Anxietatea este o stare neplcut de frmntri interioare, adesea nsoit de comportament nervos.

Acesta este adesea nsoit de nelinite, oboseal, probleme de concentrare, i tensiunea muscular. Anxietatea nu este considerat a fi o reacie normal la un stres perceput. Atunci cnd anxietatea devine copleitoare i stresant pentru individ, acesta poate cdea sub diagnosticul psihiatric de tulburare de anxietate Anxietatea nu este la fel ca frica. Frica este evocat de un pericol real i este un rspuns adecvat la o ameninare perceput, n timp ce anxietatea reprezint griji sau reactie la o situaie care este doar subiectiv vzut ca fiind amenintoare. Simptomele tulburrilor de anxietate Caracteristica principal a acestora este sentimentul de fric sau/i gnduri cronice (constante), repetitive, de ngrijorare, care reprezint un element de stres pentru persoana respectiv i care interfereaz cu activitile din viaa sa. Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxieti: reacii fizice ex. transpiraie, tremurturi, bti de inim rapide, dificulti n respiraie, grea, lein. gnduri disfuncionale . comportament de evitare o persoan anxioas poate s ajung s evite foarte multe situaii. Tipuri de tulburri de anxietate Anxietate generalizat. Este frica exagerata i grija legat de lucruri comune. Centrul anxietii poate fi reprezentat de prieteni, familie, sanatate, munca, bani sau ratarea unei intalniri importante . Vorbim despre anxietate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi, timp de 6 luni, si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii. In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simptome: irascibilitate si iritabilitate usoara; oboseal; insomnie; probleme de concentrare; Fobia social Const n frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni.

De aceea oamenilor caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce le-ar putea umili in fata publicului Fobii specifice O persoan cu fobie specific simte o frica persistent i iraional de un obiect specific sau de o situaie. Frica poate s apar fa de anumite animale, locuri sau persoane. Tulburare de panic Atacurile de panic pot s nu fie legate de o situaie anume, ci pot aprea spontan. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticat cu tulburare de panic, trebuie s aib circa 4 atacuri de panica lunar intr-o perioada mai ndelungat. Tulburarea obsesiv-compulsiv Oamenii care au aceast tulburare au gnduri sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare i nedorite. In acelai timp se simt i forate s efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. splatul excesiv al minilor, duuri excesiv de frecvente sau verificarea repetitiv a anumitor lucruri. De obicei sunt contieni de iraionalitatea si natura excesive a comportamentelor sau a gndurilor lor. stressul Reprezint procesul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare, tensiune. Hans Selye definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa de aciunea extern a unor ageni cauzali (fizici, chimici, biologici i psihici) constnd n modificri morfofuncionale, cel mai adesea endocrine. n cazul n care agentul stresor are o aciune de durat vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluie stadial. stressul Stadii clinice Primul stadiul este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape: faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie. - faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o contracarare a simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip endocrin.

Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul individului fiind aparent normal. Stadiul al treilea este cel de epuizare cnd scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menine din cauza scderii reaciilor de tip vegetativ.

Creierul joaca un rol critic in perceptia corpului i rspunsul la stres. Cu toate acestea, indicarea exact ce regiuni ale creierului sunt responsabile pentru anumite aspecte ale unui rspuns de stres este dificil i adesea neclar Hipotalamusul. Una dintre funciile sale cele mai importante este de a face legatura intre sistemul nervos i cel endocrin. n timpul unui rspuns la stres, hipotalamusul secreta hormoni diferite, i in special ACTH, care iniiaz o cale de raspuns de stres puternic reglementata Amigdala, structura localizat bilateral, adnc ntre lobii temporali, este o parte a sistemului limbic al creierului, cu proiecii la i de la hipotalamus, hipocampus, i locus coeruleus. Gandita sa joace un rol n prelucrarea de emotii, amigdala este implicata in mecanisme de rspuns la stres, mai ales atunci cnd sunt implicate simul de anxietate sau frica n timpul stresului, hipocampul este deosebit de important, n ce privete procesele cognitive, deoarece memoriile anterioare, pot avea o mare influen asupra stimularii, inhibrii sau chiar generrii independente a unui raspuns la stres. Hipocampul este, de asemenea, o zon din creier care este susceptibil de a fi deteriorat sub influiena stresului cronic. Locus coeruleus este o zon situat in punte si este locul principal al sintezei de noradrenalina ca neurotransmitator in cadrul sistemului nervos, care joac un rol important n rspunsul lupta-sau-zbor al sistemulon si in sui nervos simpatic la stres.

Suprarenala este principalul responsabil pentru sinteza de hormoni ai stresului care sunt eliberati n fluxul de snge n timpul unui rspuns de stres. Cortizolul este unul dintre cei mai principali acesti hormoni. Fight-or-flight Rspunsul lupt-sau-zbor este o reacie fiziologic care apare ca rspuns la un eveniment perceput ca fiind duntor, periculos. Acesta a fost descris pentru prima dat de Walter Bradford Cannon. Acioneaz prin activarea sistemului nervos simpatic, care inervnd medulosuprarenala, produce o cascad hormonal, cu eliberarea mai ales de catecolamine, responsabile de rspunsuri specifice ale organismului la diferite situaii Testul spielberger Este bazat pe 40 de ntrebari de autoevaluare. Apreciaza 2 tipuri de anxietate: - anxietate de stare sau anxietate despre un eveniment/la moment - anxietate ca trasatur sau nivelul anxietatii ca un nivel personal caracteristic. A fost dezvoltat de Charles Spielberger si colaboratorii si. Scopul lor a fost s creeze un set de ntrebri care s poat fi utilizate pentru msurarea diferitor tipuri de anxietate simultan. Este folosit n diagnostica medical i deasemenea n cercetri i diferenieri ntre anxietate i depresie. Testul holmes & rahe n 1967 Thomas Holmes i Richard Rahe au examinat nregistrrile medicale a 5000 de pacieni pentru a determina evenimentele stresante care pot fi cauze a unor boli. Pacienii au fost rugai s enumere o serie de 43 evenimente bazat pe un scor relativ. O corelaie pozitiv de aproximativ 0.118 a fost descoperit ntre evenimentele de via i bolile lor. Rahe a mai fcut un test de siguran a scrii de stres ca un predictor al bolii. Acest test a fost efectuat de 2500 marinari, coincidena ntre stresul real perceput i scara valorilor stresului calculat ulterior, era de 0,118 ceea ce era destul pentru a susine ipoteza legturii dintre stres i boal. Testul beck Este un test de autoapreciere alctuit din 20 ntrebri, elaborat de dr. Aaron T. Beck. Testul a fost creat s msoare 3 aspecte de baz ale depresiei : temeri (senzaii) de viitor; pierderea

motivaiei; i ateptri. Se msoar gradul de atitudine negativ sau pesimism al respondenilor fa de viitor. Nu a fost conceput pentru a masura gradul de depresie , ns poate fi folosit i n acest scop. Lucrul practic Eantion 14 persoane, n vrst de la 20 la 23 ani; - 5 i - 9; studeni ai USMF N.Testemianu Chestionare: - Spielberger (de moment/general) - PVM - Holmes - Beck Parametri fiziologici: - Expansiunea cutiei toracile i abdomenului - Volumul respirator - Pulsul - ECG - Presiunea parial a CO2 spielberger Gr 2 75% -- 11 ---- anxietate sporita Gr 3 25% -- 3 ---- anxietatea foarte mare Holmes Gr1 57 --- 8 ---- fara probleme Gr2 22 ---- 3 --- usoara criza de viata Gr3 8 ---- 1 ----criza medie Gr4 16 ---- 2 ----- criza majora Beck Gr1 41 ---- 4 ---- nici o depresie Gr2 25 ---- 6 ----- depresie usoara Gr3 34 ---- 4 ----- depresie moderata

Teste practice: - Normoventilaie - Hiperventilaie - Restabilire - 6 resp/min - Apnee - Restabilire