-F<5P
P(
2
1

2
*0
Fig.4.1: 8eterminarea tabelara a limitei intervalului de semnifictie pentru un nivel de
semnificatie unilateral dat. Repartitia

2.3. 2entru repartitia

%
cu un risc bilateral simetric de 5P" se cere determinarea intervalului
de semnificatie pentru F*5 grade de libertate&
1- ,vand de aceasta data un risc bilateral simetric F5P (*-F <5P!" respectiv valoarea
riscului M%F%&5P"F>&>%5&
2entru a obtive valoarea limitei din dreapta a intervalului de semnificatie" se aplica formula:
=C0N,").)'#(1#-( obtinand valoarea limitei (din dreapta!:
9

7+.4..4(
valoare ce va ocupa adresa E<;
2entru a determina valoarea limitei din stanga" deoarece valoarea nivelului de semnificatie
este: *-F *>>P-%&5PF<8&5P" de aceasta data functia aplicata este:
=C0N,").*.#(1#-( obtinand valoarea limitei (din stanga!: 149

7).)1(
valoare ce va ocupa adresa 4<;
2- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei
%
" ,nexa D" (4ig&+&%%!:
- pentru valoarea riscului bilateral simetric F5P " din tabelul repartitiei valorile limitei

%
sunt:
2entru 97.%6&71.1% i 71%& limita la dreapta este:
9

7+.4..(
2entru 149711164.%6&7/+.%671./+% i 71%& limita la stanga este: 149

7).)(
Lalori obtinute i in cazul calculelor matematice" anterioare&
M%F%"5P

%
F%8"+99
>"<<5 >"<<> >"<85 >"<5 >"<>OO&>"%> >"*> >">5 >">%5
*
%
O&
*5 /('/' '.(+$$
P(
2
1)'2
/
2
/
2
'2
*01)
*-F<5P
M%F%"5P

%
*-M%
F6"%6%
P(
2
1)'2
1
2
* U
P(
2
/
2
'2
*0
Fig.4.: 8eterminarea tabelara a intervalului de semnificatie pentru un risc bilateral simetric.
Repartitia

Aplicatia 1. Repartitia Student
3.1. 2entru repartitia Student cu un risc unilateral dreapta se da valoarea lui t

F*"9*%" si
F*> grade de libertate& Se cere sa se determine riscul&
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue 9<
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" i avand valoarea limitei t

F*"9*% respectiv
valoarea num(rului gradelor de libertate: F*>" pentru a determina valoarea riscului" vom
avea:
=!DS!"1.$1'($(1-( obtinand valoarea riscului 71.1%!.
valoare ce va ocupa adresa E*%;
Unde parametrii functiei sunt: valoarea limitei t

F*"9*%" valoarea num(rului gradelor de

libertate F*> i o valoare ce descrie tipul functiei de repartitie i anume: *- in cazul
repartitiei Student cu risc unilateral" respectiv valoarea %- in cazul repartitiei Student cu risc
bilateral&
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei Student" ,nexa :" (4ig&+&%1!:
- pentru valoarea valoarea limitei t

F*"9*% respectiv valoarea num(rului gradelor de

libertate: F*>" din tabelul repartitiei valorile riscului sunt:
71.1%7 %6
Laloare care se regaseste in rezultatele anterioare&
=bservatie: in acest caz tabelul se citeste de @os in sus&
>"%5 >"*> >">5 >">%5 >">* >">>5 >">>* >">>>5 >">>>*
*
%
O
*> 1($1'
O
*>>>
9
2(t7 t

!F*-
F5P
*-F<5P
Jivel de semnificatie pentru testul unilateral
P(%1 %

*0
Fig.4.!: 8eterminarea tabelara a riscului pentru un interval se semnificatie dat. Repartitia
3tudent
3.2. 2entru repartitia Student cu un risc unilateral dreapta de F*>P si F*5 grade de
libertate" se cere determinarea limitei t

&
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" i avand valoarea riscului F*>P"
respectiv F*>" pentru a determina valoarea limitei se aplica formula:
=!N,").'(1#-( obtinand valoarea limitei: t

71.!41)
valoare ce va ocupa adresa E*1; (cu observatia: in cazul repartitiei cu risc unilateral"
pentru determinarea limitei intervalului de semnificatie" valoarea riscului luata in calcul se
dubleaza" deoarece functia implementata este pentru calculul limitelor repartitiei bilaterale!&
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei Student" ,nexa :" (4ig&+&%+!:
- pentru valoarea valoarea riscului F*>P" respectiv F*5" din tabelul repartitiei valoarea
limitei t
care se gaseste" este: t

71.!41& valoare ce se regaseste mai sus&

20 Lucrarea 4
>"%5 >"*> >">5 >">%5 >">* >">>5 >">>* >">>>5 >">>>*
*
%
O
*5 1(1+1
O
*>>>
9
2(t7 t

!F*-
F*>P
*-F<>P
Jivel de semnificatie pentru testul unilateral
P(%1 %

*0
Fig.4.4: 8eterminarea tabelara a limitei intervalului de semnificatie pentru un risc unilateral
dreapta dat. Repartitia 3tudent
3.3. 2entru repartitia Student cu un risc bilateral simetric de *>P si F%> grade de libertate"
se cere determinarea limitelor intervalului de semnificatie&
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" avand de aceasta data un risc bilateral
simetric F*>P" (M%F5P!" respectiv valoarea num(rului gradelor de libertate: F%>"
pentru a determina valorile limitei intervalului de semnificatie" se aplica formula:
=!N,").)#(')-( obtinand valoarea limitei (din dreapta!: t
97.1.)1
valoare ce va ocupa adresa E*+;
Iiscul fiind bilateral simetric" valoarea limitei din stanga va fii: -t
97 4.1.)1
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei Student" ,nexa :" (4ig&+&%5!:
- pentru valoarea valoarea riscului bilateral simetric" F*>P" respectiv F%>" din tabelul
repartitiei valoarea limitei (din dreapta! t
M% care se gaseste" este:
t
97.1.)
4unctia de repartitie Student este simetrica" ceea ce ne conduce la determinarea limitei din
stanga: -t
97 4.1.)(
Lalori care se regasesc in rezultatele calculelor matematice anterioare&
=bservatie: in acest caz tabelul se citeste de sus in @os&
M%F%"5P
*-F<5P
t
M%
F%&>96
>"5> >"%5 >"*> >">5 >">% >">* >">>% >">>* >">>*
*
%
O&
%> 1(.'#
-t
M%
F-%&>96
P()%
'2
/%/%
'2
*01)
P()%
'2
/%* U
P(%

1 %
'2
* 0
Jivel de semnificatie pentru testul bilateral
Fig.4.%: 8eterminarea tabelara a limitelor intervalului de semnificatie pentru un risc bilateral
simetric. Repartitia 3tudent

Aplicatia +. Repartitia 2isc3er
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue <*
4.1. 2entru repartitia 4iscer cu un risc unilateral dreapta F*>P si numarul gradelor de
libertate *F*>" respectiv %F*5" se cere determinarea limitei intervalului de semnificatie
4
*"%"
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" pentru functia 4iscer" cu un risc unilateral
dreapta" F*>P" respectiv valorile num(rului gradelor de libertate: *F*> i %F*5"
pentru a determina valoarea limitei intervalului de semnificatie" 4
*"%"
" se aplica formula:
=2N,").1(1)(1#-( obtinand valoarea limitei: F
1&&
7.1%/!
valoare ce va ocupa adresa E*8" in cadrul raportului Excel;
%- Lerificarea valorii obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei 4iscer" ,nexa -" (4ig&+&%6!:
- pentru valoarea valoarea riscului unilateral dreapta" F*>P" respectiv valoarea numarul
gradelor de libertate *F*>" %F*5" din tabelul repartitiei valoarea limitei care se gaseste"
este:
F
1&&
7.1)
Laloare care se regasesc in rezultatele calculelor matematice anterioare" executate cu
a@utorul functiilor software-ului Excel&
F*>P
4
*"%"
F %&>6

*
S
%
* % 1 + 5 6 8 9 < *> *5 %> 1> 5> *>> %>> 5>>

*
%
O&
*> '()/
P(F/ F
1-2-
*01)
*-F<>P
P(F1 F
1-2-
*0
Fig.4.): 8eterminarea tabelara a limitei intervalului de semnificatie pentru un nivel de
semnificatie unilateral dat. Rrepartitia Fisc"er
4.2. 2entru repartitia 4iscer cu un risc bilateral simetric de %>P" se cere determinarea
limitelor intervalului de semnificatie pentru *F*5 grade de libertate" respectiv %F%>&
1- Utilizand functiile oferite de software-ul Excel" pentru functia 4iscer" cu risc bilateral
simetric" F%>P" respectiv M%F*>P" i *F%> i %F*5" valorile num(rului gradelor de
libertate" pentru a determina valorile limitei intervalului de semnificatie" 4
*"%"M%" respectiv
4
*"%"*-M%" se aplica formulele:
=2N,").1(')(1#-( obtinand valoarea limitei: F
1&&971./4!&
valoare ce va ocupa adresa E*9" in cadrul raportului Excel" respectiv:
=2N,").1(1#(')-( obtinand valoarea limitei: F
1&&14971..44/
valoare ce va ocupa adresa 4*9" in cadrul raportului Excel&
%- Lerificarea valorilor obtinute se va realiza utilizand tabelele de specialitate" respectiv
utilizand tabelul repartitiei 4iscer" ,nexa -" (4ig&+&%8!:
- pentru valoarea valoarea riscului bilateral F%>P" (M%F*>P!" respectiv valoarea numarul
gradelor de libertate *F%>" %F*5" din tabelul repartitiei valoarea limitei care se gasesc
valorile:
22 Lucrarea 4
F
1&&971./& respectiv: F
1&&14971..4
Lalori care se regasesc si in rezultatele calculelor matematice anterioare&
F*>P
4
*"%"M%
F %"%+

*
S
%
* % 1 + 5 6 8 9 < *> *5 %> 1> 5> *>> %>> 5>>
*
O
*5 1(*'
O
%> 1($+
O
P(F
1-2-1)'2
/F/ F
1-2-'2
*01)
*-F9>P
P(F
1-2-1)'2
1F* U
P(F/F
1-2-'2
*0
F*>P
4
*"%"*-M%
F >"5+
Fig.4.+: 8eterminarea tabelara a limitelor intervalului de smnificatie pentru un risc bilateral
simetric. Repartitia Fisc"er
!. 0ema:
2entru un esantion de volum nF*>> dintr-un lot de *>&>>> piese" se masoara dimensiunile
nominale ale unui reper& Sa se determine coeficienul de rebut in cazul verificarii acestui reper
pentru dimensiunile: T%>U>&* mm&
4. 5relucrarea rezultatelor:
*&*- utilizand software-ul de specialitate Excel" se va genera un sir de date" nF*>>" ce va
reprezenta esantionul supus analizei" si anume:
*- selectati optiunea 'ools" -ata ,nalVsisO (#nstrumente" ,naliza datelor&&!;
%- selectati din caseta de dialog care s-a descis optiunea Iandom Jumber Generation
(Generarea sirurilor de numere!;
1- executati clic asupra butonului oH;
#n caseta de dialog care se descide selectati:
+- Jumber of Lariables (Jumarul coloanelor de generare a variabilelor!: 11;
5- Jumber of Iandom Jumber (Jumarul randurilor de generare!: 11;
6- -istribution" Jormal (-istributia" Jormala!:
8- )ean ()edia!: 1(
9- Standard -eviation (,baterea standard!: 1.1;
<- =utput Iange (,fisarea generarii!" selectatndMintroducand domeniul (randulMcoloana!
unde dorim sa fie afisat sirul de date generat: :*:1;
*>- executati clic asupra butonului oH&
*&%- se determina valorile de minim" xmin i a celor de maxim" xmax" utilizand optiunile oferite
de Excel" parcurgand pasii:
*- selectati optiunea #nsert" 4unction&&& (#ntroducere" 4unctii!;
%- selectati din casuta de dialog care se descide categoria Statistical (Statistic!;
1- selectati optiunea )#J;
astfel pentru sirul de date selectat se va obtine valoarea de minim" 'min71/.++"
+- selectati optiunea ),B;
obtinand in acest caz valoarea de maxim" xmax " a sirului" in cazul nostru: 'ma' 7 1&1;
*&1- se calculeaza num(rul de clase m& utilizand formula (%&5!:
n m lg 322 , 3 1 +
Utilizand functiile Excel" aceasta formula va fi scrisa in celula selectata sub forma:
=141.1''56O71)"1))-
=btinand valoarea: m7+.)44(
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue <1
4iind necesar un numar intreg de clase" se adopta un numar de 8 clase" astfel ca mF8"
=. este valoarea num(rului de clase aproximat"
Laloare ce va ocupa adresa -*5 in cadrul raportului Excel&
*&+- se calculeaza amplitudinea ;& utilizand formula (%&%6!;
x x
&
min max

,vand valorile pentru 'min si 'ma' (vezi punctul *&*!" valoarea calculata utilizand functiile Excel
(unde adresele pentru valoarea lui 'min in cadrul raportului Excel este D*1" iar pentru 'ma'"
D*+!" este:
="B1+%B11- rezultand: ;71.4.)(
*&5- se determina m(rimea unui sub-interval" utilizand formula (%&51!:
m
x x
m
&
d
min max


Utilizand Excel" valoarea obtinuta este:
=B1/8D1# rezultand: d71.1)/
Unde" adresa D*6 corespunde valorii amplitudinii" iar -*5 valorii num(rului de clase
aproximat; valoarea sub-intervalului obtinut va corespunde in continuare adresei D*8&
*&6- se realizeaza tabelul datelor grupate" reprezentnd valorile intervalelor" astfel: <'min:
=min>d)( <'min>d: 'min>d)(? ('ma'@(
Utilizand Excel" introducerea acestor valori poate fi realizata utilizand:
9=:B:11 si =:B:114:B:1.-; 9=:B:114:B:1. si =:B:114'5:B:1.) s.a.m.d.
obtinand tabelul:
12.727 *<&8<6
*<&8<6 *<&966
*<&966 *<&<15
*<&<15 %>&>>+
%>&>>+ %>&>8+
%>&>8+ %>&*+1
%>&*+1 20.212
Lalori care vor ocupa adresele ,%+-D1> in cadrul raportului Excel&
*&6- se calculeaza frecventele absolute" ai& utilizandu-se facilitatile software-ul Excel" si
anume:
5- selectati optiunea #nsert" 4unction&&& (#ntroducere" 4unctii!;
6- selectati din casuta de dialog care se descide categoria Statistical (Statistic!;
8- selectati optiunea :=UJ'#4 (:ontabilizare conditionata!;
urmand a introduce datele:
=CO<N!2":A:'::=:11&AB1/.+/)A)" pentru primul interval" Rx minKd!;
=CO<N!2":A:'::=:11&AB1/..))A)424& pentru intervalul" Rx minKd" x minK%d!;
=CO<N!2":A:'::=:11&AB1/./!%A)43CD(24:2%)& pentru intervalul" Rx minK%d" x minK1d!" O
avand: =CO<N!2":A:'::=:11&AB1.1A)>143CD(24:2/)" pentru ultimul interval"Rx
minK6d"xmaxA
,stfel vom obtine valorile:
a17( a7.( a!71/( a47)( a%74( a)71.( a+7!
(valori care vor corespunde in continuare adreselor de la :%+ la :1>!
*&8- verificarea rezultatelor" se poate realiza avand formula (%&%! :

m
i
i
n a
1
24 Lucrarea 4
Utilizand Excel" aceasta va fii scrisa sub forma:
=S<M"C'+:C1)- sau =S<M"a1(a'( a1(a+(a#( a/( a.-;
,stfel" observam ca rezultatele obtinute sunt corecte" deoarece avem:
>.>1/>)>4>1.>!7111 -adevarat"
aceasta valoare corespunzand in continuare adresei :1*&
*&9- se calculeaza frecventele relative" fi"utilizand formula (%&1!:

m
i
i
i
i
f
n
a
f
1
1 ;
,stfel avem:
=C'+8:C:11; =C'#8:C:11( s&a&&m&d pentru fiecare valoare f1& f& ...f+(
Lalorile obtinute" reprezentate tabelar" i care vor ocupa in continuare adresele -%+--1> in
cadrul protocolului Excel" sunt:
f171.11( f71.1.1( f!71.1/1( f471.)1( f%71.41( f)71.1.1( f+71.1!1(
Lerificarea rezultatelor presupune insumarea valorilor frecventelor relative" i anume:
=S<M"D'+:D1));
valoarea obtinuta fiind 1.11 (ceea ce este conform formulei" valoarea obtinuta corespunzand in
continuare adresei -1*!
*&<- se traseaza istograma valorilor calculate" avand pe abscisa valorile clasei iar pe
ordonata valorile frecventelor" urmand pasii:
*- selectati datele pe care doriti sa le reprezentati grafic: adresele ce reprezinta valorile
frecventelor relative fi;
%- executati clic asupra butonului :artNizard (,sistent pentru grafice!;
1- selectati tipul de grafic dorit: cazul reprezentarii unei Wistograme;
*- selectati formatul graficului;
%- executati clic asupra butonului Jext ()ai departe!;
1- definirea datelor pe care doriti sa le reprezentati grafic;
+- model de grafic;
5- executati clic asupra butonului Jext ()ai departe!;
6- efectuati modific(rile pe care le considerati necesare (titlul graficului" eticeta axei x"
eticeta axei V" eticeta legendei" etc!;
8- executati clic asupra butonului Jext ()ai departe!;
9- determinati locatia reprezentarii grafice;
<- executati clic asupra butonului 4inis ('erminare!&
*&*>- pentru determinarea mediei aritmetice" avand formula (%&<; %&*>!:
n
x
x !
n
i
i

1
] [
sau
n
x
a
' x ( !
n
1 i
i
i

utilizand optiunile oferite de software-ul Excel: #nsert" 4unctionO(#ntroducere" 4unctiiO!"
selectand din caseta de dialog care se descide" categoria: Statistical (Statistica!" vom avea:
=A,&RA7&":A:'::=:11-
Laloarea obtinuta fiind: D<'@71/./11 (i ea va corespunde in continuare adresei D15!(
(sau pentru calcularea aceleiasi expresii mai puteam scrie: 73CD(*:E11)9111 !;
*&**- pentru determinarea dispersiei" avem formula (%&%>!:
[ ]
( )
n
' x ( !
x
x "
n
1 i
i

-ac0 x*" x%" &&&"xn se repet0" respectiv cu frecvenele absolute a*" a%" &&&"an" atunci dispersia
este:
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue <5
[ ]

n
1 i
i
i

n
1 i
i i

f ') x ( !
x
(
n
a
') x ( !
x
(
x "
,vand rezultatele anterioare (adic( valoarea mediei aritmetice )RxA" care se afla la adresa
D15!" se va aplica functia:
=A,&D&,":A:'::=:11-- obtinand valoarea 8<'@7 s

71.1++&
valoare ce va ocupa in continuare adresa D16&
,ceeasi expresie o mai putem calcula utilizand functiile:
="S<M">O?&R"":A:'::=:11%:B:1#-('---81))(
*&*%- se calculeaza abaterea standard (abaterea medie patratica! (%&%+!:
[ ]

n
1 i

i
n
1 i
i

' x ( !
x
n
1
n
') x ( !
x
(
x "
:onsider;nd frecvenele absolute sau relative expresiile abaterii medii p0tratice devin:
[ ] ' x ( !
n
a x
n
a
') x ( !
x
(
x "

n
1 i
i

i
n
1 i
i i

[ ] ( )

n
1 i

i
n
1 i
i
i

' x ( ! f
x
f ' x ( !
x
x "
=>O?&R"S<M">O?&R"":A:'::=:11%:B:1#-('-(1))-( 18'- sau =>O?&R":B:1/(18'-
obtinand valoarea [ ] x " 7 s71.++" (valoare ce va ocupa adresa D18!&
*&*1- se face scimbarea de variabila" prin folosirea acestei transform0ri repartiia purtand
denumirea de repartiie normal0" utilizand formula (+&%6!:

x
$
Se cunosc valorile mediei" )RxA i a abaterii" [ ] x " (valori calculate anterior i care se
gasesc la adresa D15" respectiv D18" in cadrul raportului Excel!" astfel ca pentru calculul
scimbarii de variabila mai sunt necesare doar definirea limitelor impuse de limitarile
campului de toleranta&
2entru reperul studiat" (pentru dimensiunile:T%>U>&*mm!" limitele campului de toleranta sunt:
linf7 41.1 iar lsup7 >1.1
valori ce vor ocupa in continuare adresele D+> respectiv D+*!&
,stfel" valorile admise sunt:
'linf7 1/./ iar 'lsup7 1.1
#n acest caz vom avea:

sup
inf
2 2
;
l
l
x
$
x
$
:alcul" care utilizand Excel" va fii:
="B+'%B1#-8B1. pentru calculul limitei: 4zF9 & obtinand valoarea 4zF9 74 1.!4&
respectiv:
="B+1%B1#-8B1. pentru calculul limitei: zF9 & obtinand valoarea zF9 7 1.!/.
valori ce vor ocupa adresele D++ respectiv D+5" in cadrul raportului Excel&
*&*+- pentru a determina coeficienul de rebut se va utiliza tabelul repartitiei normale cu risc
bilateral simetric" ,nexa ," tinand cont de observatia: tabelar se gasesc valorile nivelului de
semnificatie *-X" pornind de la valoarea -Y& ,stfel se vor calcula doua arii: aria ,* pornind de
la -Y pana la >&1<9" respectiv aria ,% pornind de la -Y pana la >&1%+&
26 Lucrarea 4
Lalorile obtinute sunt:
(*1): 14F7 1.)%1+7)%.1+6& respectiv: (*): 14F7 1.)%%7).%%6(
Scazand cele doua arii" vom obtine valoarea cautata i anume:
(*1)4(*)7 F 7 1.)%1+4 1.)%%71.1)7.)6(
*&*5- se vor verifica rezultatele obtinute in urma calculelor matematice" utilizand optiunile
oferite de software-ul Excel" i anume: 'ools" -ata ,nalVsis&& (#nstrumente" ,naliza datelor!"
selectand din caseta de dialog care se descide optiunea -escriptive Statistics (Statistica
descriptiva!" pasii urmati fiind:
*- selectati optiunea 'ools" -ata ,nalVsis&& (instrumente" ,naliza datelor&&!;
%- selectati optiunea -escriptive Statistics (Statistica descriptiva!;
1- completati in casuta de dialog care se descide optiunile necesare calcularii indicatorilor
statistici (datele de intrare" gruparea datelor" O" locatia datelor de iesie" &&!;
+- executati clic asupra butonului oH&
Lalorile obtinute vor fi comparate cu cele obtinute anterior prin calcule matematice" putand
astfel sa fie evaluata precizia rezultatelor obtinute:
#ndicatorii statistici Lalorile obtinute utilizand
calculele matematice
Lalorile obtinute utilizand
optiunile Excel
)ean *<&<<> *<&<<>
Standard Error >&>88 >&>88
Standard -eviation >&%88 >&>%88
)inimum *<&8%8 *<&8%8
)aximum %>&%*% %>&%*%
Sum *<<9&<89 *<<9&<89
:ount *>> *>>
*&*6- pentru solutia gasita se poate acum lua decizia" functie de cerintele beneficiarului i
anume" pentru o comanda de *>&>>> piese" (facand analiza pentru un esantion de volum
nF*>>!" se constata ca avem un rebut de %&6%P" ceea ce inseamna ca la *>&>>> piese
exista %6% piese rebut:
*- lotul se accepta" beneficiarul suportand neconformitatea&
%- beneficiarul comanda *>&%85 piese" depasind astfel prin comanda coeficientul de rebut
(i in acest caz platile datorate nonconformitatii sunt suportate de catre beneficiar!;
1- se acepta lotul numai in urma unui control al calitatii pieselor" efectuat de catre furnizor;
+- se accepta lotul pentru diferite clase de calitate (respectiv pentru diferite costuri!;
D. >rezentarea rezultatelor:
Iezultatele vor fi prezentate sub forma unui raport (vezi ,nexa+! ce cuprinde:
- reprezentarea tabelara a valorilor parametrilor functiilor de repartitie continue obtinuti
in urma calculelor matematice utilizand software-ul de specialitate Excel" pentru
fiecare aplicatie data;
- reprezentarea i calculul coeficientului de rebut in functie de marimea campului de
tolerante&
&. Biblio@rafie:
R*A ,postolescu" J&" 'araza" -&" Gazele cercetHrii e'perimentale a masinilor termice"
Editura -idactica i 2edagocica" Ducuresti" *<8+&
R%A Dulgaru" )&" Dolboaca" $&" ,ngineria calitatii.Dangementul calitatii& statistica i control&
masurari in !8& ,lma )ater" :lu@-Japoca %>>*" #SDJ <81-95*51->->
R1A :atV" Z&" I'cel pentru ;indoJs
tm
/% in %1! imagini& 'eora" Ducuresti" *<<<" #SDJ
<81-6>*-+58-6
Utilizarea functiilor de repartitie& :alculul parametrilor functiei de repartitie continue <8
R+A 4aite" N&" Dicrosoft Kffice /+ 5rofessional )in 1& 'eora" Ducuresti" *<<9" #SDJ <81-
6>*-<>8-*
R5A 'anasescu # 2ontrolul statistic al proceselor si produselor& Iditura didactica si
pedagogica& Gucuresti& 1/.+.
R6A [[[ 2olectie de standarde& Danagementul i asigurarea calitatii& Editura tenica"
Ducuresti" *<<6