Sunteți pe pagina 1din 7

Dicţionar de termeni

143

DICŢIONAR DE TERMENI

Atribut - o caracteristică unică sau trăsătură fundamentală a unui obiect, persoană, situaţie sau problemă

Categorie - deoarece orice distincţie provine din dimensionalizare, aceste distincţii vor conduce la categorii

Categorie de bază - o categorie centrală pentru integrarea unei teorii

Cercetare aplicată - se efectuează în scopul de a răspunde la întrebări legate de probleme specifice sau pentru a lua decizii în privinţa unor politici sau a cursului unor acţiuni; caracteristici ale cercetării aplicate:

se concentrează pe o problemă critică prezentată de un client cercetătorul trebuie să fie translator între disciplina academică şi lumea reală cercetătorul trebuie să decidă dacă este important să se stabilească o legătură între de scoperirile cercetării şi teorie; este necesar să se creeze echilibru între constrângerile date între descoperirile cercetării şi teorie; este necesar să se creeze echilibru între constrângerile date de cadrul teoretic şi nevoile concrete ale clientului

cercetătorul este plătit de client şi este evaluat în funcţie de rezultatele obţinute în rezolvarea problemei clientului în rezolvarea problemei clientului

Cercetare calitativă - se bazează pe analiza şi interpretarea unor categorii de date (atribute) obţinute prin observare

Cercetare cantitativă - se bazează pe analiza şi interpretarea datelor numerice

Cercetare evaluativă - măsurarea şi evaluarea formală, obiectivă a măsurii în care o acţiune, activitate sau program şi-a atins obiectivele

Cercetare în afaceri - procesul obiectiv şi sistematic de colectare, înregistrare şi analiză a datelor în vederea fundamentării deciziilor în afaceri

Cercetare pură - cercetare cu scopul de a extinde graniţele cunoaşterii într-un domeniu; condusă în scopul de a verifica acceptabilitatea unei teorii date

Codificare - termenul general pentru conceptualizarea datelor; include punerea de întrebări şi furnizarea de răspunsuri provizorii (ipoteze) cu privire la categorii şi relaţiile dintre acestea; un cod este un termen utilizat pentru orice produs al analizei, fie categorie, fie relaţii între două sau mai multe categorii

144

Metode de cercetare în studiile organizaţionale

Concept - o idee generalizată despre o clasă de obiecte, atribute, fapte sau procese; o abstractizare a realităţii care este unitate de bază pentru dezvoltarea teoriilor

Concept ipotetic - o variabilă care nu este direct observabilă dar se măsoară indirect, de exemplu prin intermediul expresiilor verbale sau comportamentului vizibil

Date - măsuri înregistrate ale unui anumit fenomen

Date primare - date culese şi organizate special pentru cercetarea în curs

Date secundare - date care au fost culese în prealabil pentru alte proiecte decât cercetarea curentă

Definirea problemei - indicarea unui anumit domeniu decizional care va fi clarificat prin răspunsul la întrebările puse de cercetare; procesul definirii problemei cuprinde: clarificarea obiectivelor cercetării; înţelegerea contextului problemei; izolarea şi identificarea problemei şi nu a simptomelor; determinarea unităţii de analiză (organizaţia; departamente; grupuri; indivizi; obiecte); determinarea variabilelor relevante; formularea ipotezelor şi obiectivelor cercetării

Definiţie operaţională - o definiţie care dă semnificaţie unui concept prin specificarea activităţilor sau operaţiilor necesare în vederea măsurării acestora

Densitate conceptuală - multitudinea de categorii şi proprietăţi şi relaţiile dintre acestea

Dezvoltarea unui model - o încercare de a specifica relaţii între variabile pe baza datelor secundare, utilizând uneori ecuaţii descriptive sau predictive

Dimensionalizare - o operaţie de bază în scopul de a face diferenţieri a cărei produse sunt dimensiuni şi sub-dimensiuni

Eşantionare teoretică - eşantionare direcţionată de o teorie în dezvoltare; este o eşantionare a incidentelor, evenimentelor, activităţilor, populaţiilor etc. este utilizată pentru efectuarea de comparaţii între aceste eşantioane de activităţi, populaţii etc.

Fidelitate / variabilitate mică (reliability) - măsura în care sistemul de măsurare nu produce erori, deci furnizează rezultate consecvente

Informaţii - un ansamblu de fapte prezentate într-un format care permite luarea de decizii

Integrare - organizarea sau articularea augmentativă a componentelor unei teorii

Ipoteză - un răspuns provizoriu la o întrebare cu privire la relaţii conceptuale; o propoziţie sau presupoziţie neconfirmată care încearcă să explice anumite fapte

Dicţionar de termeni

145

sau fenomene; o propoziţie care se poate testa pe cale empirică; recomandări cu privire la formularea ipotezelor:

ipotezele trebuie să fie clare din punct de vedere conceptual - se va încerca definirea lor: clare din punct de vedere conceptual - se va încerca definirea lor:

a) în cuvinte

b) în termenii unor operaţii specifice (calcularea indicilor, tipuri de observaţii etc.)

c) în relaţie cu alte concepte evidenţiate de cercetările anterioare

ipotezele trebuie să aibă referenţi empirici - întâi se vor analiza conceptele care exprimă atitudini mai degrabă decât descriu referenţi empirici - întâi se vor analiza conceptele care exprimă atitudini mai degrabă decât descriu sau se referă la fenomene empirice

ipotezele trebuie să fie specifice - nu trebuie limitate la predicţii generale dacă aceste pot fi sparte în e specifice - nu trebuie limitate la predicţii generale dacă aceste pot fi sparte în sub-ipoteze; sub-ipotezele au următoarele avantaje:

1)

clarifică relaţiile între datele căutate şi concluzii

2)

facilitează îndeplinirea sarcinilor specifice ale cercetării

ipotezele trebuie să se bazeze pe tehnicile de cercetare disponibile - se va întocmi o potezele trebuie să se bazeze pe tehnicile de cercetare disponibile - se va întocmi o listă a tehnicilor disponibile care au fost utilizate în alte cercetări pentru măsurarea factorilor relevanţi pentru studiul curent

ipotezele trebuie relaţionate cu un ca dru teoretic relaţionate cu un cadru teoretic

Întrebări generative - întrebări care stimulează investigaţia într-o direcţie profitabilă; conduc la ipoteze, comparaţii utile, colectarea unor anumite clase de date sau chiar identificarea unor linii generale de atac a unor probleme importante

Măsură compozită - instrument format din mai multe elemente construit în vederea măsurării unui singur concept

Metoda ştiinţifică - cuprinde tehnici sau proceduri utilizate pentru analiza datelor/dovezilor empirice în încercarea de a confirma sau contrazice concepţii anterioare; etape:

evaluarea cunoaşterii existente relevante în domeniu formularea de concepte şi propoziţii formularea ipotezelor proiectarea metodologiei de cercetare în vederea testării ipotezelor culegerea datelor empirice relevante pentru cercetare analiza şi evaluarea datelor raportul de cercetare şi formularea de noi probleme ridicate de cercetare

Metodă de cercetare - mijloacele de culegere a datelor, comune tuturor ştiinţelor sau unei părţi semnificative a acestora; includ proceduri ca:

efectuarea de observaţii şi măsurări conducerea de experimente construcţia de modele şi teorii conducerea de experimente construcţia de modele şi teorii

146

Metode de cercetare în studiile organizaţionale

furnizarea de explicaţii şi predicţii Ştiinţele sociale utilizează cel mai frecvent analiza documentară, administrarea de chestionare prin poştă, interviuri personale

Metoda studiului de caz - cercetare exploratorie care investighează intensiv una sau câteva situaţii similare cu problema de cercetat

Metodologie de cercetare - un ansamblu de cunoştinţe care descrie şi analizează metode, indicând limitările şi resursele necesare aplicării acestora, clarificând presupoziţiile şi consecinţele şi relaţionând potenţialul acestora cu progresul cercetării

Nivel abstract - nivelul de cunoaştere care exprimă un concept care există numai ca idee sau însuşire independentă de un obiect

Nivel empiric - nivel de cunoaştere care reflectă ceea ce este verificabil prin experienţă sau observaţie

Obiectivele cercetării - scopul cercetării exprimat în termeni măsurabili; definiţia a ceea ce trebuie să îndeplinească cercetarea; versiunea cercetătorului cu privire la problema de cercetat

Observaţia ştiinţifică - procesul sistematic de înregistrare a modelelor de comportament ale persoanelor, obiectelor sau evenimentelor observate, fără a chestiona sau comunica în orice fel cu acestea

Proiectarea cercetării - un plan de bază care specifică metodele şi procedurile pentru colectarea şi analiza informaţiei necesare cercetării

Propoziţie - legătura logică între concepte; declararea unei legături universale între evenimente care au anumite proprietăţi

Proprietate - cea mai concretă trăsătură a ceva (idee, lucru, persoană, eveniment, activitate, relaţie), care poate fi conceptualizată şi care va permite realizarea ordinii specifice necesară analizei în relaţie cu scopurile cercetării

Rapoarte teoretice - includ întrebări teoretice, ipoteze, coduri etc.; o metodă de a urmări rezultatele codificării şi de stimulare a codificării ulterioare şi un mijloc major de integrare a unei teorii

Saturare teoretică - se produce atunci când continuarea analizei nu mai contribuie la noi descoperiri cu privire la o categorie

Sensitivitate - abilitatea unui instrument de măsură de a măsura cu acurateţe variabilitatea stimulilor sau răspunsurilor

Situ - locul în care se culeg datele (de cele mai multe ori biblioteca, terenul şi laboratorul)

sau răspunsurilor Situ - locul în care se culeg datele (de cele mai multe ori bibli

Dicţionar de termeni

147

Sortare teoretică - sortarea rapoartelor teoretice în scopul integrării; codurile sunt sortate în acelaşi mod şi în acelaşi scop

Studiu diacronic / longitudinal - anchetă a respondenţilor la momente diferite în timp, permiţând analiza continuităţii şi a schimbărilor pe orizontul de timp considerat

Studiu “panel” - studiu longitudinal care implică colectarea datelor de la aceleaşi eşantioane de indivizi de-a lungul perioadei considerate

Studiu pilot - tehnică de cercetare exploratorie la scară mică care utilizează eşantionarea, dar nu aplică standarde riguroase

Studiu sincronic / transversal (cross-sectional) - diferite segmente ale unei populaţii sunt eşantionate la un anumit moment dat

Tehnici de cercetare - proceduri specifice utilizate în cadrul unei metode date; “nici o procedură şi nici o tehnică pentru colectarea datelor nu este puternică sau eficace în sine; teoria trebuie să fie ghidul pentru o cercetare fructuoasă; tehnicile sunt unelte puternice pentru colectarea datelor dacă şi numai dacă sunt adecvate în termeni ai naturii şi caracteristicilor problemelor; iar problemele semnificative pot fi formulate numai după ce s-a câştigat familiaritate substanţială cu universul ce trebuie descoperit şi nu înainte de aceasta” 1

Teorie - un set coerent de propoziţii generale utilizate pentru a explica relaţia aparentă între anumite fenomene observate; teoriile permit generalizări care depăşesc fapte sau situaţii individuale

Tipuri de cercetare în afaceri / organizaţii:

cercetare exploratorie - cercetare iniţială în scopul clarificării şi definirii naturii unei probleme - cercetare iniţială în scopul clarificării şi definirii naturii unei probleme

cercetare descriptivă - cercetare proiectată pentru a descrie caracteristicile unei populaţii sau ale unui fenomen - cercetare proiectată pentru a descrie caracteristicile unei populaţii sau ale unui fenomen

cercetare cauzală - cercetare condusă pentru a identifica relaţiile de tip cauză - efect între variabile, în - cercetare condusă pentru a identifica relaţiile de tip cauză- efect între variabile, în cazul în care problema de cercetat a fost definită cu precizie; etape:

stabilirea secvenţei cauzale a evenimentelor măsurarea variaţiei concomitente între cauza şi efectul presupuse recunoaşterea prezenţei sau absenţei unor factori cauzali sau a unor explicaţii alternative plauzibile

cauzali sau a unor explicaţii alternative plauzibile 1 Sherif, M. Concepts, Theory, and Explanation in the

1 Sherif, M. Concepts, Theory, and Explanation in the Social Sciences. Editor Gordon J. DiRenzo. Random House (New York, 1967): 55-56

148

Metode de cercetare în studiile organizaţionale

Validare - abilitatea unei scale sau a unui instrument de măsurare de a măsura ceea ce se intenţionează a se măsura

Validare de conţinut (face/content validity) - înţelegere profesională (între experţi într-un domeniu dat) care atestă în mod logic că o scală reflectă cu acurateţe ceea ce se intenţionează a fi măsurat

Validare criterială (criterion validity) - abilitatea unor măsuri de a se corela cu alte măsuri ale aceluiaşi concept; se poate clasifica în relaţie cu momentul asocierii unei noi scale de măsurare cu cele existente pentru conceptul respectiv:

Validare concurentă (concurrent validity) - noua măsură se corelează cu celelalte în acelaşi timp (concurrent validity) - noua măsură se corelează cu celelalte în acelaşi timp

Validare previzională (predictive validity) - noua măsură prezice un eveniment viitor sau se corelează cu unul ă (predictive validity) - noua măsură prezice un eveniment viitor sau se corelează cu unul dintre criterii la un moment viitor

Validare de construcţie teoretică (construct validity) - abilitatea unei măsuri de a confirma o serie de ipoteze relaţionate între ele şi generate de o teorie bazată pe conceptele de bază ale cercetării; pentru a demonstra acest tip de validare, cercetătorul trebuie să determine în prealabil semnificaţia măsurii prin stabilirea validităţii convergente şi a validităţii discriminante:

Validare convergentă (sinonimă cu validarea criterială) - o măsură a unui concept teoretic are validare convergentă atunci (sinonimă cu validarea criterială) - o măsură a unui concept teoretic are validare convergentă atunci când are un grad mare de corelare cu diferite măsuri ale unor concepte similare

Validare discriminantă - se produce atunci când o măsură are un grad mic de corelare cu măsuri - se produce atunci când o măsură are un grad mic de corelare cu măsuri ale unor concepte diferite de cel măsurat

Valoarea managerială a cercetării:

de cel măsurat Valoarea managerială a cercetării: identificarea unor probleme sau oportunităţi selectarea

identificarea unor probleme sau oportunităţi selectarea şi implementarea unui curs al acţiunii evaluarea cursului acţiunii

Variabilă - orice element căruia îi poate fi atribuită o valoare numerică; tipuri de variabile:

experimentale - sunt cauzele sau “predictorii” ai căror efecte trebuie studiate; sunt denumite variabile “ independente - sunt cauzele sau “predictorii” ai căror efecte trebuie studiate; sunt denumite variabile “independente” sau “explicative

dependente - sunt rezultatele previ zionate de “predictori”, “ variabilele-efect ”, câştigurile sau pierderile produse de - sunt rezultatele previzionate de “predictori”, “variabilele-efect”, câştigurile sau pierderile produse de impactul variabilelor experimentale; trebuie testate din punct de vedere al relevanţei statistice

controlate - sunt o sursă de variabilitate şi de aceea trebuie eliminate ( pentru a îndeplini - sunt o sursă de variabilitate şi de aceea trebuie eliminate (pentru a îndeplini condiţia “celelalte elemente fiind egale…” atunci când sunt exprimate efectele variabilelor independente); pot fi controlate prin: excludere; menţinere la nivel constant; tratare aleatoare - de exemplu, prin schimbarea aleatoare a

Dicţionar de termeni

149

locului întrebărilor aferente în cadrul interviurilor pentru a elimina efectele ordinale sau seriale ca surse de variabilitate necontrolate:

1) confundate (“înclinaţii corelate”) - au influenţe ascunse de dimensiuni necunoscute asupra rezultatelor; pot duce la greşeli de interpretare, dar şi la generarea de noi ipoteze;

erori - sunt distribuite aleator sau în aşa fel încât să nu afecteze rezultatele

Variaţie - produsul unei comparaţii; analiza teoriilor experimentale (bazate pe date experimentale - grounded) se bazează pe o multitudine de comparaţii direcţionate de eşantionarea teoretică; astfel, teoriile experimentale sunt multivariate; comparaţiile între categorii şi proprietăţi implică conectarea acestora

teoriile experimentale sunt multivariate; comparaţiile între categorii şi proprietăţi implică conectarea acestora 2)

2)