Sunteți pe pagina 1din 4

Satul de pe Valea Muntelui oaza de cultura si spiritualitate romaneasca

'n lucrarea de fa2+ vom (ncerca s+ prezent+m c)teva caracteristici ale satelor de pe Valea Muntelui, (n speran2a de a p+stra vii amintirile frumoase ale acestora, (nt)mpl+rile din trecutul lor pentru ca ,i genera2iile viitoare s+ priveasc+ (napoi cu m)ndrie ,i respect. :rebuie p+strat+ vie amintirea satului rom)nesc pentru c+ a,a cum spunea laga ;ve,nicia s#a n+scut la sat<. Indiferent de tragediile istorice prin care a trecut poporul rom)n de#a lungul timpului satul a conservat valorile acestui popor, a dat na,tere la modele de via2+ valabile pentru noi urma,ii, a p+strat rela2iile armonioase (ntre membrii comunit+2ii datorit+ locurilor comune de (nt)lnire= biserica ,i ,coala. Pentru a putea patrunde in profunzimile acestei teme trebuie rememorate aspectele relevante ale istoriei ancestrale a acestui tinut. *in acest motiv am structurat aceasta lucrare in doua mari capitole= Pagini de istorie si Scurt excurs etnografic . La final am incercat sa constituim un proiect de conservare a traditiilor si obiceiurilor din zona. Primul capitol > ;Pagini de istorie<, prezinta sumar cateva repere din istoria milenara a zonei. Pentru inceput ne#am propus sa facem o delimitare geografica a zonei= astfel Valea Muntelui este o zona geografica intinsa avand ca limite localitatile icaz !$ei, icazu#"rdelean, :asca %in drumul spre Lacu#8osu&? zona orasului icaz? localitatile Potoci, u$alnita, @angu. Satele de pe Valea Muntelui sunt atestate inca din preistorie, mai exact din paleolitic. Muzeul de Istorie din icaz detine colectii importante de obiecte din paleolitic si neolitic apartinand culturii !ucuteni. "stfel obiecte din piatra, silex, os s#au descoperit in zona !ea$lau# Podisul#Mic, icaz#!$ei# ardos, Lutarie % istricioara&. Inca din preistorie este atestata viata religioasa asa cum o dovedesc statuietele antropomorfe care dovedesc existenta cultului fertilitatii si al fecunditatii. La fel varfurile de sageti din os dovedesc practicarea vanatorii. 'n secolele II#IV (n centrul dacic de la )tca *oamnei erau statornicite triburi dacice care tr+iau din p+storit ,i v)nat. -nii istorici au constatat c+ .ogaionul %muntele sacru& (n care se afl+ pe,tera lui /almoxis a fost plasat de cercet+tori (n zona 0cola,ului Mare a Muntelui !ea$l+u. P)n+ (n sec. 1IV#1V regiunea icaz#Valea Muntelui, r+m)ne o zon+ (mp+durit+ plin+ de si$a,tri asupra careia se va institui treptat autoritatea m+n+stirilor isti2a ,i isericani. *aniile f+cute de domnitorii Moldovei acestor m+n+stiri au transformat ulterior zona dintre Piatra 3eam2# icaz ,i !ea$l+u (n proprietate m+n+stireasc+. Locuitorii zonei au participat la luptele (mpotriva turcilor, a t+tarilor ,i a ungurilor. 'nsu,i Matei !orvin (nvins (n lupta de la aia 4567, se retrage (n secuime prin pasul istri2a# icaz#L+zarea. Iar Petru 8are, ia (n a9utor (n cucerirea secuimii localnici din zona istri2a#Stra9a, Valea icazului, Pasul :ulg$e,. 'n perioada domniei lui !uza au avut loc (mpropriet+riri ale 2+ranilor cu p+m)nt din domeniul m+n+stiresc pe partea dreapt+ ,i st)ng+ a

r)ului icaz %zona :a,ca&, dar ,i pe Valea Muntelui (n care existau ,i propriet+2i ale Prin2ului Sturdza. 'n 4AAB icazul a devenit domeniu regal, printr#un decret semnat de regele !arol I. *omeniul regal dispunea de dou+ gatere ac2ionate cu ap+. M+cinatul pu2inului porumb ,i gr)u adus de c+r+u,i se efectua (n morile cu pietre pe r)ul icaz (n locurile numite ;Moara !$eia :a,c+i, @amzoaia, la /+ril+, la ocancea.< Pu2inele documente pe care le avem la (ndem)n+ dovedesc (ns+ ,i alte calit+2i printre care spiritul de dreptate ,i de sacrificiu. "stfel (n timpul r+zboiului de independen2+ 4A77, primul r+zboi mondial, ,i cel de#al doilea r+zboi mondial 4C5B#4C55, locuitorii acestei zone au a9utat armatele rom)ne (n actul de cura9 ,i abnega2ie c+z)nd la datorie, intr)nd (n r)ndul eroilor neamului. *e un respect deosebit se bucur+ ,i pu2inii veterani de r+zboi r+ma,i (n via2+ care povestesc despre ororile r+zboiului cu oc$ii sc+lda2i (n lacrimi ,i cu vocea tremur)nd+ de emo2ii. "nii comunismului %4C5D#4CAC& au influentat decisiv evolutia istorica si sociala a localitatilor de pe Valea Muntelui. Preluand ideile leniniste conducerea Partidului Muncitoresc 8oman a elaborat in anul 4C5C un proiect gigantic care isi propunea electrificarea intregii tari. !onstruirea bara9ului, a fabricii de ciment si a $idrocentralei a modificat profund viata oamenilor din zona. atranii din satul Potoci isi amintesc de parintii lor nemultumiti de ridicarea bara9ului si care spuneau ca ;vor bea dintr#un foc toata apa din lac, daca bara9ul va fi construit<. Pierderile umane nu au fost cuantificate de catre autoritati. *rama umana a taranilor din zona nu poate fi relevata de unele date statistice. Insa, cei peste 4ABBB de locuitori si cele peste EB de sate stramutate complet (n zona u$alni2a, 8ugine,ti, Potoci stau marturie acestei realitati triste. Satele !arnu si 8apciunita au disparut complet. Satele Secu ,i Izvoru "lb, care reprezint+ ;oaze< ale tradi2iei rom)ne,ti, au ramas izolate fata de restul lumii. iserica din @angu nu a putut fi distrusa de explozibil. Localnicii spun ca atunci cand nivelul apei este scazut se mai poate intrezari turla fostei bisericii. !onditiile specifice anilor 4CDB#4C6B au dus la o transformare radicala a vietii oamenilor de pe Valea Muntelui. :aranii stramutati si ramasi fara gospodarii au pierdut o parte din specificul traditional. In plus, stabilirea muncitorilor originari din alte zone ale tarii a determinat sc$imbarea comportamentului social al locuitorilor= tot mai putini oameni poarta costumul popular sau practica meserii specifice muntenilor. *upa 4CAC se constata o scurta revigorare a satelor muntenesti generata de efervescenta spirituala post#decembrista. :raditiile, obiceiurile mereu prezente in sufletele oamenilor si#au recapatat locul pe care il merita in peisa9ul cotidian al satelor de pe Valea Muntelui. *esc$iderea catre piata de munca occidentala a creat totusi o ruptura in sufletul satului muntenesc. Feneratii intregi de tarani au ales calea pribegiei catre o viata mai buna. Impactul demografic, social, cultural este unul important. Satele depopulate, imbatranite au devenit realitati ce nu mai pot fi negate. Incepand din anul 4CC6 Gundatia culturala ; :eoctist Falinescu< a activat cu succes in domeniul conservarii traditiilor populare din zona @angu. Sub auspiciile acesteia apare si prima publicatie dedicata obiceiurilor traditionale din 9udetul 3eamt intitulata ;:ara @angului<. *in anul 4CCH s#a organizat la :asca sarbatoarea traditionala ;Glori de munte<. !aracterul de sarbatoare campeneasca este completat de mediul natural deosebit, respectiv parcul de pini negri. !u acest prile9 se reunesc la 9oc si voie buna locuitori ai comunei, fiii satului. 0ptimismul specific muntenilor ia locul gri9ilor cotidiene, dansul alunga tristetea.

"l doilea capitol ;Scurt excurs etnografic< releva aspecte mai putin cunoscute de catre mediul istoriografic romanesc. Marturiile originale culese direct de la martori oculari sau din ar$ivele existente in satele de pe Valea Muntelui completeaza imaginea vietii spirituale a taranilor. Satele de pe Valea Muntelui au, fiecare in parte, o istorie aparte. Pornind de la etimologie pana la povestile batranilor din zilele noastre. Itimologia toponimelor de pe Valea Muntelui prezinta un interes deosebit pentru ca imbina traditia cu adevarul istoric. !uvantul de origine mag$iara ;@angu< insemnand ;ecou< se explica prin aceea ca din *ealul *oamnei pana la istrita ecoul se rostogolea de noua ori. -n anumit comite ; Kcaz< se regaseste in cronicile de la Viena ceea ce ar putea insemna ca termenul in sine este unul de origine mag$iara. Pe de alta parte, toponimele ; icaz<L ; ica,<, icaciul %cu diminutivul ; icMciel<& cu sensul de ;cremene< sunt confirmate de prezen2a acestui material (n albia icazului. /ona este foarte bogat+ (n legende cele mai multe fiind inspirate din drama *oc$iei#sora lui *ecebal, urm+rit+ de (mp+ratul :raian care s#a refugiat (n muntele !ea$l+u. 0 altM frumoasM legendM, cea a !orbi2ei, se inspirM din drama moldovenilor care au trebuit sM se refugieze secole la r)nd din calea tMtarilor. PrimMvara, (n nop2i luminate de lunM, vin ciobanii sM se (mbete din frumuse2ea cea fMrM de pri$anM a !orbi2ei "lbe, devednie de poveste ,i de vis. Iar c)nd se coc fragii prin poiene, vin ,i fetele din @angu, icaz, :arcMu ori :a,ca, urcM, sus pe pisc ,i c)ntM doina !orbi2ei, viers de 9eluire pentru toate fetele robite de vrM9ma,i de#a lungul veacurilor. In continuare ne vom opri asupra principalelor ocupatii din zona, in 9urul carora s#au tesut legende, s#au compus doine, balade= a& !resterea plantelor # unelte folosite la arat plugul de lemn, grapa de lemn? unelte folosite la fan#coasa, grebla, furca? unelte de macinat= piua in care se zdrobeau semintele de cereale si canepa. :oate acestea sunt inca utilizate de tarani. Fospodariile lor sunt adevarate ;muzee< etnografice. b& Vanatoarea si pescuitul. "nimalele vanate pe mosia familiei Sturdza de la @angu erau lupul, ursul, cerbul, 9derul. -nstensile de vanatoare= caraitoarea, o capcana folosita la vanat.. c& !resterea animalelor # erau crescute ovine, bovine, caprine, porcine. -na dintre ocupatiile care se mai pastreaza si astazi este oieritul. Irau folosite diverse obiecte pentu prelucrat laptele= budaca, ciubar, linguroaie, tarnita, fedeles. d& Plutaritul # o ocupatie care dupa construirea bara9ului a disparut. Plutasii transportau butuci pe istrita. In zona @angu au existat cei mai multi plutasi. Ixista numeroase cantece si poezii despre acestia. f& Prelucrarea lemnului este una din cele mai vec$i indeletniciri ale taranilor din zona. Printre uneltele utilizate se numara= barda, carneciul sfredelul, clupa, tapina. e& Spatiul privat reprezentat de locuinta si ocupatii casnice. La scara restransa unele ocupatii se mai practica si astazi= torsul, tesutul. -ltimul reper este reprezentat de traditiile, obiceiurile si costumul popular din zona. Se pastreaza inca obiceiuri legate de !raciun %colinde&, uraturile de "nul 3ou, Sorcova. !ostumul national se mai imbraca doar in zile de sarbatoare. !ostumul femeiesc este alcatuit din= #camasa#frumos impodobita cu ,,puiJJ. !ele mai raspandite motive sunt=linia carecontureaza decorul, rombul, zig#zagul, patratul, triung$iul. !ombinarea liniilor ilustreaza elemente legate de viata=miscarea, munca, $rana, dar si sentimente. Sunt folosite motive vegetale= frunza de brad,vre9ul de vita, frunza de trifoi. #braul %barnetul& # motive=rombul,zig#zagulJ carligele iar cromatica dominanta este negru, rosu, verde, portocaliu, alb. Incepand din secolul 4C apar

braiele colorate. La costumul de lucru se punea braul din par de oaie, iar la sarbatoare cel cu fir si cu alesaturi geometrice si cu nuante vesele. #catrinta#din par de oaie tesuta in patru ite #camasa cu poale ce se poarta pe sub catrinta #bondita din piele de miel frumos ornata co motive florale si culori vii Getele purtau de obicei capul descoperit ca ,,semn al curatenieiN.Isi impleteau parul dupa moda satului=in coade, coc, isi puneau in par flori, panglici si cordele. opincile in picioare din piele de porc !ostumul popular barbatesc este format din= #camasa decorata cu ,,puiN.*e obicei sunt folosite culori mai inc$ise,mai ales negrul.In comparatie cu ale femeilor camasile barbatilor erau mai simple.Irau lucrate in casa de femei cu motive zoomorfe,geometrice si florale. #poalele#folosite si de barbati decorate doar pe margine.La straiele de sarbatoare erau folosite margele sau paiete. #itarii confectionati din canepa. "stazi cultivarea si prelucrarea canepii a disparut. #opinci sau cizme in picioare. In elaborarea lucrarii am utilizat o gama variata de surse istorice atat principale %izvoare literare, documente de ar$iva, marturii orale, fotografii&, cat si secundare %monografii, lucrari din Gondul ;.irileanu< al ibliotecii Oudetene 3eamt s.a.&. Principalul obiectiv al acestei lucrari il reprezinta dorinta noastra de a prezenta si reprezenta valorile culturale ale zonei din perspectiva conservarii si transmiterii traditiilor populare generatiilor urmatoare. Proiectul de conservare isi propune= P !ultivarea respectului fa2+ de valorile umane (n general ,i fa2+ de cultura ,i civiliza2ia rom)neasc+ (n special. P 'nsu,irea modalit+2ilor diverse de organizare a timpului liber, stimularea curiozit+2ii. P Valorizarea tradi2iilor ,i obiceiurilor na2ionale. P Parcurgerea unor secven2e de instruire practic+ ,i dob)ndirea unor abilit+2i (n domeniu.

Sarbu *aniel /a$aria :eodor