Sunteți pe pagina 1din 9

DESPRE CODEPENDENTA

A fost odata o femeie care s-a mutat intr-o pestera in munti pentru a invata alaturi de un guru. Spunea ca vrea sa invete tot ce se poate sti. Guru i-a dat teancuri de carti si a lasat-o singura sa studieze. In fiecare dimineata ii punea aceeasi intrebare: Ai invatat deja tot ce se poate sti? In fiecare dimineata raspunsul era acelasi: u! nu am invatat inca tot ce se poate sti! spunea ea! la care guru o lovea peste cap cu bastonul. Acest scenariu s-a repetat luni de zile. Intr-o buna zi guru a intrat in pestera! a pus aceeasi intrebare! a primit acelasi raspuns si a ridicat bastonul s-o loveasca pe femeie! cand aceasta a prins bastonul in aer! blocand lovitura. "surata ca oprise bataia! dar temandu-se de consecinte! femeia l-a privit pe guru. Spre marea ei mirare! guru a zambit si a spus #elicitari! ai absolvit studiul. Acum stii tot ce se poate sti. $um asta? a intrebat femeia surprinsa. Ai invatat ca nu vei invata niciodata tot ce se poate sti! a replicat guru. Si ai invatat cum sa stopezi suferinta.

Codependenta %. nevoie reciproca: dependenta a doi oameni! grupuri sau organisme unul de celalalt! in special cand prin aceasta se consolideaza tiparele de comportament daunatoare reciproc& dependenta de altcineva pentru a ne simti bine! pentru a fi fericiti '. (in termeni terapeutici) relatie bazata pe nevoie reciproca: o situatie in care o persoana simte nevoia ca altcineva sa aiba nevoie de ea! spre e*emplu partenerul unui alcoolic sau parintele unui copil to*icoman Povestea lui Jill +ill a venit la terapie din cauza relatiei cu mama ei. ,ama lui +ill era campioana in ce priveste datoriile! obligatiile! insistentele ca daca fiica ei o iubeste trebuie s-o viziteze cu placere in fiecare -ee.end si s-o sune cel putin la doua zile. /unica lui +ill din partea mamei traia inca! iar mama lui +ill o vizita regulat saptamana de saptamana! o suna cel putin la doua zile etc. etc. dar se plangea des de asta... ,ama lui +ill fusese singura la parinti& de asemenea! atat mama cat si bunica ei avusesera probleme cu barbatii din viata lor. 0 alta caracteristica a educatiei primite de +ill era secretele. imeni din afara familiei nu trebuia sa stie ce se intampla in familia lor 1 iar secretele erau pastrate si fata de +ill sau fratele ei. +ill mi-a spus ,a simt de parca nu mi s-a permis sa ma maturizez. ,ama mea vrea sa stie totul despre viata mea! nu ma lasa sa fiu o persoana autonoma! independenta. 0 iubesc si ii sunt recunoscatoare pentru modul protector cum m-a crescut! dar cum pot sa ma degajez de mama mea fara s-o resping? ,a tem de ea. 0are ea nu stie proverbul acela vec2i 34a-le

copiilor radacini si apoi aripi5?? 6rebuie sa ma duc mai mult la servici ca sa am o scuza ca sunt 3ocupata5? 6rebuie sa ma mut in alt oras? ,ama mea are 78 de ani! bunica mea 97. : prea tarziu ca sa se mai sc2imbe?

Recuperare si vindecare $odependenta inseamna a proiecta propriile nevoi nesatisfacute asupra altor persoane. Se prea poate sa-i iubim! dar este mai mult o iubire-nevoie decat o iubire-cadou. 6e iubesc astfel incat sa-mi satisfaci nevoile sufletesti. Astfel suntem tratati ca obiecte! nu ca persoane autonome. ;ecuperarea sau vindecarea este procesul prin care ne regasim propria identitate in afara persoanei cu care suntem prinsi ca intr-o panza de paianjen. <ersoanele codependente fac adesea afirmatii de genul Sunt asa cum sunt din cauza ta. 6u esti problema. 4e ce nu poti sa te sc2imbi? :sti atat de... Aproape toate persoanele codependente cu care am lucrat proveneau dintr-o familie disfunctionala. 0 familie disfunctionala are urmatoarele caracteristici: = copiii trebuie sa urmeze reguli precum > u simti! nu avea incredere! nu spune?& = emotiile sunt e*primate in mod violent! cu multa furie (de e*. > u plange sau iti dau eu imediat un motiv adevarat ca sa plangi?) sau sunt reprimate in totalitate& = nu e*ista intimitate adevarata@sanatoasa& = copiii simt ca trebuie sa satisfaca nevoile adultilor& = e*ista abuz emotional! fizic! spiritual sau se*ual 1 si@sau neglijare& = perfectionismul& = e*ista reguli f. rigide si pedepse. "neori regulile sunt arbitrare! greu de inteles sau se sc2imba din senin& = se dau indicatii stricte despre ceea ce trebuie copilul sa creada si sa nu creada. Adevarul este alb sau negru& = se foloseste manipularea prin tratamentul tacerii& = obligatia de a pastra secretele familiei& se neaga adevarul si realitatea& = apare de multe ori fenomenul de triangulare! in care unul din membrii familiei este folosit ca intermediar& = e*ista sindromul victimei sau martirului: ,a simt rau! asa ca este vina ta @ a altcuiva& = granitele personale nu sunt clar definite! acceptate sau respectate&

<ag. '

= se poarta masti pentru a face impresie buna cui trebuie& = controlul este conceptul fundamental& = copiii din aceasta familie fac fata situatiei devenind perfectionisti! clovni! tapi ispasitori sau oameni care incearca sa faca tuturor pe plac! pentru a rezolva tensiunile familiei& = adultii care provin din familii disfunctionale pot fi -or.a2olici (pana cand ii apuca midlife crisis) sau singuratici si pierduti in viata! obsedati de control! alcoolici sau dependenti de tutun! pot avea foarte putina incredere in ei insisi! pot fi incapabili sa reziste la stres etc.& = in familiile disfunctionale se invata ca nu este sanatos sa ai incredere in oameni& = nu e*ista multe momente fericite& fericirea apare cel mult cand vin straini in vizita& = tot ce face! spune sau gandeste copilul este judecat dupa standardele altcuiva 1 nimic nu este suficient de bun& niciodata& = copilul nu invata ca a fi vulnerabil si a cere ajutor este in ordine si absolut normal& = copilul nu stie ca este normal sa discuti despre probleme si in afara familiei sau ca sentimentele e*ista pur si simplu 1 si e mai bine sa le impartasesti si sa le e*primi decat sa le negi! sa le bagatelizezi sau sa le justifici.

Copiii adulti "nul din produsele secundare ale familiilor disfunctionale este aparitia copiilor adulti. Am gasit intr-o carte urmatorul citat: Fiecare din noi isi incepe viata ca un copil vulnerabil, dependent de parinti. Daca parintii nostri sunt indivizi sanatosi sufleteste si stabili, cu capacitatea de a fi parinti buni, avem sanse bune sa ajungem la maturitate ca persoane fericite si stabile. Dar daca parintii nostri au trait dupa tipare de constrangere, viciu sau dependenta, mesajele si comportamentul lor fata de noi au fost inconsistente, confuze si daunatoare. Intr-o zi ne copleseau cu dragoste si atentie, pentru ca a doua zi sa ne bata, sa ne ignore sau sa ne respinga. Incapabili sa se descurce in viata sau sa faca fata situatiilor dificile, acesti parinti asteptau ca noi sa ne asumam responsabilitati de adulti inainte de vreme sau sa-i protejam pe ei, sa ne ocupam sufleteste de ei si de alti membri ai familiei in ciuda faptului ca aceasta nu este raspunderea unui copil. Astfel noi simteam permanent ca nu suntem indeajuns de buni (caci nu puteam rezolva! problemele adultilor din viata noastra", eram permanent derutati si traiam sub o presiune enorma. In loc sa fim incurajati sa fim copii, sa ne maturizam treptat cu ajutorul incercarilor vietii, noi am devenit adulti fara a intelege procesul de maturizare, continuand sa ne simtim coplesiti, neajutorati sau plini de resentimente in multe situatii de stres care sunt normale in viata unui adult. Astfel am devenit copii adulti!# avem varsta biologica a adultilor, raspunderile, energia si telurile adultilor, dar avem si emotiile inca neprelucrate ale unor copii mici, dependenti.

<ag. A

Incalcirea/Contopirea sufleteasca (enmeshment 0 trasatura specifica a relatiilor de codependenta este incalcirea@contopirea sufleteasca. Intr-o relatie sanatoasa! fiecare persoana este apreciata si validata ca individual. #iecare are unicitatea lui@ei prin care contribuie la relatia respectiva. 4e aceea fiecare persoana are gandurile si sentimentele ei proprii si isi asuma responsabilitatea pentru propriile actiuni. Incalcirea@contopirea sufleteasca intervine atunci cand unul din parteneri incearca sa influenteze gandirea celuilalt sau vrea ca celalalt sa aiba e*act aceleasi sentimente. Incalcirea este incercarea de a simti si a gandi ca si cum doi parteneri ar fi una si aceeasi persoana. Bindecarea presupune sa ne re-formam gandirea! permitandu-ne sa ne simtim cu adevarat sentimentele! asumandu-ne raspunderea pentru propriul comportament si propriile actiuni. Inceputul are loc prin a constientiza Am o problema. 4ar nu sunt dispus sa continui sa traiesc asa. Am nevoie de ajutor? "nul din aspectele demne de e*aminat este soft-are-ul pe care ni l-au implantat parintii sau adultii semnificativi din copilaria noastra si care ne determina sa traim doar in creier si cu creierul. 6rebuie sa sc2imbam casetele! sa modificam scenariul. u trebuie sa fim de acord cu tot ce spun parintii sau partenerii nostri... u trebuie sa fim loiali orbeste! mai ales cand loialitatea este nejustificata si ne vatameaza sufletul.

Satisfacerea propriilor nevoi Iata cateva cuvinte intelepte din cartea "n dar pentru mine insumi de $2arles C. D2itfield (%EEF): 4in secunda in care ne nastem avem nevoi. Aceste nevoi sunt sanatoase si normale. Intr-o familie sanatoasa si ec2ilibrata parintii isi satisfac nevoile proprii intr-un mod sanatos si sunt capabili sa se ajute si sa se sustina reciproc in satisfacerea acelor nevoi. Astfel ei sunt capabili si liberi sa satisfaca si nevoile copilului. 4e asemenea! sunt capabili sa serveasca drept model copilului si sa-l ajute pe acesta sa-si satisfaca nevoile. $u cat parintii sunt mai vatamati si dezec2ilibrati sufleteste! cu cat familia e mai disfunctionala si nesanatoasa! cu atat nevoile copilului vor fi mai greu de satisfacut! atat de catre parinti cat si de catre el insusi. $opilul este atat de preocupat de nevoile si actiunile celorlalti incat devine incapabil sa-si satisfaca propriile nevoi. 4in frustrare si durere! adevaratul :u incepe sa se ascunda. $eea ce ramane pentru a supravietui este falsul :u! :ul codependent.

<ag. G

Se!ne ale unor "ranite personale nesanatoase %. Sa povestesti mereu totul. '. Sa discuti la un nivel foarte intim inca de la prima intalnire cu cineva. A. Sa te indragostesti de o persoana abia cunoscuta. G. Sa te indragostesti de oricine iti da atentie. 8. Sa fii coplesit de importanta unei persoane din viata ta 1 intens preocupat. 7. Sa actionezi la primul impuls se*ual. H. Sa ai un comportament se*ual pentru partener si nu pentru tine. 9 Sa-ti incalci drepturile si principiile personale pentru a face altora pe plac. E. Sa nu observi cand cineva are granite personale inadecvate. %F. Sa nu observi cand cineva iti invadeaza granitele personale. %%. Sa accepti mancare! daruri! atingeri sau se* atunci cand in realitate nu le vrei. %'. Sa atingi o persoana fara sa intrebi mai intai. %A. Sa iei tot ce prinzi numai de dragul de a lua ceva! de a primi ceva. %G. Sa dai tot ce poti numai de dragul de a da. %8. Sa permiti cuiva sa ia cat poate de la tine. %7. Sa-i lasi pe altii sa-ti dirijeze viata. %H. Sa-i lasi pe altii sa-ti descrie propria ta realitate. %9. Sa-i lasi pe altii sa te defineasca. %E. Sa crezi ca altii iti pot anticipa propriile tale nevoi. 'F. Sa astepti ca altii sa-ti satisfaca nevoile. '%. Sa te prabusesti regulat pentru ca cineva sa se ocupe de tine. ''. $omportament auto-abuziv. 'A. Abuz fizic si se*ual. 'G. Abuz de alcool! tutun si mancare.

<ag. 8

A#ti asu!a riscuri nu costa ni!ic $and razi! risti sa fii considerat prost. $and plangi! risti sa fii considerat sentimental sau slab. $and te desc2izi in fata altui om! risti sa te implici. $and iti e*primi sentimentele! risti sa-ti arati adevaratul :u. $and iti e*pui ideile si visurile in fata lumii! risti pierderea acestora. $and iubesti! risti sa nu fii iubit in sc2imb. $and traiesti! risti sa mori. $and speri! risti sa disperi. $and incerci! risti sa esuezi. 4ar riscurile trebuie asumate! caci in viata cea mai mare primejdie este sa nu risti niciodata nimic. 0mul care nu risca nimic nu face nimic! nu are nimic si nu este nimic. <oate ca acest om evita suferinta si amaraciunea! dar nu invata! nu simte! nu se sc2imba! nu progreseaza! nu iubeste! nu traieste. Cegat in lanturi de certitudinile lui! este un sclav& si-a pierdut libertatea. N$%AI CINE RISCA E &I'ER(

<ag. 7

Cum ne putem vindeca de codependenta


$at%i &tringer
$odependenta este un mod de a ne raporta la ceilalti care ia forme de agresiune! supunere! nevoie! dorinta de a ne face placuti etc. %ai intai) sa identifica! codependenta <otrivirea. Ca prima vedere! un cuplu in care un partener este slab si neajutorat! iar celalalt este dornic sa se faca placut de toata lumea pare a fi potrivirea ideala. 4ar nu este asa. $e avem aici este codependenta. #iecare partener are nevoie de celalalt pentru a se simti intreg! din cauza patologiei inconstiente a fiecaruia. ici unul nu este intreg prin el insusi! ci fiecare e dependent de celalalt pentru a mentine o oarecare deplinatate. In timp! cand fiecare partener este in totala discordanta in ce priveste datul si primitul! intervin acuzatii si invinuiri! de e*. u ma apreciezi niciodata suficient cand... sau iciodata nu-mi oferi suficient cand... $el care face mereu pe plac tuturor nu-i face celuilalt niciodata destul pe plac! cel care e slab si neajutorat nu primeste niciodata destul. Aceasta devine o problema cand un partener se satura de relatia codependenta si de povara de a nu fi in armonie cu propria lui persoana. Intervine atunci amenintarea unei sc2imbari. In mod evident! aceasta sc2imbare nu este pe placul celuilalt partener! care opune rezistenta masiva. 4e ce? #iindca sc2imbarea este privita ca ;:S<I G:;: (ca <I:;4:;:). $and partenerul care face pe plac tuturor se sc2imba! partenerul neajutorat vede acest lucru ca pe o ;:S<I G:;: si va incerca sa impiedice sc2imbarea prin tot felul de metode de blocare. <e de alta parte! daca partenerul neajutorat devine mai independent! partenerul care face pe plac tuturor se teme de asemenea de respingere si de faptul ca nu va mai fi nevoie de el. Ca baza ambelor patologii se afla respingerea.

Acu!) identifica! adevarata plenitudine sufleteasca <lenitudinea. Atunci cand ambii parteneri sunt fiinte complete! avem o relatie autentica! si benefica reciproc. In acest caz fiecare partener contribuie la relatie pentru a sustine dezvoltarea reciproca si nu pentru a repara problemele partenerului. $and fiecare partener este o fiinta completa si individualizata! relatia evolueaza! progreseaza. $and contrariul este valabil! cand partenerii sunt contopiti din cauza incompletitudinii fiecaruia! nu e*ista nici o inaintare! nici un progres! ci doar o stare constanta de reparatii. O analo"ie $odependenta este ca si cand un medic are grija de un pacient pe campul de lupta. <acientul e bolnav cronic! iar medicul nu vrea sa renunte. ,edicul continua sa-l repare pe pacient iarasi si iarasi. ici unul nu ajunge nicaieri! sunt blocati pe campul de lupta. <acientul e prea lovit pentru a se putea misca! iar medicul este prea ocupat sa-l repare pe pacient pentru a se putea

<ag. H

misca el insusi. <acientul are un fals sentiment de siguranta fiindca este reparat de medic in mod cronic. ,edicul are un fals sentiment de siguranta fiindca pacientul care nu se vindeca niciodata are nevoie de el. <e de alta parte! daca ambii parteneri ar fi fiinte complete! nu ar e*ista nici un pacient! nici un medic! iar persoanele respective s-ar putea intalni si ar merge impreuna pe drumul vietii fara repetitia impovaratoare a repararii cronice. Solutia Sc2imbarea. imic nu se sc2imba daca nu se sc2imba nimic. Intrucat codependenta este #"II" :! sc2imbarea este o problema majora. Sc2imbarea la unul din parteneri este vazuta ca o ;:S<I G:;: fata de celalalt partener. %. 4aca iti cer si nu-mi dai J respingere. '. 4aca iti dau si nu iei J respingere. Kaideti sa vedem aceasta dinamica in actiune. $el care face tuturor pe plac nu poate face niciodata destul. $el care ia tot timpul il vaneaza cu critica. $el care face tuturor pe plac va fi I 6064:A" A cu un pas in urma cerintelor si va continua sa fie abuzat si e*ploatat in timp ce el continua sa spere la aprecierea si iubirea celorlalti. $el care face tuturor pe plac se va prabusi sufleteste deoarece niciodata nu poate face si nu poate da destul. $el care face tuturor pe plac este blocat in iluzia ca daca va sari destul de sus! daca va fugi destul de tare sau daca va anticipa intotdeauna nevoile tuturor! va fi si el candva iubit. I$I 0 SA SA?? "n asemenea comportament denota lipsa de respect fata de propria persoana. 4aca cineva este incapabil sa se respecte pe sine insusi! oamenii din jur il vor trata la fel. E*ersea+a, u? Ati observat vreodata copiii de doi ani cand invata cuvantul " ?? :i iubesc pur si simplu acest cuvant? " inseamna pentru un copil de doi ani cum vreau eu! nu cum vrei tu. " inseamna incubatia spre independenta. " stabileste granitele :ului si ale on-:ului. " este un mod sanatos al copilasului de a se desprinde de mama lui 1 din fuziunea infantila. $opiii sanatosi sunt capabili sa spuna ". <entru ei a spune " este o metoda de a se descoperi pe ei insisi si pentru a se dezvolta. <ersoanele codependente pot invata mult de la un copilas si isi pot incepe propriul proces de regasire a identitatii prin a spune simplu ". 4e e*emplu u! nu am nevoie de ajutorul tau! ma descurc si singur sau u! trebuie sa inveti sa fii responsabil pentru propria ta persoana. In ambele cazuri putem vedea cum un simplu " se potriveste si unei persoane care face pe plac tuturor si unei persoane neajutorate! pentru a deveni independenti si a iesi din codependenta. Clarifica, Asta nu inseamna ca nu mai putem face gesturi frumoase pentru altii. 4eparte de adevar acest gand. 4eosebirea va fi insa urmatoarea: cand facem lucruri pentru altcineva fara sa reparam cate o problema! apare o recunostinta autentica. Gesturile frumoase sunt neasteptate si de multe ori inutile. $and se asteapta asemenea gesturi! ele sunt deja vulnerabile la o potentiala critica! au deja o aura de mi se cuvine. "n $e dragut din partea ta! multumesc mult? devine un ,ai fa si aia si ailalta pentru mine?. Alte "anduri despre codependenta

<ag. 9

Intr-o relatie de codependenta nu e*ista nici o satisfactie autentica. ;etineti prefi*ul CO din cuvantul codependenta! care arata ca A,/II parteneri sunt din punct de vedere psi2ologic S$CABI unul fata de altul. Amandoi sunt legati de o iluzie foarte nociva! unul nu se poate duce nicaieri din punct de vedere psi2ologic fara celalalt. "nde ar fi aici satisfactia? : ca si cum cei doi ar fi din punct de vedere psi2ologic frati siamezi. 0 despartire ar insemna moartea fiecaruia din acesti siamezi uniti prin minciuna si iluzie. 6otusi! cu putina c2irurgie psi2ologica (terapie)! se poate opera o separare care sa-i faca pe amandoi independenti. Anumite operatii sunt mai periculoase decat altele. 4epinde de numarul de structuri psi2ologice care sunt disfunctionale si daca pacientii sunt dispusi sa-si asume riscul unui tratament pentru o viata independenta si libera. Sa incerc;isca?? u merita independenta sa risti? 4aca crezi ca nu! imagineaza-ti ca ramai pentru tot restul vietii lipit si contopit cu un geaman siamez. 4aca intelegi ca e o situatie inacceptabila! gaseste-ti un terapeut bun! invata sa spui " si asuma-ti riscul??

<ag. E