Sunteți pe pagina 1din 16

1

CURS 6

MOTTO
Regula de aur este c nu exista regula de aur George Bernard Shaw

4. Introducere in bazele proiectrii arhitecturii peisajere
(Peisaj i Proiectare)
4.a. Apariia unei societi care creeaz peisaje
In ultimele decenii interesul fa de mediu si astfel in mod
automat fata de peisajul de toate tipurile, a cptat o important
ieit din comun. In rile dezvoltate, amenajrile peisagistice pe
toate nivelele sunt in centrul interesului att al indivizilor din
societate, precum si a guvernelor la nivelul activitii politice.
Sistemul de gestionare a calitii peisajului i condiiile de echilibru ale
administraiei publice locale prevd utilizarea terenurilor pentru
amenajri peisagistice in limita gradului de interes public.
Relaia ntre peisaj i munc s-a modificat; n prezent, se
impune ideea c munca trebuie mai puin s inspire compoziiile
peisagistice ci s fie dac nu subordonat, cel puin orientat, de un
imperativ peisagistic.
Peisajul nu doar rezist, ci capt importan ntr-att, nct
face obiectul unor politici i orienteaz munca unui numr crescnd de
persoane. Peisajul este mai mult ca niciodat o mediere important a
raportului nostru cu spaiul. Dar i-a schimbat statutul. De acum
nainte este n mod esenial simbolul unor identiti recompuse i
teritorialiti nestatornice.
n prezent, ne aflm la o cotitur a raportului nostru cu peisajul
n Occident. Aceast cotitur este perceptibil ntr-un ansamblu de
practici sociale, instituionale i geografice care se exprim n locuri
diverse n special n Europa care aproape au valoare de laborator
experimental al unei schimbri care este poate destinat s vizeze
ansamblul tuturor spaiilor noastre de via. Aceast schimbare se
refer n acelai timp la sensul i natura relaiei care leag munca
obinuit i reprezentarea peisagistic, la desfurarea la scri
necunoscute pn acum a controlului tehnic, ideologic i politic n
producia peisagistic i la subordonarea practicilor noastre
peisagistice la teritorialiti colective care nu mai formeaz un peisaj
n mod spontan.
Specialitii care dezvolt concepia despre peisaj total i trag
concluzii asupra interesului de a combina abordrile naturaliste,
fenomenologice i culturale asupra peisajului, se opresc ndelung
asupra produciilor picturale, tiinifice i literare ale oamenilor din
Secolul Luminii.
Notiuni, generalitii:
Planificarea unui spaiu pentru o comunitate, innd cont numai
de obiectivul principal al proiectului (cum ar fi locuire, dotri publice
etc), nu este suficient pentru satisfacerea cerinelor proiectarii

2
durabile. Proiectarea durabila modern necesita un sistem complex,
care angreneaz o mulime de interese ale comunitii, astfel c,
proiectarea necesit un efort comun de echipa.
n general, n funcie de amploarea investiiei, proiectele de
amenajare peisagistice, se poat grupa n trei categorii principale:
CATEGORIA A, planificare peisagistica pe scar mare in
general punem afirma c, cu ct mai mare este spaiul de
proiectat, cu att mai dominant este caracterul de reglementri
teritoriale a proiectrii peisagistice (de control al amenajrii
asupra naturii i asupra dezvoltrii sociale) astfel, se reduce
importana factorilor de manifestare formal i individuala.
Baza proiectrii pe scar larg este definit de conceperea
SISTEMULUI unui ntreg care este alctuit din multiple reacii si
interaciuni reciproce intre obiectele si unitile individuale
nchise (sau deschise). Proiectarea amenajrilor peisagistice
teritoriale are ca si unealta de planificare modelarea mediului
nconjurtor si se apropie ca definiie de amenajri teritoriale,
sau adese ori urbanistici.
CATEGORIA B, proiectare pe un teren, amenajarea unei
suprafa mai restrns, crearea planificat a unor uniti
nchise, intregi, un COMPONENT, care se ncadreaz (ar trebui
sa se integreze) n SISTEM. Obiectul proiectrii se constituie
din nsui elementele ntregi, cu diferite funcii cum ar fi diferite
categorii de spatii verzi, spaii deschise etc., care se justifica
prin modul lor de compunere intern i conceperea posibilitilor
multiple de legtur cu alte obiecte intregi (COMPONENTE),
viabilitatea planificrii SISTEMULUI.
CATEGORIA C, activitate de proiectarea specific amenajrilor
peisagistice, este proiectarea sistemului de spaiu verde, care
este situat la grania dintre cele dou categorii. Spatiile
acoperite cu vegetaie in interiorul i exteriorul aezrilor, sunt
tratate (mpreun cu alte obiective) in astfel de proiecte.
Aspectele ecologice i estetice ale acestui gen de proiectare sunt
la fel de importante. Aceast dualitate face, ca de multe ori
specialitii s se poziioneze pe una din laturile acestei meserii,
preocupndu-se numai de un pol anume, declarnd ca fiind
polul respectiv adevrata preocupare a peisagistului modern.
Evident, ca in totdeauna adevrul este undeva la mijloc, i asta
n funcie de natura amenajrii peisagistica concreta de
rezolvat.
De-a lungul mileniilor, secolelor, in cursul dezvoltrii economice,
spirituale i culturale s-au dezvoltat multe tipuri de peisaje. Ele
se difereniaz in funcie de modul de folosire, de utilizare a
terenului, mai bine spus a spaiului ce genereaz proiectul de
peisagistica. Astfel, putem vorbi despre peisaje de agricultur,
silvicultur, industriale, edilitare, urbane, sau de vacan, etc,
dar si de PEISAJE INTERIOARE tipologie de peisaj tot mai

3
mult rspndita in lume, care creaz nu puine mpotriviri in
rndurile peisagitilor de scoal clasica.
In interiorul unui tip de peisaj, cu ct acesta are mai multe
folosine, funcii, exista cu att mai multe anse s apar tensiuni
intre proprietarii i persoane din zona respectiv. Aceste aa-numitele
conflicte de utilizare a terenurilor sunt de natur, funcionala,
economice (de exemplu, un depozit de deeuri lng o zon
rezidenial), ecologice (un coridor ecologic tiat n dou de o
instalaie industrial) sau sociale (conflicte estetice, centrul comercial
lng un sit istoric). Desigur, intr-un anumit peisaj, diferite tipuri de
conflicte sunt adesea combinate, uneori chiar nedesprite. Tocmai
asta ar fi una din principalele sarcini a planificrii peisajului, de a
explora aceste probleme, de a soluiona aceste conflicte, prin crearea
unei structuri optime a peisajului nconjurtor.

Cteva elemente de baza la proiectarea peisajelor:
Procentul Spaiilor Plantate (PSP) raportul procentual caracteristic
unei parcele, ntre suprafaa total a parcelei/terenului, notat ST i
suprafaa liber de construcii i de amenajri exterioara (drumuri,
alei, pavaje, trotuare, terase) a parcelei/terenului, care are legtur
direct cu straturile adnci ale scoarei terestre i nu se suprapune
niciunei construcii (subsol, fundaie, dotri aferente reelelor edilitare
.a.), notat SL PSP=100 x SL/ST (%).
Documentaiile de urbanism (PUZ, PUG) in general stabilesc (ar
trebui) valoarea PSP minim (PSP min).
Amenajarea peisagist - clasic (categoria B) a sferei
peisagistici are ca tematica arhitectura peisagera care se preocupa cu
compoziia plantrii, forma spaiului, ap, pavaj i alte structuri, n
mod special in spaii nchise, private (parc, grdin etc) dar si de
spaii deschise, care sunt deschise publicului. Aceste programe
specifice clasice, de arhitectura peisajului se refer la: scuar, spaiile
pietonale, grdin public, parc, pdure parc, trandul, zona de
agrement, parcurile sportive, spaiile libere i verzi dintre blocurile de
locuine, grdinile particulare, aliniamentele plantate etc. In
continuare se va face referire mai ales la acest fel de tratare a
proiectri peisagistice lund in considerare faptul ca, categoria A de
proiectare are si conotaii urbanistice, ceea ce studentul aprofundeaz
la disciplinele respective.
4.b. Principii generale de proiectare a peisajelor
Complexitatea sistemului de peisaj la proiectare, trebuie s ia n
considerare aspecte ecologice, economice, sociale, tehnice i
estetice. La proiectare ar trebui inut cont de faptul c astzi cnd
schimbrile culturale i economice sunt rapide, transformarea
peisajelor - ca i consecina acestuia - are ca rezultat metamorfoza
peisajelor existente istoric, n peisaje noi. Astfel, fr a cunoate
exact structura, caracterul si componenele peisajului nconjurtor
este imposibil a satisface cerinele complexe al acestui proces.
Aa cum am vzut proiectarea in amenajri peisagistice necesita

4
abordri complexe si simultane subordonate ctorva principii de
altfel valabile si n arhitectura si in urbanism- fundamentale si absolut
comune pentru cele trei curente de baza existente in conceptul de
proiectare a peisajelor si a programelor specifice de arhitectura
peisagera, care sunt:
1. Principii ecologice;
2. Principii tehnice;
3. Principii economice;
4. Principii cultural istorice;
5. Principii funcionale;
6. Principii estetice-compoziionale;
1. Principii ecologice;
Proiectantul amenajrilor peisagistice aplic o serie de principii
ecologice, ce decurg implicit din natura sferei obiectului de proiectat.
Aceste principii se manifest n proiectul peisajistic n modul n care
este respectat conservarea mediului ambiant, protejarea peisajelor
existente i asigurarea condiiilor naturale adecvate mediului a noilor
proiecte peisajistice. Pstrarea principiilor ecologice nseamn
pstrarea trsturilor naturale importante i caracteristice a zonei n
care este implantat proiectul. Astfel n pdurile-parc, fondul vegetal
existent constituie elementul peisagistic de baz ce trebuie pstrat
ntr-o compoziie, creia i se altur elemente i funciuni peisagistice
secundare noi, fr a perturba echilibrul ecologic al pdurii.
Proiectantul este obligat a ine cont de condiiile ecologice,
edafice, hidrologice, condiiile climatice, etc, n proiectarea
amenajrilor peisagistice. Chiar mai mult, aceste elemente ecologice
sunt primordiale n gndirea unei amenajri peisagistice i n
stabilirea caracteristicilor dominante i funciilor principale ale
amenajrii. Diferenele multiple dintre formele de peisaje prezente n
teriporiu, poate s fac dificil nelegerea ecologiei peisajelor.
Descifrarea tipurilor sau configuraiilor specifice din cadrul mozaicului
terestru este foarte important n conceperea unui model ecologic de
cuprindere a problemelor n totalitatea lor i gsirea rezolvrii optime
a conflictelor ntre toate elementele componente ale unui proiect i
peisajul lui nconjurtor.
Cunoaterea comportamentului ecologic al plantelor n general
i a vegetaiei folosite n amenajarea unui proiect, n particular, este
la fel de important ca i criteriile ecologice amintite mai sus.
Satisfacerea cerinelor vitale a plantelor i relaiile lor reciproce,
ritmurile de cretere i transformarea lor n timp este o cerin
ecologic esenial a oricrui parc sau amenajare peisagistic.
2. Principii tehnice
n zilele noastre, ca i ntotdeauna, orice proiect peisagistic
ridic o serie de probleme tehnice. Aceste probleme tehnice sunt
specifice fiecrui loc i trebuie s fie adecvate fiecrei compoziii, i n
acelai timp s fie corecte din punct de vedere ecologic. Principiile
tehnice au n vedere att aspecte majore ale amenajrii peisagistice

5
n general n ansamblul su, ct i n aspectele de detaliu.
nfruntarea condiiilor topografice, modelarea reliefului, crearea
compatibilitilor ntre diferitele condiii naturale este pus sub
posibilitile tehnice date n mna peisagitilor. Amenajrile
peisagistice reuite sunt cele adecvate condiiilor naturale cari
reprezint un compromis ntre ceea ce ofer situl natural supus
amenajrii, si efortul tehnic nvestit n realizarea scopului, efectului
urmrit de amenajator. Proiect peisagistic corect, impune peisagistului
s gseasc soluiile tehnice cele mai adecvate pentru a exprima
ideea de baz a compoziiei sale.
Dezvoltarea tiinei i tehnicii n zilele noastre face posibil ca
aproape orice proiect peisagistic s fie posibil de rezolvat oriunde, i
ori cnd, din punct de vedere tehnic. ns nu asta este cheia
succesului unui peisaj. Tehnica modern nu trebuie folosit cu orice
pre i n orice loc (ns n orice caz tehnica trebuie folosit in special
pentru a satisface sigurana oamenilor de exemplu: la balustrade,
mna curent, zid de sprijin etc).
Un alt aspect al principiilor tehnice ar fi plasarea corect a
instalaiilor tehnice-utilitare necesare exploatrii parcului, cum ar fi:
s nu incomodeze fizic, s nu deranjeze vizual, s nu constituie o
surs de zgomot etc.
3. Principii economice;
Principiile economice ca i celelalte principii sunt strns legate
de cele tehnice. Orice soluie tehnic are n interiorul ei i o expresie
financiar a proiectului, ceea ce poate constitui o frna sau un motiv
de accelerare a unui proiect peisagistic. Conceptul general al unei
amenajri trebuie s valorifice la maximum posibilitile oferite de
teren i adoptarea funciilor la caracteristicile terenului.
Chiar dac este posibil de realizat din punct de vedere tehnic un
anumit concept peisagistic, adesea poate fi costisitor, ceea ce poate
pune sub semnul ntrebrii reuita ntregii amenajri. Soluiile tehnice
trebuie adecvate posibilitilor economice a beneficiarului din primul
pas al proiectrii.
Economicitatea proiectului de amenajare peisagistic poate
garanta buna finalizare i aprecierea n timp a ntregului proiect.
Astfel la proiectarea parcurilor este necesar a lua n consideraie i
reducerea cheltuielilor de ntreinere datorate exploatrii amenajrii
peisagistice n timp.
4. Principii cultural istorice;
Element important al amenajrii peisagistice este pstrarea i
dezvoltarea patrimoniului naional i universal al siturilor istorice i
naturale. Conservarea acestor valori ori a ansamblului arhitectural ori
a sitului arheologic, reprezint nu numai o cerin de baz a
amenajrilor peisagistice, dar de multe ori este ea nsi obiectul lor.
n aceste cazuri i fr a intra n domeniul respectiv este
important dozarea modului de ordonare sau subordonare a
elementelor compoziiilor naturale sau a celor din patrimoniu i a

6
elementelor noi ajuttoare n exprimarea i sublinierea valorii
patrimoniului. Este important de a meninere i a conserva acele
elemente in teritoriu care reprezint patrimoniul n compoziiile
peisagere. Astfel, n reabilitarea, regndirea siturilor de patrimoniu
este esenial pstrarea acestor elemente, pentru a menine valoarea
lor original. De exemplu, la introducerea unei noi funcii, necesiti,
n grdina Cimigiu din Bucureti, va fi necesar pstarea concepiei
original a grdinii, prin subordonarea funciei nou introdus n
compoziia grdinii. De subliniat c n cadrul Comisiei Naionale pentru
Protcia monumentelor i siturilor istorice, exist Comisia Naional
pentru Parcuri. Aceast comisie este interesat ca specificul parcurilor
i grdinilor istorice n Romnia s fie conservate de-a lungul timpului.
Folosirea i introducerea stilurilor moderne n siturile istorice
protejate, trebuie dozat cu mult precauie avnd n vedere c
aceste expresii peisagistice pot s provoace controverse n aspectul
general al amenajrii.
5. Principiile funcionale;
Asigur proiectului peisagistic valoarea utilitar. Funcionalitatea
este criteriul primordial al tuturor sistemelor de proiectare. Gndirea
proiectantului este canalizat la ndeplinirea scopului creaiei sale, nu
numai pe planul material al realizrii obiectul i produsul concret a
proiectului, dar i pe nivelul emoional, adic reaciile subiective ale
consumatorului fa de obiectul proiectului.
n general, funciunea, structura i forma sunt factori cu
importan egal care determin mpreun arhitectura peisager.
Niciunul dintre aceti factori nu ar trebui s fie dominant.
Principiile funcionale coreleaz i compatibilizeaz funciile
nglobate n obiectul de proiectare. Compatibilitatea funciunilor n
limitele proiectului va ordona justa mbinare a scurgerii elementelor n
timp i n spaiu n fazele de exploatare. n caz contrar cnd
funciunile nu sunt compatibile vor aprea disfunciunile, care n
cursul exploatrii vor fi greu de corectat.
O alt cerin important n contextul principiilor funcionale
este ierarhizarea funciilor n spaiu, precum i ierarhizarea funciilor
n timp. Funciile n amenajrile peisagistice precum i n arhitectura
- au patru dimensiuni: cunoaterea spaiului peisagistic proiectat se
desfoar prin parcurgerea i perceperea spaiului n timp. n cazul
perceperii peisagelor ai aduga i a cincia dimensiune respectiv cea
olfactiv.
Funciunile unui program specific de arhitectur peisagistic se
clasific n funciuni primordiale, ce constituie funciile eseniale ale
proiectului, funcii secundare, acele funcii care contribuie n mod
direct la buna desfurare a funciilor primordiale i funcii auxiliare,
funcii care prin dispoziia lor deservesc funciile anterioare. Funciile
sunt organizate i n diferite sectoare, grupri tematice permind
astfel o bun decurgere a activitilor n diferite zone, sectoare ale
proiectului, fr s deranjeze una pe cealalt.

7
Complexitatea sistemului funcional al unui proiect de amenajare
peisager este evident in funcie direct i cu categoria proiectului: un
proiect de categoria A va fi mult mai complex i bogat n diferite
funciuni i aspectele lor, dect unul din categoria B. Prezentul curs
nu se ocup cu proiectarea amenajrilor peisagistice din categoriile A
si C, limitndu-se numai la o descriere sumar a proiectrii peisagere
din categoria B al proiectrii peisagistice in funcie de amploarea
proiectului.
6. Principii estetice compoziionale;
6.a. Generaliti
Sunt strns legate de cele funcionale, mai precis zis, principiile
funcionale sunt ndeplinite intr-un proiect pe bazele satisfacerii (si)
principiilor estetice. Aplicarea, compunerea funciunilor ntr-un proiect
sunt executate de ctre proiectant prin filtrul cunoaterii profunde i
aplicarea principiilor estetice. De altfel, in majoritatea cazurilor
principiile esteticocompoziionale a amenajrii peisagistice sunt
identice cu cele arhitecturale sau cu cele generale, tratate i
dezbtute in tiina esteticii.
n perceperea unui peisaj aspectele vizuale sunt cele dinti
care ne atrag atenia. Percepia vizuala (ochiul) transmite omului, n
primul rnd informaii primordiale de volum, forma, culoare etc.
Principiile estetice exercita importan covritoare n toate categoriile
de amenajri peisagistice, indiferent de mrimea sau importana
funcionala a lor. Modul i msura de aplicare, personalizarea utilizrii
a principiilor estetice, d valoarea frumuseii obiectului proiectat,
sentimentul de plcere i ordine a spaiilor nirate pe axa compoziiei
dintr-un proiect de peisaj.
Aceasta se realizeaz prin (uneltele bine cunoscute i n
arhitectur) stabilirea unor proporii armonioase n spaiu a
elementelor componente, ierarhizarea spaiilor, conceperea
compoziiei generala a proiectului, precum i combinarea raporturilor
ntre elemente
componente, armonia i
contrastul formelor,
volumetria i culoarea
utilizat i nu n ultimul
rnd, prin rezolvarea
ingenioas a detaliilor.
In afara
principiilor clar generale
a esteticii, iat noiuni
de baza in principii
compoziionale in
arhitectura peisagera
(mai ales a grdinilor).
In arhitectura grdinilor Figura 4.01.
cateva ca si in arhitectura, valoarea artistica (estetica) a obiectului

8
proiectat, const in modul de combinare a formelor si a volumelor,
utiliznd efectele de perspectiva, contraste si armonii, jocuri de umbra
si lumina etc. Arhitectura grdinilor utilizeaz nc un element
principal (ce difer de cel folosita in arhitectura) elementul vegetaia
care i modifica aspectul lor n funcie de scurgerea timpului (cretere
in ani, anotimpuri) modificnd astfel expesia vizual a spatiilor create
de ei.
6.b. Aspectele vizuale cele mai importante ale perceperii
peisajului sunt privelitile si perspectivele.
Privelitea este o scena a peisajului observata dintr-un punct
avantajos. Privelitile pot fi, privelite panoramica , fragmentata sau
filtrata. Fiecare dintre aceste privelisti au variatiuni in raport cu pozitia
lor (ex. oblic, circular, lateral). (Figura 4.01.)
Perspectiva este o privelite limitata, o poriune ncadrata a
unei priveliti care este ndreptata spre un element sau spre un
complex dominant. Perspectiva este alctuita din punct de observaie,
punctul sau ecranul de interes (punct de fuga) si cmp intermediar.
6.c. Perspectivele peisagere formeaz multiple planuri cari
genereaz o ierarhie de diferite interese, valori a planurilor:
planuri verticale (trunci de arbori, ziduri, etc.)
planuri orizontale cere pot fii:
- planuri inferioare (de exemplu terenul) ce poate sa fie
plane, nclinate etc. tratate cu diferite finisaje (dalate,
pavate, asfaltate, nierbate etc.)
- planuri superioare formate din vegetaie (bolta de frunzi)
sau din construcie (pergola) sau combinaie intre ele.
In funcie de succesiunea
spaiala planurile verticale si
cele orizontale pot alctui in
compoziia peisagistica
primul plan, planurile
intermediale si ultimul plan,
fundalul. Ultimul plan la
rndul lui poate sa fie
punctul de interes si atunci
celelalte planuri funcioneaz
ca i un ecran dirijator ctre
obiectul de interes, sau
fondal, ecranul pe care se
proiecteay punctul sau
complexul de interes.
(exemplu: Parcul Carol
(Bucureti) arh. Octav
Doicescu)
In funcie de organizarea
compoziionala a elementelor de Figura 4.02.
grafica dominant, compoziia grdinii poate fii:

9
Compoziie geometrizata, construita din forme riguroase
(grdinile de la Versailles) se mai spune si perspective
arhitecturale (impropriu dup aparerea mea).
Compoziie natural, cu linii de pompoziie din forme libere
naturale (grdinile englezeti).
Perceperea perspectivelor de ctre ochiul uman are o
caracteristic deosebit, numit efecte optice. In proiectarea spatiilor
peisagistice avnd n vedere c aceste spatii sunt deschie (n general)
i relativ mari, manipularea acestor efecte poate s creeze un surplus
de valoare estetic, sau poate s contribuie la corectarea unor defecte
naturale/obiective a terenului, sau dimpotriv, neluarea in calcul a
acestor efecte de distorsiune poate dauna mult calitii compoziiei
peisagere. (Figura 4.02.) Dintre aceste efecte se poate enumera:
scurtarea aparenta a distantelor, care depinde nu numai de
distanta dintre privitor si obiectul privit dar si de unghiul de
privire, precum si de direcia de privire cum ar fi privirea
ascendenta, privirea descendenta, etc.
Micorarea aparent a obiectelor aflate la distan;
Deformarea figurilor si a siluetelor de la o distan anumit;
Efectul de alungire si de scurtare a suprafeelor la nivelul
pmntului (efect mult exploatat in grdinile geometrice
franceze);
Efecte combinate ca de exemplu efectul de scurtare/ alungire cu
efectul liniilor verticale de mrginire (plantaie pe aliniament) ce
va mri efectul de scurtare/mrire.
4.c. Noiuni de baz compoziionale in arhitectura peisajului
(parcuri si grdini).
Definiia compoziiei in estetica generala este: mod de
organizare si dispunerea a elementelor componente ale unei opere
artistice. De si definiia lui Virtuviu este perfect valabil si astzi
(COMPOZITIA = ORDINATIO + DISPOZITIO, unde DISPOZITIA este o
dispoziie dup calitate, ea privind locul si nfiarea parilor care
compun opera ntreaga, iar ORDINATIA este rnduirea convenabila a
diferitelor pri ale operei considerate separat, dar totodat raportate
in ce privete proporiile la simetria ntregului),
compoziia in teoria arhitecturi moderne este:
generatoare de identitate spaial particular a
partiului arhitectural. (Figura 4.03.)
Noiunea de compoziie i n peisagistic,
ocup un loc central i ca definiie este aproape
similara cu cea din arhitectura. Compoziia este
un instrument in mana proiectantului de peisaje
de a-si realiza i de ai exprima ideea
fundamental i personalizata, ce st la baza
obiectului proiectului su. Figura 4.03.
1. Unul din principiile de baza este unitatea compoziionala, in care
elementele sunt subordonate altora, intr-o nlnuire logic. Unitatea

10
compoziional este dat in primul rnd de existenta unui element
dominant (centrul sau axul de compoziie) fata de care se
construiete prin subordonare gradat restul elementelor existente
din intreg (proiect). In peisagistica acest Figura 4.03. dominant
este centrul compoziional ce se impun n planul de ansamblu i prin
geometria liniilor generatoare de compoziie, dar mai ales de rolul
importanei funcional a elementului. n proiecte (la parcurile) mai
mari, lng centrul compoziional principal, se pot proiecta mai multe
centre secundare subordonate celui principal, intr-o armonie in care
subcentrele subliliaz si susin centrul principal. De exemplu Parcul
Herstru are ca element dominant principal perspectiva intrri
principale din piaa De Gaulle, care se coreleaz organic cu alte centre
secundare cum ar fi zona Expoflora, Insula Trandafirilor, zona Nordica
cu al doilea acces imporant de la Piaa Scnteii.
2. Coerenta stilistic contribuie la nchegarea ansamblului
compoziional privitor la mijloacele de exprimare afectiv, la
caracterul afectiv al expresiei si armonia expresiilor arhitecturale. Un
exemplu de icoerenta stilistic ar fi amplasarea elementelor de
arhitectura peisagistice clasice
intr-o amenajare (gradin) rustic.
Adevrat ca exist rezolvri
frapante moderne de a combina
diferite elemente din diferite
stiluri, ns aceste rezolvri
necesit o abilitate special a
proiectantului (n dozarea
unitilor stilistice) si astfel in
cazul nostru, n-ar fi vorba de unitate Figura 4.04.
obinuta princontrastci simplu de un prost gust.
3. Scara compoziionala, este un alt principiu estetico
compoziional important, care de fapt stabilete n funcie de
amploarea amenajri, rapoartele de dimensiune i pozitionale intre
elementele componente a unei compoziie, precum si valoarea
psihico-dimensionala a elementelor compoziionale in relaia cu omul.
Componentele unei amenajri (parc) tine cont de msura omului n
dimensionarea elementelor funcionale ale compoziiei (lrgimea
aleelor, inaltimea treptelor etc.). (Figura 4.04.)
Dimensiunile elementelor
in plan orizontal se coreleaz cu
efectele vederii in perspectiva
care scurteaz sau lungete
optic diferite caractere a
planului. (in sec al XVII, Claude
Mollet invata studenii si c
aleile rectilinii de 300m
lungime trebuie s aib o lime Figura 4.05.
de 8 m.) Proporiile unei amenajare se stabilete in acord cu scara de

11
realizare a compoziiei sale: ntr-un scuar mic nu se proiecteaz scri
sau fntni monumentale. (Figura 4.04.)
4. Principiul proporiilor, dea cursul istoriei arhitecturii si in
general a artelor, mutiple experiene au ncercat exprimarea
proporiei fumase in formula matematice
sau scheme grafice, aa a fost (este)
considerat cifra de 1.618 ca numr de aur
sau rabaterea diagonalei cubului intr-un
dreptunghi transformndul in proporia de
aur. (Vitruviu, Leonardo da Vinci, Le
Corbusier etc.). (Figura 4.05. si 4.06.)
Principiul proporiilor armonioase folosite in
grdinile arhitecturale de ctre grdinari
(au chiar arhiteci), la nceput a fost aplicat
intuitiv in compoziii, fr a cuta aceste
relaii matematice. nsa se poate constata ca Figura 4.06.
in amenajrile peisagistice valoroase istorice, regsim aceste proporii
matematice.
5. Armonia si contrastul, principii de baza a tuturor artelor de
creaie. Exprima relaia de asemnare si/sau difereniere intre
elementele compozitiei.
6. Armonia in amenajrile peisagistice consta in asocierea
diferitelor forme, spatii, materiale asemanatoare cu altele
asemntoare existente in compoziie. Insa calitatea armoniei pierde
cu cat asemnrile tind sa devine mecanice si identice, devenind
astfel monotona. Aspectele care deosebesc elementele asemntoare
creaz de fapt liantul armoniei.
7. Diferentierea elementelor intr-o
unitate oarecare da contrastul in
compoziii. (Figura 4.07.) Arhitecii
peisagiti trebui sa aib o mere atenie in
dozarea contrastului, care la dozaj excesiv
poate provoca conflict in compoziie.
Dispunerea a mai multor contraste intr-un
spaiu restrns, aglomerarea simultana a
dezacordurilor intre elemente componente,
va distruge unitatea ansamblului. Figura 4.07.
Este recomandat folosirea in mod echilibrat accentuarea diferenelor
anumitor caliti ale peisajului, n raport cu pstrarea caracteristicilor
dominante a peisajului din zona.
Manipularea contrastelor in alctuirea plantaiilor capt
succes, atunci cnd anumite caracteristici dendrologice (exteriorizate
prin forme, marimi, culoare etc.) difer evident, cu caracteristicile
altora. Ca exemplu: se asociaz arbori si arbuti cu colorit contrastant
dar asemntori prin habitus si mrimea frunzelor, sau invers specii
dendrologice cu culori apropiate, care au insa siluete si/sau frunziul
contrastante.

12
Este de reinut ca efectele de armonie se poate repeta de multe
ori, insa repetiia contrastelor poate deveni suprtoare.
8. Echilibrul vizual este important in toate artele unde se
percepe (si) vizual. Este raportul dintre prile unei compoziii care se
realizeaz intre valori, intre culori, intre volume si forme, intre pri
juxtapuse dreapta-stnga, sus-jos, gol-plin, apropiere-deprtare,
abstract-concret, general-particular. (Figura 4.08.)
Sunt de menionat trei elemente principale in echilibrul vizual in
domeniul amenajarii peisagistice:
- Simetria se obine prin repetarea
elementelor componente ale parilor
unei compoziii pe cele dou pri a
unei ax de simetrie. Simetria se
ntlnete si in natura, in structura
intern a plantelor, a animalelor
(frunze, vertebrate), nsa in peisaj
rareor o sa gsim un echilibru simetric.
Simetria in amenajari peisagistice ofer
proiectului un caracter monumental,
oblignd in acest caz ca si scara si
proporiile sa fie adecvate. nc din Figura 4.08.
antichitate se aplica simetria incompoziia grdinilor iar in
renaterea a devenit o caracteristica definitoare a lor. Insa nu
totdeauna simetria atinge scopul dorit, avnd in vedere, ca de
multe ori la nivelul perceperi pe sol, omul nu-si realizeaz ca se
afla intr-o compoziie simetrica.
- Asimetria, este inversul
simetriei, presupune
echivalenta, creterea si
descreterea cantitilor
si a calitilor pentru a
obine echilibru
compoziional. De
exemplu un singur arbore
dominant poate echilibra Figura 4.09.
situaia compoziionala a unui grup de arbori mai mici.
Arhitectul totdeauna va cuta plasarea construciilor in maniera
ca edificiul sa echilibreze relieful nconjurtor, n funcie i cu
ajutorul materialului vegetal in amenajarile peisagere. Asimetria
(ca i compoziia liber) in ultimile decenii a castigat mult teren
fata de simetrie, in domeniile atrelor vizuale, inclusiv peisagitica
si arhitectura. (Figura 4.09.)
- Disimetria este simetria cu valori, accente sau culori i forme
schimbate pe cele doua pri a axului de compoziie.
9. Accentul este un instrument in mana proiectantul peisagist cu
care poate amplifica expresii vizuale ale unor elemente peisagistice in
scopul sporirii calitii estetice a compoziiei, sau mai des pentru a

13
marca unele funciuni dominante in lucrarea de amenajare. De
exemplu daca vrem sa accentuam peisagistic o panta pe o topografie
naturala, fr a mrii panta in mod fizic, se va planta arbori cu silueta
lunga spre vrful pantei. Operaiunea este inversa in carul cnd vrem
sa aplanam panta. Se poate obine efecte bune in punerea in evidenta
a intrrilor in parcuri sau in alte obiective prin folosirea arborilor,
arbutilor si/sau anumite construcii decorative.
10. Ritmul, este dispoziia
elementelor si/sau a obiectelor in
teren sau in spaiu, astfel ca prin
repetarea lor sa favorizeaz
apariia dispoziiilor simetrice. Dar
nu neaprat folosirea ritmului duce
la simetrificarea partiurilor, poate
de multe ori elemente ritmice
amplasate la locuri potrivite
(Figura 4.10.) poate duce la
desimtrizarea unui partiu simetric.
Pentru a obine efect de ritm ntr-o Figura 4.10.
compoziie, numarul minim de repetare a obiectelor este trei.
11. In arhitectura peisagistica poate sa mai vorbim de compoziii
in functie de mijloacele de expresie folosit, astfel se pot
caracteriza proiectele peisagistice cum ar fii:
- compoziie geometrica simetrica;
- compoziie geometrica asimetrica;
- compoziie libera neregulata;
- compoziie rustica;
- compoziie peisager;
sau: stil mixt, stil modern, stil compus etc.


Bazele proiectrii arhitecturii peisagistice vizeaz tocmai metode
de proiectarea durabil, care are ca obiectiv general exact gsirea
optimului interaciunii ntre cele sase principii de baz: economic,
tehnologic, ecologic, funcional, cultural si esteticul. Nivelul optim
corespunde acelei dezvoltri de lung durat care poate fi susinut in
condiii bune de ctre cele cele ase principii.
Gsirea soluiilor optime funcionale, costul amenajrii,
posibilitile tehnice de realizare a obiectivului, respectarea mediului
i punerea n valoare a peisajului nconjurtor proiectului, nseamn
de fapt arta amenajrii durabile a peisajului.


4.d. Fazele de proiectare unui proiect de amenajare peisager
(prezentate in capitole principale in ordinea cronologica a
executarii proiectului)
ntocmirea temei de proiectare,

14
obinerea ridicrii topo sc. 1/200
studiul geotehnic ce va preciza structura geologica a terenului,
adncimea pnzei freatice, condiiile de fundare pentru construcii
studiul terenului prin ncadrarea i analiza existentului in
documentaiile urbane existente (in vigoare) PUG, PUZ, studiul
mediului (flora, fauna existent), deplasarea pe teren (consemnari,
schite la fata locului), relaiile cu vecintile, eventual un scurt studiu
de prefezabilitate, alternative
obinerea Certificatului de Urbanism: Documentatia pentru
obtinerea C.U. va contine urmatoarele:
Piese scrise:
Cerere pentru eliberarea certificatului de urbanism;
Memoriu C.U.;
Document (chitanta) ce face dovada achitarii taxei pentru
eliberarea certificatului de urbanism;
Extras C.F.
Fisa tehnica
Piese desenate:
Plan de ncadrare in P.U.G.;
Plan de situaie existent;
Plan de situaie propus (2 exemplare).
n CU se precizeaz condiiile de emiterea a autorizaiei de
constructii: - avizele necesare si daca este nevoie de ntocmirea
documentaiei urbana (cnd tema contravine prevederilor din PUG
(PUZ), atunci este necesar ntocmirea unui PUZ sau PUD in
coformitate cu M.L.P.A.T.)
Colectivul de proiectare va elabora alternativele
Prezentarea propunerilor, variantelor beneficiarului;
Alegerea alternativei preferate;
Executarea studiilor de specialitate dup cerine (horticultura,
rezistenta, instalaii, etc)
colectivul de proiectare va elabora faza D.T.A.C.
(Documentaie Tehnica pentru obinerea Autorizatiei de Construire)
In proiect se va lua in consideraie infrastructura existent,
caracterului zonei (rezidenial, ind., mixt, etc.) a condiiile climatice
ale amplasamentului, vegetaia specific, elemente particulare sau
sensibile a terenului, a cerinelor din tema de proiect, a concluziilor
studiilor fcute si a avizelor obinute. Proiectul va rspunde la
cerinele eficienei economice, eficienei sociale, meninerea
echilibrului ecologic, sprijinirea educaiei, contiin social, etc.
D.T.A.C. contine:
Piese scrise :
Cererea pentru Autorizatia de construire (+copie dupa
buletin/carte de identitate sau certificat de nregistrare fiscala
dupa caz)
Anexa la cerere;
Dovada achitrii taxelor;

15
Dovada O.A.R. sau RUR;
Certificat de Urbanism;
breviar de calcul al Procentul Spaiilor Plantate (PSP)
Avizele si acordurile prevzute in certificatul de urbanism
H.C.L. pentru aprobarea PUD, PUZ, (dac este cazul);
Avize si acorduri de la regii si alte instituii abilitate;
Referate verificatorii de proiecte;
Expertiz tehnic sau acord proiectant iniial (dac este cazul);
Studiu geotehnic;
Deviz estimativ de lucrri;
Grafic esalonare lucrri;
Memoriu D.T.A.C.;
Foaie de capt proiect;
List semnturi proiect;
Borderou proiect;
Piese desenate:
Plan de incadrare in P.U.G.;
P.U.Z. / P.U.D. (daca este cazul);
Plan de situatie existent;
Plan de situatie propus;
Planuri de nivel (subsol, parter, etaj, etc.);
Sectiuni;
Vederi;
Plan de amenajare incinta (Sistematizare verticala);
Plan de organizare antier.
Cu avizele obinute se depune documentaia pentru obinerea
Autorizaiei de Construire
intre timp, pana obinerea autorizaiei, echipa de proiectare
poate continua elaborarea Proiectului Tehnic si Detalii de
Executie (P.T. si D.D.E.)
Proiectul contine planse desenate:
plane cu prezentarea situaiei existente
seciuni prin teren, desfurri, cartarea vegetaiei, imagini
foto, etc.
Plan amenajare general, funcie de amploarea
amplasamentului, care cuprinde:
zonare funcional
traseul aleilor
lucrrile inginereti de art, obiectele de arhitectur
dispunerea vegetaiei i a suprafeelor de ap
dispunerea mobilierului
cotele ternului amnenajat
plan sistematizare vertical: curbele de nivel modificate,
sistemul de evacuare a apelor de suprafa, etc.
seciuni caracteristice prin teren, profile prin alei, desfurri
planul de plantare general, detalieri pe zone
evoluia siluetei vegetaiei n timp

16
plan de mobilare, detalii de mobilier, plan de pavare alee,
pavimente decorative, pergole, spaliere, diverse edicule, etc.
piese de specialitate:
plan coordonator reele ,
lucrri inginereti (ziduri de sprijin, protejri de maluri,
podee, pasarele,sisteme de drenaj, aduciuni, baraje de
retenie, praguri de fund, etc),
structuri de rezisten n cazul unor pavilioane ...
detailri lucrri de art monumental
Studii cromatice ale vegetaiei pe anotimpuri,
instalaii de programe de irigare
Partea scrisa:
ntocmirea caietului de sarcini
eventual documentatia pentru organizrii licitaiilor
ntreinerea grdini sau a unei amenajri in axul timpului:
evoluia ntimp a vegetalului, ntocmirea unui jurnal
n faz final, cuprinde si o machet.