Sunteți pe pagina 1din 80

UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

LUCRARE METODICOSTIINTIFICA PENTRU OBTINEREA GRADULUI DIDACTIC I

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC IN INVATAMANTUL PRIMAR


Coordonator stiintific, Profesor doctor: Mihail Rosu Candidat, Profesor invatamant primar si prescolar: Manta Liliana

Bucuresti 2014 UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC IN INVATAMANTUL PRIMAR


Coordonator stiintific, Profesor doctor: Mihail Rosu Canditat, Profesor invatamant primar: Manta Liliana

Cuprins
Introducere Capitolul 1 Particularitatile psihologice ale scolarului mic.. Capitolul 2 Jocul didactic 2.1 Jocul.. 2.2 Jocul didactic.. Capitolul 3 Jocul didactic matematic. 3.1 Locul si rolul jocului in lectia de matematica... 3.2 Metodologia organizarii si desfasurarii jocului didactic matematic.. 3.3 Clasificarea jocului didactic matematic. Capitolul 4 Cercetare aplicata privind jocul didactic matematic in invatarea elevului. Concluzii.. ANEXE BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Copilul care se joaca isi dezvolta perceptiile, inteligenta, tendinta de experimente, instinctele sale sociale etc. Iata de ce jocul este o parghie atat de puternica a invataturii la copii, incat in toate cazurile cand educatorii au reusit sa transforme in joc initierea in citire sau socotire ori in ortografie, s-a vazut, ca elevii au manifestat pasiuni pentru aceste ocupatii, de obicei prezentate ca niste corvezi

(J. Piaget Psihologie si pedagogie Bucuresti, Ed. Pedagogica, 1972).

J. Bruner Invatarea nu trebuie doar sa ne conduca undeva, ea trebuie sa ne permita sa continuam mai usor in etapa urmatoare.

Dupa cum mai spunea, L.N. Tolstoi, Daca te-ai lua numai dup ace-I adevarat, atunci nici un joc n-ar fi cu putinta, si daca nici un joc nu mai e cu putinta, ce mai ramane atunci ?.....

In activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupa un rol esential. Jucanduse, copilul isi satisfice nevoia de activitate, de a actiona cu obiecte reale sau imaginare, de a transpune in diverse roluri si situatii care il apropie de realitatea inconjuratoare. Este cunoscuta, nerabdarea cu care copii isi asteapta tovarasii de joaca, seriozitatea cu care se incadreaza in respectarea regulilor si reazlizarea sarcinilor jocului, dorinta lor de a iesi invingatiru in disputa directa cu prietenii pe care azi ii vor invinge, dar maine ar putea fi invinsi.

Copilul se dezvolta prin joc, isi potenteaza functiile latente, punand in actiune posibilitatile care decurg din structura sa particulara, pe care le traduce in fapte, le asimileaza so le complica. Jocurile collective reprezinta ratiunea existentei unui grup de copii, forta de coeziune, care ii tine laolalta. Jocul ii apropie pe copii, genereaza si stabilizeaza legaturi de prietenie, stimuleaza colaborarea, scotandu-I din izolare. Jocul este una dintre variatele activitati ale oamenilor, determinate de celelalte activitati si care, la randul sau, le determina pe acestea; invatarea, munca, creatia, nu s-ar putea realiza in afara jocului, dupa cum acesta este purtatorul principalelor elemente psihologice de esenta neludica ale oricarei ocupatii specific umane. Este o activitate constienta. Cel care il practica il constientizeaza ca atare si nu-l confunda cu nici una din celelalte activitati umane. Jocul introduce pe acela care-l practica in specificitatea lumii imaginare pe care si-o creeaza jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-I satisfaca jucatorului dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionabilitatea de ansamblu a acesteia. Jocul este o actiune specifica, incarcata de sensuri si tensiuni, intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de bunavoie si in afara sferei utilitatii sau necesitatii material, insotita de sentimente de inaltare si incordare, de voiosie si destindere Dupa indeplinirea varstei de 6 ani, in viata copilului incepe procesul de integrare in viata scolara, ca o necessitate obiectiva determinate de cerintele dezvoltarii sale multilaterale. De la aceasta varsta, o buna parte din timp este rezervata scolii, activitatii de invatare care devine o preocupare majora. In programul zilnic intervin schimbari impuse de ponderea pe care o are acum scoala, schimbari ce nu diminueaza dorinta de joc a copilului, deoarece asa cum remarca A. Gesell (L enfant a 5 a 10 ans. Ed. Scarabee, Paris, 1963) Jocul ramane o problema majora in timpul intregii copilarii.

In conditiile scolarizarii copiilor de la varsta de 6-7 ani se impune o atentie sporita la dozarea ritmica a predarii cunostintelor. Tinand seama de puterea lor de concentrare, de nevoia de variatie si de miscare, activitatea scolara trebuie intercalate sau copletata cu suficiente elemente de joc. Prin joc, copilul invata de placer, devine interest de actuvutatea ce se desfasoara. Cei timizi devin mai volubili, mai activi, capata mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si rapiditate in raspunsuri. Incorporat in activitatea didactica, elemental de joc imprima acesteia un character mai viu si mai atragator, adduce varietate si o stare de buna dispozitie functionala, de veselie, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii. Restabilind un echilibru in activitatea scolarilor, jocul fortifica energiile ointelectuale si fizice ale acestora, generand o motivatie secundara, dar stimulatory. Am considerat ca este necesar pentru activitatea didactica sa gasesc o cale de perfectionare a activitatii de instruire si educare a elevilor prin folosirea jocului didactic. Directia generala de modernizare si perfectionare a materialelor de invatamant o constituie ingustarea sferei de actiune a metodelor reproductive, traditionaliste si largirea gamei de metode modern care fac din elev un participant active la procesul de invatare, accentuand astfel caracterul formative al invatamantului. La nivelul claselor I IV in structura metodelor didactice, isi gasesc cu maxima eficienta locul, jocurile didactice constituind o punte de legatura intre joc, ca activitate dominant in care este integrat copilul in perioada prescolara si activitatea specifica scoloo invatarea. Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor, iar datorita caracterului sau formative influenteaza dezvoltarea personalitatii elevului. Jocul didactic este un

important mijloc de educatie intelectuala, care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului. In colectivul clasei exista elevi care nu invata in ritmul majoritatii, care inteleg mai greu si au rezultate mai slabe, de asemenea un numar de elevi care pot inregistra rezultate superioare chiar la nivelul programei. Aceasta imi impune sa adopt o strategie de reglare a procesului de instruire, in sensul organizarii activitatii didactice in asa fel incat sa permita invatarea elementelor ce prezinta dificultati, cat si lucrul la un nivel superior programei cu cei dotati, pentru a permite dezvoltarea fiecaruia in ritmul propriu si realizarea cerintelor curriculumului de catre fiecare elev. Prin lucrearea de fata, vreau sa arat influentele positive ale jocului didactic in obtinerea succesului scolar al elevului.

CAPITOLUL I
Conotatii psihologice ale contacului scolarului mic cu notiuni de matematica

Contactul cu unele notiuni de matematica are o contributie majora la elaborarea planului abstract-categorial in evolutia scolarului mic, cu conditia sa nu fie intretiunta invatarea mecanica, nerationala. Pe parcursul unor semnificative unitatii de timp, scolarii mici sunt antrenati in rezolvarea unor sarcini de relationare a cunoscutului cu necunoscutul care, ca structure matematici, au o sfera logica asemanatoare. Pe fondul unor structure de baza, pot fi proiectate constructii operationale particulare, schimband dimensiunile numerice ale marimilor sau chiar numarul marimilor puse in relatie. Elevii sunt familiarizati cu deplasarea in sens crescator sau descrescator in sirul numerelor natural, ca si cu tehnica primelor operatii aritmetice (adunarea si scaderea). Ei isi imbogatesc nemenclatorul notional, afland ca unele numere se cheama termini, suma descazut, scazator, sau rest, cunosc proprietatile de comutativitate si asociativitate ale adunarii, constata ca pentru a solution ?a+b=c trebuie sa scada, iar pentru a solution ?-b=c trebuie sa adune. Este un gen de operativitate care cultiva flexibilitatea, concur la cresterea vitezei de lucru, stimuleaza descoperirea, intelegerea si rationamentul mathematic. Este vorba de o strategie care-l pune pe elev in situatia de a constientiza de fiecare data semnificatia necunoscutei si de a ajunge la ea prin intermediul rationamentului, care isi asociaza ca technica operationala, cand adunarea, cand scaderea. Aceasta strategie are avantajul de a pregati terenul achizitionarii de catre scolarul mic a capacitatii de a rezolva problema, invatandu-l sa diferentieze intre ce se da si ce se cere. Unul dintre riscurile introducerii defectuase ale elevului in clasa I in notiunile matematice este cel al separarii in timp si spatiu, a exercitiului practice de cunostintele teoretice generalizatoare (regula, principiul de rezolvare), plasate in actul invatarii ca actiuni neasociate, ca tipuri de

cunostinte autonome, successive, fara a se crea prilejul de a se fonda un ape alta si de a se ilustra una prin alta. Momentul initial al patrunderii scolarului mic in relatiile matematice este insotit si de alte dificultati, intre care: persistenta unei orientari fixate eronat (ex: plus, minus, mai mare, mai mic), constientizarea inadecvata a operatiilor matematice, insuficienta cultivare a sensului matematic al operatiei de scadere ( conditia ca descazutul sa fie mai mare sau cel putin egal cu scazatorul), diferentierea nesatisfacatoare in problem a planului datelor de planul necunoscutelor. In matematica, prestatiile scolarului mic sunt puternic dependente de model, datorita capacitatii lui reduse de a-si autodirija disponibilitatile si procesele psihice in sensul dorit de invatator. De aici, rezulta necesitatea raportarii la prestatiile micului scolar nu doar ca la niste rezultate finite, ci ca la niste procese susceptibile de a fi optimizate pe parcursul lor. Pentru aceasta este necesar ca in structura comportamentului didactic al invatatorului sa precumpaneasca sugestiile, explicatiile, lamuririle, sprijinul, indrumarea, incurajarea.

Repere orientative in strategia didactica a predarii-invatarii matematicii

Stabilirea unor repere metodologice in predarea-invatarea matematicii presupune o anticipare concreta a directiilor de evolutie a invatamantului matematic in ciclul primar. Consideram ca ar putea fi: - constientizarea obiectivelor formative si cresterea ponderii formativului in intreaga activitate didactica; - apropierea matematicii scolare de matematica stiinta contemporana, in sensul reducerii decalajului dintre acestea; - invatarea structural modulara a continuturilor, c ear permite exploatari in concentre numerice succesive si reducerea timpului destinat formarii unor deprinderi de calcul; - accentuarea caracterului interdisciplinar al cunostintelor si priceperilor matematice, precum si o mai eficienta conectare la cotidian, la realitatea inconjuratoare; - dobandirea unor strategii de rezolvare a problemelor, in extensia activitatilor suplimentare post-rezolvare si a compunerii de problem.

Metodica predarii matematicii acorda un loc prioritar parametrilor metodologici ai actiunii educationale, in speta utilizarii mijloacelor de invatamant. Nu se poate vorbi de metode universal, eficiente sau ineficiente, bune sau rele, active sau passive. Fiecare situatie de invatare se poate admite una sau mai multe variante metodice, optiunea pentru o variant sau alta fiind conditionata de un complex de factori. Specifice predarii-invatarii matematice la clasele I IV sunt strategia inductiva so strategia analogical. In strategia inductiva se intreprind

experimente asupra situatiei date, efectuand actiuni reale cu obiecte sau concept. Pe baza observatiilor facute in cadrul acestor concretizari, elevii sund condusi progresivi la conceptualizari. Strategia analogica are ca temei o caracteristica a gandirii matematice si anume, relevanta ei logic-analogica. Se pot intanli intre notiuni, intre idei, intre teoreme, intre domenii. Punctul de plecare il constituie faptul ca analogia reprezinta forma principal sub care se manifesta procesele de abstractizare. Continutul stiintific al conceptelor matematice nu exclude, ci, dimpotriva, presupune utilizarea unor metode si procedee bazate pe intuitive, dat fiind faptul ca scolarul mic are o gandire care se plaseaza la nivelul operatiilor concrete. Invatatorul trebuie sa asigure un echilibru intre metodele de tip intuitive-observativ, cele actionale problematizatoare, pentru a nu ajunge la abuz de intuitie, dar nici la invatamant formal, fara suport modelator si in care multe notiuni matematice raman fara o suficienta acoperire intuitiva.

Obiective ale activitatilor matematice din gradinita

Pentru activitatile matematice din gradinita de copii, programa activitatilor instuctiv-educative precizeaza urmatoarele obiective-cadru: - dezvoltarea operatiilor intelectuale prematematice; - dezvoltarea capacitatii de a intelege si utiliza numerele si cifrele; - dezvoltarea capacitatii de a utiliza correct unitatile de masura, intrebuintand un vocabulary adecvat; - dezvoltarea capacitatii de rezolvare de problem prin achizitia de strategii adecvate Obiectivele de referinta subordinate primului obiectiv-cadru vizeaza: - cunoasterea relatiilor spatiale, capacitatea de a plasa diferite obiecte intr-un spatiu dat si plasarea corecta a prescolarului in raport cu un reper dat; - perceperea desfasurarii in timp a unor evenimente, in raport cu propriile activitati ale copilului; - clasificarea (dupa unul sau mai multe criteria) unor obiecte/fiinte; - serierea obiectelor pe baza unor criterii date sau inventate; - stabilirea de relatii intre obiecte/grupuri de obiecte, dupa diferite criterii; - construirea de structure dupa un model dat. Formarii capacitatii de a intelege si de a utiliza numere natural si cifre ii corespund urmatoarele obiective de referinta: - prescolarul sa poata Numara de la 1 la 10, raportand correct cantitatea la numar si cifra, precum si numarul/cifra la cantitate; - utilizarea aspectului ordinal al numarului natural in precizarea pozitiei unui obiect intr-un sir;

- efectuarea unor operatii de adunare si scadere cu 1-2 unitati, in limitele 1-10. Obiectivul-cadru vizand formele geometrice se materializeaza in obiective de referinta ce impugn recunoasterea, denumirea, construirea si utilizarea formelor geometrice: cerc, patrat, triunghi. Obiectivul-cadru ce vizeaza capacitatea prescolarilor de a utiliza correct unitatile de masura implica urmatoarele obiective de referinta: - masurarea, utilizand unitati de masura nestandardizate, a lungimii, a masei si a timpului; - intelegerea masurarii valorii unui obiect cu ajutorul banilor; Pentru formarea capacitatii de rezolvare a problemelor, obiectivele de referinta impun: - exprimarea continuturilor problemelor in simboluri matematice; - utilizarea unor strategii adecvate pentru a rezolva o problema data; - compunerea de problem simple, implicand adunarea/scaderea in limitele 1-10.

Continuitatea invatamant prescolar invatamant primar in pregatirea matematica a elevilor

Cercetarile pe tema relatiei dintre gradinita si scoala arata ca, pentru copiii proveniti din randul prescolarilor, clasa I nu a mai constituit o noutate stresanta, iar statutul de elev a fost asimilat fara dificultati majore si intr-un timp mult mai scurt decat copiii proveniti din alte medii. Si in domeniul invatarii matematicii, aceasta continuitate dintre invatamantul prescolar sic el primar este necesara si posibila. Desigur, un prim argument al acestei continuitati este constituit de obiectivele invatarii matematicii in cele doua trepte ale sistemului de invatamant, obiective anterior prezentate. Un alt argument al acestei continuitati este dat de continuturile matematice ale activitatilor din gradinita ce pregatesc lectiile din clasele primare, continuturi pe care le prezentam in cele ce urmeaza: Continutul matematic la grupa pregatitoare cuprinde: I. Multimi (grupe) 1. Formarea de grupe avand proprietatea caracteristica data de unul sau mai multe criteria, cu: obiecte (jucarii), piese geometrice, imagini (jetoane) si plasarea lor in diferite pozitii spatiale. 2. Apartenenta/neapartenenta unui element la o grupa data. 3. Operatii cu grupe si elemente de logica matematica. 4. Corespondente (formare de perechi). 5. Multimi echipotente (compararea cantitativa a doua sau mai multe grupe si constituirea unor grupe cu tot atatea elemente).

6. Ordonarea crescatoare/descrescatoare a elementelor unei grupe sau ordonarea unor grupe date, dupa criteriile: marima, lungime/latime, cantitate.

II. Numere natural 1-10 1. Cunoasterea numeratiei este realizata in mai multe etape in fiecare dintre acestea urmarindu-se: a) raportarea numarului la cantitate; b) raportarea cantitatii la numar; c) formarea scarii numerice sau a unei secvente a sa; d) stabilirea locului unui numar in secventa numerica invatata; e) cunoasterea cifrelor; f) raportarea cifra-numar-cantitate si cantitate-numar-cifra; g) aspectul ordinal al numarului natural; h) descompunerea/compunerea unei multimi cu un numar dat de elemente 2. Adunarea si scaderea cu o unitate.

III. Masurarea marimilor: lungime, masa, volum (capacitatea vaselor), valoare (unitati monetare), timp. Pregatirea pentru scoala in prescolaritate vizeaza atat latura informative, cat sip e cea formative, cu tendinta, in general valabila pentru orice nivel de invatamant, de accentuare a laturii formative. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala trebuie facuta in sensul unei dezvoltari dirijate a acelor insusiri si capacitati care vor permite o usoara si rapida adaptare a copiilor la cerintele clasei I si nu ca o instruire timpurie, ca o coborare mecanica a sarcinilor didactice ale scolii catre gradinita. O deosebita importanta trebuie sa se acorde pregatirii in gradinita a intelegerii unor notiuni matematice. Inainte de etapa cunoasterii si insusirii

numeratiei, este necesara realizarea unei pregatiri, care sa inlesneasca intelegerea ulterioara a unor relatii si structure matematice. Aceasta pregatire trebuie sa cuprinda, printer altele, sesizarea invariantei cantitatii indiferemt de pozitia ocupata de obiecte in spatiu, ordonarea acestora crescator sau descrescator, formarea priceperii de a alcatui multimi de obiecte dupa diverse criteria (forma, marime, culoare, grosime, pozitie spatiala). Compararea cantitativa a doua multimi date se poate realiza fara a folosi numeratia, punand elementele celor doua multimi in corespondenta biunivoca (element la element), prin formare de perechi, stabilind astfel ca una dintre ele are mai multe elemente decat cealalta sau cele doua multimi au tot atatea elemente. O preocupare speciala in procesul pregatirii pentru scoala trebuie sa constituie dezvoltarea gandirii copiilor, care la aceasta varsta se ridica treptat de la forma de gandire intuitive-imaginative si verbale. Activitatile matematice din gradinita pot contribui intr-o mare masura la formarea si dezvoltarea unor calitati ale gandirii, la exersarea unor operatii ale acestora. De exemplu, o activitate cum este Jocul celor doua cercuri, in care copiii trebuie sa plaseze in interiorul a doua cercuri secante, multimi de piese geometrice cu o proprietate caracteristica data, astfel ca in intersectie sa apara toate elementele commune celor doua multimi, pune in fata copiilor problem de analiza, comparatie, abstractizare. In domeniul comunicarii, particularizat la activitatile matematice, copilul trebuie sa gaseasca motivari logice in justificarea unei actiuni, sa inteleaga semnificatia unei obligatii sis a poata verbaliza sarcina rezolvata.

Metodica predarii matematicii Mihail Rosu Universitatea Bucuresti 2004

CAPITOLUL II
Conceptul de joc

In viata de fiecare zi a copilului, jocul ocupa un rol esential. Jucandu-se, copilul isi satisface nevoia de activiatate, de a actiona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situatii care il apropie de realitatea inconjuratoare. Copilul se dezvolta prin joc, isi protejeaza functiile latent, punand in actiune posibilitatile care decurg din structura sa particulara, pe care le traduce in fapte, le asimileaza si le complica. Jocurile collective reprezinta ratiunea existentei unui grup de copii, forta de coeziune care ii tine laolalta. Jocul ii apropie pe copii, genereaza si stabilizeaza sentimente de prietenie, stimuleaza colaborarea, scotandu-I din izolare. Jocul are urmatoarele trasaturi caracteristice: - este una dintre variatele activitati ale oamenilor, determinate de celelalte activitati si care, la randul sau, le determina pe acestea; invatarea, munca, creatia nu s-ar putea realiza in afara jocului, dupa cum acesta este purtatorul principalelor elemente psihologice de esenta neludica ale oricarei ocupatii specific umane; - este o activitate constienta: cel care il practica, il constientizeaza ca atare si nu-l confunda cu nici una din celelalte activitati umane; - jocul introduce pe acela care il practica, il constientizeaza ca atare si nu-l confunda cu nici una din celelalte activitati umane; - scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului dorintele sau aspiratiile proprii; - prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice vietii si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a acesteia;

- jocul este o actiune specifica, incarcata de sensuri si tensiuni, intotdeauna desfasurata dupa reguli reguli acceptate de bunavoie si in afara sferei utilitatii sau necesitatii material, insotita de sentimente de inaltare si incoredare, de voiosie si destindere. Exista cel putin 3 tipuri principale de joc: - jocul explorator manipulative (se adauga imaginatia); - jocul reprezentativ (se adauga imaginatia); - jocul de cautare a unor regulatitati (structure de reguli).

Jocul didactic

Jocul didactic admite cel putin doua definitii de dictionar: - specie de joc care imbina armonios elemental instructive si educative cu elementul distractiv; - tip de joc prin care educatorul consolideaza, precizeaza si verifica cunostintele predate copiilor, le imbpgateste sfera de cunostinte. continutul, sarcina didactica, regulile si actiunile de joc (ghicire, surpriza, miscare, etc.) confera jocului didactic un character specific, inlesnind rezolvarea problemelor puse copiilor. Jocul didactic reprezinta un ansamblu de actiuni si operatii care, parallel cu destinderea, buna dispozitie si bucuria, care urmareste obiective de pregatire intelectuala, tehnica, morala, estetica si fizica a copilului. Intre jocul didactic si procesul instructive-educativ extista o dubla legatura: pe de o parte, jocul sprijina procesul instructive, il adanceste si il amelioreaza, pe de alta parte, jocul este conditionat de procesul instructive prin pregatirea anterioara a elevului in domeniul in care se plaseaza jocul. Jocul didactic poate desemna o activitate ludica propriu-zisa, fizica sau mentale, generatoare de placer, distractie, reconforatare, dar care are, in acelasi timp, rolul de asimilare a realului in activitatea proprie a copilului. In acest fel, jocul didactic se constituie intr-una din principalele metode active, deosebit de eficienta in care activitatea instructive-educativa cu scolarii mici. Valoarea acestui mijloc de instruire si educare este subliniata si de faptul ca poate reprezenta nu numai o metoda de invatamant, ci si un procedeu care insoteste alte metode sau poate constitui o forma de organizare a activitatii elevilor. In invatamantul primar, jocul didactic se poate organiza la oricare dintre disciplinele scolare, in orice tip de lectie si in orice moment al lectiei. Diversitatea domeniilor, obiectivelor si continuturilor pentru care se utilizeaza jocul didactic induce o posibila clasificare a acestora:

- dupa obiective si continuturi - jocuri de dezvoltare a vorbirii - jocuri matematice - jocuri de cunoastere a mediului - jocuri de miscare - jocuri musicale, etc. - dupa materialul didactic folosit - jocuri cu materiale - jocuri fara material - dupa momentul folosirii in lectie - joc didactic ca lectie de sine statatoare - joc didactic ca un moment al lectiei - joc didactic in completarea lectiei.

CAPITOLUL III
Jocul didactic matematic
Caracteristici

Un exercitiu sau o problema de matematica poate deveni joc didactic matematic daca: - urmareste un scop didactic; - realizeaza o sarcina didactica; - utilizeaza reguli de joc, cunoscute anticipat si respectate de elevi; - foloseste elemente de joc in vederea realizarii sarcinii propuse; - vehiculeaza un continut matematic accesibil prezentat intr-o forma atractiva. Scopul didactic este dat de cerintele programei scolare pentru clasa respective, reflectate in finalitatile jocului. Sarcina didactica se refera la ceea ce trebuie sa faca in mod concret elevii in cursul jocului pentru a se realiza scopul propus. Sarcina didactica constituie elemental de baza, esenta activitatii respective, antrenand operatiile gandirii, dar si imaginatia copiilor. Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si realizeaza, in acelasi timp, sudura intrea aceasta si actiunea jocului. Regulile jocului activeaza intreg colectivul sip e fiecare elev in parte, antrenandu-I in rezolvarea sarcinii didactice si realizand echilibrul dintre acesta si elementele de joc. Elementele de joc pot fi: intrecerea (individuala sau pe echipe), cooperarea intre participant, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greselilor, surpriza, asteptarea, aplauzele, cuvantul stimulator, s.a.m.d.

Continutul matematic al jocului didactic trebuie sa fie accesibil, recreativ si atractiv prin forma in care se desfasoara, ca si prin mijloacele de invatamant utilizate. In jocurile cu material didactic, aceasta trebuie sa fie variat, atractiv, adecvat continutului. Se pot folosi: planse, folii, fise individuale, cartonase, jetoane, piese geometrice s.a.m.d. Necesitatea utilizarii jocului didactic matematic este data de: - continuitatea gradinita scoala; - tipul de activitate dominant (jocul invatarea) - particularitatile psiho fiziologice ale scolarilor mici.

Toate acestea impugn ca, la varsta scolara mica, lecita de matematica si fie completata, intercalate sau chiar inlocuita cu jocuri didactice matematice. Utilizarea jocului didactic matematic la clasele mici realizeaza importante sarcini formative ale procesului de invatamant. Astfel: - antreneaza operatiile gandirii si cultiva calitatile acesteia; - dezvolta spiritual de initiative si independent in munca, precum spiritual de echipa; - formarea spiritual imaginative creator de observatie; - dezvolta atentia, dispciplina si spiritual de ordine in desfasurarea unei activitai; - formeaza deprinderi de lucru rapid si corect; - asigura insusirea mai placuta, mai accesibila, mai temeinica si mai rapida a unor cunostinte relative aride pentru aceasta varsta.

Locul si rolul in lectia de matematica

Dupa locul (momentul) in care se folosesc in cadrul lectiei, exista jocuri didactice matematice. - ca lectie de sine statatoare, complete; - folosite la inceputul lectiei (pentru captarea atentiei si motivarea elevilor); - intercalate pe parcursul lectiei (cand elevii dau semen de oboseala); - plasate in finalul lectiei. In ceea ce priveste rolul jocului didactic matematic in invatatrea scolara, acesta poate contribui la: - facilitate intelegerii unei notiuni noi (in lectia de dobandire de cunostinte); - fixarea si consolidarea unor cunostinte, priceperi si deprinderi (in lectia de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale); - sistematizarea unei unitati didactice parcurse (in lectia de recapitulare si sistematizare); - verificarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor (in lectia de evaluare).

Metodologia organizarii si desfasurarii jocului didactic matematic

Organizarea unui joc didactic matematic presupune: - pregatirea invatatorului ( studierea continutului si a structurii jocului; pregatirea materialului didactic); - organizarea corespunzatoare a elevilor clasei; - valorificarea mobilierului (eventual reorganizare); - distribuie materialului didactic.

In timpul jocului, invatatorul trebuie sa aiba in vedere: - respectarea momentelor (etapelor) jocului; - ritmul si strategia conducerii jocului; - stimularea elevilor in perspectiva participarii active la joc; - asigurarea unei atmosphere prielnice de joc; - varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea altor variante, etc.)

Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente (etape): - introducerea in joc (discutii pregatitoare); - anuntarea titlului jocului si a scopului acestuia (sarcina didactica); - prezentarea materialului; - explicarea si demonstrarea regulilor jocului; - fixarea regulilor;

- executarea jocului de catre elevi - complicarea jocului/introducerea unei noi variante; - incheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau/si individuale). Exista doua moduri de a conduce jocul elevilor: - conducerea directa (invatatorul avand rolul de conducator al jocului); - conducerea indirecta (invatatorul ia parte active la joc, fara sa interpreteze rolul de conducator).

In oricare situatie, invatatorul trebuie: - sa imprime un anumit ritm al jocului; - sa mentina atmosfera de joc; - sa urmareasca desfasurarea jocului, evitand momentele de monotonie, de stagnare; - sa controleze modul in care se realizeaza sarcina didactica; - sa creeze cerintele necesare pentru ca fiecare elev sa resolve sarcina didactica in mod independent sau in cooperare; - sa urmareasca comportarea elevilor relatiile dintre ei; - sa urmareasca respectarea regulilor jocului.

Tipuri de jocuri didactice matematice

Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei, exista: - joc didactic matematic ca lectie de sine statatoare, complete; - jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lectiei; - jocuri didactice matematice in completarea lectiei, intercalate pe parcursul lectiei sau in final. Dupa continutul capitolelor de insusit in cadrul matematicii sau in cadrul claselor, exista: - jocuri didactice matematice pentru aprofundarea insusirii cunostintelor specific unei unitati didactice (lectie, grup de lectii, capitol); - jocuri didactice matematice specifice unei varste si clase.

O categorie speciala de jocuri didactice matematice este de jocurile logico matematice, care urmaresc cultivarea unor calitati ale gandirii si exersarea unei logici elementare.

Clasificarea jocurilor didactice matematice (tipuri de jocuri matematice)

Prin folosirea jocurilor didactice in predarea matematicii in scoala primara se contribuie la insusirea mai rapida, mai tehnica, mai accesibila, mai placuta a unor cunostinte, relative aride, abstracte pentru aceasta varsta, cum ar fi: numeratia; operatiile de adunare si inmultire si inversele lor, respective scaderea si impartirea; fomele geometrice, etc. Un rol important il au jocurile didactice matematice in pregatirea elevilor pentru insusirea mai facila a unor notiuni de matematica moderna, cum sunt: notiunea de multime, operatii cu multimi, notiunea de relatie. In acest sens se folosesc mai ales jocurile logico-matematice. Desi este dificil sa facem o clasificare a jocurilor didactice matematice, totusi, in functie de scopul si sarcina didactica propusa, acestea se pot imparti astfel: 1. Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei, ca forma de baza a procesului de invatamant: a) Jocuri didactice matematice, ca lectie de sine statatoare, complete; b) Jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise al lecticei; c) Jocuri didactice matematice in completarea lectiei, intercalate pe parcursul lectiei sau la final.

2. Dupa continutul capitolelor de insusit in cadrul obiectului de invatamant (matematica) sau in cadrul anilor de studii: a) Jocuri didactice matematice pentru aprofundarea insusirii cunostintelor specific unui capitol sau grup d electii; b) Jocuri didactice matematice specific unei varste sau clase.

Exista si jocuri didactice matematice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concept modern de matematica (cum sunt cele de multime si de relatie), pentru consolidarea reprezentarilor despre unele forme geometrice (triunghi, dreptunghi, patrat, cerc), pentru cultivarea unor calitati ale gandirii si exersarea unei logici elementare. In acest sens se utilizeaza jocurile logico-matematice. In continuare, voi prezenta cateva tipuri de jocuri didactice matematice, cu exemple corspunzatoare pentru fiecare. O data cu exemplele alese, vom descrie desfasurarea lor si vom arata baza matematica a acestora.

Jocuri in legatura cu sirul numerelor natural si cu sistemul zecimal positional al scrierii acestor numere

1. Scrierea numerelor ce se pot forma cu un numar de cifre date De exemplu, sa se scrie toate numerele de 3 cifre ce se pot forma cu 1, 4,3 si apoi cu 2,0,8, fara a se repeat cifrele. Solutie: 143,134,413,431,314,341 respectiv 208,280,802,820. Explicatie: Am permutat (schimbat) intre ele pozitiile cifrelor, in toate modurile posibile. In cazul al doilea au aparut numai patru posibilitati pentru ca 0 pe primul loc (de la stanga la dreapta) ar conduce, de fapt, la numere de doua cifre. 2. Ce numere lipsesc? Acest joc se poate folosi la toate clasele, in raport de cerintele programei. Elevii, sub conducerea invatatorului, se intrec in completarea de randuri, coloane sau casute cu numere ce lipsesc, ca de exemplu: 4,6,8,-,-,-,-,-,20. 397,398, ., 402.

3. Ghicirea cifrei sterse - alege un numar format din trei cifre (538). - calculeaza suma cifrelor lui (5+3+8=16). - scade suma obtinuta din numarul initial (538-16=522) - sterge o cifra de la ultimul rezultat (de exemplu 5) si comunica-mi pe celelalte doua (2 si 2).

Explicatie: Notand cu a numarul la care s-a gandit elevul, operatiile effectuate sunt: a x 15+45 ________ = a x 5 + 15 (=25). a

Facand operatiile inverse, se poate afla numarul: A= (25-15) : 5 = 2 Operatiile simple pot fi facute fara a efectua simplificarea.

5. Ajung cu calculele de unde am plecat - scrie un numar de trei cifre (965); - scrie alaturi (la dreapta) numarului alesc acelasi numar, obtinand un numar de 6 cifre (965965); - imparte numarul la 11; - imparte catul la 13; - imparte noul cat la 7. Ai obtiunut numarul de trei cifre ales initial.

Explicatie: 965965 = 965000 + 965 = 965 x (1000 +1) = 965 x 10001 = 965 x (7 x 11 x 13) Observatie: Jocul poate fi modificat, in diferite variante, impatind de exemplu, numarul de 6 cifre, pe rand, la 13, apoi la 11, apoi la numarul initial, obtinandu-se in final 7 (care poate fi ghicit de catre popunator).

Jocuri logico matematice Materialul didactic necesar organizarii jocurilor logico matematice este o trusa cu figure geometrice (trusa lui Z. Dienes) cu 48 de piese care se disting prin 4 variabile, fiecare avand o serie de valori distincte, dupa cum urmeaza: - forma, cu 4 valori: triunghi, patrat, dreptunghi, cerc; - culoare, cu trei valori: rosu, galben, albastru; - marime, cu doua valori: mare, mic; - grosime, cu doua valori: gros, subtire.

Piesele poseda cele patru attribute in toate combinatiile posibile fiecare fiind unicat (4x3x2x2=48 piese). In organizarea jocurilor se poate folosi trusa cumpleta sau numai o parte din ea. Dupa notiunile matematice folosite si operatile logice effectuate de elevi, se poate face urmatoarea clasificare a jocurilor logico-matematice. - jocuri pentru construirea multimilor; - jocuri de aranjare a pieselor in tablou; - jocuri de diferente; - jocuri pentru aranjarea pieselor in doua cercuri; - jocuri de perechi. Destinate in mod deosebit activitatilor cu continut matematic desfasurate cu prescolatii, jocurile logico matematice pot fi reluate, daca este necesar, si atat cat este necesar, in clasa I.

CAPITOLUL IV
Cercetare aplicata privind jocul didactic matematic In invatarea elevilor

Ipoteza de lucru

In organizarea cercetarii psihopedagocice la clasa I am pornit de la ipoteza ca: de la manifestarea libera, spontana, copilul trece la gradinita unde desfasoara jocuri si activitati conduse si de aici trece la scoala unde, dintr-o data, natura activitatii sale se schimba; se cere simt de raspundere, multa atentie, efort fizic si intellectual, pe scurt, trebuie sa desfasoare o forma de munca propriu-zisa, invatarea sistematica. Orice invatator trebuie sa priveasca in urma, sa vada de unde a plecat copilul, ce-a parasite si s-ar simti vinovat daca l-ar lipsi total si dintr-o data de joc, forma de activitate fundamental pana la acea varsta. Se stie ca munca de invatare este uneori obositoare, atat intelectual, cat si fizic. De aceea, introducand cu mult tact, cu pricepere, activitati de joc, creem o legatura, o cuntinuitate cu perioada de varsta anterioara, iar prin reusita actiunii intreprinse ii dam copilului satisfactice, ii capatam interesul pentru mai departe, il invioram, ii dam activitatii lui scolare prospetime. Stiind ca puterea de concentrare a celor mici este instabila si de scurta durata, pentru a le trezi interesul este necesara impletirea judicioasa a activitatii impuse cu cea dorita de copil jocul. Nu este vorba de un joc oarecare zis la activitatea, intelectuala. I se da astfel posibilitatea continuarii activitatii intelectuale eventual in directia inceputa. Nu poate fi vorba de introducerea acelor jocuri care rapesc mult timp pentru organizare, ci de jocuri legate pedagogic cu continutul lectiei predate.

Prin joc copilul invata cu placer, devine interesta de activitatea ce se desfasoara, cei timizi devin mai vulnerabili, mai active, mai curajosi si capata mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si rapiditate in raspunsuri. Voi sublinia, deci, rolul jocului didactic si al muncii independente in antrenarea tuturor elevilor in asimilarea cunostintelor, mai ales a celor care poseda un bagaj minim de cunostinte la intrarea in scoala si al celor cu ritm lent de munca. Am pronit de la ipoteza generala ca daca se vor organiza sisteme de jocuri de reinvatare si recuperare cu elevii care prezinta goluri in cunostinte, depistate prin evaluare continua, atunci procesul de instruire ar putea fi reglat, elevii find mentinuti cel putin la nivelul minim prevazut de programa. De asemenea consider ca, daca clasele de comportamente se formeaza la niveluri diferite, atunci este necesara interventia suplimentara a invatatorului in vederea aducerii la un nivel ridicat al tuturor elevilor. Aceste ipoteze sunt demonstrabile prin organizarea experimantata, apoi prin analiza datelor obtinute.

Obiectivele lucrarii

- lucrarea isi propune sa realizeze obiective legate de organizarea jocurilor in activitatea de invatare, consolidare, recapitulare a cunostintelor. - alegerea si elaborarea celor mai eficiente jocuri in vederea depistarii greselilor si categoriilor de greseli pe subcapitole si capitol. - stabilirea unui system de activitati didactice care permit invatarea elementelor ce prezinta dificultati. - stabilirea comportamentelor care se formeaza mai greu, pentru a se putea proiecta instruirea cu caractere profilactice (preventive). - stabilirea rolului jocului didactic, a muncii independente si a lectiilor concurs in sporirea eficientei activitatii de predare invatare.

Metode de cercetare

Cercetarea pedagogica este o strategie intreprinsa in vederea surprinderii unor relatii inedite intre componentele actunii educationale si a descoperirii unor solutii si f=variante optime in desfasurarea sa ulterioara. In functie de metodologia adoptata se deosebesc cercetari observationele si cercetari experimantale. Cercetarile observationale au o valoare descriptive, vizand cercetarea unor aspect din propria activitate a cercetatorului. Gradul de obiectivitate al acestor cercetari este mai redus, de aceea aplicarea cercetarii observationale este mai restransa. Cercetarile experimentale se caracterizeaza prin declansarea unor actiuni educationaele ale caror rezultate inregistrate si prelucrate demonstreaza eficienta lor educativa. Pentru descoperirea cauzelor fenomenelor educationale, pentru descoperirea esentialului, pentru a ajunge la generalizari in cercetarile pedagogice se folosesc diferite metode si procedee. Pentru realizarea obiecivelor propuse am pornit de la stabilirea stadiului initial al pregatirii elevilor, urmarirea acestora pe baza metodelor propuse, apoi compararea stadiului final cu cel initial. Am pornit in organizarea cercetarii de la operationalizarea comportamentelor pe care trebuie sa si le formeze elevii, elaborand obiectivele operationale ale fiecarei teme, capitol, subcapitol. Am elaborate teste de evaluare a cunostintelor, am propus fise de activitate independent pe care leam aplicat ulterior elevilor, conform particularitatilor fiecaruia, am alcatuit fise de rezultate pe itemi. Pentru inceputul lucrarii am folosit metode de interpretare metoda isotorica selectand din materialele, studiile si lucrarile aparute pe cele care au putut sa serveasca in sublinierea ideii ca prin folosirea jocului didactic matematic se realizeaza mult mai usor si mai efficient sarcinile invatarii.

Dintre metodele de cercetare pe care le-am folosit pentru cunoasterea colectivului de elevi a fost si observatia pedagogica ( A ). Metoda consta in urmarirea intentionata si sistematica a unui obiect sau fenomen cu scopul sesizarii aspectelor esentiale sau a celor diferentiale. Astfel, se poate urmarii atitudinea unui elev sau a unei clasa fata de un obiect de invatamant. De asemenea, se poate urmari infulenta studierii unui anumit obiect de invatamant asupra dezvoltarii capacitatilor intelectuale ale elevilor. Prin observatie se asigura adunarea unui material faptic bogat, care apoi sa fie analizat. Observatia pedagogica, pentru a-si atinge scopul dorit, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa urmareasca un scop prcis, clar, bine precizat; - sa se desfaspare systematic, dupa un plan in care sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite; - datele notate trebuiesc valorificate; - trebuie sa observam fenomenul urmarit de mai multe ori, in conditii diferite. Astfel, inca de la inceputul anului scolar am intocmit foi de observatie pentru fiecare elev. La sfarsitul orelor de matematica am completat in foile de observatie aspectele deosebite semnalate din punct de vederea al participarii elevilor la ora, la rezultatele deosebite obtinute de unii elevi si greutatile intampinate de elevii problema. Constatarile obtinute in urma acestor observatii mi-au sugerat interventiile ce se impunea sa le initiez pentru obtinerea de rezultate bune de catre toti elevii.

B. Experimentul a fost o alta metoda folosita de mine in vederea ameliorarii si perfectionarii activitatii de predare invatare. Am experimentat introducerea de numere natural prin joc si consolidarea prin lectii concurs. Prin experiment, fenomenele urmarite sunt provovate de catre cercetator, modificand conditiile lor de producer in conformitate cu scopurile urmarite. Prin aceasta metoda de cercetare se poate ajunge mai sigur si mai repede la descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. Fenomenul cercetat poate fi provocat de mai multe ori pentru o verificare a rezultatelor obtinute anterior. Studierea experimentala am desfasurat-o in mediul natural in cadrul orelor de matematica. Prin experiment se pot cerceta metoda de invatamant, programa, manual noi, tipuri de material didactic sau modul de formare si consolidare a anumitor notiunui sau deprinderi. In activitatea mea am experimentat jocul didactic si lectiile concurs in cadrul orelor de matematica. In urma desfasurarii unor astfel de lectii am ajuns la urmatoarele concluzii: - exercitiile fiind date gradat, stimuleaza pe toti elevii si ii oblige la efortul maxim de gandire; - se dezvolta deprinderile de munca independent corecta; - se dezvolta spiritual de independent in gandire; - se pot afla greutatile intampinate de fiecare elev si exercitiile asupra carora trebuie sa se revina; - se dezvolta dragostea pentru studiul matematicii; - se dezvolta calitatile gandirii, precum si deprinderile de comportare ordonata.

C. Pentru cercetarea problemelor educative se foloseste cu success metoda convorbirii. Metoda consta intr-un dialog intre cercetator si subiectii supusi investigatiei. Pentru cunoasterea mediului familial al fiecarui copil, a problemelor de sanatate a acestora, a posibilitatilor lor intelectuale sunt necesare convorbiri cu elevii, cu parintii acestora. Convorbirea trebuie orientate spre un scop prcis iar cercetatorului trebuie sa-I fie clare problemele pe care le va discuta. Discutia dintre subiect si cercetator trebuie sa se desfasoare sincer, natural, pe baza increderii. Rezultatul convorbirilor intotdeauna trebuie sa fie verificat si prin alte personae si prin alte metode. Prin convorbiri cu elevii am reusit sa obtin date referitoare la: - starea de sanatate a fiecaruia; - climatul familial in care traiesc; - programul de lucru al fiecaruia; - ritmul sau de lucru; - greutati intampinate de ei la diferite obiecte de invatamant; - modul de petrecere a timpului liber. Raspunsurile formulate in cadrul convorbirii le-am consemnat in foile de observatie.

D. In timpul sedintelor cu parintii am folosit chestionarul scris. Un chestionar este o lista de intrebari oranduite intr-o anumita ordine prin care am urmarit obtinerea de informatii privitoare la dezvoltarea fizica si psihica a elevilor clasei. O atentie deosebita am acordat intocmirii chestionarului. Am folosit intrebari inchise care ofereau doua sau trei posibilitati de raspuns (da, nu, nu stiu ), intrebari deschise care afereau libertatea deplina subiectilor chestionati pentru formularea raspunsurilor si intrebari cu raspunsuri la alegere, care ofereau alegerea unui raspuns din mai multe posibile. Un exemplu de chestionar aplicat la inceputul clasei I tuturor parintilor voi exemplifica in continuare: Chestionar pentru parinti

1. Nume si prenume: 2. Varsta: 3. Adresa si telefonul:

Problemele din primul an de viata 1. Nasterea copilului a fost normal pentru mama? O Da O NU

2. A fost un copil dificil? In ce sens?

3. A avut o sanatate slaba sau era un copil viguros?

4. Statea linistit mai multe ore fara sa fie supravegheat ? O Da O Nu

Probleme ulterioare primului an de viata:

1. Era un copil turbulent sau linistit?

2. Era dragastos si sensibil la mangaiere? O Da O Nu

3. Avea tendinta sa stea tot timpul langa mama ? O Da O Nu

4. Era salbatic, inchis in el sau prietenos?

5. A mers cu drag la gradinita? Dar la scoala?

Probleme referitoare la prezent: 1. Este schimbator sau egal in buna dispozitie?

2. Este susceptibil? Reactioneaza la reprosuri?

3. Rezista la oboseala? O Da O Nu

4. Face eforturi perseverant? O Da O Nu

5. Ii trece usor cand a esuat intr-o actiune? O Da O Nu

6. Este ascultator ? O Da O Nu

7. Isi ingrijeste lucrurile? O Da O Nu

8. Are nevoie de prieteni sau sta singur?

9. Subliniati caracteristicile care I s-ar potrivi mai bine: - se intimideaza repede - este visitor - serios - nepasator - descurcaret - mobil in miscare - ii place sa se faca remarcat - politicos - linistit - nelinistit - tacut - vorbaret

10. Respecta normele de comportare? O Da O Nu

11. Ce pedepse ati folosit?

12. Ce atitudine are fata de exigentele dumneavoastra?

13. Prefera jocul in colectiv? O Da O Nu

14. Are prieteni? O Da O Nu

15. Ii place sa ajute copiii sau sa fie ajutat?

16. Are incredere in el ? O Da O Nu

17. Ce ii place sa faca in timpul liber?

18. Ce obiect ati observant c ail atrage?

19. Lucreaza singur sau ajutat?

20. Lucreaza suplimentar? O Da O Nu

21. Manifesta afectiune pentru scoala? O Da O Nu

Va multumim pentru colaborare !

Din acest set de intrebari am reusit sa stabilesc punctual de plecare in activitatea de predare invatare, am reusit sa stabilesc problemele deosebite intampinate de fiecare elev sis a-mi stabilesc mijloacele si metodele cele mai eficiente pentru a obtine rezultate bune in cadrul tuturor obiectelor de invatamant.

E. Testele psihopedagogice au constituit o alta metoda de cercetare folosita in vederea cunoasterii posibilitatilor intelectuale ale elevilor si a verificarii cunostintelor. Testul este un instrument standarizat care consta intr-o proba sau o serie de probe elaborate in vederea inregistrarii unor calitati, insusiri, comportamente la un stimul exterior. Deci, testul este si un instrument special de masurare si verificare a cunostintelor elevului. In intocmirea testelor am parcurs urmatoarele etape: - am elaborate intrebarile; - am stabilit etalonul, stabilind obiectivele si punctajul acordat fiecarei intrebari. Rezultatele individuale mi-au oferit posibilitatea cunoasterii nivelului de cunostinte asimilat, exercitiile cu grad de dificultate asupra carora trebuie sa revin si directia muncii suplimentare pe care trebuie sa o desfasor cu elevii cu posibilitati intelectuale reduse in vederea evitatrii esecului scolar. Astfel, dupa aplicarea fiecarui test am prelucrat si interpretat rezultatele. In vederea verificarii cunostintelor posedate de elevi la intrarea in scoala am aplicat urmatoarele teste, oral, fiecarui elev:

Testul nr. 1 Am asezat pe masa 2,3,4,5,7,9 obiecte. Dupa modelul meu cerut sa aseze si el tot atatea bile.

Testul nr. 2 Se cere elevilor sa arate tot atatea obiecte cate degete arata invatatorul.

Testul nr. 3 Intors cu spatele la invatator, copilul trebuie sa repete, batand din palme, loviturile din palme effectuate de invatator.

Testul nr. 4 Se arata elevilor sa compare doua multimi de obiecte sis a indice multimea cu mai multe elemente sau cu mai putine obiecte.

Testul nr. 5 Se cere elevilor sa compare doua multimi de obiecte sis a indice multimea cu mai multe elemente sau cu mai putine obiecte.

Testul nr. 6 Se cere elevilor sa formeze o multime cu atatea obiecte cate arata cifra aratata de invatator sau sa arate cifra corespunzatoare unei multimi de obiecte formata de invatator.

La sfarsitul fiecarui capitol am aplicat teste pentru verificarea cunostintelor in conformitate cu prevederile programei d einvatamant, reusind sa masor sis a verific progresele scolare ale elevulor. Testele mi-au oferit posibilitatea evaluarii procesului de predare invatare si mi-au calauzit activitatea suplimentara ce a trebuit sa o desfasor cu unii elevi pentru inlaturarea lacunelor din conostintele lor.

F. Analiza produselor activitatii, ca metoda de constatare a modului cum lucreaza elevii singuri in sala de clasa sau acasa este finalizata cu evidenta observatiilor inregistrate. Prin aplicarea acestei metode am obtinut date cu privire la: capacitatile psihice de care dispun copiii (coerenta planului mental, forta imaginatiei, amploarea intereselor, calitatea cunostintelor, deprinderilor, priceperilor si aptitudinilor, etc.); stilul realizarii (personal sau comun, obisnuit); nivelul dotarii (inalt, mediu, slab); progresele realizate in invatare (prin realizare repetata a unor produse ale activitatii). Am fixat o serie de criteria dupa care au fost analizate produsele activitatii: corectitudinea incorectitudinea, originalitatea banalitatea, complexitatea simplitatea, expresivitatea nonexpresivitatea produselor realizate.

G. Datele obtinute le-am prelucrat si valorificat apeland la statistica matematica. Statistica ne ajuta la centralizarea si sistematizarea datelor obtinute prin observatie, experiment, anchete. Tot cu ajutorul acestei metode am analizat eficienta folosirii jocului didactic si a muncii independente in rpocesul de predare invatare. Pentru verificarea si ameliorarea activitatii am folosit diferite intrumente de masurare. Numararea (inregistrarea) consta in consemnarea prezentei sau absentei unei particularitati, de exemplu: numararea raspunsurilor, corecte a mediilor de aceeasi marime. Clasificarea consta in asezarea datelor intr-o anumita ordine dupa un criteriu stabilit. Compararea consta in raportarea marimii ce urmeaza a fi masurata la marimea totale. Raportarea se face, deci, fata de sistemul de referinta, fata de baremele minime obligatorii prevazute de programa de invatamant.

Dupa colectarea si masurarea datelor cercetarii urmeaza prelucrarea si prezentarea lor in vederea interpretarii si deprinderii unor concluzii practice. Pentru a verifica formarea notiunii de numar natural, dupa studierea foilor de observatie si a testelor decimologice, am consemnat datele si rezultatele obtinute in tabele analitice. In aceste tabele elevii au fost trecuti in ordine alfabetica, iar in dreptul lor rezultatul masurarii exprimat in cifre. Gruparea rezultatelor se va face in functie de amplitudinea sau intinderea scarii de repartizare a masurilor si frecventa masurilor efectuare. Masurarea datelor facandu-se cu puncte de la 0 10, amplitudinea se va plasa intre aceste extreme. Frecventa se exprima in numarul subiectilor ce revin fiecarui punctaj. Datele acestor tabele ne permit sa facem o estimare de ansamblu asupra rezultatelor cercetarii luan in considerare amplitudinea scarii de raportare a acestor rezultate si frecventa lor. Datele din tabelele obtinute se reprezinta grafin in sistemul celor doua axe. Pe ordonata se plaseaza frecventa, in cifre de jos in sus, iar pe abscisa intervalele de masurare, in ordine crescatoare, de la stanga la dreapta. Avem in acst fel posibilitatea sa comparam rezultatele sis a apreciem diferenta dintre rezultate. Statistica matematica ne ofera posibilitatea sintetizarii rezultatelor sis a le exprimam cu ajutorul unui numar. Se ajunge, astfel, la calcularea unor indici statistici, dintre cel mai interesant este media aritmetica. Aceasta se calculeaza unsumand marimile individuale si impartind la numarul lor. Media este un indice care masoara nivelul mediu obtinut de un esantion. Tot cu ajutorul statisticii putem clcula si mediana, acea valoare care indica punctual deasupra si dedesubtul caruia se situeaza 50% din totalitatea marimilor.

Pentru a afla mediana este necesar ca, in prealabil, sirul de valori sa fie aranjat intr-o anumita ordine crescatoare sau descrescatoare. Locul pe care il ocupa mediana intr-un sir ordonat se poate determina cu ajutorul formulei N+1/2, unde N reprezinta numarul marimilor individuale. Cand sirul este pereche, locul medianei este intre cele doua note mijlocii, anume media aritmetica a lor. Un alt indice ce se poate stabili prin statistica este modulul, valoarea cu frecventa cea mai mare dintr-un sir de date. In cazul datelor grupate modulul este intervalul care cuprinde cei mai multi subiecti. Daca sunt mai multe data cu aceeasi frecventa se poate face media lor. Tot prin statistica se poate calcula indicia variabilitatii care scot in evidenta felul in care se repartizeaza diversele valor in jurul valorii representative si indicia de corelatie care cuprind relatiile dintre doua serii de marimi inregistrate pe acelasi esantion. Analiza de continut, combinata cu metoda statistica m-au ajutat sa scot in evidenta aspectele caracteristice fenomenului studiat. Prin aceasta am putut stabili cauzele producerii unor fenomene, am putut prevedea posibilitatile de intervenire ameliorative in evolutia lor. Prin metoda statistica am avut posibilitatea inregistrarii si interpretarii relatiilor pe pobaza de cifre, urmarirea gradata a progreselor. Am putut cunoaste gradul posibilitatilor colectivului la un moment dat, ducand la aprecierea randamentului muncii scolare. Finalitatea cercetarii reprezinta descoperirea unor norme si reguli de actiune pentru a spori randamentul scolar, a unor modalitati noi de perfectionare a actiunii educationale Ca metoda ameliorative de baza am folosit jocul didactic.

Preocupari personale de sporire a eficientei activitatii de predare invatare, folosind jocul didactic matematic

Cercetarile experimentale se caracterizeaza prin aceea ca declanseaza actiuni educationale originale, rezultatele acestora fiind inregistrate si prelucrate pentru a demonstra eficienta lor educativa. Experimentarea presupune determinarea cantitativa prin masurarea fenomenelor investigate. Pe aceasta baza ea ofera posibilitatea evidentierii obiective a eficientei noii tehnologii educationale. Experimentul presupune crearea unor situatii noi prin introducerea unor modificari in desfasurarea actiunii educationale. Metoda experimentala consta, in primul rand, in introducerea sau exprimarea unuia sau a mai multor factori, bine determinati intr-o situatie cunoscuta, in vederea verificarii rezultatului acestei interventii. (Planchard Emile, Cercetarea in pedagogie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972). In cadrul oricarui experiment pedagogic avem de-a face cu trei categorii de variabile: variabile independente, variabile dependente si variablie intermediare. Variabilele independemte sunt tocmai inovatiile introduce de cercetator. Variabilele dependente sunt formate din totalitatea modificarilor ce s-au produs in urma inovatiilor introduce. Variabilele intermediare sunt acelea care mijlocesc relatiile dintre variabilele independente si cele dependente. Ele sunt de natura psihica si sociala, referindu-se indeosebi la trasaturile de personlaitate si climatul psihosocial care se interpune in acest process. Experimentul indeplineste doua functii principale, una gnoseologica si alta practica. Prima consta in cunoasterea unor aspect noi privitoare le actiunea educationale, iar cealalta vizeaza introducerea unor elemente noi in cadrul aceste actiuni.

In desfasurarea lui, experimental parcurge trei faze: faza pregatitoare, etapa de efectuare si etapa de evaluare. In prima etapa sunt studiate conditiile in care se va desfasura, se stabileste inovatia ce se va introduce si se precizeaza aplicarii lui. Etapa de efectuare consta in desfasurarea propiu-zisa a experimentului. In cea de-a treia etapa, cea de evaluare, se inregistreaza si se masoara rezultatele experimentului. Referitor la formele experimentului, inliteratura de specialitate se face distinctia intre experimental de laborator si experimental natural. Cel de laborator se desfasoara intr-un laborator special amenajat, artificializand situatia reala. De aceea se foloseste adesea experimental natural desfasurat intr-o ambianta instructive-educativa (in clasa, laboratorul scolar, in atelierul scolar) in cadrul unui centru de activitate cum se intampla in programul Step by Step. Eu am preluat aceasta forma alternative de invatamant, in anul 2005-2006 avand clasa I. La baza programelor Step by Step pentru copii sta o credinta ferma in principiile democratiei. Atat programul prescolar cat si cel primar incurajeaza copii sa devina cetateni active sis a aprecieze valorile inerente unui mod de viata democratic. Dascalii ii indruma in efectuarea alegerilor, preluan raspunderea personala a acestor alegeri. Copiii dein aceste clase democratice sunt incurajati in a-si formula si exprima propriile opinii. Se pun intrebari. Se sutin discutii. Programul Step by Step pentru invatamantul primar pune in valoare respectul reciproc si responsabilitatea fata de cei din jur, onestitatea, civismul si seriozitatea. Adultii formeaza constient aceste trasaturi de character in relatiile zilnice cu copiii. Aceste trasaturi stau la baza dezvoltarii caracterului in Programul Step by Step pentru invatamantul primar.

Modelul acestui program adera la filozofia, principiile si practicile deja cunoscute din proiectul pentru prescolari. Acesta include implicarea prin:

- participarea familiei - didactici adecvate ce tin cont de personalitatea copilului - pozitia central a copilului in abordarea demersului educationa bazat pe individualizare - centre de activitate in salile de clasa - instruirea continua si sustinerea logistica a invatatorilor Programul Step by Step pentru invatamantul primar este un model creat ca un raspuns serios la marile schimbari ce se petrec in societate. Necesitatea unei schimbari in invatamant este de neinlaturat, daca luam in considerare fluxul de informative din viata cotidiana, schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si noile descoperiri privint activitatea mentala. Programul Step by Step pentru invatamantul primar se bazeaza pe patru concept fundamentale. Aceste patru concept pietre de hotar sunt: preocuparea pentru copil, comunicarea, relatiile si comunitatea.

Concepte fundamentale

1. Preocuparea Preocuparea pentru copil este prima treabta de hoatar pe care se construieste activitatea didactica. Copiii invata sa se preocupe de sine pe masura ce ii vad pe parinti, profesori si alti adulti importanti ai vietii lor implicate in primele experiente de invatare. Pe masura ce au scucces in activitatile zilnice, ei isi dezvolta concept positive si puternice despre sine.

2. Comunicarea Comunicareea este o alta piatra de hotar a Programului Step by Step pentru invatamantul primar. Capacitatea de a comunica clar este cheia implicarii reusite intro societate democratica. Folosind abordari individuale in predare profesorii incurajeaza copiii sa comunice bine, ei preiau initiative si devin motivate in urmarirea ideilor lor importante. Prin comunicare copiii pot intelege punctele de vedere ale altora si pot aprecia diversitatea de gandire si cultura ca si aspectele commune ale tuturor oamenilor.

3. Relatiile Cu ajutorul cuvantului Relatii descriem capacitatea de a lega noua informative de experienta veche punand bazele cunoasterii. Capacitatea de a face conexiuni este al treilea principiu fundamental al programului Step by Step pentru invatamantul primar.

4. Comunitatea Construirea comunitatii presupune timp si atentie. Fiecare clasa din programul Step by Step pentru invatamantul primar este o comunitate potential de elevi care apreciaza mult amabilitatea si preocuparea. Cu ajutorul limbii si a altor mijloade de comunicare membrii unei comunitati devin constienti ca sunt o parte a ei, rezolva problem, controverse si exploreaza noi idei. Prin activitatea comuna la proiecte legate de interesele membrilor clasei se stabilesc legaturi intre indivizi pe masura ce ei achizitioneaza cunostinte. Preocuparea, comunicarea, relatiile si comunitatea elevilor asigura o baza solid ape care copii pot construe cunostinte in Programul Step by Step pentru invatamantul primar si pentru scoala primara. Scopurile Programului Step by Step pentru invatamantul primar sunt fixate tianand cont de nevoile intelectuale, sociale de dezvoltare a copilului. Scopurile sunt unice pentru fiecare an scolar in cadrul unei scheme unitare cu privire la dezvoltarea copilului si anume, scopurile referitoare la procesul de invatamant in clasa intai sunt stabilite in urmatoarele domenii: intellectual, social-

emotional si esthetic. Aceasta maniera de organizare a obiectivelor garanteaza faptul ca se tine cont de personalitatea copilului atunci cind invatatoarea ia decizii referitoare la programa scolara, procesul de instruire si evaluare. Definind cu claritate si mentinand standard ridicate in ducerea la indeplinire a acestor obiective, Programul Step by Step pentru invatamantul primar asigura o buna calitate a procesului de predare invatare.
La originea ntocmirii programei se afl copilul. Cunotinele copiilor determin programa colar, iar aceste cunotine trebuie n primul rnd cutate n manifestrile concrete ale copilului.

Ruth Charney Programul Step by Step pentru invatamantul primar este destinat organizarii programei didactice in functie de copii. Intr-o clasa organizata pe principiul dezvoltarii, interesele si nevoile copiilor ajuta la stabilirea materiei ce urmeaza a fi predate. Pe langa acestea, un rol la fel de important il joaca si cunoasterea de catre invatatori a teoriilor stiintifice despre dezvoltarea copilului si a tiparelor de crestere normative. Invatatorii trebuie sa studieze caracteristicile irmatoarelor trei nivele de cunoastere: 1. Modul de a invata al copiilor; 2. Modul de a invata al copiilor din categoria de varsta la care se predau; 3. Modul de a invata si personalitatea fiecarui copil din clasa. Invatatorii modifica si individualizeaza planurile de lectie in functie de feluul in care au inteles cele trei nivele de cunoastere. Aceasta este o misiune fascinanta si un punct cheie pentru a deveni un professor de calitate. Pedagogii care sunt pe cale sa-si insuseasca aceste cunostinte marturisesc ca maniera lor de predare s-a schimbat fundamental. A devenit mai captivanta si mai placuta, satisfacatoare atat din punct de vedere intellectual cat si emotional. Ei considera ca sunt mai in masura sa se raporteze la copii ca la niste fiinte umane. Ajung sa perceapa procesul de invatare al micilor lor elevi ca fiint=d unul active, continuu, in plina expansiune.

Obiectivele concrete din preajma lor sunt material prima asupra careia actioneaza pentru a-si construe propriile realitati. Intelegerea pe care ei o creeaza este un produs secundar ala actiunii lor legate de obiecte concrete. La inceput intelegerea copiilor legata de actiunea lor asupra obiectelor; intelegerea lor in curs de formare, pur si simplu nu exista in afara unor asemenea actiuni. Intelegerea in curs de formare se maturizeaza odata cu verbalizarea. Limbajul este sprijinul mental pe care se bazeaza copiii in drumul lor spre o lume a intelegerii prin imagini mentale care initial au fost legate de radacinile lor concrete; ulterior aceste intelegeri sunt transportate catre constelatii relationate logic. In plus copiii isi rafineaza si extend intelegerea impartasind-o altora si comparandu-si realitatea cu aceea a altora pe masura ce interactioneaza verbal. In clasele I din Step by Step pentru invatamantul primar, copiilor li se ofera multe sanse pentru a-si impartasi, compara si discuta ideile. Putem considera matematica ca un process de organizare si operare cu realitatile spatiale si cantitative ale lumii noastre. Astfel, aceasta implica rezolvarea de problem, gandirea, comunicarea si stabilirea de conexiuni in cadrul de dincolo de granitele matematicii. Generalizarile privind practica de predare potrivita integreaza convingeri asupra modului in care invata copiii si procesele implicate de matematica.

O convingere constructivista privind natura invatarii, implica faptul ca invatatorul trebuie sa creeze medii in care el si elevii lui sa fie stimulate sa gandeasca sis a exploreze (Brooks & Brooks, 1993, p. 30). Un punct de vedere constructivist este complementar filozofiei Step by Step privind invatarea care incurajeaza copiii sa puna intrebari sis a resolve probleme. Rezolvarea de problem este un process prin care un individ creeaza o cale de la necunoscut spre cunoscut. Invatatorul care foloseste abordarea problematizarii in invatare, creeaza astfel de mediu prin provocarea elevilor la investigatie si intelegerea continutului matematic. Cand invatatorul si elevii forumleaza problem, copii sunt la inceputul caii de rezolvare.

In programul Step by Step pentru invatamantul primar, copii de clasa I trebuie sa aiba experienta sansei de a-si comunica intelegerea matematica printr-o varietate de modalitati prin construirea unor modele concrete sau diagrame, prin verbalizarea sau scrierea experientelor de fiecare in termeni matematici. In vederea imbunatatirii activitatii de predare invatare la nivelul clasei I am experimentat lectia concurs, jocurile didactice matematice si folosirea fiselor de munca independenta.

Lectia-concurs Unele lectii de consolidare a cunostintelor le-am desfasurat sub forma unor lectii concurs. In cadrul acestor lectii am folosit jocuri didactice si fise de munca independent. Dupa formarea grupei de elevi de le Centrul Matematica, se face anuntarea subiectului si a obiectivelor lectiei, reactulizarea cunostintelor teoretice si, apoi, elevii scriu fiecare pe fisa primita rezultatele exercitiilor. In intocmirea si alegerea exercitiilor am respectat principiul trecerii de la simplu la complex, de la usor la greu. Intr-un timp limitat cer rezultatele si le verific. Verific rezultatele in ordinea in care s-au anuntat si acord elevilor care au lucrat correct 10 puncte sau, dupa caz, punctaje mai mici. Fiecare exercitiu este rezolvat si colectiv, cu intreaga grupa pentru ca fiecare elev sa se poata corecta. Elevii sunt scrisi in ordinea alfabetica. Dupa fiecare exercitiu notez in dreptul fiecarui elev punctajul obtinut. La sfarsitul orei am facut un clasament al celor mai bune rezultate. Elevii, in functie de punctaj, sunt rasplatiti prin aprecieri verbale. Astfel, am creat in clasa o atmosfera de concurs si i-am pus pe elevi in situatia de a trai satisfactia muncii indeplinite.

In cadrul invatamantului, traditional, concursul se poate organiza si intre grupe de elvei (randuri de banci). Fiecare rand va primi cate o fisa de munca independent cu un numar de exercitii egal cu numarul elevilor de pe rand (este indicat sa fie acelasi numar de levi pe fiecare rand). Fisa circula, fiecare elev rezolvand cate un exercitiu. Castiga randul care termina primul si care efectueaza correct toate exercitiile. Exercitiile gresite sunt rezolvate si explicate la table. In urma desfasurarii unor astfel de lectii am ajuns la urmatoarele concluzii: - exercitiile gradate si limitate in timp stimuleaza dezvoltarea proceselor si capacitatilor psihice; - lectia concurs contribuie si la formarea deprinderilor de comportare civilizata si a conturarii trasaturilor personalitatii fiecarui elev in parte; - se dezvolta priceperile, apoi deprinderile de munca independent corecta; - se evidentiaza exercitiile asupra carora invatatorul trebuie sa revina, exercitiile cun un grad de dificultate crescut. Deoarece la scolarii mici se manifesta tendinta de a uita rezolvarea unor tipuri de exercitii, ne putem opri la sfarsitul fiecarui capitol la acest gen de lectie, cimentand cunostintele predate. Pe baza clasamentului am alcatuit urmatoarea statistica in table: Numele si prenumele Data Punctaj Locul ocupat Astfel, am putut cunoaste mai bine posibilitatile intelectuale ale fiecarui elev si saltul calitativ facut de acestia de la un concurs la altul. In semestrul I al clasei I in locul punctajului maxim elevii primeau o steluta rosie sau, in cazul nerealizarii sarcinii propuse, o steluta albastra. Castigatorii erau elevii care primeau numarul cel mai mare de stelute rosii. Din statistica facuta la sfarsitul clasei I am constatat progresul facut de fiecare elev de la o lectie la alta, progress datorat unei munci independente sustinute.

Experimentarea folosirii fiselor de munca independent

Munca independent incununata de satisfactia muncii implinite da energii nebanuite scolarului in lupta pentru progress in invatatura. Preocupata de aceasta, am folosit in actul de predare-invatare diferite aspect ale activitatii independente, printer care si fisele. Prin continutul lor au vizat aplicarea noilor cunostinte, conjugate cu cele vechi, in scopul consolidarii cunostintelor in diferite situatii. Tinand cont ca actiunile elevilor presupun antrenarea personalitatii elevilor in activitatea scolara, consider ca utilizarea acestor fise completeaza celelalte procedee si metode folosite in cadrul lectiilor, sunt in masura sa contribuie la antrenarea colectivului de elevi intr-o activitate de prelucrare a informatiilor, de creare si autoformare. Metoda fiselor imbina armonios activitatea diferentiata cu cea colectiva, individuala cu cea generala, sporind eficienta invatamantului. Fisele pot fi aplicate incepand cu clasa I si continuand cu restul claselor, cu conditia sa cuprinda sarcini care sa nu depaseasca nivelul de intelegere al elevilor, particularitatile lor psihice si cerintele programelor scolare. Cand elevul este pus in fata unor sarcini corespunzatoare posibilitatilor lor intelectuale si in sfera preocuparilor sale curente, el se antreneaza voit si constient in realizarea lor, devine un element active care participa efectiv si afectiv la propria sa formare, asa cum o cere invatamantul contemporan in complexitatea sa. La matematica a intrat in obisnuinta problema si exercitiul zilei. Este scris intr-un colt, pe panou (exercitiul nr. 20, pag 108). Este indicata problema din manual pe care urmeaza s-o resolve sau datele cu care vor alcatui independent o problema. Apoi se scrie un exercitiu creat de invatator sau se indica un exercitiu din manual pe care elevii trebuie sa-l rezolve. Nu va lipsi si un exercitiu cu profil recapitulativ, care va viza capitolele anterioare sau chiar unele teme din anii precedent ale caror notiuni urmeaza a fi folosite in lectiile urmatoare.

In final se dau probe si exercitii pentru a vedea in ce masura reusesc elevii sa imagineze, sa creeze, sa opereze, cu datele alese voluntar, in functie de sarcina stabilita. Astfel, gandirea lor devine productiva, creativa si contribuie din plin la dezvoltarea lor intelectuala si la formarea personaltiatii lor. Pe parcursul clasei I am folosit diferite tipuri de fise de munca independent in scopul cunoasterii cunostintelor dobandite de elevi: - fise pentru verificarea cunostintelor elevilor la intrarea in clasa I - fise pentru consolidarea cunostintelor; - fise de evaluare. Activitatea independent a elevilor constituie, deopotriva mijloc sis cop al procesului de predare invatare. Din acest punct de vedere ea poate fi privita atat ca activitate de formare a deprinderilor de lucru, a spiritului de independent si a initiative, cat si mijlod de dobandire , consolidare si evaluare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor.

Experimentarea folosirii jocului didactic

Scoala, ca factor active al progresului, este necesar sa utilizeze in desfasurarea procesului de invatamant cele mai eficiente cai, cele mai variate metode si mijloace de insusire a cunostintelor. Unul dintre aceste mijloace, folosit din ce in ce mai frecvent in cadrul procesului de instruire si educare a scolarilor mici si care si-a dovetid eficienta este jocul didactic. Jocul este munca copilului. Programul Step by Step pentru invatamantul primar se bazeaza pe aceasta premisa. In timp ce copiii sunt cufundati in povesti, poezii, piese dramatice, arta, muzica, constructii si gradinarit, se angajeaza in sarcini de-a lungul unor perioade de timp in mod sustinut, atat pentru ca sunt interesati de ceea ce fac, cat si pentru ca se distreaza.

Jocul didactic matematic dezvolta la elevi dragostea pentru studiul matematicii si ii determina pe acestia sa lucreze cu interes atat in orele de curs, cat si in afara lor. Folosita in verificarea cunostintelor, in dobandirea sau fixarea lor, jocurile au vizat intregul colectiv de elevi. Pentru insusirea si fixarea cunostintelor despre multimi am desfasurat jocuri logico-matematice. Destinate in mod deosebit activitatilor cu continut matematic desfasurate cu prescolarii, jocurile logico-matematice pot fi reluate, daca este necesar, la clasa I. Materialul didactic necesar organizarii jocurilor logico-matematice este o trusa cu figure geometrice cu 48 de piese, care se distrug prin patru variabile, fiecare avand o serie de valori distincte. In organizarea jocurilor se poate folosi trusa complete sau numai o parte din ea. Continuitatea unor activitati matematice din cadrul gradinitei prin practicarea lor intr-o maniera specifica particularitatilor de varsta ale elevului de clasa I, da posibilitatea invatatorului sa evite pe cat este posibil folosirea unui limbaj matematic abstract, inaccesibil copilului si ii ofera posibilitatea de a introduce cat mai natural si mai progresiv unele cunostinte si activitati noi. Dintre jocurile logico-matematice amintesc: - jocuri libere, de constructii; - jocuri pentru recunoasterea atributelor pieselor trusei; - jocuri pentru alcatuirea unor multimi sau submultimi pe baza unei proprietati; - jocuri pentru a evidentia operatiile cu multimi; - jocuri pentru stabilirea corespondentei dintre doua multimi.

Jocuri in legatura cu numerele natural de la 0-100

Gaseste vecinii:

.. 2 ..

.. 4 ..

.. 9 ..

Dup ace am terminat numerotatia pana la 20 am organizat jocul Hotelul spre a-I invata pe elevii mici sa determine locul fiecarui numar in sirul numerelor naturale de la 0 la 100. Se considera un hotel cu 100 de camere, avan 10 etaje sic ate 10 camere pe foecare etaj. Camerele sunt numerotate de la 1 la 100, incepand de jos, de la stanga spre dreapta. Elevii si invatatorul joaca rolul de musafiri si receptioner si se preconizeaza diferite situatii. Musafirul cere o camera, iar receptionerul ii ofera una si o insemneaza in planul schematic al camerelor hotelului. De exemplu, camera 14 sau 35 ori 89 (cele hasurate). Invatatorul arata o camera in desen, elevii scriu numarul ei, de exemplu cele inseminate cu x (51, 58, 92). Un musafir se muta de la camera 85 la camera 75, iar elevii insemneaza in desen cu un cerculet negru de unde pleaca si cu un cerculet alb camera in care ajunge. La inceput elevii vor intampina greutati, pentru ca numarul etajului i-ar putea deruta. Spre exemplu, daca se cere camera numarul 90, elevii au tendinta s-o semneze la etajul 9, desi 90 se gaseste la etajul 8, fiind ultima camera a acestui etaj. In joc, elevii nu numai ca ajung sa determine cu precizie locul fiecarui numar, deci ordinea lui, dar si cardinalitatea, pentru ca ei trebuie sa determine din cate zeci (indicate prin etaje) si din cate unitati e format fiecare numar. Un astfel de joc are mai mult un caracter aplicativ.

Maria pleaca la scoala. Cati metri are de parcurs pana la scoala, daca de acasa pana la pom sunt 20m, iar de la pom pana la scoala sunt 70m? 20 + 70 = 90 R = 90m Din experienta capatata de-a lungul anilor, am constatat ca mai ales la clasa I, trezirea interesului elevului fata de lectiile de aritmetica si nota de vioiciune acestor lectii pot fi realizate prin folosirea unor poezii problem prin care elevul e tinut inca in lumea lui de joc si poveste, dar in acelasi timp realizeaza lucruri care cer efort intelectual. Jocurile prezentate au ca element dinamic intrecerea intre grupe de elevi, realizate pe randuri de banci, sau chiar intre elevii intregului colectiv, facanduse apel nu numai la cunostintele lor, dar si la spiritual de disciplina, ordine, coeziune, in vederea obtinerii victoriei. Intrecerea prijeluieste copiilor emotii, bucurii, satisfactii. Aceste jocuri au fost folosite in predarea, dar si in fixarea cunostintelor. Folosind o intonatie adecvata, am reusit sa captez atentia elevilor, sa-I fac sa gandeasca sis a resolve correct situatia data.

In gradinita cu flori Au inflorit doi bujor Mai stau gata-mbobocite Cinci lalele renumite. Cate flori eu voi avea In buchet cand ti-l voi da ? 2+5=7

Jos, in vale, pe cel lac, Sapte rate baie fac! Doua pleaca: mac, mac, mac. Cate au ramas pe lac ? 72=5

Iata colo pe imas Sunt chiar sapte iepurasi. Unul vine, altul pleaca Cine stie bine oare, Cati sunt la numaratoare? 7+11=7

Patru pisicuti de seama Se jucau c-o punga goala. Numara de reusesti, Sau de nu, sa socotesi Cate cozi, cate picioare, Si cate urechi-perechi Au cei patru mati de smoala Ce-au intrat in punga goala? (4 ccozi, 16 picioare, 8 urechi, 4 perechi)

Are Gogu 4 sute Si Ion cu 5 mai multe Judecati acuma voi, Cate sute au cei doi? (Ion = 5+4 = 9, Ion + Gogu = 14 sute)

Pe poteca din padure Au plecat s-adune mure Cinci baieti si trei fetite Cu galeti si cosulete. De un urs s-au speriat Patr-un vale au plecat Socotiti daca veti sti Cati la mure vor mai fi? 5+34=4

Sase vrabii certarete Tare se sfadesc. Se aude cum pe sarma Stau si ciripesc Dar deodata am zarit Noua-n loc de 6 Cate au mai poposit N-am sa va spun voua Caci singura o sa imi spuneti, Daca oe noua-l descompuneti! 9 / 6 \ 3

Jocurile de perspicacitate sunt multiple si variate. Organizand jocuri cat mai interesante, exercitii care reclama minte agera am intretinut un climat de curiozitate, dragoste pentru investigatie, favorizand descatusarea tuturor fortelor intelectuale, realizand sarcina didactica de formare a deprinderii de calcul mintal rapid.

1. Printre ele sunt si 0, 1, 2, 3, 2. Adunarea este una dintre ele 3. Rezultatul ei se numeste diferenta 4. In loc de suma 5. Il folosim in loc de stilou 6. Rest sau. 7. Te ajuta cand nu stii 8. Rezultatul adunarii 9. Scriem pee a cu creta 10. In el scriem temele 11. Are continut si intrebare 12. Ce esti tu la scoala?

Am indreptat atentia elevilor catre cuvantul iesit pe vertical in chenarul rosu. In felul acesta am extras titlul capitolului pentru recapitularea finala a cunostintelor.

TEST FINAL

1. Completeaza: X XX XXX XXXX XX XXX XX XXX XXX XXXX X XX XXXX X XXX X

2. Exersarea adunarii si scaderii numerelor in concentrul 0-100 fara trecere peste ordin, 3. Dezvoltarea flexibilitatii gandirii logice creatoare si obisnuirea elevilor cu calculul corect. 4. Operativitatea gandirii.

Rezultate obtinuta: Nr. Elevi 20 OB. 1 19 OB. 2 16 OB. 3 17 OB. 4 16

Prin jocurile didactice organizate de-a lungul anilor am cautat sa pun in actiune posibilitatile intelectuale, fizice si morale ale copiilor. Fiind o necessitate a organismului in dezvoltare, jocul este distractive, este invatatura, munca, mijloc prin care se educa, mijloc de cunoastere a lumii inconjuratoare, Incepand cu clasa a II a am folosit jocuri matematice cu grad de dificultate sporit. Iata un joc pentru formarea gandiri matematice de la varste mici, un joc de descoperire de noi relatii matematice care ii face pe elevi sa inteleaga mai usor notiunile de impartire, de divizibilitate, de divisor, de multiplu. Se dau 12 bile. Elevii au sarcina sa le distribuie, intai cate 2, apoi cate 3 si cate 4. Incearca in continuare sale distrubuie, cate 5, cate 6, cate 7, dar nu se pot distribui in mod egal. Elevii scriu pe caiet ce au facut. In felul acesta distribuie si un numar de 10 bile (10, 5, 2, 1) de 13 bile (13, 1) de 21 bile (21, 7, 3, 1) de 24 bile (12, 8, 6, 4, 3, 2, 1) s.a.m.d.

12 : 6 = 2 12 : 4 = 3 12 : 3 = 4 12 : 2 = 6 12 : 12 = 1

Jocul se poate desfasura si altfel. Se dau cutiile si se distribuie in mod egal un anumit numar de bile. De exemplu, se dau 3 cutii si diferite numere de bile (3, 6, 9, 12 apoi 4, 5, 7, 11, 13, 14). Elevii vor observa ca numai unele bile pot fi distribuite in mod egal. Pentru insusirea si consolidarea numerelor pana la 1000 am folosit jocuri ca: Ce numar se poate forma cu cifrele? Lantul numerelor. Jocurile se desfasoara pe fise date fiecarui elev sau pe siruri de banci. Exemple: Ce numere se pot forma cu cifrele: 8-5-2? 852; 582; 285; 258; 528; 825. Pe table se scrie numarul 375. Elevii vor scrie numere tot de trei cifre, dar primele doua cifre nu vor fi formate din ultimele doua cifre ale numarului dat. Exemplu: 375; 754; 541; 412; 125 etc. Pentru consolidarea operatiilor aritmetice si a ordinii efectuarii operatiilor am folosit jocuri precum:

1. Gaseste drumul cel mai scurt Sarcinile jocului: - sa descopere relatii matematice intre diferiti termeni. - Sa urmareasca sagetile sis a opreasca la stop.

Jocul Cine socoteste mai repede? are ca scop descoperirea procedeelor de calcul rapid, consolidarea deprinderilor de a folosi proprietatile operatiilor, dezvoltarea spiritului inventiv-creator, dezvoltarea flexibilitatii gandirii: a) 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10=? b) 1+2+3+4+5+5+4+3+2+1=? c) 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14=? Solutie: In aceste exercitii se grupeaza termenii pentru a obtine: 10 (1+9 ; 8+2) 10 (1+2+3+4) (5+5) 20 (1+19; 2+18) 15 (1+14 ; 2+13) Exercitiile deacest fel le-am extins pana in clasa a IV a astfel: 1+2+3.+99 + 100=101 Solutie: 1+100=2+99=3+98=101 101 x 50 = 5050 O apropiere intre aritmetice si unele elemente pregatitoare de algebra am realizat prin introducerea variabilelor. Asemenea exercitii pot fi usor transformate in jocuri didactice, pentru ca ele admit mai multe solutii extrase din acestea. Le-am folosit inca din clasa I, formand deprinderi de calcul literal, dezvoltand orizontul de cunoastere al copiilor, gandirea prin situatii problema de rezolvare, dorinta de cercetare. Pentru a intelege notiunea de variabila si pentru a pregati notiunea de functie de mai tarziu, am introdus prin procedee inductive tabele de functii care cuprind pe prima coloana valorile variabilei, iar pe a doua valorile functiei.

In locul semnului de intrebare folosit pentru numerele necunoscute am introdus litere, iar egalitatile numerice le-am rezolvat prin judecati asupra continutului lor. Am urmarit ca elevul sa inteleaga semnificatia simbolului literar, ca element al unei multimi de numere, care poate inlocui in operatii orice numar al multimii. Spre exemplu in ecuatia de gradul I: 15 + x = 19, variabila este x = 4, dar in ecuatia x + 13 = 20, variabila este x = 7 In primul caz x a inlocuit pe 4 din N, iar in al doilea caz pe 7, tot din N. La inceput am rezolvat ecuatii de forma: a+x=b x+a=b ax=b xa=b a:x=b x:a=b a:x=b Dupa cum se cunosc aceste tipuri de ecuatii de baza, se poate trece la rezolvarea altora mai dificile, dar care se reduc la forma urmatoare: ax + b = c a+b=c Exemple numerice: 3x + 12 = 36 3x = 36 12 (un termen = suma minus celalalt termen) a bx = c ax b = c

Exemple numerice: 3x + 12 = 36 3x = 36 12 (un termen = suma minus celalalt termen) 3x = 24 x = 24 : 3 (un factor = produsul impartit la celalalt factor) Verificarea 3 x 8 + 12 = 36 si 36 = 36 Am folosit si exercitii cu doua sau mai multe necunoscute: 3 + x + y = 9; 2 + x = 10 y Un caz apparent cu mai multe necunoscute, il constituie exercitiile de aflare a unei necunoscute prin intermediul altora: a + 30 = 50 a + b = 90 b c = 20 D=? m 35 = 50 m n = 42 n + a = 74 a=?

Rolul formative al acestor exercitii consta in reducerea decalajului ce apare adesea in predarea aritmeticii la clasele mici, intre automatizarea deprinderilor de calcul si formarea deprinderilor de analiza si sinteza. Rezolvand exercitiile, elevul se afla in fata unei problem a caror relzolvare necesita cunostinte de calcul, dar si priceperea de a allege anumite numere, de a emite ipoteze, de a face proba in conditiile unui autocontrol, de a descoperi apoi variantele solutiei Notiunea de variabila am completat-o cu o noua situatie: variablia luand mai multe valori in legatura cu o singura conditie de respectare a unei inegalitati sau a doua inegalitati:

a+3<8 2+b>7 a + 35 < 41 cu solutia a = {0,1,2,3,4,5} a + 9 < 12 cu solutia a = {0,1,2} 20 m < 16 20 < t + 2 < 25 Sunt interesante pentru elevi si inecuatile cu o infinitate de solutii de forma: x + 3 > 20, cu Solutia x = {18,19,20}

elevi spiritual de intrajutorare, de dragoste si atasament oentru colectivul din care face parte, atitudinea creatoare si active fata de munca. Elementele esentiale ale unui joc sunt problematizarea, competitivitatea, rapiditatea si corectitudinea. Rolul hotarator in desfasurarea jocului didactic revine invatatorului care trebuie sa aleaga cu grija locul si momentul desfasurarii lui sis a fie foarte abil in desfasurarea lui. Este foarte important ca jocul sa fie explicat, in asa fel incat sa-l inteleaga toti copii. Jocul didactic poate fi organizat cu success la orice tip de lectie si in orice clasa a ciclului primar. Esenta jocurilor didactice consta in aceaa ca ele imbina armonios elemental de instruire cu elemental de joc. Tocmai aceasta imbinare favorizeaza aparitia unor stari emotive prielnice stimularii proceselor de cunoastere, a muncii intelectuale, a formarii unor trasaturi morale, a formarii desprinderilor de munca independent. Lucrand astfel am obtinut rezultate bune si foarte bune la clasa.

CAPITOLUL V
Anexe Culegere de jocuri didactice matematice Jocuri didactice matematice

Clasa I 1. Numara mai departe ! (6-7 ani) Jocul poate fi folosit pentru cosolidarea deprinderilor de numarare in cercul 0-100. Sarcina didactica: exercitii de numarare, respectand succesiunea numerelor natural. Reguli: - jocul incepe la un semnal si elevul respective se opreste la un alt semnal; - cel care greseste este eliminate, putand reintra daca observa si corecteaza o eventuala greseala: - castiga randul in care au ramas mai mult elevi in joc. Jocul poate fi complicat, cerandu-li-se elevilor sa numere din 2 in 2, din 3 in 3, din 5 in 5 etc.

2. Alege correct ! (6-7 ani) Scopul jocului este de a dezvolta atentia voluntara si viteza de reactive prin consolidare deprinderii de a utiliza correct numerele 1-10. Sarcina didactica: selectarea numerelor conform unei cerinte. Material didactic: jetoane cu numere 1-10.

Se imparte colectivul de elevi in echipe si se prezinta regulile: - fiecare echipa are in fata jetoanele cu numere: - se extrag biletele cu sarcini dintr-un bol; - alege numerele pare/ selecteaza numerele impare gaseste numarul par imediat mai mic decat 7; - castiga echipa care a inregistrat cele mai putine greseli.

3. Florile matematicieni (7-8 ani) Se urmareste insusirea si consolidare a operatilor matematice de adunare si scadere a numerelor natural pana la 100, fara trecere peste ordin. Sarcina didactica: rezolvarea unor exercitii de adunare si scadere a numerelor naturale 0-100.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Perfectionarea continua a vietii sociale face ca invatamantul sa devina o component sesentiala a progresului, iar succesul scolar sa constituie o reusita a integrarii socio-profesionale a tineretului. Iata de ce cresterea contiuna a randamentului scolar si, odata cu aceasta, prevenirea si inlaturarea ramanerii in urma la invatatura constituie o problema esentiala a scolii romanesti contemporane. Reusita scolara presupune, pe de o parte, insusirea unui system de informatii fundamentale cu valoare operationala privind bazele stiintifice ale unor metode si tehinci de lucru, iar pe de alta parte, dezvoltarea aptitudinilor, a gandirii, inteligentei si creativitatii elevilor, a spiritului practic, aplicativ si experimental. De o mare importanta in asigurarea succesului scolar este cunoasterea cauzelor esecului si inadaptarii scolare. Cercetand cauzele inadaptarii scolare psihologii francezi Bernard Andrey si Jean le Men au ajuns la concluzia ca un copil nu se naste inadaptabil, ci devine asa datorita unor greseli ale parintilor sau educatorilor. Acest sindrom complex cum numesc ei inadaptarea scolara caracterizat prin blocajul, fragilitatea sau folosirea gresita a cunostintelor scolare din cauza unor perturbari si a incetinirii dezvoltarii intelectuale, a tulburarilor afective, de comportament si de personalitate, decurge dintr-un fascicol de cause pe care trebuie sa le cunoastem sis a le inlaturam pentru a preveni esecul scolar, intrucat un esec scolar prelungit va antrena tulburari profounde in domeniul constructiei personalitatii. Numai cunoscand particularitatile de varsta si indivituale, cunoscand, deci, materialul cu care vom lucra, putem preveni si inlatura inadaptabilitatea scolara. Implicit se impune cunoasterea capacitatilor intelectuale ale copiilor, cunostintelor, priceperilor si deprinderilor pe care acestia le-au dobandit la gradinita.

Sprijinindu-ne pe ceea ce cunosc copiii si stabilind o legatura stransa intre activitatea desfasurata in scoala so cea din gradinita putem sa asiguram trecerea fireasca de la o treapta de invatamant la alta, integrarea cu success a prescolarilor in activitatea scolara, adaptarea la noile cerinte ale vietii de scolar. De modul cum acestia reusesc sa se adapteze la noua situatie depinde reusita lor la invatatura. Iar asigurarea succesului scolar depinde de utilizarea la maxim a posibilitatilor de care dispun elevii. In invatarea matematicii efortul intellectual se situeaza pe prim plan. Aceasta consta in observarea obiectelor si fenomenelor nu sub aspectul particularitatilor fizice ale acestora, ci sub aspectele lor logice. De aceea, folosirea jocului la matematica, material cu cel mai inalt grad de abstractizare, se impune ca o necessitate. El este folosit ca mijloc de educatie intelectuala, procedeu didactic, metoda didactica si forma specifica de activitate. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care invatatorul consolideaza, precizeaza si chiar verifica cunostintele elevilor, le imbogateste sfera lor de cunostinte, le pune in valoare si le antreneaza capacitatile creatoare ale acestora. Latura instructive, cat si cea formative a procesului de invatamant pot fi realizate mai temeinic si mai placut prin intermediul jocului matematic. Acesta poate adduce varietate in exercitiul matematic, el poate inviora lectia si, ca urmare, drumul spre deprinderi este mai sigur si mai placut. Prin jocul didactic le putem cultiva dragoste pentru studiul matematicii, le stiumulam efortul sustinut si ii determinam sa lucreze cu placer atat in ora, cat si in afara ei. Cultivam, de asemenea, incredere in fortele proprii, spiritual de raspundere, de colaborare si ajutor reciproc. Jocul didactic nu inseamna o joaca de copiii, el este o activitate serioasa, care sprijina intr-un mod fericit, intelegerea problemelor, fixarea si formarea unor deprinderi matematice durabile, precum si implinirea personalitatii scolarilor. Alaturi de jocul didactic lectia concurs si aplicarea fiselor de munca independent contribuie la cresterea eficientei activitatilor matematice la clasa I.

Printr-o munca independent sustinuta, prin jocuri didactice, printr-un control permanent se pot depasi greutatile intampinate de elevi. Folosirea diagramei de progress scolar mi-a permis sa am permanent o imagine clara a cunostintelor pe care acestia le poseda dupa fiecare etapa parcursa sis a iau masurile necesare atunci cand s-au inregistrat ramaneri in urma in dobandirea cunostintelor cerute de programa scolara. In concluzie, pot spune ca jocul, invatarea si munca sunt forme de activitate sub influenta carora copilul se formeaza si se dezvolta. Inventivitatea si spiritual creator nu pot sa apara la elevi daca nu exista la invatator. Consider ca fiecare dintre noi, educatorii, avem datoria sa depunem effort pentru imbunatatirea educationale, cu modestele noastre resurse, cu competenta, cu maiestrie pedagigica, ceea ce inseamna o imbinare intre teorie si personalitatea noastra pe care s-o aplicam creator sa-I dam un plus de forta. Desigur ca poate scrie si mai mult si mai bine despre tema pe care am abordat-o ca in orice domeniu complex al activitatii umane si aici discutiile vor ramne deschise. Satisfactia noastra, a educatorilor, este de a gandi si a munci pentru mai bine in invatamant. Gama procedeelor e nesfarsita si la indemana oricui. La baza ei stau nu numai priceperea si tactul pedagogic, ci si dragostea fata de elevi, pasiunea pentru munca.

BIBLIOGRAFIE

1. Rosu Mihail, Metodica Predarii Matematicii, Bucuresti, Editura CREDIS 2004 2. Cerghit Ioan, Sisteme de Instruire Alternative si Complementare, Editura Aramis, 2002 3. Cristea Sorin, Dictionar de Termeni Pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2002 4. Cucos Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002 5. Gheba G., Popovici C-tin, Jocuri Didactici Pentru Prescolari. Anecdote Didactice Pentru Clasele I-IV 6. Ionescu Miron, Chirs Vasile, Strategii de Predare si Invatare, Editura Stiintifica, Bucuresti, 2002 7. Manolescu Marin, Evaluarea Scolara un Contract Pedagogic, Editura Fundatiei D. Bolintineanu Bucuresti, 2002 8. Neacsu I., Instruire si Invatare, Editura Stiintifica Bucuresti, 1990 9. Nicola Ioan, Dragan Ion, Cercetare Pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995 10. Popovici C-tin, Gheba Lucretia, Culegere de Jocuri DIdactice pentru Clasele I-IV, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971 11. Rosu Mihail, Metodica Predarii Matematicii pentru Colegile Universitare de Institutori, Editura CREDIS, 2004 12. Stanciu I. Gh., Scoala si Doctrinele Pedagogice in Secolul XX, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995 13. Ungureanu D., Teoria Curricum-ului, Editura Mirton, Timisoara, 1999

14. Molan Vasile, Bizduna Maria, Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar. Didactica Limbii si Literaturii Romana Proiectul pentru Invatamantul Rural, M.E.C., 2006 15. Piaget Jean, Psigologie si Pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972 16. Schiopu Ursula, Verza Emil, Psihologia varstelor. Ciclurile Vietii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

S-ar putea să vă placă și