Oetzi, omul gheturilor

Descoperire
Oetzi, numit i Omul Gheurilor a fost descoperit la data de 19 septembrie 1991, n Alpii Otzali, n mod accidental de ctre doi turiti. El este considerat a fi cea mai veche mumie descoperit vreodat, avnd aproximativ 5200 de ani.

Cine a fost Otzi ?

S-a descoperit c, aa numitul Otzi, numele su provenind din munii Otzali (locul unde a fost gsit), era un brbat de 46 de ani. La nceput s-a crezut c era pstor, deoarece s-a demonstrat c el petrecea mai mult de 2 luni pe an deasupra liniei pdurilor. Apoi, pe baza obictelor gsite asupra sa, s-a concluzionat c, de fapt, Otzi a fost un vntor alpin.

Analizele polenului, a particulelor de praf i copoziia izotopic a dinilor si a indicat ca Oetzi i-a petrecut copilria lng satul actual Velturno, la nord de Bolzano, dar m-ai trziu s-a dus s locuiasc n vile la 50 de km mai la nord. Din punct de vedere al sntii, Oetzi avea cam 1,66 m nlime, dar se pare c suferea de cancer intenstinal. De asemenea se pare c mai suferea si de un vierme parasit, trichina (trichuris trichiura ). Omul gheurilor mai avea si aproximativ 52 de tatuaje. Acestea erau formate din simple linii si puncte, iar o teorie speculeaz ideea c ar fi fost un fel de tratament cu acupunctur. Hainele sale erau destul de sofisticate. El era imbrcat dintr-o pelerin din nuiele mpletite, vest si pantofi de piele. Pantofii erau impermeabili si aparente destinai mersului pe zpad avnd talpa destul de lat. nclmintea era alcatuit din piele de urs i de cerb i un fel de mpletitur din scoar de copac pentru talp. Iarba moale era bgat nuntru nclmintii i inea locul unor osete clduroase.

Cum a murit Otzi ?

Se stie clar c Otzi a fost ucis de o sgeat ce i-a intrat n spate. Munca de detectivi depus de dr. Muller de la Muzeul Tirolului de Sud din Bolzano. Acetia au analizat rana provocat de sgeata si au concluzionat c Otzi nu a murit imediat ci a sngerat pn la moarte. De asemenea detectivii presupun c a fost vorba de 2 atacatori care au reuit s-l rneasc.

Uneltele lui Oetzi.

Asupra Omului gheurilor s-au gsit mai multe unelte, printre care enumerm : arc lung din tis, o tolb din piele de capr neagr, 14 sgei din care numai 2 terminate, un topor din cupru, un cuit din flint cu o teac esut (mpletit), o unealt de ascuit (din flint), o curea i pung din piele de viel, cadrul de lemn i cabluri a unui rucsac i altele.

Alimentaia
Se tie cu siguran c Oetzi nu a murit pe un stomac plin. Cu 8 ore nainte de a muri cercettorii au putut reconstrui ultima sa mas. Aceasta a fost alctuit din carne(capre ibex) i pine fcut din gru Einkorn. Ultima parte i-a fascinat pe cercettori care, pn la vremea aceea, au crezut c grul se consuma ca terci. ns acetia au ajuns la concluzia c pinea din vremea aceea nu semna cu pinea din zilele noastre. Aceasta ar fi fost tare ca un biscuite si ar fi afectat serios dinii oamenilor ce ar fi consumat-o constant.

Alte mumii
Spre deosebire de mumiile egiptene, care au fost create cu bun tiin, mumiile europene sunt rezultatul condiiilor naturale (gheaa sau frigul extrem i mlatinile ). Spre deosebire de povestea lui Oetzi care a fcut incojurul lumii, pe intreg teritoriu Europei sunt nenumrate mumii naturale. Probabil cele mai cunoscute mumii ale mlastinilor sunt Omul Tollund, Fata Yde. Din 1835, in Europa s-au gsit peste 1500 de mumii ale mlatinilor. Alte mumii produse de temperaturi sczute sunt cele din Groenlanda, descoperite in 1972. S-au gsit in 2 morminte n total 8 mumii inuite, dintre care 6 femei si 2 copii, datate din 1475 A.D. De asemenea astfel de mumii se intlnesc si pe teritoriu Americii de Sud. Spre deosebire de condiiile climate din Europa, mumiile sud americane s-au format prin lipsa umiditii care a mpiedicat crearea bacteriilor ce ar fi descompus corpul. Cele mai cunoscute mumii sud americane sunt cele peruane.