Capitalismul n acest articol ne propunem s analizm evoluia fenomenului economic numit capitalism, s i gsim ntr-o oarecare msur un nceput,

iar apoi s urmrim evoluia gndirii economice n epoca modern. Dei spiritul capitalist nu intr n tiparele vieii din perioada medieval, trebuie s i cutm forma primitiv n perioada medieval. Fernand raudel spune despre capitalism c se desfoar i i afirm fora la vrful societii, fiind prezentat ca apogeul i motorul progresului economic. ns tot el subliniaz c modernitatea nu a creat capitalismul ci l-a motenit!"#. $ste greit dac ne gndim c goana dup aur i argint ar defini spiritul capitalist. $ste ns vorba de o mentalitate sc%imbat a unor societi, iar acestea vor fi promotorul gndirii economice moderne. &ermenul de 'capitalist' nu are numai o dimensiune economic, dei economicul a (ucat un rol esenial, pentru c orice societate ca s e)iste, s creeze, trebuie s aib condiii de via asigurate. *nd spunem capitalist, nelegem i anumite tipuri de societate i anumite tipuri de relaii ntre membrii societii respective. +elaiile economice de tip capitalist apar, mai nti, acolo unde oamenii nzestrai cu spirit ntreprinztor, capabili s-i asume riscuri, au creat activiti n principal bazate pe comer, astfel nct putem spune c, ntr-o prima faz, capitalismul european era un capitalism comercial. $l sa dezvoltat mai nti n cadrul republicilor italiene mediteraneene ,-enova, .eneia, /ivorno0, care dominau pana n sec. 1.-1.2 comerul pe 3area 3editeran. 4egustorii italieni, spri(inii ntotdeauna de stat, i e)tind puin cte puin relaiile comerciale ctre nordul $uropei. 5stfel, ntre olandezi i italieni se creeaz o prim relaie de ordin comercial!6#. &ot aici putem aminti i de /iga 7anseatic, o alian comercial ntre orae stat, centre comerciale,legate ntre ele prin rute maritime, unde negustorii i fceau activitatea!8#. *apitalismul a aprut ntr-o anumit parte a lumii 9 $uropa :ccidental - i s-a e)tins treptat, a(ungnd un sistem de organizare economic de cuprindere tot mai mare. *apitalismul este o organizare economic de tip raional care cuprinde ntreprinderi bazate pe investiiile bazate pe termen lung, libertatea (uridic a forei de munc, pe diviziunea planificat a muncii n cadrul ntreprinderii i pe alocarea factorilor de producie n funcie de cerinele pieei. *onsiderat la nivelul comportamentului individual, spiritual capitalist nu este o invenie a epocii moderne i a unei anumite zone geografice. ntotdeauna au e)istat ntreprinztori care i-au condus n mod sistematic afacerile, care au muncit mai mult i mai greu, i au folosit economiile pentru a le investi. n perioadele premoderne, acestea au fost cazuri izolate i nu au putut impune o nou ordine economic. ;entru ca noul comportament s se generalizeze n ntreaga societate a fost necesar ca el s-i aiba originea nu n comportamentele individuale ci n ceva comun tuturor membrilor unei societi . 5cest ceva comun este identificat de 3a) <eber n etica protestantismului. Fr s analizm acum fiecare doctrin teologic, lum concluzia lui <eber potrivit creia evoluia economiei este susinut i de mentalitile i religia indivizilor. De e)emplu, un catolic va rmne la meteugurile lui, n timp ce un protestant este atras de fabrici, unde ocup funcii superioare ca lucrtor calificat sau poziie administrativ!=#. Dup <eber, viziunea reformat asupra nobilitii muncii la orice nivel, ciubotar sau doctor n tiine, a vocaiei druite i meninute de Dumnezeu n viaa fiecruia, i n special ncrederea nezdruncinat n suveranitatea lui Dumnezeu asupra >niversului i a buntii lui fa de cretini, a fost ingredientul principal n crearea i dezvoltarea teoriei i practicii a ceea ce azi numimcapitalism!?#. Dup marile descoperiri geografice, mari cantiti de aur i argint au fost aduse n $uropa, constituind una din principalele surse de acumulare primar de capital n rile care aveau desc%idere la mare. $uropenii, animai de spiritul ntreprinztor, cu gustul sporit pentru cunoatere ,stimulat de +enatere n principal0, creeaz o orientare raionalist a europeanului ,anglo-sa)oni0 i ncep s pun sub semnul ntrebrii doctrina bisericeasc. 4oul curent economic ce apare n secolul 1.2 este mercantilismul 9 denumit aa de 5dam @mit%. 3ercantilismul a nsemnat ruptura de scolastica medieval. 3ercantilismul aduce economia la rang de tiin. $poca n care gsim mercantilismul coincide cu marile descoperiri

geografice, apariia statului modern i deplasarea centrului activitii economice i politice din bazinul mediteranean n :ceanul 5tlantic. ;roblema principal a mercantilismului este cea a mbogirii naiunii, care asigur fora statului. 5ceasta se poate face prin intermediul monedei, industriei i a comerului, practicat n @pania, Frana i 5nglia!A#. 3ercantilismul s-a manifestat n trei forme. ;rima faz este reprezentat de bullionism, gsit n @pania secolului 1., unde se considera c bogia statului este dat de cantitatea de aur i argint. 5lt form apare n Frana sub denumirea de industrialism. 5ici, dezvoltarea industriei naionale pentru procurarea mrfurilor de consum i stocul monetar de care ara avea nevoie. *ea mai evoluat form a mercantilismului apare n 5nglia, sub denumirea de mercantilism comercial. 5nglia urmrea dezvoltarea comerului, a industriei i a coloniilor pe care le poseda. ;rezentarea mercantilismului ne permite s ne formm o imagine despre gndirea ntreprinztorilor din perioada constituirii statului burg%ez modern!B#. 3ai trziu, ca rspuns la mercantilism, apare coala clasic. Din cadrul colii clasice distingem fiziocraii, 5dam @mit%, coala englez i cea francez. *ontrar mercantilismului, curentul fiziocrat, aprut la mi(locul secolului al 1.222-lea, a constituit o veritabil coala economic, avnd, dup cum se remarc n literatur, un conductor, un manifest si discipoli. *el mai reputat dintre fiziocrai, considerat coiful curentului, a fost francezul FranCois DuesnaE ,"AF=-"BB=0. G3anifestulH su este reprezentat prin &abloul economic, publicat de el n "B?I, n care se prezint, pentru prima dat, un model cantitativ al circuitului economic i al flu)urilor dintre ramurile economiei naionale. ntre reprezentanii acestui curent se numr discipolii lui DuesnaEJ Du ;ont de 4emours, 3ercier de la +iviere i KacLues &urgot ,"B6B-"BI"0, care, n timpul lui /udovic al 1.2-lea, a deinut funcia de controlor general al finanelor Franei. *oncepia fiziocratic se remarc printr-o serie de contribuii i idei importante, ntre careJ critica argumentar a mercantilismului, formularea ideii cu privire la e)istena unei ordini naturale n societate i a unor legi naturale de dezvoltare a acesteia, faptul c agricultura este singura ramur productiv, n care se creeaz produs net i se sporesc cantit ile de resurse disponibile, celelalte fiind considerate sterile. *oncepia de baz a fiziocrailor se caracterizeaz prin respectul proprietii private, libertatea sc%imbului de mrfuri i caracterul ec%ivalent al acestora i adoptarea unui impozit unic pe produsul net perceput de proprietarii funciari !I#. 3ai trziu, cel ce aduce o sc%imbare n gndirea economic va fi 5dam @mit%. @mit% este fondatorul colii clasice liberale i n acelai timp, economist modern. /ucrarea sa, M5vuia naiunilorH, a fost foarte apreciat. 3ar) laud aceast lucrare datorit creia economia politic a devenit un tot nc%egat, domeniul ei cptnd contururi precise, iar autorul ei este considerat ca fiind fondatorul economiei clasice burg%eze n forma ei dezvoltat!F#. 5dam @mit% a respins erorile mercantilitilor i fiziocrailor. Filozofia sa economic ns conine multe elemente de mprumut de la fiziocrai, dar cu alt semnificaie teoretic. $l consider c bunstarea indivizilor se realizeaz n cadrul unei ordini naturale, dndu-2 un alt sens. :rdinea natural, n concepia lui @mit%, este lipsit de orice fundament teologic i se realizeaz de la sine, prin activitatea oamenilor. 5tunci cnd omul lucreaz pentru sine, societatea este mai bine servit dect dac ar lucra n interes general. 5stfel, @mit% a(unge la concluzia c societatea are nevoie de un sistem al libertilor naturale. *oncurena apare, n condiiile regimului liberal, ca o consecin necesar a principiului economiei naturale a intereselor individual, cu obligaia pentru stat de a nu tulbura prin intervenii imprudente!"N#. 5dam @mit% reproa mercantilitilor c au confundat bogia sau capitalul cu banii. $l nu vedea n prezena acestora n circulaie dect un capital mort, care nu produce nimic. +eferitor la conceptual de bogie, @mit% susinea c Mmunca manual a oricrei naiuni constituie fondul care dintotdeauna o aprovizioneaz cu toate bunurile necesare pe care le consum anual, fie n produsul imediat al acestei munci, fie n ceea ce cumpr de la alte naiuni cu acest produsH. *onceptul de bogie este mult mai larg la @mit%, nu se limiteaz numai la bani, ci se e)tinde la toate lucrurile necesare vieii. @porirea avuiei are loc n primul rnd prin creterea productivitii muncii ca urmare a diviziunii manufacturiere i a sporirii numrului de muncitori productivi. *auza apariiei diviziunii muncii este nzuina oamenilor spre folosul propriu i nclinaia

acestora spre sc%imb. ;entru sporirea capitalului, scoianul a pledat pentru economisirea banilor, pentru c o conduit risipitoare ar duce la diminuarea acestuia. &ot pentru sporirea capitalului se susine i idea sc%imbului ntre state, date fiind diferenele dintre cererile de pe pia!""#. >n veritabil continuator al liberalismului economic, David +icardo va continua pe drumul lui 5dam @mit%, corectnd unele probleme pe care acesta le-a lsat n urm, n special la teoria valorii. $l afirma c valoarea unei mrfi sau cantitatea din oricare alt marf cu care poate fi sc%imbat, depinde de cantitatea de munc relativ necesar pentru producerea eii nu de compensaia mai mare sau mai mic ce se pltete pentru aceast munc. ;lecnd de la idea lui @mit% referitoare la bani, +icardo propune demonetizarea aurului, introducerea banilor de %rtie i crearea etalonului 5ur!"6#. ;entru a completa tabloul n care se gsete societatea modern ce mbrieaz capitalismul, Ko%n @tuart 3ill dezvolt un principiu fundamental conform cruia fiecare are dreptul de a aciona precum dorete, n condiiile n care faptele sale nu i afecteaz pe ceilali. Dac respectivul act se rsfrnge e)clusiv asupra celui care l comite, societatea nu are nici un drept de a interveni, c%iar dac persoana i face ru. @unt e)clui din sfera acestei teorii cei care nu sunt totalmente capabili de a discerne ,spre e)emplu, copiii sau cei ce nu se afl n deplintatea facultilor mintale0. @e poate remarca faptul c filosoful britanic nu consider ofensa o fapt negativ ntruct este de prere c o aciune nu poate fi restricionat pentru c ncalc o convenie moral a unei societi!"8#. Dac reflectm asupra celor relatate mai sus, observm c pentru a a(unge la un sistem economic raional, $uropa a trecut printr-un lung proces de evoluie. *el mai important pas a fost reforma i ndeprtarea individului de vec%ile nvturi bisericeti. 5ici avem dou opinii. *ea a lui 3a) <eber, care caut punctual fi) al nceputurilor capitaliste, i le gsete n etica protestant. *el ce susine c <eber face o eroare este Fernand raudel, care aduce n discuie i oraele stat din 2talia 9 .eneia, -enova i Florena 9 unde elita financiar era cea care deinea puterea. *e vrea s surprind raudel este c religia, dei nu accept la nceput noutile pieei, ea se acomodeaz cu timpul la realitile actuale i faptul c libertatea omului vine dup reform este o concluzie pripit. n viziunea lui raudel, 5msterdamul copiaz .eneia, fr a veni cu nimic nou i c centrul economic s-ar fi deplasat oricum la un moment dat din raiuni economice ctre 5tlantic!"=#. &otui, n timp ce raudel las evoluia n seama la longue duree, <eber consider c doar impunerea gndirii raionaliste a dus la sc%imbare. $l respinge idea c metalul preios, legea roman, obiectele de valoare sau condiiile geografice ar fi fost ceva esenial pentru dezvoltarea capitalismului!"?#. n concluzie, putem aproba c epoca modern nu a inventat capitalismul ci la motenit. &otui, epoca modern a perfecionat n timp acest fenomen. $ste adevrat c i n medievalitate gsim negustori i orae comerciale, dar cazurile nu sunt multe. ;entru a fi posibil apariia n mas a oamenilor care s se gndeasc doar la agonisire, la un trai cat mai simplu i nu risipitor, la a consuma doar ct are nevoie, la a scoate bani din orice, a fost nevoie de +eforma i de apariia confesiunilor protestante. 3ai trziu n epoc, avnd de(a o baz, o temelie, gndirea economic a evoluat, iar capitalismul odat cu aceasta. !"# Fernand raudel, Dinamica capitalismului, *orint, ucureti, 6NN6, p. ??. !6# 2bidem, p. ?A. !8#%ttpJOOro.PiQipedia.orgOPiQiO/igaR7anseaticS*=SI8 din 6N octombrie 6N"". !=# 3a) <eber, $tica protestant i spiritul capitalismului, 2ncitatus, ucureti, 6NN8, p. 8=. !?# 2bidem, pp. I6-"6A. !A# 3i%ai &odosia, Doctrine economice, ;iatra-4eam, "FF=, p. 6=. !B# 2bidem, pp. 6?-6I. !I# 2bidem, pp. 8A-=F. !F# 2bidem, pp. ?N-?". !"N#%ttpJOOen.PiQipedia.orgOPiQiO5damR@mit% din 6N octombrie 6N"". !""# 3i%ai &odosia, op .cit., p. AN.

!"6# -%eorg%e ;opescu, David +icardo economistul genial, $ditura +issoprint, 6NNB, p. I8- IF. !"8# Ko%n @tuart 3ill, Despre libertate, 7umanitas, ucureti, "FF=, pp. B?-BA. !"=# Fernand raudel, op. cit., pp. ?A-?B. !"?# -uent%er +ot%, <olfgang @c%luc%ter, 3a) <eberTs .ision of 7istorEJ $t%ics and 3et%ods, >niversitE of *alifornia ;ress, "FI=, pp. "IB-"II.

Etape n evolutia capitalismului nainte de aparitia capitalismului, de-a lungul ntregii istorii, toate trile 9 inclusiv civilizatiile cele mai nfloritoare 9 semnau cu ceea ce n prezent poart numele de /umea a &reia. $ra o lume n care oamenii se nsteau n c%ip UnaturalV, strict biologic, aproape ca animalele, si mureau, n medie, nainte de mplinirea vrstei de treizeci de ani, victime ale foametei periodice, ale epidemiilor provocate de subalimentatie si ale imemorialei tiranii a @acrului, adic a ;uterii. $ra o lume a penuriei, preistoria economiei. Functia istoric cu totul inedit a capitalismului a fost, timp de apro)imativ trei sute de ani, aceea de a determina atenuarea penuriei, a foamei si a tiraniei. 5ceast revolutie a nceput n trile de traditie iudeocrestin. $a sa rspndit, sa amplificat si sa accelerat, n secolul 11, si n $)tremul :rient, ntemeinduse pretutindeni, pe acelasi sistem institutional cu baz trinitar J capitalismul, adic libera stabilire a preturilor pe piat si libera proprietate asupra mi(loacelor de productie W drepturile omului, ncepnd cu libertatea constiintei W evolutia progresiv ctre separatia puterilor si democratia. $volutia societtii umane ctre capitalism se ntinde pe mai multe secole, fiind un proces comple), n care formarea burg%eziei ,negustoresti si bancare0 sa mbinat cu afirmarea ideii nationale si cu constituirea statelor moderne, cu e)tinderea sc%imburilor si dominatia european la scar mondial, cu dezvoltarea te%nicilor de transport si de productie, cu instituirea unor noi moduri de productie si aparitia noilor mentalitti. ;rima etap a acestui lung drum este marcat de cucerirea si (efuirea 5mericii n secolul 1.2, iar cea dea doua de ascensiunea si afirmarea burg%eziei n secolul 1.22. /a captul acestui drum ctre capitalism, ntins pe mai multe secole, capitalul, ca raport social de dominare n vederea obtinerii plusvalorii, nu a a(uns nc nicieri la deplina sa maturitate. 5sadar, numai n perspectiva nfloririi sale ulterioare, se poate vorbi de capitalism cmtrescV, de Ucapitalism comercialV, de Ucapitalism negustorescV sau de Ucapitalism manufacturierV. ;entru toate formatiunile sociale europene n cadrul crora se va dezvolta capitalismul, modul principal de e)torsiune a surplusului de munc a rmas de natur tributarV J dri de diverse feluri si sub multiple forme, pe care le suport trnimea si de care beneficiaz nobilimea, iserica si statul monar%ist. /or li se adaug aflu)ul de bogtii rezultat din (efuirea 5mericii, e)torsiunea surplusului de munc obtinut pe baza negotului cu sclavi din 5frica, dezvoltarea n cele dou 5merici a sectoarelor minier si agricol, bazate pe munc fortat ori sclavie, practic, pe e)ploatarea brutal a bstinasilor africani si americani. *ele dou surse de valoare ce conduc la mbogtirea burg%eziei din $uropa sunt comertul cu mrfuri si comertul cu bani. nfiintarea de manufacturi, diri(area muncii mestesugarilor de ctre negustorii fabricanti, care le impun propriile lor legi, aparitia primelor fabrici constituie nceputul instaurrii unui nou mod de productie, care organizeaz ntreaga activitate productiv n vederea crerii unei valori

suplimentare, pe baza creia se va putea realiza profitul. ns, procesul a rmas n aceast etap ntro form embrionar, de tatonare, manifestnduse numai pe arii foarte nguste, sectoriale sau geografice. 5ceste surse ale valorii au fcut posibile dou forme principale de acumulare J o acumulare de stat ,drumuri, canale, porturi, flot, dar si manufacturi regale0 si o acumulare burg%ez ,bani, metale pretioase, diamante, mrfuri, nave, dar si mi(loace de productie si manufacturi0. 5vnd de nfruntat clasa dominant a societtii feudale si postfeudale 9 nobilimea 9, clasa n ascensiune, 9 burg%ezia bancar si negustoreasc 9 a apelat cel mai adesea, ca strategie, la alierea cu suveranul, pe baza a ceea ce sa numit Ucompromisul mercantilistV care a constat n punerea pe primul plan a Ubogtiei ;rincipeluiV, apoi corelarea prosperittii statului cu cea a neguttorilor, pentru promovarea unei politici protectioniste n fata concurentilor strini, de e)pansiune colonial si de dezvoltare a productiei. n momentul n care burg%ezia sa simtit suficient de puternic pentru a domina piata mondial, ea nu a ezitat s abandoneze tezele mercantiliste si s propulseze n primplan virtutile liberului sc%imb. 5tunci cnd sa simtit capabil s nfrunte absolutismul, burg%ezia sa narmat cu noile idei de libertate si liber consimtire 9 gsind, astfel, spri(in n rndul micii burg%ezii si al maselor populare 9 si, totodat, sa aliat cu elitele luminate ale aristocratiei, n fata pericolului reprezentat de revoltele trnesti si de nemultumirea general a poporului. n ambele situatii, burg%ezia este de(a prezent n cele mai nalte functii ale aparatului de stat ,nalti functionari, intendenti, ofiteri de stat, dar si ai ;arlamentului si Kustitiei0, constituind embrionul unei te%nobirocratii de stat care, datorit cunostintelor si practicii n domeniul afacerilor statului, va a(unge s detin puterea real. *eea ce este esential de remarcat este rolul important (ucat de stat n nasterea capitalismului. De asemenea, n strns legtur cu primul aspect, trebuie retinut dimensiunea national a formrii capitalismului J nu e)ist capitalism fr burg%ezie W aceasta si consolideaz pozitia n cadrul statului natiune si n acelasi timp n care se construieste realitatea national, acesta fiind si conte)tul n care, treptat, se creeaz, se modeleaz si se adapteaz mna de lucru necesar. n sfrsit, pentru capitalismul dominant, pentru burg%ezia triumftoare, cadrul geografic de activitate este ntreaga lume J procurarea minii de lucru si a materialelor de baz, vnzrile, traficul, (aful, toate se desfsoar acum la scar international. nc de la aparitia sa, capitalismul este national si mondial, concurential si monopolist, liberal si legat de stat. ;uterea transformatoare a capitalismului se manifest deocamdat n aceast etap foarte putin. ;rincipalele civilizatii ale $urasiei nu sunt mai deloc afectate de sc%imbrile ce se produc n $uropa :ccidental. n sc%imb, societtile vec%ilor civilizatii din 5merica de 4ord si de @ud sunt violent agresate de cuceritorii europeni, iar societtile africane au de ndurat intensificarea comertului cu sclavi. n aceast etap este nc dificil s se delimiteze spiritul capitalist de tentatia cstigului, setea de bogtii sau apetitul pentru cuceriri. *%iar si n $uropa, principala fort transformatoare este statul J prin el si n (urul lui se creeaz unitatea national, unificarea monetar, coerenta (uridic, forta militar si un nceput de economie national. ;rogresele nregistrate n te%nic si n stiint au, de asemenea, un rol important n domeniul navigatiei, al armelor si, treptat, n productia manufacturier si n agricultur. Deocamdat, nimeni nu observ c o nou si comple) logic social este pe cale de a se constitui pornind de la logicile vec%i, care, ns nu au disprut dect foarte greu J sc%imbul si logica negustoreasc, mica productie de mrfuri si preocuparea pentru eficacitate, urmrirea cstigului si mbogtirea personal sau a familiei, etc.

5sigurarea propriei subzistente si ac%itarea drilor cerute de cei puternici, pe de o parte si, pe de alta, dobndirea si sporirea puterii si bogtiilor rmn principalele dou motivatii care structureaz societtile. 5 cuta un cstig, n bani spre al rein(ecta n propriile activitti lucrative ,bancare, comerciale, manufacturiere0 nu constituie un mobil esential dect pentru un numr mic de oameni din lumea financiar sau a negotului, cu toate c el nu se deosebeste foarte mult de mobilul 9 vec%i si larg acceptat 9 al cresterii patrimoniului. &otusi, se contureaz acum destul de bine cele dou coerente care vor structura lumea modern J cea a statului ,corelnd puterea cu nfptuirea de proiecte n numele sau n interesul unei colectivitti nationale0 si cea a raporturilor negustoresti si bnesti, la sfrsitul secolului 1.22 si nceputul secolului 1.222. @ecolul 1.222 este secolul celor trei revolutii ,politic, demografic si industrial0, al /uminilor, al despotismului luminat, un secol al lrgirii sc%imburilor comerciale, n special prin comertul international, al dezvoltrii productiei de mrfuri, agricole si manufacturiere, nsotite de o mrire a preturilor si de o crestere general a populatiei, toate acestea avnd ca rezultat, mai ales n a doua (umtate a secolului, sporirea bogtiilor si, simultan, agravarea srciei. $ste, de asemenea, secolul consolidrii capitalismului englez, n conditiile n care el slbeste n :landa, stagneaz n Franta sau abia ncepe s se contureze n tri precum ;rusia, unde despotii UluminatiV adopt vec%ile retete ale mercantilismului. n aceast etap avem dea face nc cu un capitalism n esent colonial, negustoresc si manufacturier, ns de(a capabil s se adapteze noii realitti pe care o va impune independenta coloniilor din 5merica si s creeze, o dat cu noul val de ngrdiri si cu proletarizarea maselor rurale, cu procesul accelerat al acumulrilor si progresul te%nic, conditiile pentru marea revolutie industrial din secolul 121. @ecolul 1.222 este, asadar, secolul n care se accentueaz contradictiile legate de dezvoltarea raporturilor comerciale si ale capitalismului J contradictii ale dominatiei coloniale, marcate de rzboaie ntre Franta si 5nglia W contradictii ntre nobilimea si burg%ezia din Franta care au rbufnit n +evolutia din "BIF W contradictii ntre dezvoltarea sc%imburilor de mrfuri si limitele productiei manufacturiere, care vor conduce la +evolutia 2ndustrial din 5nglia. ;rin aparitia fabricilor, secolul 1.222 este secolul n care capitalismul a a(uns la modul de productie care i este propriu. 5cest lucru a fost ns posibil datorit acumulrii de bogtii care provin, n continuare, din dou surse de baz J traditionala e)torsiune a surplusului de munc trneasc si suprae)ploatarea colonial, sub diferite forme ,(af, munc silnic, sclavie, sc%imburi inec%itabile, ta)e si impozite coloniale, etc0. Dezvoltarea pietelor 9 intern si mondial 9 si lrgirea sc%imburilor comerciale au impus cresterea productiei J mai nti, n formele traditionale 9 manufacturi, munc la domiciliu 9 apoi, o dat cu noile te%nici, si n cadrul fabricilor, utilizatoare ale unei surse de energie. 5ici se afl o a treia surs de valoare, deocamdat limitat, dar gata s se e)tind. 5stfel, alturi de circulatia banilor, de mica productie de mrfuri, se dezvolt productia organizat pentru valorificarea capitalului. 5ceast evolutie este nceput de manufacturi si definitivat de fabrici, cu att mai usor, cu ct e)ist o mn de lucru disponibil, datorat cresterii populatiei si modernizrii agriculturii. De acum, dac acumulrile statului se pstreaz n aceleasi sectoare ca si n etapele precedente 9 drumuri, canale, porturi, flote, mi(loace administrative 9, acumulrile burg%eziei amorseaz o mutatie decisiv J desi ele continu s fie reprezentate de o crestere a averilor personale si a stocurilor de mrfuri, ncep s se fac din ce n ce mai des sub forma capitalului

productiv ,materii prime, masini, fabrici0. 5gentul principal al acestui proces este burg%ezia ce se formeaz din rndurile burg%eziilor bancar si comercial, ale negustorilor si fabricantilor mbogtiti, iar n 5nglia si dintro parte a nobilimii. $a este noua clas conductoare, care cultiv peste tot un principiuc%eie J libertatea. n 5nglia, unde burg%ezia este legat de afacerile statului, e vorba mai ales de libertatea economic J libertatea de a face comert, de a produce, de a plti mna de lucru la nivelul cel mai de (os si de a se apra mpotriva coalitiilor si revoltelor muncitoresti. n Franta, unde burg%ezia este n continuare tinut departe de treburile statului, libertatea este una politic J suprimare a privilegiilor, constitutie, legalitate W aspiratiile la liberalismul economic sunt ns si ele prezente. Dintre fortele transformatoare care actioneaz n snul societtilor europene, statul rmne, cu certitudine, cea mai puternic. @tatului ia revenit sarcina de a crea conditiile pentru o piat national, de a ncura(a si prote(a nnoirea productiilor, de a asigura ordinea social n fata rbufnirilor protestatare, de a organiza cuceriri si dominatii n restul lumii. *t despre importanta capitalului si a capitalistilor, e)ist nc putini economisti care o presimt ori o percep W dar nici unul dintre ei nu si imagineaz imensul potential de revolutionare a productiilor, pietelor, societtilor si lumii, care se afl n acestia. : dat cu +evolutiile Francez si 5merican si odat cu declansarea +evolutiei 2ndustriale, sa desc%is o nou epoc, marcat de irezistibila ascensiune a capitalismului. n acelasi timp, capacitatea lui transformatoare devine tot mai vizibil, prin e)tinderea ariei pietelor ,inclusiv la scar mondial0, prin noile te%nici si noile forme de organizare a productiei, prin transformrile care ncep s se contureze n snul societtii, n special n 5nglia. 2ntervalul "BIF"I"? a fost marcat de +evolutia Francez si de rzboaiele dintre trile $uropei. Desi mai putin spectaculoas, o alt revolutie, declansat n 5nglia, a condus la instituirea si e)tinderea logicii capitaliste a productiei J e)ploatarea unui numr crescnd de muncitori si producerea unei cantitti tot mai mari de mrfuri W acumularea vertiginoas de bogtii, la un pol, iar la cellalt, agravarea strii srciei. ;rin procesul de industrializare din secolul 121, aceast logic sa impus cu tot mai mult fort n sectoare din ce n ce mai largi ale societtii. @ocietatea industrial progreseaz n salturi succesive. naintea fiecrui salt se realizeaz o punere de acord istoric ntre ansamblul inovatiilor te%nice si nevoile generale. n aceast perspectiv, au fost elaborate mai mult sc%eme , <.<. +ostoP, 5lvin &offler, 3ic%el Didier, etc0 relative la evolutia capitalismului, n functie de industrializare. ;utem mprti progresul industrial n trei mari etape J R ;rimul val este cel al aburului. $ste vorba de revolutia crbuneotelte)tile a secolului 121. 3asina cu aburi permite concentrarea si eliberarea, n acelasi punct, a unei mari puteri mecanice, precum si actionarea unei multitudini de masini de un tip nou. $ste prima generatie a Usclavilor mecaniciV. 3asina cu aburi permite accesul la imensele rezerve subterane de crbune, e)act n momentul cnd minele de suprafat si manganul erau n curs de epuizare. -ratie masinii cu abur, criza energiei att de temut anterior, nu va mai avea loc si, din contr, asistm la o formidabil eliberare de energie, o dat cu intrarea n fort n viata curent a otelului si a masinilor J ci ferate, vapoare cu aburi, constructii metalice, rzboaie mecanice de tesut. R 5l doilea val apare odat cu secolul 11 J mecanic, automobile, avioane, petrol, c%imie, electricitate, adic a doua generatie de Usclavi mecaniciV. ;n acum, utilizarea lor era rezervat, n e)clusivitate, industriei. : dat cu aparitia motorului cu e)plozie si a celui electric, ei a(ung la ndemna tuturor. 4oul val sa manifestat cu fort pe tot parcursul secolului 11, fiind alimentat de rspndirea rapid a unor noi nevoi J nevoia de deplasare ,avion, automobil0, nevoia

de a avea un cmin si de al ec%ipa ,electrocasnice, etc0. n prezent, acest val pare ssi piard din intensitate, o dat cu o anumit saturare a nevoilor crora le rspundea. R 5l treilea val a aprut n ultimele decenii ale secolului 11, bazat pe electronic si comunicatii, telematic si robotic, biote%nologie si atom. $lectronica si comunicatiile sunt industrii nepoluante, consumul de materii prime este rezonabil, costurile de productie sunt ntro accentuat reducere, iar nevoia de comunicare a oamenilor este nelimitat. @tatele >nite si Kaponia siau concentrat eforturile n aceste domenii, n timp ce $uropa sa anga(at n aceast directie, dup o oarecare ezitare, care se poate e)plica printro anume oboseal n fata unui efort impus de te%nic, trecerea spontan de la o faz de dezvoltare la alta petrecnduse totusi, ntrun anumit timp. @unt anumite industrii, cum ar fi cea te)til sau siderurgia care, desi par a fi pe cale de disparitie, nu vor nceta s e)iste. $le vor trebui s se transforme. ntre dou valuri e)ist o perioad de tranzitie J vec%ile sectoare trebuie s se adapteze noilor te%nologii, ceea ce implic nc%iderea unor uzine si recalificarea profesional a personalului. $ste nevoie de timp pentru ca un nou val al te%nicii s ntlneasc un nou val de nevoi. n aceast situatie, tranzitia mbrac forma unei crize, mai mult sau mai putin ndelungate, dup cum societatea este mai mult sau mai putin pregtit s suporte costurile inevitabilelor adaptri. 2ndustrializarea si rspndirea sistemului capitalist sau realizat treptat, cuprinznd diferite grupuri de state. <. 7offmann, n @tudien und &Epen der 2ndustrialisierung, aprut la Kena n "F8A, indica = perioade de industrializare J R prima, ntre "BBF"I6N, cuprinde 5nglia, $lvetia si @>5 W R a doua, ntre "I6""IAN, cuprinde elgia, Franta, -ermania, 5ustria, +usia si @uediaW R a treia, ntre "IA""IFN, cuprinde 2talia, :landa, Danemarca, -recia, *anada si KaponiaW R a patra, ntre "IFN"F"=, cuprinde >ngaria, +omnia, 2ndia, razilia, *uba, 5rgentina, 4oua Xeeland, 5ustralia, 5frica de @ud, *%ina, etc. n secolul 121, aparitia industriei mecanizate a fost principalul UmotorV al e)tinderii modului de productie 9 a sistemului 9 capitalist. 2ndustrializarea capitalist la scar mondial sa desfsurat n trei mari valuri succesive J "BIN"IIN, "IIN"F?N, cel deal treilea fiind n curs de desfsurare n prezent. Fiecare dintre aceste valuri este caracterizat printro anumit e)tindere, deopotriv sectorial ,ca tipuri de industrie0 si geografic ,regional si national0. Dezvoltarea industrial marc%eaz si apoi accentueaz ruptura fat de mileniile de productie predominant agricol a unor societti predominant rurale. : dat cu +evolutia 2ndustrial si industrializarea, capitalismul a dobndit o putere transformatoare fr precedent J revolutionarea, initial n 5nglia, a sistemelor productive, a claselor productoare, mentalittilor si valorilor, a modurilor de e)istent si de consum, a transporturilor si comunicatiilor. n diferite ritmuri, aceleasi lucruri se vor petrece si n alte tri din $uropa W sunt atinse apoi diverse zone ale lumii. n secolul 121, capitalismul este zguduit de crize n timpul crora mizeria si foametea devin si mai apstoare. $conomistii vor studia aceste crize, ncercnd s gseasc un remediu J socialistii leau denuntat si, o dat cu ele, au incriminat si sistemul capitalist care le producea. 3ar) a fcut o analiz a lor, pentru a pune n lumin specificul logicii capitalismului si necesara prbusire a lui. 2ar n timp ce 3ar) a anuntat ineluctabila prbusire a capitalismului si instaurarea unei societti fr clase 9 comunismul 9 Ko%n @tuart 3ill a ntrevzut a(ungerea la o Ustare stationarV durabil n cadrul creia oamenii ar putea n sfrsit s se bucure de binefacerile unei societti mai productive. n secolul 121, sau nfruntat dou utopii, care au supravietuit pn la sfrsitul secolului 11 J utopia liberal si utopia socialist, att una, ct si cealalt promitnd

fericirea tuturor, ntro lume a armoniei. >topia liberal a cptat aparenta unei Uteorii stiintificeV prin Ulegile cererii si ofertei aflate ntro concurent pur si perfectV, iar mai trziu prin teoriile marginaliste. >topia a fost transformat de 3ar) n Unecesitate istoricV, decurgnd din analizele Usocialismului stiintificV. &urgot, @mit%, -odPin, @aE, +icardo, 3alt%us, 3ill si altii au observat aparitia noului sistem economic, capitalismul, iar 3ar) a lsat o e)traordinar analiz a acestuia, lucru care a fcut din el initiatorul unei noi abordri teoretice, ca si a unei noi viziuni asupra lumii. 2nfluenta lui 3ar) a fost imens, n parte datorit analizelor sale, dar si pentru c realitatea creia ele i erau consacrate continua s capete amploare, influentnd din ce n ce mai mult destinele oamenilor si societtilor. 3ar) a avut discipoli, e)egeti, continuatori, fideli ortodocsi, adevruri oficiale si sc%isme, reformatori, renovatori, comentatori de bun sau de rea credint, critici de toate felurile s adversari de toate calibrele. ntrun fel sau altul, toate analizele capitalismului au fost influentate de gndirea lui 3ar). :perele lui si, n special, Capitalul au suscitat o abundent literatur cu privire la capitalism W o parte a ei a contribuit la e)plicarea cresterilor si crizelor, a dublei progresii a bogtiilor si srciei, a monopolurilor si a dominatiei la scar mondial W n acelasi timp, a e)istat ns si o avalans de cate%isme obtuze care au mpiedicat ntelegerea evolutiilor n curs. >itarea istoriei si reducerea ntregii vieti sociale la economie au fcut s fie ignorate comple)itatea societtilor, a realittii statului si politicului, mpiedicnd sesizarea miscrii de ansamblu si determinnd treptata sectuire a unei ntregi laturi a gndirii mar)iste. -rila de lectur a capitalismului pe care o ofer 3ar) este elaborat pornind de la observarea capitalismului din secolul 121, care constituia pentru el Uadevratul mod de productie capitalistV. ns, aceast gril nu putea fi aplicat si la celelalte ale capitalismului 9 negustoresc, bancar si manufacturier 9 si nu poate fi aplicat nici capitalismului 9 sau, mai e)act, capitalismelor 9 secolului 11. 5stzi, aceast gril constituie o piedic n perceperea noilor mutatii ale sistemului capitalist si n analiza noilor forme ntemeiate pe suprematia te%nostiintei. ;rin urmare, trebuie reluat reflectia asupra capitalismului n general, urmrirea profitului, acumularea si reproducerea lrgit a proceselor productive si comerciale, ca si e)tinderea pietelor de desfacere rmnnd elemente esentiale. Dar ceea ce apare ca fundamental, central, substantial este puterea transformatoare a capitalismului, tendinta lui de a UrevolutionaV ,3ar)0 productia si societtile si capacitatea sa de Udistrugere creatoareV ,@c%umpeter0. /a sfrsitul secolului 121 si nceputul secolului 11 capitalismul liberal a suferit o serie de mutatii si transformri profunde, la finalul crora capitalismul sa metamorfozat n imperialism. 2mperialismul nseamn functionarea si dezvoltarea unui capitalism national la scar mondial. 5ceast nou atitudine este impus de entittile capitaliste de mari dimensiuni J oligopoluri, care iau diverse forme, mari ntreprinderi, trusturi, grupuri. 5ceast atitudine este ncura(at de unele factiuni ale burg%eziei care, depsind orizonturile localnationale, actioneaz, n mod stimulator, la scar nationalmondial si care, n aceast dinamic, obtin spri(inul statului, a diplomatiei sale, a flotei si armatei lui. $a se bazeaz din ce n ce mai mult pe alierea si, uneori, ntreptrunderea capitalului industrial si capitalului bancar, n cadrul asanumitului capital financiar, concept construit de 7ilferding si preluat ulterior de /enin. &ermenul UimperialismV a desemnat aceast nou realitate. 2nitial, el a fost un fel de stindard al celor care pledau pentru dominatia 3arii ritanii si a @tatelor >nite n lume. n cadrul miscrii muncitoresti si al literaturii mar)iste, el a devenit apoi un termen incriminator, iar mai trziu va fi utilizat din abundent n luptele de independent si n miscrile de spri(inire a /umii a &reia.

Dar utilizarea termenului la singular tinde s l globalizeze, cu riscul de al goli de o parte a continutului su. Fie c e vorba de capitalisme, de mari puteri sau de state, avem ntotdeauna dea face cu niste actori nationali care si e)tind dominatia, se ciocnesc de rivali si intr n conflict cu acestia. Formarea, afirmarea si ascensiunea imperialismelor la sfrsitul secolului 121 sau desfsurat pornind de la niste baze nationale puternice si au condus, la nceputul secolului 11, la o ciocnire a imperialismelor, la o confruntare ntre natiuni care avea s genereze 3arele +zboi. 5stfel, imperialismele au avut o dubl rdcin J n nevoia de e)pansiune a capitalismelor nationale dezvoltate si n logica dominrii ce caracteriza statele acestora. n cadrul capitalismului liberal triumftor n secolul 121, institutiile economice si financiare sau modificat n mod natural, nsotind miscarea comple) a progresului te%nic, cresterii productiei si desc%iderii ctre e)terior. 5cesti factori diversi au condus la o tendint accelerat de concentrare financiar si te%nic. &rusturile sustinute de bnci puternice sau constituit, nainte de toate pentru a rspunde marilor e)igente de finantare a industriei si transporturilor moderne, dar mai ales pentru a atinge o fort suficient pentru a rezista crizelor. 2nconvenientul este c aceste ntreprinderi uriase falsific n mod complet (ocul concurentei libere si egale, care constituia unul din fundamentele esentiale ale capitalismului liberal, cci, pentru asi ntri pozitia dominant, ele nu ezit, n perioadele dificile, s preia conducerea cartelurilor al cror scop principal este organizarea concurentei, adic limitarea cmpului ei de aplicare geografic ,parta(ul pietelor0, te%nic ,ng%etarea brevetelor de fabricatie0 si n mod evident n domeniul preturilor ,fi)area de preturi limit sub care este interzis vnzarea, sub pedeapsa unor amenzi impuse de conducerea cartelului0. De asemenea, concentrarea te%nic face progrese pentru a realiza o productie pe care ec%ipamentele moderne o fac de(a masiv J mari uzine sunt nltate, reunind mii de lucrtori nsrcinati s pun la lucru masini puternice. n acest cadru lrgit se pun bazele unei organizri stiintifice a muncii ,management0 care instaureaz o ierar%ie si o disciplin foarte stricte, fcnd distinctie ntre munca de conceptie rezervat inginerilor si te%nicienilor si munca de e)ecutie rezervat lucrtorilor, care pierd astfel locul dominant n fabricatie pe carel detineau mestesugarii. nc nainte de "F"=, n @tatele >nite si face aparitia munca la band, care divizeaz la ma)imum miscrile productive aplicnd studiile lui &aElor. &aElorismului i se adaug standardizarea produselor, care permite, prin fabricarea n serie mare de produse identice, scderea pretului pe fiecare produs. 7enrE Ford, marele patron american al industriei automobilului, asociaz, n uriasa sa uzin de la +ed +iver Dearborn de lng *%icago, taElorismul si standardizarea. Dar el ia de asemenea, si decizia de a oferi salarii substantiale lucrtorilor si ,Five dollars a daE0 pentru a motiva efortul lor productiv si ai face eventual capabili de a cumpra masinile pe care le produc. 5stfel se naste fordismul, sistem de productie si distributie de mas, care urma s devin modelul economic dominant pn n anii VIN ai secolului 11. n fata transformrilor att de importante ale structurilor si practicilor economice, puterile publice au simtit necesitatea de a iesi din neutralitatea pe care leo impusese liberalismul clasic. @tatul a intervenit n afara functiilor sale monetare si vamale pe care si le asumase ntotdeauna, edictnd mai ales legislatii sociale destinate a prote(a muncitorii cei mai dezavanta(ati si lipsiti de protectie contra riscurilor de accidente de munc, soma(ului si btrnetii. 5cestea sunt, mai ales n -ermania si n 5nglia, primele sc%itri firave ale politicilor de tip <elfare @tate care vor prolifera dup "F=?. n timpul primului rzboi mondial n ma(oritatea trilor beligerante au fost organizat economia de rzboi, prin interventionismul statului. /a sfrsitul rzboiului, n ma(oritatea acestor

tri au avut loc vii dezbateri asupra utilittii mentinerii interventionismului de rzboi sau, din contra, necesittii restabilirii ct mai rapide a mecanismelor clasice ale liberalismului economic. *u oarecare nuante, se poate spune c aceast a doua cale a triumfat, o dat cu suprimarea rapid a controlului preturilor si productiei stabilite n timpul rzboiului. 5stfel, e)perienta diri(ist a rzboiului a marcat incontestabil o etap important n evolutia pe termen lung ctre un capitalism organizat, n special prin rolul crescnd al statului. n secolul 11, capitalismul sa e)tins, sa concentrat si sa impus cu o vigoare incredibil prin dezvoltarea de noi te%nici si a unor noi industrii, pe baza regruprii capitalurilor din ce n ce mai mari si mai puternice si a lrgirii cmpului lor de actiune n lumea ntreag, si o dat cu declinul primelor imperialisme si cu ascensiunea celor noi. $)pansiunea capitalismului n secolului 11 a fost un e)traordinar Uval seismicV, care, dup o prim depresiune economic a condus la imperialism, la mprtirea lumii si la 3arele +zboi. 5poi, dup o prim reconstructie, soldat cu o scurt perioad de prosperitate, dar si cu ascensiunea fascismului, a basculat n 3area *riz si, n continuare, n cel deal doilea rzboi mondial. n sfrsit, dup o nou reconstructie, decolonizare, crestere economic si prosperitate, capitalismul a intrat ntro nou criz. n aceast criz au fost antrenate si noile centre ale industrializrii si modernizrii capitaliste aprute n /umea a &reia. *apitalismul sia rennoit si multiplicat puterea transformatoare, prin mobilizarea cercetrii stiintifice si, din ce n ce mai mult, prin orientarea si c%iar prin controlarea ei. 5stfel, dincolo de capitalismul industrial al secolului 11, este n curs de afirmare un nou capitalism, bazat pe te%nostiint. n acest proces, sc%imburile si interdependentele, inegalittile si disparittile se accentueaz, iar globalizarea are si o functie ideologic J (ustificarea unor decizii ,sau indecizii0 ne(ustificabile, luate de conductorii anumitor firme sau tri si acoperirea efectelor negative provocate de revenirea n fort, pe toate meridianele, a unui capitalism liberal care tinde s scape de sub orice control.