Marele pericol pentru Terra

Pamantul, casa noastra.Daca noi nu o vom proteja, nu va mai fi timp si viata nu va mai exista.Iata cateva probleme de poluare ale acestei planete. (FIG.1 T !!" #"$%T" D &"T 'IT%' &#%()) * +, &e vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt pre-ente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor. (+r/ani-atia Mondiala a &anatatii +.M.&.,. Printre poluarile atmosferice naturale se numara polenul plantelor si florilor care provoaca aler/ii.

fecte pe scara(lar/a
Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indepartea-a substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia a/entilor poluanti in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul ori/inar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. misiile de sulf si de a-ot din "merica centrala si de est, cau-ea-a ploi acide in statul *e0 1or2, *e0 n/land si in estul 3anadei. *ivelul p4(ului sau aciditatea multor lacuri din acele -one a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca intrea/a populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. fecte similare au fost semnalate si in uropa. misiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare. 3resterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii 567 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. fectul de sera ce re-ulta din aceasta crestere de 3+8 , ce permite ener/iei solare sa patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de ra-e infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incal-ire a atmosferei, si poate afecta climatul /lobal si acest prin acest lucru calota /laciara de la poli s(ar topi partial. + posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de 3+8 de catre +ceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajun/a in stadiul de topire a calotei /laciare. +ricum, rapoarte de cercetare ale &%", eliberate in anii 597 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.

Pricipalele fenomene poluante

1. &mo/ul

&mo/ul este un amestec de ceata solida sau lic:ida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumulea-a lan/a sursele lor. &mo/ul reduce vi-ibilitatea naturala si adesea irita oc:ii si caile respiratorii, si se stie ca este cau-a a mii de decese anual. In ase-arile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelun/ite de expunere la smo/, mai ales cand procesul de inversie termica reali-ea-a un plafon de smo/ deasupra orasului. &mo/ul fotoc:imic este o ceata toxica produsa prin interactia c:imica intre emisiile poluante si radiatiile solare. 3el mai intalnit produs al acestei reactii este o-onul. In timpul orelor de varf in -onele urbane concentratia atmosferica de oxi-i de a-ot si :idrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte ve:icule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de a-ot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cau-ea-a descompunerea acestuia in oxid de a-ot si atomi de oxi/en. "tomii de oxi/en combinati cu oxi/enul molecular formea-a o-onul. 4idrocarburile se oxidea-a prin reactia cu +8, si reactionea-a cu oxidul de a-ot pentru a produce dioxidul de a-ot. Pe masura ce se apropie mijlocul -ilei, concentratia de o-on devine maxima, cuplat cu un minimum de oxid de a-ot. "ceasta combinatie produce un nor toxic de culoare /albuie cunoscut drept smo/ fotoc:imic. &mo/ul apare adesea in -onele oraselor de coasta si este o adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum "tena, 'os "n/eles, To2;o. 'os "n/eles este o a/lomeratie urbana(suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est +ceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord< de asemenea la nord se /aseste &an Fernando #alle;, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de 4oll;0ood si de centrul orasului de Muntii &anta Monica si de Parcul Griffit:, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. 'os "n/eles(ul face le/atura intre re/iunile sale prin intermediul unor mari autostra-i de otel si beton = faimosul sistem de sosele = construit pentru transportul rapid, la mari vite-e, dar care este de obicei con/estionat de trafic. &mo/ul produs de /a-ele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii. %n sistem de cai ferate orasenesc operea-a din 1>>)< cand va fi terminat in anul 8771, sistemul va le/a )?.@ 2m de linii subterane cu aproximativ ?6@ 2m de linii. To2;o este capitala si cel mai mare oras al Aaponiei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul 1>>), metropola insumand 11.?)1.>71 de persoane. +rasul este centrul cultural, economic si industrial al Aaponiei. Industria este concentrata in -ona Golfului To2;o, extin-andu(se spre 1o2o:ama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea cuprin-andB industria /rea (cu mai mult de doua treimi din total,, si industria usoara, care este foarte diversificataB produse alimentare, textile, produse electronice si optice, masini, c:imicale, etc. "ceasta vasta de-voltare economica implica si un /rad ridicat al poluarii, datorat emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de autove:icule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce /radul de poluare, autoritatile locale incurajea-a folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare vite-a, care fac le/atura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recur/e la moderni-area sistemului de sosele pentru a se evita a/lomerarile si blocajele rutiere. Totusi mai sunt pre-ente probleme in traficul rutier in anumite -one ale metropolei.

Mexico 3it; este capitala statului Mexic, fiind cel mai mare oras al acestei tari. ste, totodata, si cel mai mare oras al emisferei vestice si repre-inta centrul cultural, economic si politic al tarii, avand o populatie de 9.8)?.>?7 de locuitori, conform statisticilor facute in anul 1>>7. In acest oras se produce aproximativ o jumatate din productia economica a Mexicului, aceasta fiind repre-entata deB industria textila, c:imica si farmaceutica, electrica si electrote:nica, precum si o de-voltata industrie< aditional la acestea se mai de-volta si industria usoara, industria alimentara si cea textila.

8. Ploaia acida
Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxi-ii de sulf si cei de a-ot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, re-ultand aci-i sulfurici si aci-i a-otici, care pot fi transportati la distante mari de locul ori/inar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in pre-ent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale lar/i si posibilitatii de a se raspandi si in alte -one decat cele initiale formarii. Intre interactiunile sale daunatoare se numaraB erodarea structurilor, distru/erea culturilor a/ricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot re-ista unor astfel de conditii, deci in /eneral distru/erea ecosistemelor. Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul !evolutiei Industriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. &everitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de smo/(urile acide din -onele puternic industriali-ate, dar problema s(a ridicat si in plan /lobal. +ricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. $ona care a primit o atentie deosebita din punct de vedere al studierii sale, o repre-inta uropa nord(vestica. In 1>96, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din masa forestiera a Padurii *e/re din Germania, au fost afectata de ploi acide. *ord(estul &tatelor %nite si estul 3anadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare. misiile industriale au fost invinuite ca fiind cau-a majora a formarii ploii acide. Datorita faptului ca reactiile c:imice ce decur/ in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii /radului de poluare a acestora, si de asemenea s(a incercat stran/erea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care /uvernele statelor in cau-a si(au asumat raspunderea sa le suporte. "stfel de studii eliberate de /uvernul &tatelor %nite in anii 597, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul &tatelor %nite si 3anada. In 1>99 o parte a *atiunilor %nite, &tatele %nite ale "mericii si alte 86 de natiuni au ratificat un protocol ce obli/a stoparea ratei de emisie in atmosfera a oxi-ilor de a-ot, la nivelul celei din 1>9C. "mendamentele din 1>>7 la "ctul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 1>?C, pun in vi/oare

re/uli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul u-inelor ener/etice, in jurul a 17 milioane de tone pe an pana pe data de 1 Ianuarie,8777. "ceasta cifra repre-inta aproape jumatate din totalul emisiilor din anul 1>>7. &tudii publicate in 1>>? su/erea-a faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii 597, si redresarea efectelor este foarte lenta. In lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din 1>>7 in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

). Disparitia stratului de o-on

&tratul de o-on este o re/iune a atmosferei de la 1> pana la 69 2m altitudine. 3oncentratia maxima de o-on de pana la 17 parti pe milion are loc in stratul de o-on. "sadar o-onul se formea-a prin actiunea ra-elor solare asupra oxi/enului. "ceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de a-ot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de o-on la un nivel stabil. 3oncentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. 3u toate acestea insa, datorita faptului ca stratul de o-on din atmosfera protejea-a viata pe Pamant de radiatiile solare, acesta este de o importanta critica. De aceea, oamenii de stiinta au fost in/rijorati cand au descoperit in anii 5C7 ca produsele c:imice numite cloro(fluoro(carburi folosite indelun/ ca refri/erenti si in spra;(urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de o-on. liberate in atmosfera, aceste c:imicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distru/and moleculele de o-on = pana la 177.777 de molecule de o-on la o sin/ura molecula de 3.F.3. Din aceasta cau-a folosirea acestor tipuri de compusi c:imici a fost inter-isa in &tatelele %nite si nu numai. "lte c:imicale, ca de exemplu :alocarburile bromurate ca si oxi-ii de a-ot din in/rasaminte, pot de asemenea ataca stratul de o-on. Distru/erea stratului de o-on ar putea cau-a cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distru/erea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii ve/etatiei. Incepand din anii 5C7 cercetatorii stiintifici care lucrau in "ntarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de o-on din atmosfera. &tudiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorolo/ici indica faptul ca procentul total de o-on de deasupra -onei "ntartice este in declin. $borurile pe deasupra re/iunilor "rctice au descoperit o problema asemanatoare.

3e am putea face pentru mediul inconjurator D

"m putea stopa cri-a ener/etica folosind ener/ia intr(un mod rational. 3ateva din lucrurile pe care le(ar putea face pentru a salva ener/ie suntB

Folosirea mai rara a automobilelorB mersul, ciclismul, sau transporturile publice. vitarea cumpararii bunurilor care sunt impac:etate excesiv. ste necesara ener/ie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. vitarea pierderilorB redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si reciclea-a cat mai mult posibil. "fla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in -ona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. I-olea-a(ti casaB cauta crapaturile din usi, ferestre, si asu/ura(te ca podul este suficient i-olat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa ener/ieB cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina ener/ie. Foloseste becuri cu un consum sca-ut de ener/ie si baterii reincarcabile. conomiseste apaB este necesara o mare cantitate de ener/ie pentru a purifica apa. %n robinet stricat poate consuma aproximativ )7 de litri de apa pe -i. Invata cat mai mult posibil despre problemele ener/etice ale Pamantului si cau-ele ce le determina. "fla daca sunt /rupari ecolo/ice in -ona ta care te(ar putea informa.

Marirea disponibilului de apa dulce

#iata pe pamant este dependenta de apa. 3resterea demo/rafica, concentrarile urbane, ridicarea nivelului de trai, pro/resul i/ienei maresc continuu consumurile casnice de apa. Totalul apei pe Glob este aproape de 1,)> miliarde 2m), din care >?,@E se afla in +ceanul Planetar. "pa dulce repre-inta ),@E din volumul total de apa al :idrosferei. "nali-and diversele forme sub care se /aseste apa dulce, evidentiem urmatoarea situatieB calotele /laciare si /:etarii detin CC,8E din volumul total de apa dulce, ponderea apelor subterane si umiditatea solului este de 88,6E, aceea a lacurilor si mlastinilor de 7,)@E, cea repre-entata de umiditatea atmosferica 7,76E, iar aceea a cursurilor de apa de numai 7,71E. Printre solutiile avute in vedere pentru a satisface necesarul de apa mereu crescut, amintimB desalini-area apei de mare, pan-ele subterane si folosirea /:eturilor polare. Desalini-area apei de mare repre-inta una dintre aceste solutii. Procedeele te:nice sunt variateB prin distilare, prin electroli-a, utili-area unor substante c:imice denumite sc:imbatori de ioni, prin in/:etare. Primul procedeu este cel mai ieftin si cel mai raspandit.