Sunteți pe pagina 1din 2

PLANUL MARSHALL Marshall a lansat, pe 5 iunie 1947, ntr-un discurs rostit la Universitatea Harvard, un program cunoscut sub numele

de Planul Marshall, Astfel, la 16 aprilie 1948 a fost organizat la Paris Organizaia European de Cooperare Economic (OECE), pentru a pune n aplicare planul Marshall .aisprezece state sunt pri ale acestei convenii: Austria, Belgia, Danemarca, Frana,Grecia,Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elveia, i Turcia, precum i zonele occidentale de ocupaie n Germania i teritoriul Triestului, iar ulterior se vor altura Republica Federal Germania (n 1955) i Spania (n 1959). OECE a fost nsrcinat mai nti cu repartizarea ajutorului american nainte de a ncepe propriu-zis construcia european. A jucat de asemenea un rol capital n organizarea liberalizrii progresive a schimburilor (reducerea contingenelor) i n crearea Uniunii Europene de Pli (UEP) n 1950. Tratatul de la Paris. Planul Schuman Punctul de pornire al procesului de unificare european l-a constituit declaraia ministrului dexterne francez, Robert Schuman, la 9 mai 1950, care reperezenta un plan ce prevedea instituirea unei autorit i comune unice a ntregii producii de crbune i oel din Frana i Republica Federal Germania. Aceast declaraie reprezint actul de natere a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO), care st la baza edificiului comunitar, concretizat prin semnarea la Paris, la 18 aprilie 1951, a Tratatului Comunit ii Europene a Crbunelui i Oelului, intrat n vigoare la 25 iulie 1952, n urma ratificrii de cele ase state fondatoare: Frana, Republica Federal Germania, Italia, Belgia, Olanda i Luxemburg .Comunitatea european a crbunelui i oelului suprim contingentrile, taxele vamale la crbune, oel, fier ntre rile membre. Implementarea unui tarif vamal comun pentru cele ase ri protejeaz aceste organizaii noi de concurena exterioara. Tratatul de la Roma Momentul semnarii Tratatului de la Roma la 27 martie 1957 a marcat inceputul extinderii si consolidarii acesteia intr-un triunghi:CEE,CECO,EUROATOM.In domeniul strict economic el prevede ca tarifele vamale si alte bariere comerciale intre statele membre sunt eliminate;se formeaza o uniune vamala;trusturile cu pozitie dominanta pe piata sunt interzise.Tratatul de constituire a Comunitiilor Economice Europene (CEE) a fost semnat la Roma, la 25 martie 1957, de ctre aceleai ase state membre CECO (Marea Britanie refuz s participe) i a rmas n istorie drept Tratatul de la Roma. Acest Tratat a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1958 i stabilete drept obiective principale crearea unei Piee Comune i armonizarea progresiva a politicilor economice ale statelor membre (pentru a forma Marea Pia European sau Piaa Unic). Tot prin Tratatul de la Roma s-a constituit Comitetul Economic i Social (CES), cu competena de a da avize instituiilor comunitare de decizie asupra unor proiecte de interes comunitar. Prin Tratatul CEE a fost creat Fondul European de Dezvoltare (FED), n scopul finanrii de proiecte de dezvoltare economico-social a unor ri n curs de dezvoltare din zona Africa-Caraibe-Pacific, denumite i ri ACP, cu care statele membre ale CEE au meninut relaiile comerciale din perioada colonial. O dat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Roma a fost nfiinat i Banca European de Investiii (BEI), cu sediul la Luxemburg, reprezentnd n acest moment, instrumentul bancar al UE. EURATOM Comunitatea European a Energiei Atomice, sau EURATOM, este o organizaie internaional cu scopul folosirii panice a energiei atomice, A fost instituit la 25 martie 1957,(fondatori: Frana, Italia, rile Benelux-ului i R.F.German) printr-un al doilea tratat de la Roma, semnat n aceeai zi cu mult mai faimosul Tratat de la Roma, instituind Comunitatea Economic European (CEE). Premisa pentru Euratom a fost dezvolatarea proaspatului sector al energiei atomice,esential pentru cresterea economica europeana.EURATOM-ul urma sa fie implicat in elaborarea normelor de securitate pentru lucratori si pentru polulatie in general,in a sprijini investitiile, in a asigura acces egal la sursele de furnizare si in largirea deschiderii pietii si maximizarea capacitatii tehnice prin fuzionarea pietilor nationale pentru materiale si echipamente specializate. Actul Unic European Actul Unic este semnat n 17 februarie 1986 i intr n vigoare, la 1 iunie 1987. Acesta este, din punct de vedere juridic, un tratat. Actul Unic vizeaz s rentreasc coeziunea economic i social reducnd decalajul dintre regiunile srace i cele mai favorizate. Scopul principal al AUE a fost realizarea unei Uniuni Economice si desavirsirea Pietei Interne pina la 31 decembrie 1992. AUE este important mai ales pentru incercarea de a face sa coexiste dispozitii referitoare la comunitatea economica si la cooperarea politica. Tratatul de la Maastricht Acest tratat a fost semnat la 7 februarie 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.Prin acest tratat s-a schimbat denumirea din Comunitatea Europeana in Uniunea Europeana. Prevederile acestui tratat s-au referit la instituirea unei Politici Externe si de Securitate Comune,la cooperarea statelor membre in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne,la instituirea unei cetatenii europene, a unei Uniuni Economice si Monetare.Tratatul consemneaza ca din 1 ianuarie 1993 in mod oficial intre statele membre sa creat un spatiu fara frontiere interne.Tratatul de la Maastricht a insemnat un pas inainte catre coordonarea in domeniul politicii externe si de

securitate comuna.Conform tratatului , orientarea generala a politicii externe si de securitate comuna este de competenta Consiliului European,unde statele sunt reprezentate la cel mai inalt nivel. Tratatul de la Amsterdam Semnat la 2 octombrie 1998 si intrat in vigoare la 1 mai 1999 isi propune sa construiasca o Europa mai apropiata de cetatenii sai,capabila sa functioneze cu un numar sporit de membri dupa aderarea tarilor asociate.Tratatul marcheaza un remarcabil progres in conturarea politicii sociale a Uniunii Europene deoarece,pentru prima data politica de ocupare a fortei de munca a fost extinsa la dimensiune europeana si recunoscuta ca o sarcina comuna de lucru.Tratatul de la Amsterdam introduce 4 mari domenii:libertate,securitate si justitie,Uniunea si cetatenii sai,politica externa eficienta si coerenta,problemele institutionale.Tratatul completeaz Tratatele anterioare, pentru soluionarea unor probleme cum ar fi: - eliminarea obstacolelor n calea liberei circulaii a bunurilor i serviciilor - ponderea voturilor n Consiliul UE alocarea locurilor n Comisia European reglementarea privind politicile n justiie i afaceri interne i PESC Tratatul introduce, de asemena, un concept nou, cooperarea ntrit, pentru o aprofundare a integrrii europene. Tratatul de la Nisa Tratatul de la Nisa, a fost semnat la 26 februarie 2001 i a intrat n vigoare la 1 februarie 2003 (ntrziere datorat Irlandei). Acest tratat conine prevederi menite s adnceasc integrarea european, prin perfecionarea mecanismului decizional, n perspectiva lrgirii UE. Majoritatea instituiilor UE au suferit modificri, att cu privire la organizarea lor, ct i a competenelor: a crescut numrul parlamentarilor europeni, s-a schimbat ponderea voturilor n Consiliul UE, numrul comisarilor europeni poate fi schimbat prin decizia Consiliului UE etc. O inovatie importanta a fost introducerea unei proceduri modificate pentru numirea Comisiei.Aici urma a se aplica in viitor si in toate etapele principiul majoritatii calificate.Tratatul de la Nisa a impus o redistribuire a locurilor in Parclament care a reusit sa restabileasca un oarecare echilibru limitind numarul deputatilor la un maximum de 732.S-au adus de asemenea modificari in ceea ce priveste si celelate institutii (Curte Europeana de Justitie,Curtea de Conturi,Comitetul Economic si Social,Comitetul Regiunilor.) Tratatul de la Lisabona Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009.Principalele modificri au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificat n mai multe domenii din cadrul Consiliului de Mini tri, o schimbare a calcului majoritii, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European form nd o legislatur bicameral, alturi de Consiliul de Minitri n conformitate cu procedura legislativ ordinar, o personalitate juridic consolidat pentru UE i crearea unui preedinte permanent al Consiului European precum i un nalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe i Politica de Securitate.Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt urm toarele: Uniunea European va avea personalitate juridic (pn acum doar Comunitatea European avea); funcia de preedinte al Consiliului European va fi transformat ntr-una permanent de Preedinte al Uniunii, cu un mandat de 2 ani i jumtate. Drept primul preedinte a fost ales belgianul Herman Van Rompuy. va fi nfiinat funcia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de nalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comun extern i de securitate; drept prima ministru a UE a fost aleas Catherine Ashton, Marea Britanie. numrul de comisari va fi redus cu o treime; se va modifica modalitatea de vot n cadrul Consiliului. Regulile stabilite n Tratatul de la Nisa rmn ns n vigoare pn n 2014.