Sunteți pe pagina 1din 20

1

CURC 11
7.c. VEGETAIA ERBACEE;

Datorit frumuseii unanim recunoscute, florile sunt nelipsite din
viaa omului, nsoindu-l la tot pasul, la toate manifestrile i
evenimentele din via, fiind si adevrate bunuri de larg consum.
Floricultura este tiin, respectiv o ramur a horticulturii care
studiaz nsuirile ornamentale, particularitile biologice i cerinele
fa de factorii de mediu, metodele de nmulire i particularitile
producerii materialului sditor, tehnologiile de cultivare, modalitile
de utilizare i valorificare a speciilor floricole.
nsuirea acestei discipline, necesit cunoaterea temeinic a unor
noiuni de botanic, fiziologie vegetal, ecologie i agrochimie,
cunotine ce contribuie la elucidarea problemelor legate de cultivarea
plantelor n alte condiii sau n alte zone geografice dect cele n care
s-au format i unde cresc n mod natural. De asemenea, sunt necesare
cunotine de protecia plantelor, de management i marketing.
7.c.1. Cteva noiuni horticole din domeniul botanicii
vegetaiei erbacee:
cerinele fa de lumin (Floricultur, Lucia Draghia)
Lumina condiioneaz i influeneaz direct procesul de fotosintez i
indirect celelalte procese vitale ale plantelor. Pentru cultura plantelor
floricole, lumina, ca factor ecologic, ne intereseaz sub aspectul
compoziiei spectrale a radiaiilor, a intensitii fluxului luminos, al
duratei de iluminare i duratei de strlucire a soarelui.
cerinele fa de ap
Pe lng faptul c apa dizolv substanele minerale din pmnt i face
posibil nutriia plantelor, prin procesul transpiraiei se regleaz
temperatura plantelor i se face posibil absorbia. Ca factor ecologic,
apa se caracterizeaz prin distribuie inegal n timp i spaiu, ceea ce
determin adaptri ale plantelor la diversitatea condiiilor create i
condiioneaz repartiia lor geografic.
cerinele fa de aer: - compoziia aerului
- micarea aerului
cerinele fade temperatur
cerinele fa de substratul de cultur
Solurile de pe teritoriul Romniei corespund exigenelor majoritii
speciilor floricole originare din zonele temperate, cultura acestora
fcndu-se afar (n cmp sau n spaii verzi), dar pe diferite tipuri de
sol, n funcie de particularitile sistemului lor radicular:
- pentru soluri grele: nalba de grdin, crizantemele, iriii;
- pentru soluri mijlocii: ochiul boului, salvia;
- pentru soluri uoare:gladiolele, tuberozele.
7.c.2. Reproducerea plantelor:

2

nmulirea prin semine: nmulirea pe cale sexuat, bazat pe
utilizarea seminelor ca material biologic, are o larg utilizare n
practica floricol, cu precdere la speciile cultivate n cmp, din grupa
anualelor i bienalelor, uneori i a celor perene, care fructific i
produc semine viabile. Metoda este oarecum limitat pentru speciile
cultivate n spaii protejate, fie datorit faptului c multe dintre ele nu
produc semine sau au semine sterile, fie datorit avantajelor de ordin
economic i ornamental pe care le ofer metodele vegetative. Metoda
generativ de multiplicare a plantelor prezint att avantaje ct i
dezavantaje.
- Avantaje: este o metod rapid i relativ simpl; d posibilitatea
ncrucirii plantelor i obinerii de soiuri noi; de la o plant se
obine, n general, un numr mare de semine; spre deosebire de
materialul folosit la nmulirea vegetativ, seminele ocup un
spaiu mic, pot fi uor depozitate i se pstreaz o perioad mult
mai ndelungat de timp.
- Dezavantaje:nu asigur ntotdeauna transmiterea fidel a
caracterelor plantei-mam; menine riscul ncrucirii prin
polenizare i denaturrii caracterelor iniiale; plantele obinute
din semine nfloresc mai trziu dect cele obinute prin metode
vegetative; plante care, din diferite cauze, nu produc semine;
nmulirea vegetativ: nmulirea pe cale vegetativ reunete
metode care se bazeaz pe nsuirea plantelor de a forma organisme
noi, pornind de la anumite organe vegetative specializate (bulbi,
tuberobulbi, rizomi etc.) sau poriuni ale acestora, de la fragmente ale
prilor vegetative i chiar de la esuturi i celule. Numeroase specii
floricole se nmulesc frecvent vegetativ, datorit unor avantaje pe
care le ofer acest mod de nmulire: asigur pstrarea caracterelor
plantelor mam, eliminnd orice posibilitate a variabilitii; reprezint
singura posibilitate de nmulire a unor specii.
Clasificarea speciilor floricole dup
durata ciclului de via:
- plante anuale;
- plante bienale;
- plante perene: hemicriptofite,
geofite: rustice i semirustice;
locul de cultur:
- plante cultivate n cmp;
- plante cultivate n spaii protejate: n solul serei;
- in ghivece;
nsuirile decorative date de:
- flori;
- frunze;
- flori i frunze;
- fructe;

3

- port (trtor, urctor, erect).
modul de folosire ca elemente decorative:
- plante pentru flori tiate;
- plante folosite n realizarea decorurilor din spaiile verzi, n
diferite moduri: ronduri, rabate, platbande, mozaicuri;
vase decorative;
decor pe vertical;
- grdini alpine;
- amenajri de ape;
- plante folosite n decorri interioare;
- plante folosite n decorarea balcoanelor, teraselor, jardinierelor.
7.c.3. Vegetaia erbacee joaca un rol nu mai puin important ca si
materialul lemnos. Vegetaia erbacee are o capacitate extraordinara de
redare a unor efecte decorative in obinerea soluiilor dorite de
arhitectul peisagist. Din cele mai vechi timpuri, omul a tiut sa
foloseasc frumuseea plantelor ntlnite in natura si sa le cultive in
grdini alturi de plante medicinale, plante aromatice ori mpreuna cu
diferite soiuri de ierburi. n prezent, vegetaia erbacee cuprinde
plantele floricole de gradina, unele legume decorative, plante
medicinale si aromatice, gramineele ornamentale, ferigile, plantele de
apa si nu in ultimul rnd gazonul. Din categoria plantelor decorative cu
denumirea curent de flori, fac parte, n majoritate, plante erbacee
cultivate n exterior (n cmp) sau n spaii protejate, n interior
(grdini, sere).
1. Plantele floricole
Plantele floricole sunt plantele cele mai populare si cel mai ndrgit
material vegetal cunoscut de ctre majoritatea populaiei. Aceste
plante floricole au un efect vizual major in crearea amenajrilor
peisagistice, att interioare ct i amenajrilor exterioare care de fapt
constituie si tema cursului.
Astfel proiectarea aranjamentelor florale specifice amenajrilor
exterioare se bazeaz pe cunoaterea temeinic a calitilor
peisagistice ale speciilor plantelor floricole, cum ar fi:
- talia plantei;
- coloritul si aspectul florilor
- frunziul
- habitusul
- durata de nflorire
- capacitatea de acoperire a solului
- durata si particularitile ciclului biologic
- comportamentului ecologic
1.a. Talia plantelor floricole ofer o gama ntreag de dimensiuni
ct se poate de bogat i variat i face parte din caracterul speciei i
a soiului. Sortimentul (spectrul dimensiunilor dat ) de talia plantelor
floricole este de la cele mai scunde, care cresc practic alipite de sol (de

4

ex. speciile perene Phlox setacea, Phlox subulata), pn la cele mai
nalte ajungnd pana la 2m (de ex. nalba de grdin). Talia n
structura alctuirii unei compoziii florale i combinarea plantelor
floricole intr-o amenajare, constituie un criteriu de baza. De exemplu
pentru arabescuri se folosesc specii de talie mica i uniform, iar
pentru grupuri de plante floricole se folosesc plante nalte si
voluminoase.
Intr-un aranjament floricol, compoziiile florale pot alterna ritmic,
sau regulat, specii de nlimi diferite cu cele mai scunde. nlimea
plantelor este caracterizat si de poziia stabilita a aranjamentelor
florale in cadrul amenajrii. Pentru a crea vederi deschise se folosesc
speciile mai joase, iar pentru efecte de oprire a percepiei vizuale, sau
a atrage atenia asupra unui detaliu, sunt folosite specii mai nalte; de
exemplu, pentru a pune n eviden un zid sau o poriune dintr-un
gard se va utiliza flori de talie nalt si culoare vie.
1.b. Gama cromatica.
Culoarea materialului floricol face parte din cele mai importante
caliti peisagistice, gama lor cromatic este deosebit de variata
cuprinznd culorile de baza: rou, galben, albastru, precum i culorile
compuse: violet, portocaliu cu toat gama lor de nuane.
Ochiul uman distinge minimum 120 de culori, aceast percepere
depinznd de cele trei componente ale senzaiei de culoare:
Tenta - proprietate ce ne permite s distingem o culoare de alta
Puritatea sau saturaia mai concentrat, mai pal...
Luminozitatea care depinde de cantitatea de lumin transmis
i care este mai mult sau mai puin vie.
Prin manipularea culorilor sau asocierea acestora, se pot crea
efecte, stri emotive, i chiar fiziologice:
Roul: este dinamic i invit la aciune, culoarea senzualitii
Verdele: invit la odihn i calm
Albastrul: racoarea apei si nesfritul transparent al spatiilor
libere
Albastrul i verdele (Oswald Spengler): sunt n esen
culori atmosferice i nesubstaniale. Ele sunt reci; ele
dematerializaz i evoc impresia de ntindere, distan i
nemrginire, sunt locuri transcedentale, spirituale, nesenzuale
Gama cromatica a florilor poate etala diferite tonaliti a culorilor,
tonalitile fiind de la o anumita culoare tonuri deschis pn la tonuri
nchise, si nuanele ce sunt amestecul culorilor de intensiti diferite:
roz-portocaliu, brun verzui, etc.
Culoarea alba (de fapt albul si negrul nu sunt culori, sunt
acromatice) rezista la orice combinaie de culori. Ea este i pauza
att de necesar ntre diferite culori, ntr-o compoziie multicromatic
de flori. Plantele floricole prezint un sortiment foarte variat al
posibilitilor de colorit intre diferite specii ct si in cadrul aceleiai

5

specii. Astfel aceeai specie poate avea o paleta larga de culori diferite
amplasate in cercuri concentrice, degradee, bordura etc.
Asocierea florilor in funcie de culoare este o ndemnare a
peisagitilor in amenajrile peisagistice (mai ales a grdinilor clasice)
si se realizeaz dup criteriile estetice a artelor vizuale. Dintre aceste
criterii amintim:
- combinaii n contrast, care ar fi asocierea culorilor simple intre
ele sau culori complementare (rosu-verde, violet-galben,
portocaliu-albastru)
- combinaii in armonie, alctuite din tonaliti apropiate ale
aceleeasi culori.
- monocolore: ntlnim gradaii de claritate i saturaie ale
aceleiai culori.
- Bicolore: unitatea de ton de la prima categorie dispare, se va
evitata asocierea extremelor i folosirea de culori polare
(compuse din culori complementare). Este recomandat
folosirea predominant a unei culori mai puin active. De
exemplu: realizarea pe un gazon a unui parter din flori roii. Se
apreciaz c mult mai linitite, odihnitoare sunt combinaiile
exclusiv calde (rou-galben) sau exclusiv reci (albastru-
violet), primele fiind considerate culori active iar ultimele, culori
pasive.
- combinaii policrome, in care se cere o culoare dominant ca si
pat de culoare care poate fi fondul principal al compoziiei, in
care se dispun alte flori de diferite colori. De exemplu, pe un
fond de crie galbene se asociaz arii mai mici de salvia
farinaceea care snt de culoare violet albastru, cu flori de gura
leului rosu-portocaliu (antirrhinum majus). Pentru a evita
impresia de ghiveci , se va apela fie la cromatism (treceri de la
o nuan la alta), fie la o realizare n cmpuri succesive.
1.c. La compunerea decoraiilor florale, la alegerea culorilor se
ine cont si de distanta de percepere a lor. Dar nu numai distana
posibil de percepere, ci i etalarea succesiv n spaiu a culorilor, in
funcie de intensitatea lor va conta in ansamblul perceperii cromatice
al compoziiilor florale. Culorile i nuanele cele mai vii sunt percepute
bine de la o distanta mai mare; culorile reci (albastru, indigo, violet)
odat cu mrirea distantei se estompeaz si devin culori terse, mate.
Culorile nchise, in general e bine sa fie mrginite cu culori deschise,
mai vii, pentru a reda mai profund intensitatea in adncimea si
contrastul intre culori si culoarea verde dominanta a peisajului. La fel
i culorile reci trebuie combinate cu culori calde pentru a mari
contrastul intre cele doua pete de culori.
1.d. La compunerea culorilor, arhitectul peisagist trebuie sa tina
cont si de anotimpuri. Astfel in sezonul de var pot fi culori mai
estompate i pastelate, fa de sezonul de primvara in care va

6

domina combinaii de culori contrastante si cu intensitatea mai
violente. In sezonul de toamna culorile sunt mai puternic colorate si
dominate de coloritul viu al frunzelor (mai ales a arborilor si a
arbutilor, plantelor foioase).
La alegerea coloritului ornamentelor florale se ine cont si de
celelalte elemente din compoziia amenajrii peisagistice, cum ar fi:
gazonul, frunziul arborilor si arbutilor, materialele de construcie a
elementelor arhitecturale, finisajul mobilierului urban, iluminatul
nocturn, suprafee de ape, etc..
Asocierea culorilor cu stilul de compoziie a ansamblului poate da
efecte bune ce subliniaz intenia compoziional dorita de arhitectul
peisagist. De exemplu, pentru o compoziie simetric a unei amenajri
peisagistice, pentru mrirea efectelor create de simetrie in contextul
vizual, se va folosi mai mult coloritul monocrom, ce va sublinia
puternic efectul sobru si pretenios al simetriei. In asemenea cazuri se
va folosi culoarea roie (n general) combinat cu suprafee albe mai
mici i dispuse riguros in direcia indicat de simetrie.
1.e. Frunziul
Dei perceperea lor nu acioneaz in egala msura ca frunziul
arborilor, totui au o importanta pondere decorativa in compoziiile
florale. Frunzele pot fi diferite intre specii, dup forma, marime
culoare, modul de dispunere a lor pe tulpina plantei.
1.f. Habitusul
De asemenea ofer posibiliti de redare a unor efecte grafice-
vizuale. Plantele floricole se clasifica din punct de vedere a habitusului
in:
- specii perene, cari triesc i rodesc mai muli ani de-a rndul,
avnd o rdcin persistent din care se dezvolt n fiecare
primvar o nou tulpin;
- specii erecte, cele care evideniaz forma lor pe vertical
- speciile urctoare, cele care pot acoperi suprafee verticale a
elementelor arhitecturale sau alte elemente.
1.g. Succesiunea sezonala a plantelor floricole
In dorina arhitectului de a menine suprafeele amenajate colorate in
decursul a ct mai multe luni dintr-un an, el va alege combinaii de
specii floricole astfel, nct suprafaa ornamentata sa nu rmn
niciodat fr flori nflorite. Succesiunea sezonal cuprinde:
- specii cu nflorire de primvar (plante cu bulbi: ghiocei, narcise,
viorele, zambile), alte plante perene (maci, garofie), plante
bienale (nu-m-uita. Paralute, pansele)
- Specii cu nflorire de var: plante perene (margarete, nemtisori),
plante perene cultivate ca anuale (dalii, Canna indica), plante
bienale (nalba de gradina, degeei), plante anuale (gura-leului,
regina noptii, begonii, glbenele)

7

- Specii cu nflorire de toamn: plante perene (aster sp., tufnele,
crizanteme), plante anuale cu nflorire prelungita din var
(verbine, crie, salvie)
2. TIPURI DE DECORATIUNI FLORALE PENTRU AMENAJARILE
PEISAGISTICE (Figura 7c.01, Figura 7c.01a)
Dispunerea
plantelor floricole
in diferite tipuri
de forme
geometrice va da
un caracter
special
amenajrilor
peisagistice.
Aceste forme
specifice
grdinilor sunt:
Figura 7c.01. Figura 7c.01a.
- rabatele, (figura 7c.02) ce au
forme geometrice regulate
(dreptunghi, ptrat, rotund,
eliptic..) sau de multe ori forme
geometrice neregulate si
asimetrice. Rabatele sunt
alctuite din una sau mai multe
specii anuale sau bienale de flori
ce contureaz desenul geometric
regulat sau neregulat sau un
desen liber, sau desen stilizat,
toate aceste forme ncadrate
intr-o forma geometrica ce formeaz rabatul. Figura 7c.02.
Rabatul poate fi conturat si de gard viu, tuns scurt, borduri finisate cu
diferite materiale decorative ce intra organic in compoziia generala a
amenajrii. Platbande florale, care de fapt sunt nite rabate inguste
si lungi in fii de forma regulat. Daca rabatele sunt rotunde se
numesc ronduri. Rondurile pot fi alctuite doar dintr-o singura specie
anual, sau din mai multe specii. Cele omogene ( formate dintr-o
sigura specie: Salvia, Begonia, Tagetes) de obicei au forma rotunda.
Cele mixte sau multicolore sunt formate din mai multe specii
combinate dup culori si se realizeaz prin descompunerea formei
geometrice mari de plantat in forme geometrice mai mici.

8

- mozaicuri, (figura
7c.03) se obin prin
dispunerea in
aranjamente a soiurilor
specifice pentru alctuirea
mozaicului in forme
regulate, astfel ca sa dea
suprafee contrastante,
tipice mozaicurilor. In
alctuirea mozaicurilor
frunzele vegetaiei
plantelor floricole sunt
determinante, cum ar fi: Figura 7c.03.
Coleus, Gnaphalium, Alternanthera, Iresine, Santolina.
- arabescurile (figura
11.04) sunt formate din
linii curbe obinute din
plante florale dispuse pe
un fond uniform (gazon)
alctuit din specii de talie
joasa si viu colorate, de
exemplu, Begonia
(Semperflorence (roz,
roii albe. Si arabescurile
pot fi conturate cu
borduri tunse scurt
buxus (sempervirens) de Figura 7c.04.
talie mica. Petele florale , de forme diferite si mrimi diferite, realizate
in majoritatea cazurilor dintr-o singura specie sau maxim din trei
specii, dintre care una fiind dominanta.
- covoarele (Figura 7c.05.)
florale sunt caracterizate de
dispunerea lor in suprafee
mari, formnd adevrate
covoare, cu contururi ondulate.
In limitele acestor suprafee pot
fii concepute si desene libere
sau geometrice alctuite din
specii de flori cu un colorit
contrastant, dar de aceiasi
inaltime ca si specia de fond.
Covoarele florale sunt populate
cu flori cu aceeai perioada de nflorire. Figura 7c.05.

9

- bordurile (Figura 7c.06) florale, sunt elemente care marginesc,
inchid, anumite constructii decorative, arhitecturale cum ar fi: bazine,
socluri, statui, garduri vii, ele in general sunt
fasii regulate si inguste ce subliniaza linia directoare a elementelor
arhitecturale pe care le insotesc, in general in culori vii. Bordurile pot
fi construite atat din flori anuale cat si bienale sau
figura 11.05. perene. Bordurile pot fi borduri mixte sau borduri
monoflorale, in functie de limbajul dorit de arhitectul peisagist.
- grupurile, (Figura 7c.07)
sunt compuse din speciile
floricole voluminoase de
exemplu: bujori, aster, nalba
de gradina, dorinicum. Daca
gradina are dimensiuni mai
mari grupurile formate din
speciile floricole mai sus
mentionate, vor cuprinde 3-6
exemplare intr-un grup. Cu cat
dimensiunea gradinii scade, cu
atat numarul speciilor folosite
in alcatuirea grupului floral va Figura 7c.06.
scadea, astfel se ajunge ca intr-o gradina mica sa avem o planta ca
exemplar solitar.
In afara modalitilor de
decorare florale in amenajrile
peisagistice , care sunt de fapt
cele clasice, mai sunt si alte
modalitati de decorare a
spatiilor exterioare, cum ar fi
dispunerea florilor in combinatii
stilistice libere intre
posibilitile mai sus
menionate, sau dispunerea in
forme si compozitii moderne ce
nu tin cont de loc, scheme clasice. Figura 7c.07.
Acest mod de aranjament poate sa prezinte o fora deosebita de
decorare a suprafetelor, dar si un pericol de a da o atmosfera de haos
si dezordine in compunerea spatiilor, atat dpv planimetric spatial cat si
ca paleta de culoare.
In afara plantelor floricole vegetaia erbacee cuprinde si alte
nenumarate specii de plante cu calitati ornamentale si adaptri
ecologice utilizate in grdini si parcuri.

10

- Gramineele (figura 7c.08)
ornamentale perene de talie
mare, se pot folosi si ca plante
solitare sau combinate cu plante
de talie mai mica. Eleganta
siluetei acestor plante, precum si
frunziul bogat, pot oferi un decor
interesant. In anumite
aranjamente se pot introduce
ierburi ornamentale de talie mai
mica, acestea gsindu-si cu
precdere locul lng un bazin rustic, Figura 7c.08.
zid de sprijin, scara, de-a lungul malului unei ape.
- Ferigile, (figura 7c.09) plante
folosite att in amenajrile
exterioare cat si in cele de interior.
Prin frunziul lor bogat, sunt
plante extrem de decorative si isi
gsesc locul in spatiile umede si
umbrite. De amintit cteva specii,
Scolopendrium vulgare sau
Polypodium vulgare, sau
Dryopteris Filix-mas, sunt utilizate
sub forma de grupuri sub umbra
copacilor, pe lng vile izvoarelor, Figura 7c.09.
firelor de apa, fiind plante ce iubesc locurile umbrite.
- Plante aromatice, (figura 7c.10)
plante medicinale si legumicole
decorative, exista o tradiie milenara
in cultivarea lor . In general sunt
folosite in forme libere, grupate intre
ele, nu mai mult de 2-3 specii.
Dintre cele mai cunoscute plante
aromatice, putem enumera:
cimbrisor (thymus sp.), coada
oricelului (achillea sp.), pelin
(Artemisia absinthium), menta
(mentha sp.), coriandru (coriandrum), Figura 7c.10.
melissa, cimicifuga, busuioc (ocimum), levnica (lavandula)

11

- Plantele leguminoase
ornamentale (figura 7c.11)
se disting in general prin
habitusul lor special, formate
din tufe voluminoase, frunze
mari: ptrunjelul cret
(petroselinum satirum),
tartacutele(cucurbita pepo),
varza ornamentala (brassica
oleraceea), ceapa de tuns
(allium scoenoprasum) cu
frunze mici si fine, tubulare si Figura 7c.11.
numeroase inflorescene de culoare roz pal.
- Plante acvatice. (figura 7c.12) innd seama de regimul de
umiditate caracteristic locurilor
de origine al acestei categorii,
plantele decorative se mpart
n urmtoarele grupe:
- hidrofile (acvatice), care se
cultiv n bazine i acvarii
(nuferii);
- higrofite, plante terestre
care prefer umiditate
edafic i atmosferic
ridicat (Calla,
Myosotis palustris); Figura 7c.12.
- mezohigrofite, plante terestre cultivate n locuri cu umiditate
moderat.
Alctuiesc predominant
vegetaia zonei temperate
i sunt reprezentate de
majoritatea plantelor
floricole cultivate n cmp;
- xerofite, cultivate n locuri cu
umiditate redus i
adaptate deficitului de
umiditate (cactuii de deert
Aztekium (Figura 7c.13),
alte suculente: Aloe, Agave,
Crassula etc.). Figura 7c.13.
Plantele acvatice sunt plante extrem de decorative, ce populeaz nu
mai bazinele sau lacurile naturale in amenajrile peisagistice. Alegerea
speciilor in decorarea oglinzilor de apa artificiale sau naturale sunt
alese nu numai in funcie de nsuirile decorative ale lor, dar si din

12

cerinele specifice factorului apa si de adncimea bazinului respectiv.
In acest gen de amenajri trebuie folosite cu mare precauie plantele
invadante (papura, stuf, trestie de balta)
3. Gazonul. Unul dintre elemente naturale cu o putere de mare
expresivitate de decor, l
reprezint gazonul. Peluzele
nierbate, reprezint una dintre
principalele frumuseii ale
amenajrilor peisagistice
exterioare. Simplitatea gazonului
bine ntreinut nu se poate
confunda cu simplismul si srcia
de idei a unei compoziii
exterioare. Covoarele verzi fac
legtura intre toate elementele
compoziionale a creaiei arhitectului Figura 7c.14.
peisagist si, este in stare sa
uneasc infinite volume si forme
vegetale, piese de ap, culori si
toate funciunile dorite de
circulaiile si construciile utilitare.
Nici un alt element natural nu
poate reda mai bine
expresivitatea unui arbore solitar
sau a unei plante floricole solitara,
dect un gazon cu un colorit a
crei nuan este adecvata
perfect la coloritul elementului de baza. figura 11.15.
La nceput, gazonul se referea la peluze cu iarba fina, foarte bine
ngrijita, in prezent aceast denumire
se refera la diferitele tipuri de ierburi,
avnd funciuni diferite:
- gazon pentru pajiti (figura 7c.14.)
- gazon decorativ (figura 7c.15.)
- gazon pentru sport (figura 7c.16.)
- gazon agrement, (figura 7c.17.)
- gazon utilitar (stabilizarea
terenurilor, taluzurilor, malurilor)
(figura 7c.18)
Compoziia gazonului, este diferita in figura 11.16.
raport cu funcia principala pe care o ndeplinete precum i cutipul
solului si climei in care este situat gazonul. De exemplu, gazonul de
agrement pentru umbr are in compoziia sa 15% Poa trivialis, 20%
Poa nemoralis, 30% Festuca rubra commutata, 35% festuca rubra.
Sub copaci sau gardul viu pentru peluza de ornament este potrivit un

13

amestec de fetuque rouge.
Daca pe suprafaa peluzei
este permisa circulaia
pietonal, fr jocuri
sportive, se poate aduga ray
grass pana la 20 %.
Gazonul cere o atenie
deosebita in ntreinerea lui,
in funcie de condiiile de
teren si funciunea pe care o Figura 7c.15.
ndeplinete. De frecventa tunderii si
regularitatea ei depinde direct in mare
masura aspectul gazonului. Frecventa
tunderii depinde de amestecul de
gazon folosit. Gramineele cu frunze
fine trebuie tunse mai des dect
gramineele cu frunza lata.
Rdcinile gazonului epuizeaz
repede rezerva de hrana din sol.
Aportul de fertilizante de maniera
regulata si in momentele propice
asigura culoarea si vivacitatea ideala. Figura 7c.18.
La nceputul primverii, este
bine venita nlocuirea
ngrmintelor chimice cu un
strat subire de mrania
(ngrmnt organic) sau
compost in strat fin.
ntotdeauna se aplica
ngrmintele pe un sol umed.
nainte de nfiinarea gazonului
pe un teren slbatic este
necesara curirea terenului
(exista erbicide a cror aciune Figura 7c.17.
este de scurta durata).
Udarea peluzelor se pot realiza si cu instalaii moderne de irigare.
Se va uda in cantitati suficiente, insa cantitile mai mari de apa nu
nseamn reducerea perioadelor de udare. Rdcinile gazonului se afla
in primii 10 centimetri de pmnt, nivel la care schimbrile
higrometrice sunt cele mai active.
In ariile umbrite de arbori, gazonul nu d rezultatele dorite, din
aceasta cauz arhitectul peisagist va cuta alte soluii de a remedia
aceste suprafee. Una dintre posibilitile de soluionare ar fi plantarea
arbutilor trtori cu frunze persistente, cum ar fi: vinca minor sau
vinca major.

14

Lipsa sau insuficienta stratului de sol fertil (frecvent ntlnite n
amenajri urbane) este o alta problema, pe care arhitectul peisagist o
va remedia prin importarea de pmnt vegetal.
Terenurile impermeabile, de consistenta argiloasa, impun crearea
unui drenaj (pante pentru evacuarea apelor) a apelor acumulate.
De asemenea peisagistul va acorda o atenie special marginilor de
racordare ntre suprafeele orizontale a gazonului cu suprafeele
verticale a elementelor construite (socluri, garduri, perei).
3. NTREINEREA CULTURILOR FLORICOLE.
Dup nfiinarea culturilor floricole n cmp i n spaii protejate,
este necesar asigurarea condiiilor optime de cretere i dezvoltare,
prin aplicarea unui complex de lucrri de ntreinere care difer n
funcie de specie i sistemul de cultur practicat.
4. TEHNICI DE DIRIJARE A PERIOADEI DE NFLORIRE.
Determinarea nfloririi plantelor ntr-o alt epoc dect cea
normal, reprezint o modalitate de a completa ct mai eficient
sortimentul de flori n diferite sezoane, cu scopul de a rspunde
cerinelor tot mai mari pentru flori proaspete n orice anotimp. Sunt
cunoscute 4 metode care permit ealonarea produciei de flori de la
diferite specii, n alte epoci sau chiar n tot cursul anului:
- cultura timpurie
- cultura trzie
- cultura forat
- cultura continu.


A. SPECII FLORICOLE PERENE
(Prf. Iliescu, Ana-Felicia)
1. GRUPARE DUPA TALIE

Pana la 30 cm
Acaena buchananii Ajuga reptans
Adonis vernalis Alyssum saxantile
Arabis alpina Helleborus purpurascens
Bergenia crassifolia Primula sp.
Campanula carpatica Sedum sp.
Cerastium tomentosum Sempervivum sp.
Dianthus plumarius Veronica prostrata
Gentiana sp. Viola sp.

30 60 cm

Achillea millefolium Gypsophyla paniculata
Alchemilla mollis Hosta sp.

15

Aster amellus Iberis sempervirens
Astilbe chinensis Lavandula angustifolia
Bergenia cordifolia Lychnis calcedonica
Brunnera macrophylla Papaver orientale
Campanula glomerata Salvia nemorosa
Catananche coerulea Santolina chamaecyparissus
Gailllardia lanceolata Stachys lannata
Geranium sanguineum Veronica spicata
Geum coccineum

60 -100 cm

Achanthus spinosus Centranthus rubber
Achillea millefolium Delphinium grandiflorum
Aconitum napellus Dicentra spectabilis
Anemone japonica Echinacea purpurea
Aquilegia hybrida Hemerocallis sp.
Aster sp. Kniphophia hybrida
Campanula persicifolia Lupinus polyphyllus
Centaurea sp. Rudbeckia lanceolata

Peste 100cm

Acanthus mollis Delphinium cultorum
Achillea filipendula Helenium autumnale
Anchusa azurea Monarda dydima
Aruncus sylvestris Solidago canadensis
Aster novae-angliae Veronica longifolia


2. GRUPARE DUPA CULOAREA FLORILOR SI TIMPUL
INFLORIRII

Flori albe
Inflorire de primavara
Anemine silvestris Iberis sempervires
Anemone nemorosa Iris germanica
Arabis alpina Iris pumila
Bellis perennis Muscari botryoides
Convalaria majalis Narcissus poeticus
Fritillaria imperialis Paeonia lactiflora
Galanthus nivalis Phlox divaricata
Helleborus niger Primula auricula
Hyacinthus campestris Tulipa
Inflorire de vara
Aquilegia coerulea Iberis sempervirens
Astilbe arendsi Lupinus polyphyllus

16

Astilbe chinensis Lilium candidum
Achillea ptarmica Lilium regale
Chrysantemum leucanthemum Lychnis chalcedonica
Campanula glomerata Malva moschata
Campanula carpatica Malva mauritanica
Dahlia variabilis Oenothera speciosa
Dianthus plumarius Papaver alpinum
Gladiolus hibridus Phlox paniculata
Gypsophilla paniculata Physostegia virginiana
Hosta plantaginea Saponaria officinalis
Iris florentina Veronica sp.
Inflorire de toamna
Aster californica Colchicum album
Actaea alba Dahlia variabilis
Achillea ptarmica Hosta plantaginea

Flori galbene

Inflorire de primavera
Alyssum saxatile Primula acaulis
Crocus vernus Primula auricular
Hyacinthus orientalis Primula elatlor
Iris germanica Primula officinalis
Iris pumilla Tulipa sp.
Narcissus poeticus
Inflorire de vara
Achillea filipendulina Hemerocallis fulva
Althaea sp. Hemerocallis fulva
Canna indica Oenothera
Coreopsis grandiflora Oenothera
Dahlia variabilis helenium
Gaillardia hybrida Rudbeckia speciosa

Flori roz

Inflorire de primavera
Aster alpinus Helleborus orizontalis
Bellis perennis Hyacinthus orientalis
Bergenia crassifolia Iris kaempferi
Crocus vernus Paeonia officiallis
Dicentra spectabilis Paeonia lactiflores
Fritillaria imperialis Phlox subulata
Inflorire de vara
Achilea millefolium Astilbe chinensis
Althaea rosea Campanula medium
Aquilegia vulgaris Chrysanthemum
Dianthus lumarius Phlox paniculata

17

Digitalis purpurea Physostegia virginiana
Geranium grandiflorum Sedum spectabile
Inflorire de toamna
Anemone japonica Sedum spectabile
Geranium cinereum

Flori rosii

Inflorire de primavera
Aubrieta deltoidea Paeonia tenuifolia
Bellis perennis Phlox divaricata
Fritillaria imperialis Primula acaulis
Helleborus purpurescens Tulipa sp.
Inflorire de vara
Achillea millefolium Echinacea purpurea
Althea rosea Geranium sanguineum
Astilbe arendsii Lilium tigrinum
Canna indica Lupinus polyphyllus
Centranhus rubber Lychnis chacedoniea
Dahlia variabilis Monarda dydima
Dianthus deltoids Papaver orientale
Dianthus plumarius Phlox paniculata
Inflorire de toamna
Anemone japonica Echinacea purpurea
Aster novae angliae Geranium sanguineum
Canna indica Senecio elegans

Flori albastre violet

Inflorire de primavera
Anemone pulsatilla Crocus vernus
Aubrieta deltoidea Gentiana sp.
Aquilegia hybrida Hyacinthus orientalis
Brunnera macrophylla Iris germanica
Iris pumila Phlox divaricata
Iris sibirica Scilla sibirica
Muscari botryoides Viola odorata
Phlox kaempferi Vinca minor
Inflorire de vara
Aconitum napellus Lavandula angustifolia
Anemone japonica Lupinus polyphyllus
Aquilegia vulgaris Phlox paniculata
Aster amellus Polemonium caeruleum
Aster alpinum Salvia nemorosa
Astilbe arendsi Scabiosa caucasica
Aubrieta deltoidea Tradescantia virginiana
Campanula sp. Viola altaica

18

Colchicum autumnale Viola odorata
Delphinium cultorum Veronica longifolia
Erigeron speciosus Veronica spicata
Inflorire de toamna
Aster alpinus Colchicum autumnale
Aster dumosus Dahlia variabilis
Aster novae-angliae Phlox paniculata
Aster novi-belgii


B. SPECII FLORICOLE ANUALE SI BIENALE

1. GRUPARE DUPA TALIE

Pana la 30 cm

Ageratum mexicanum Chrysantemum parthenium
Antirrhinum majus Dianthus caryophyllus Chaba
Begonia semperflorens Dianthus barbatus
Bellis perennis Dimorphoteca sp.
Callistephus chinensis Gazania splendens
Celosia cristata Godetia amoena
Centaurea cyanus Gomphrena globosa
Convulvulus tricolor Helichrysum bracteatum
Impatiens balsamina Portulaca grangiflora
Lobelia crinus Reseda odorata
Lobularia maritime Silene rosea
Myosotia alpestris Tagetes patula
Nigella damascene Tagetes tenuifolia
Petunia hybrida Verbena x hybrida
Phlox drummondi Viola witrokiana

30 60 cm

Anchusa capensis Impatiens sp.
Antirrhinum majus Impatiens sp.
Arctotis grandis Mirabilis jalapa
Aster sinensis Nicotiana affinis
Calendula officinalis Petunia hybrida
Campanula medium Salvia splandens
Cheiranthus cheiri Salvia farinacea
Clarkia elegans Tagetes erecta
Cosmos bipinnatus Tropaeolum majus
Delphinium ajacis Zinnia elegans
Eschscholtzia californica Zinnia haageana
Heliotropium peruvianum


19

60 100 cm

Asmaranthus sp. Helianthus annuus
Callistephus chinensis Lavatera trimestris
Campanula medium Malope trifida
Chrysanthemum carinatum Mirabilis jalopa
Cleome spinosa Nicotiana affinis
Coemos bipinnatus Rudbeckia hirta
Delphinium ajacis Zinnia elegans
Digitalis purpurea

Peste 100 cm

Althea rosea Cosmos bipinnatus
Chrysanthemum sp. Digitalis purpurea
Cleome pungens Helianthus anuus
Helichrysum bracteatum Lathyrus odoratus
Ricinus communis Phaseolus coccineus
Urcatoare Tropaeolum majus
Ipomaea sp.






2. GRUPARE DUPA CULOAREA FLORILOR

Flori albe

Althaea rosea lavatera trimestris
Antirrhinum majus Lobularia maritime
Arcotis grandis Lupinus sp.
Begonia semperflorens Matthiola incana
Bellis perennis Nicotiana alata
Callistephus chinensis Petunia hybrida
Cheiranthus cheiri Portulaca grandiflora
Cosmos bipinnatus Pyrethrum roseum
Delphinium ajacis Verbena x hybrida
Gypsophilea elegans Viola x wittrockiana
Heliotropium arborescens

Flori galbene

Althea rosea Gaillardia picta
Antirrhinum majus Gazania splendens
Calendula officinallis Limonium sinuatum

20

Cheiranthus cheiri Rudbeckia hirta
Chrysanthemum carinatum Tagetes sp.
Eschscholtzia californica Zinnia elegans

Flori roz

Althea rosea Cosmos bipinatus
Alyssum maritimum Dianthus sp.
Antirrhinum majus helichrysum bracteatum
Begonia semperflorens Impatiens balsamina
Bellis perennis Lathyrus odoratus
Centaurea moschata Matthiola incana
Clarkia elegans Papaver sp.
Phlox drummondi Verbena hybrida
Petunia hybrida

Flori rosii

Althea rosea Helichrysum bracteatum
Amaranthus caudatus Impatiens balsamina
Antirrhinum majus Mirabilis jalapa
Begonia semperflorens Pelargonium zonale
Celosia cristata Salvia splendens
Cosmos bipinatus Verbena hybrida
Dianthus sp. Zinnia elegans
Digitalis purpurea


Flori albastre-violet

Ageratum houstonianum Ipomaea tricolor
Anchusa capensis Lathyrus odoratus
Bellis perennis Limonium sinuatum
Callistephus chinensis Myosotis alpestris
Campanula medium Petunia hybrida
Centaurea cyanus Plox drummondii
Cosmos bipinnatus Verbena x hybrida
Delphinium ajacis Viola x wittrockiana
Heliotropium arborescens